Fratila Simona-Andreea

Master: Paradigme ale Comunicarii Organizationale

Anul II, Semestrul I

Eficienta Muncii
Conceptul de eficienta a pietei muncii
Eficienta pietei muncii presupune, ca in orice alt domeniu, relatia generala
dintre rezultatele (efectele) obtinute si eforturile (cheltuielile) ocazionate.
Functionarea eficienta a pietei muncii presupune luarea in considerare a
mai multor elemente:
- in primul rand trebuie sa existe un echilibru dinamic intre oferta si
cererea de forta de munca sau, cu alte cuvinte, cand de fiecare data,
oferta de forta de munca prin volumul, structura profesionala si nivelul
calitativ se afla in concordanta cu exigentele purtatorilor cererii de forta
de munca in diversitatea ei.
- in al doilea rand, trebuie sa se realizeze motivarea agentilor economici
care participa la relatiile de piata respectiv: firmele sau intreprinderele
urmaresc ca prin folosirea mainii de lucru angajate sa obtina avantaj
economic maxim, profit maxim, iar purtatorii fortei de munca, lucratorii
urmaresc asigurarea conditiilor normale de trai pe seama remuneratiei
pentru munca depusa.
- in al treilea rand, eficienta pietei muncii presupune ca angajarea de forta
de munca sa asigure viabilitatea, functionarea eficienta a intreprinderilor.
- in al patrulea rand, eficienta pietei muncii ia in seama si evitarea sau
reducerea la minim a fenomenului de neocupare a fortei de munca, incat
sa nu fie afectat ehilibrul economic si functionarea de ansamblu a
economiei nationale.
- in al cincilea rand, conceptul de eficienta a pietei muncii presupune
abordarea raportului dintre efect si efort in contextul unor imperfectiuni
ale acesteia, in sensul ca, principiul economic al pietei, este declinat si
desavarsit cu participarea sindicatelor si interventia statului printr-o serie
de reglementari privind contractul de munca, salariul minim garantat etc.
- in al saselea rand, eficienta pietei muncii implica si elemente ce viseaza
coeziunea sociala din interiorul fiecarei intreprinderi.
- in al saptelea rand, eficienta pietei muncii trebuie abordata in contextul
interdependentei dintre piete.

Fratila Simona-Andreea
Master: Paradigme ale Comunicarii Organizationale
Anul II, Semestrul I
Satisfactia este unul din factorii eficientei generale a muncii. Angajatii
firmelor sunt satisfacuti sau nesatisfacuti in diferite grade si moduri, in
functie de participarea la realizarea activitatilor. Munca este perceputa de
angajat nu doar ca un mijloc de obtinere a celor necesare, ci si ca o
posibilitate de a avea, emotii, trairi placute, pozitive. Starea de satisfactie
sau insatisfactie a angajatilor influenteaza pozitiv/negativ multitudinea
manifestarilor lor personale si organizationale.
Chiar daca satisfactia/insatisfactia se manifesta pe o multitudine de
dimensiuni si niveluri, inregistrarea ei este dificila. Nu intotdeauna
intensitatea trairi psihologice de satisfactie sau insatisfactie coincide cu
constientizarea ei, uneori partiala si diferita.
Prezentand un dublu interes, in sine si pentru sine, satisfactia muncii este
unul din factorii atat ai eficientei personale cat si a eficientei
organizationale. Chiar daca satisfactia este greu de inregistrat, in timp sau evidentiat o serie de incercari, perspective de definire a acesteia.
Satisfactia este definita fie ca atitudinea pe care un angajat o are fata de
diferite aspecte ale muncii, fie ca o stare emotionala pozitiva rezultat al
evaluarii muncii depuse sau a experientei avute in munca respectiva
In timp s-a ajuns la o formula de calcul a starii de satisfactie. Satisfactia
este pusa intr-o relatie matematica cu ceea ce estimeaza individul ca ar
trebui sa obtina (asteptari, obiective proiectate) si ceea ce obtine in mod
obiectiv in activitatea de munca (obiective realizate).
Insatisfactia in munca provoaca la nivelul angajatului o dezorganizare in
plan psihic si atitudinal. Se instaleaza atunci cand asteptarile angajatului
privind munca realizata sunt altele decat cele dorite. Importante in
procesul de evaluare a angajatului sunt sentimentele, trairile sale fata de
rezultatele obtinute.
Satisfactia muncii se realizeaza pe o multitudine de dimensiuni. Exista o
diversitate a optiunilor iar ierarhizarea surselor de satisfactie difera de la
autor la autor.
Ca urmare a cercetarilor asupra motivatiei si satisfactiei se sustine ca:
starea de satisfactie sau insatisfactie este un indicator al modului eficient
sau ineficient de functionare a motivatiei; motivatia si satisfactia apar intro dubla calitate, atat de cauza, cat si de efect; motivatia - satisfactia se
raporteaza impreuna la performanta pe care o pot influenta pozitiv sau
negativ.
Eicienta este deci direct proportionala cu eficacitatea unui element sau a
unui sistem si invers proportionala cu costul functionarii acestuia.
Conceptul de energie utilizat in tehnica, dincolo de semnificatia sa strict

Fratila Simona-Andreea
Master: Paradigme ale Comunicarii Organizationale
Anul II, Semestrul I
fizica, devine o metafora neoperationala pentru sistemele sociale.
Valoarea economica reprezinta pentru economie singura resursa a
activitatilor economice. Ea este insa pentru activitatile sociale doar una
dintre resurse. Sociologia trebuie, deci, sa utilizeze un concept mai
general, cel de resurse, care poate varia de la sistem la sistem, si pe care
trebuie sa-l raporteze la efectul social al activitatii. Conceptul de eficienta,
in sensul definit aici, este un concept sintetic. El face sinteza intre cele
doua aspecte fundamentale ale functionarii unui element: totalitatea
consecintelor sale functionale, pe de o parte, si resursele consumate, pe
de alta.
In ultimele decenii s-au incercat analize din eficienta si dincolo de sfera
proceselor economice propriu-zise. Ele pot fi gasite si sub denumirea de
analiza cost-beneficiu sau analiza eficacitate-cost. Cele mai frecvente
aplicatii le putem gasi in analiza programelor militare, urbanistice,
medicale, educationale. Dificultatile si problemele ridicate de analizele de
eficienta sociala pot fi usor imaginate pornind de la cumularea
dificultatilor amintite in legatura cu eficacitatea si costul. Nu voi mai intra
in analiza acestora, cititorul interesat putandu-le gasi in alte lucrari
(Zamfir, 1977). Pentru ilustrare voi cita doua exemple de analiza de
eficienta care sugereaza stadiul inca primitiv al acestora, dar si directiile
probabile de dezvoltare.
A. Jonson (1978) incearca o analiza de eficienta cu privire la diferitele
activitati productive ale unei colectivitati de indieni din Amazonul
peruvian. Criteriul de eficienta ales de antropologul american este raportul
dintre beneficiul energetic al fiecarei activitati de productie (caloriile
produse) si numarul de calorii consumate in procesul de productie
(costul). Eficienta energetica a diferitelor strategii de producere a hranei
adoptate de colectivitatea respectiva este foarte variata: culesul
produselor salbatice oferite de padure - 0,8 calorii obtinute pentru o
calorie consumata (0,8 / 1); pescuitul pe malul raului - 2 / 1; cresterea
pasarilor - 9,3 / 1; cultivarea porumbului - 45,4 / 1. In momentul in care
cercetarea era intreprinsa, colectivitatea respectiva se afla in procesul
trecerii de la un mod de productie bazat pe vanatoare, pescuit si cules, la
un altul bazat pe cresterea pasarilor si agricultura. Jonson estimeaza ca
explicatia acestei tranzitii trebuie cautata tocmai in aceasta diferenta de
eficienta a tehnicilor de obtinere a hranei. Interesant este insa si faptul ca,
desi activitatea de culegere dupa criterii strict energetice pare a fi
ineficienta, ea continua sa reprezinte aproximativ 15% din totalul
activitatilor de productie. Cum se poate explica persistenta unei
asemenea activitati ineficiente? Antropologul american considera ca
acesta este un caz evident de necesitate de largire a analizei eficientei in
sensul considerarii unei eficiente sociale mai generale. Astfel, activitatea

Fratila Simona-Andreea
Master: Paradigme ale Comunicarii Organizationale
Anul II, Semestrul I
de cules ofera pe langa aportul strict energetic o serie de alte beneficii
colectivitatii: ofera o mai larga varietate de hrana, la care se adauga
oportunitati de a obtine continuu informatii despre mediul inconjurator,
despre modificarile care pot interveni aici, de detectare a eventualelor
amenintari, cat si a noilor resurse naturale. Daca adaugam si aceste
beneficii functionale, desigur imposibil deocamdata de cuantificat, putem
considera ca si activitatea de cules este eficienta si ea se va mentine
alaturi de celelalte activitati. In lucrarea lui Jonson gasim si alte analize de
eficienta, mai mult calitative. De exemplu, producerea de tobe pentru
activitatile artistico-ritualice, o activitate de mare importanta in respectiva
colectivitate. Efortul de producere a tobelor (costul) este compensat de o
serie de efecte pozitive (eficacitatea): placerea petrecerilor si a intalnirilor,
la care toba reprezinta instrumentul muzical principal, cresterea
solidaritatii sociale ca rezultat al respectivelor festivitati, cresterea
solidaritatii sociale ca rezultat al respectivelor festivitati, cresterea
abilitatii de a coopera in munca.
Cele mai complexe, dar si mai discutabile, analize de eficienta le gasim
insa sub denumirea de analiza cost / beneficiu, dezvoltata pentru analiza
comparativa a diverselor programe sociale alternative. Cateva exemple de
acest gen ni le ofera E.B. Drew (1969). Pe scurt, doua dintre ele. Primul se
refera la asistenta medicala. Intrebarea practica pusa a fost urmatoarea.
Luandu-se in considerare cinci tipuri de factori care afecteaza starea de
sanatate - accidente de circulatie, cancer, artrita, sifilis si tuberculoza - si
un set de programe orientale spre controlul acestor factori, care dintre
acestea din urma ar fi eficient de lansat, in conditiile in care resursele
financiare sunt limitate si trebuie optat pentru unele sau altele? Doua
criterii ale eficientei au fost utilizate: costul pentru o viata salvata si
reportul cost / beneficiu economic. Acesta din urma a fost calculat in
urmatorul fel: beneficiile, definite sub forma veniturilor economice pe care
respectiva persoana le-ar putea obtine prin munca daca ar fi vindecata
total sau partial, impartite la costul pe persoana al programului respectiv.
Analizandu-se cateva zeci de programe din cele 5 domenii, s-a putu
determina eficienta lor diferita, evident, in limitele criteriilor luate in
considerare, destul de fragile dupa cum insisi autorii remarca. Astfel, cele
mai eficiente programe au aparut a fi cele referitoare la sporirea
securitatii circulatiei (stimularea utilizarii centurilor de siguranta, casti de
motociclisti), urmate de tratamentul artritelor, cancerului uterin,
prevenirea cancerului uterin, prevenirea cancerului de plaman, tratarea
cancerului de san, programe impotriva sifilisului si a tuberculozei.
Cea de a doua analiza de eficienta se refera la analiza programelor
alternative experimentale de reabilitare vocationala. In aceste programe
au fost antrenate persoane handicapate fizic sau mental care, din aceasta

Fratila Simona-Andreea
Master: Paradigme ale Comunicarii Organizationale
Anul II, Semestrul I
cauza, se aflau in imposibilitatea de a munci. Eficienta programelor a fost
calculata in termeni de dolari castigati prin integrarea in munca a
respectivelor persoane raportat la un dolar cheltuit in cadrul respectivului
program. Analiza a evidentiat astfel ca programele experimentale au o
eficienta net superioara (12-13$ castigati de fiecare persoana pentru
fiecare dolar cheltuit pentru pregatirea sa) in raport cu programele de
reabilitare vocationala obisnuita (1,6 pana la 2,9 $ pentru un dolar
cheltuit).
Analizele sociologice de eficacitate / cost / eficienta au obtinut pana in
prezent rezultate destul de modeste. Si, desi e probabil ca nici in urmatorii
ani sa nu se petreaca in acest domeniu extrem de complex avansuri
spectaculoase, dezvoltarea unor asemenea tipuri de analiza pare sa fie
vitala pentru dezvoltarea societatii contemporane. Dezvoltarea cea mai
probabila va fi sensul amplificarii detectarii variatelor consecinte
functionale (beneficiul functional), a determinarii lor cantitative, a
intelegerii resurselor utilizate de catre diferite activitati si a mecanismelor
de distribuire a lor intre diferitele sisteme. Suntem inca departe de analize
sociale de eficienta cantitative. Este insa absolut necesar sa ne imbogatim
imaginatia noastra sociologica cu intelegerea, chiar calitativa si vaga, a
functionalitatii si costurilor solutiilor sociale pentru care optam.