Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz PDF
Consultanta Contabila in 55 de Studii de Caz PDF
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
Urmatoarele practici, precum si alte cazuri similare constituie exemple de vanzari cu prime
legale:
a) "pentru un set de ciorapi cumparat primiti gratuit o pereche";
b) "pentru 5 ciocolate cumparate primiti o ciocolata";
c) "pentru developarea a doua filme foto si eliberarea fotografiilor, oferim gratuit
developarea unui al treilea film".
Nu sunt considerate prime si pot fi oferite cu titlu gratuit consumatorilor:
a) ambalajele produselor: ambalarea produsului/produselor dupa ce acesta/acestea a/au fost
achitat/achitate de consumator;
b) produsele sau serviciile indispensabile utilizarii normale a produsului sau serviciu lui
cumparat: CD-urile cu sistemul de operare a calculatorului, cablul de alimentare pentru un
produs electrocasnic sau alte cazuri similare;
c) produsele sau serviciile a caror valoare este de pana la 10% din preturile de
vanzare/tarifele produselor/serv iciilor achizitionate de catre consumatori, altele decat cele
prevazute la lit. b) si, respectiv, la prezentul punct. Valoarea produselor/serviciilor oferite
gratuit consumatorilor este reprezentata de preturile de vanzare/tarifele practicate in
structura de vanzare respectiva, in cazul in care acestea sunt comercializate in acea
structura, iar in cazul in care produsele/serviciile nu sunt comercializate in structura de
vanzare respectiva si sunt aprovizionate/furnizate de comerciant special pentru a fi ofe rite
gratuit consumatorilor, valoarea acestora este reprezentata de costurile de achizitie ale
produselor si, respectiv, de tarifele serviciilor;
d) articolele personalizate, respectiv obiectele purtand mesaje publicitare, inscriptionate in
mod vizibil si care nu se gasesc ca atare in comert: tricouri, brichete sau pixuri inscriptionate
cu marca producatorului ori a distribuitorului sau alte cazuri similare;
e) servicii postvanzare: transportul la domiciliu si instalarea unei masini de spalat rufe,
retusurile la un costum pentru barbati efectuate in cadrul structurii de vanzare, precum si
alte asemenea servicii;
f) facilitatile de stationare oferite de comercianti consumatorilor: parcarea autoturismelor
clientilor in locuri special amenajate de catre come rcianti, fara plata taxei de stationare.
Potrivit prevederilor art. 51 si 52 din OG 99/2000, este interzisa conditionarea vanzarii
catre consumator a unui produs de cumpararea unei cantitati impuse sau de cumpararea
concomitenta a unui alt produs sau se rviciu. De asemenea, este interzisa prestarea unui
serviciu catre consumator, conditionata de prestarea altui serviciu sau de cumpararea unui
produs.
Nu sunt considerate vanzari conditionate:
1. vanzarile la un pret global pentru produse sau servicii d iferite, care constituie un ansamblu,
precum si pentru produse identice preambalate oferite intr -un ambalaj colectiv, cu conditia
ca:
a) fiecare produs si fiecare serviciu sa poata fi achizitionat si separat la pretul practicat in
cadrul aceleiasi suprafete de vanzare;
b) cumparatorul sa fie informat despre aceasta posibilitate si despre pretul de vanzare
aferent produsului sau serviciului;
2. vanzarile de produse in loturi sau ambajale consacrate de uzantele comerciale si de nevoile
de consum.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
Potrivit punctului 36 din normele metodologice aferente acestui articol, pretul global
pentru un ansamblu de produse sau servicii, identice ori diferite, nu este obligatoriu sa fie egal
cu suma preturilor individuale pentru fiecare produs sau serviciu comp onent, vandut separat.
Din punct de vedere al TVA, potrivit art. 128 alin. (4) lit. b) din Legea 571/2003
privind Codul fiscal, este asimilata livrarii de bunuri efectuata cu plata preluarea de catre o
persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionat e sau produse de catre aceasta pentru a fi
puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau
partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.
Alin. (8) lit. e) al acestui articol stabileste ca nu consti tuie livrare de bunuri acordarea
in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea
produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri acordate in
scopul stimularii vanzarilor in conditiil e stabilite prin norme.
In acest sens, punctul 6 alin. (13) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a
Legii 571/2003 privind Codul fiscal stabileste ca se cuprind in categoria bunurilor acordate in
mod gratuit in scopul stimularii vanzarilor:
a) pe langa bunurile oferite in mod gratuit ca mostre in cadrul campaniilor promotionale,
pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, si orice alte
bunuri care sunt destinate pentru reclama si publicitate;
b) in alte cazuri decat cele prevazute la lit. a), bunurile care sunt produse de persoana
impozabila in vederea vanzarii sau sunt comercializate in mod obisnuit de catre persoana
impozabila, acordate in mod gratuit clientului, numai in masura in care sunt bunuri d e acelasi
fel ca si cele care sunt sau au fost livrate clientului. Atunci cand bunurile acordate gratuit in
vederea stimularii vanzarilor nu sunt produse de persoana impozabila si/sau nu sunt bunuri
comercializate in mod obisnuit de persoana impozabila, ac ordarea gratuita a acestora nu va fi
considerata livrare de bunuri daca:
1. se poate face dovada obiectiva a faptului ca acestea pot fi utilizate de catre client in
legatura cu bunurile/serviciile pe care le -a achizitionat de la respectiva persoana imp ozabila;
sau
2. bunurile/serviciile sunt furnizate catre consumatorul final si valoarea bunurilor acordate
gratuit este mai mica decat valoarea bunurilor/serviciilor furnizate clientului.
In concluzie, acordarea de bunuri in mod gratuit in scopul sti mularii vanzarilor
nu este considerata livrare de bunuri si nu este impozabila din punct de vedere a taxei
pe valoare adaugata iar societatea nu are obligatia de a colecta TVA la acordarea
acestora.
Din punct de vedere contabil, in cadrul programelor de f idelizare de tipul la
cumpararea a doua produse primesti unul gratis veniturile inregistrate sunt la nivelul pretului
a doua produse chiar daca, cantitativ, s -au vandul trei produse. Din punct de vedere valoric
acordarea celui de-al treilea produs gratuit este asimilata unei reduceri comerciale acordata la
momentul vanzarii.
Descarcarea din gestiune a produselor vandute si a celor acordate gratuit se face la
costul de achizitie.
Inregistrarile contabile, in aceasta situatie, vor fi:
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
Prestare serviciu
Societatea SC ABCD Forest are un contract de mandat incheiat cu o Asociatie (ONG).
Contractul de mandat prevede recuperarea proprietatilor (teren forestier) Asociatiei.
Initial pentru serviciul prestat Asociatia se obliga sa plateasc a mandatarului o cota de 12% din
terenul forestier recuperat.
Dupa obtinerea titlului de proprietate in 30.09.2010 se incheie un protocol intre cele
doua parti prin care se stabileste ca mandatul a fost indeplinit si cota de 12% din terenul
forestier sa fie platita integral din exploatarea padurii retrocedate. Partile de comun acord au
evaluat cota de 12% la suma de 100.000 lei. Suma va fi achitata prin cedarea de catre
Asociatie catre SC ABCD Forest a uzufructului asupra terenului forestier pe o perioada d e 3
ani pana la concurenta sumei de 100.000 lei. In acest sens ABCD Forest se va ocupa de
exploatarea si valorificarea padurii. SC ABCD Forest va informa periodic si imediat
proprietarul de incasarea oricaror sume prin rapoarte scrise.
In data de 20.11.2010 SC ABCD Forest incheie un contract de vanzare masa lemnoasa
cu SC XYZ SRL si incaseaza prima suma in data de 23.11.2010 in valoare de 10.000 lei.
De precizat ca: - Asociatia nu este inregistrata ca platitor de TVA.
- SC ABCD Forest si SC XYZ SRL sunt inregistrati platitori de TVA
1. Avand in vedere masurile de simplificare prevazute la articolul 160 din Codul Fiscal,
Asociatia ar trebui sa se inregistreze ca platitor de TVA?
2. Avand in vedere cele prezentate va rog sa ne precizati succesiunea intocmiri i documentelor
fiscale si a inregistrarilor in contabilitatea SC ABCD Forest si Asociatie.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
Solutie:
Pentru valoarea integrala a serviciul prestat Agentiei, firma SC ABCD Forest era
obligata sa emita o factura cu TVA colectata cel mai tarziu in data de 15 .10.2010 daca
serviciul se considera a fi efectiv prestat in luna septembrie 2010. Factura emisa pe numele
asociatiei se inregistreaza d.p.d.v. contabil prin formula 411=704 si concomitent 411=4427.
Acordarea de catre Agentie a dreptului de exploatare a t erenului este operatiune
distincta pentru care Agentia trebuie sa emita facturi pe intreaga perioada de 3 ani pe care le
inregistreaza d.p.d.v. contabil prin formula 411 = 706. Operatiunea reprezinta in fapt cedarea
folosintei terenului forestier, respec tiv inchirierea terenului de catre Asociatie sau
concesionarea acestuia. Inchirierea terenului reprezinta operatiune economica taxabila cu cota
standard TVA de 24% in situatia in care Agentia nu se afla in regimul special de scutire (o
cifra de afaceri sub 35.000 euro la cursul valutar in vigoare la data aderarii). Suma obtinuta
din inchiriere trebuie luata in considerare la stabilirea cifrei de afaceri d.p.d.v. al TVA asa
cum este reglementata prin art. 152.
Practic, intre Asociatia si firma SC ABCD Forest are loc un schimb de servicii asa cum
este reglementat prin art. 130 din Codul fiscal, caz in care fiecare persoana impozabila trebuie
sa considere ca a realizat o operatiune cu plata pentru care fiecare partener trebuie sa emita o
factura. In acest context, intre SC ABCD Forest si Agentie trebuie sa existe o intelegere din
care sa rezulte perioda facturarii sumei de 100.000 euro pe parcursul a celor 3 ani
calendaristici de derulare a protocolului. Agentia trebuie sa emita o factura pe numele firmei
SC ABCD Forest la data stabilita pentru incasarea contravalorii chiriei/concesiunii. In acest
sens, Agentia trebuie sa tina cont de reglementarea cuprinsa la art. 134^1 alin. (9) conform
caruia ,,in cazul operatiunilor de inchiriere, leasing, co ncesionare si arendare de bunuri,
serviciul se considera efectuat la fiecare data specificata in contract pentru efectuarea
platii.,,.
Vanzarea masei lemnoase de catre firma SC ABCD Forest catre firma SC XYZ SRL
reprezinta operatiune de vanzare pentru ca re se aplica masurile de simplificare reglementate
prin art. 160 alin. 2 lit. b) din Codul fiscal, dar numai daca ambii parteneri sunt persoane
impozabile inregistrate in scopuri de TVA. Totusi, firma SC ABCD Forest nu poate vinde un
bun din patrimoniul altei persoane. De aceea, asa cum este prezentata situatia ,, SC ABCD
Forest va informa periodic si imediat proprietarul de incasarea oricaror sume prin rapoarte
scrise,, , consider ca protocolul incheiat pentru exploatare terenului poate fi asimilat unui
contract de asociere in participatiune, operatiune distincta de primele doua operatiuni
realizate anterior de catre cei doi parteneri, respectiv:
prestarea serviciului de recuperare a terenului forestier;
inchirierea terenului forestier.
In acest caz, firma SC ABCD Forest are calitatea de administrator asociat care incheie
contracte economice in numele asocierii, emite facturi catre cumparatori si este obligata sa
sa organizeze evidenta contabila a veniturilor realizate din asociere. Lunar s au ori de cate ori
are loc o tranzactie, firma SC ABCD Forest trebuie sa intocmeasca decontul asocierii din care
sa rezulte cota parte cuvenita fiecarui partener asociat. Evidenta contabila a asocierii se
organizeaza in baza prevederilor O.M.F.P. nr. 3055 in 29 octombrie 2009 pentru aprobarea
Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene.
Suma de 100.000 euro datorata de catre Agentie nu poate fi considerata de catre SC
ABCD Forest si Agentie o cota fixa datorata in cadrul asoci erii privind exploatarea terenului
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
pe o perioada de 3 ani. Aceasta suma poate fi decontata prin compensare intre cele doua parti
din suma cuvenita Agentiei din asociere, rezultata din decontul asocierii (458 = 411).
Din punctul de vedere al TVA trebuie sa aveti in vedere faptul ca asocierile in
participatiune nu dau nastere unei persoane impozabile separate, aspect reglementat prin
articolul 127 alineatul 10 din Codul fiscal denumit ,,Persoane impozabile si activitatea
economic,,.
Definitia fiscala a asocierii fara personalitate juridica se regaseste la punctul 5 din
cadrul articolului 7 din Codul fiscal denumit ,,Definitii ale termenilor comuni,,. Astfel,
asocierea fara personalitate juridica este definita drept orice asociere in participatiune, g rup
de interes economic, societate civila sau alta entitate care nu este o persoana impozabila
distincta, in intelesul impozitului pe venit si pe profit.
In baza prevederilor art. 13 din Codul fiscal, asocierea fara personalitate juridica
dintre persoane juridice romane nu este un contribuabil si deci nu este obligata la plata
impozitului pe profit. De asemenea, asa cum se reglementeaza prin art.28 alin.(1) din Codul
fiscal, in cazul asocierilor fara personalitate juridica, cu exceptia asoci erilor fara personalitate
juridica dintre persoane juridice straine, veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie
fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare in asociere.
Din punctul de vedere al TVA, asocierile in participatiun e nu sunt persoane
impozabile separat, pentru acele activitati economice desfasurate de asociati sau parteneri in
numele asociatiei, aspect reglementat prin art.154 din Codul fiscal,
In cadrul asocierii, persoana juridica care are calitatea de administrato r asociat (de
exemplu SC ABCD Forest) este obligata sa utilizeze formularul ,,Decont pentru operatiuni
in participatie,, cod 14-4-14 reglementat prin O.M.F.P. nr. 3512 din 27 noiembrie 2008
privind documentele financiar -contabile.
Din instructiunile de completare ale acestui formular rezulta faptul ca in cadrul
asocierii trebuie decontate doar cheltuielile si veniturile realizate din operatiuni in
participatie, in baza cotelor negociate prin contractul de asociere. De asemenea, formularul
trebuie sa cuprinda si informatii referitoare la:
sumele virate intre coparticipanti;
valoarea transferurilor reprezentand:
mijloacele banesti;
profitul realizat;
amortizarea mijloacelor fixe;
alte operatiuni in cadrul asocierii.
Asa cum se poate constata, asocierea are in vedere doar repartizarea rezultatului
contabil al asocierii: pierderea sau profitul realizat ca urmare a activitatilor economice
desfasurate in cadrul asocierii. Astfel, prin decontul asocierii nu se repartizeaza fizic bunurile
obtinute in cadrul asocierii, tranzactia fiind limitata doar la exploatare bunurilor din
patrimoniul fiecarui asociat. Altfel spus, asocierea nu presupune transferul dreptului de
proprietate asupra bunurilor realizate prin asocierea dintre parti. Bunurile obtinute in cadrul
asocierii se inregistreaza in patrimoniul persoanei juridice care este obligata prin lege sa
organizeze contabilitatea asocierii.
In concluzie, daca factura se emite de catre SC ABCD Forest ca administrator asociat,
consider ca Agentia nu trebuie sa se inregistreze optional in scopuri de TVA deoarece nu
trebuie sa emita factura pe nume le firmei cumparatoare S.C. XYZ S.R.L. Firma firma
Romprest, in calitate de administrator asociat are urmatoarele obligatii:
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
emite factura in numele sau prin aplicarea masurilor de simplificare daca atat
Romprest cat si S.C. XYZ S.R.L. sunt inregistrate in scopuri de TVA;
evidentiaza factura emisa in jurnalul pentru vanzari;
raporteaza operatiunea prin decontul de TVA cod 300;
raporteaza operatiunea prin declaratia cod 394;
intocmeste decontul asocierii prin care stabileste suma datorata Agentiei in calitate de
coparticipant al asocierii.
Obligatiile si drepturile din punct de vedere al TVA pentru operatiunile derulate de
asocierile prevazute la art. 127 alin. (10) din Codul fiscal sunt prevazute la pct. 79^1 din
normele de aplicare ale Codului fiscal.
Drepturile si obligatiile administratorului asociat pot fi sistematizate dupa cum
urmeaza:
drepturile administratorului asociat
obligatiile administratorului asociat
- efectueaza pe numele sau achizitii de
- colecteaza TVA;
bunuri si servicii pentru asociere;
- emite
facturile pe numele sau catre
- exercita dreptul de deducere a TVA
beneficiari;
pentru achizitii;
- ajusteaza dreptul de deducere a TVA;
- ajusteaza dreptul de deducere a TVA.
- aloca membrilor asociati cheltuielile si
veniturile asocierii direct proportional cu
cota de participare a fiecaruia.
Operatiunea nu este impozabila daca se
respecta cota de participare.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
Solutie:
Prima tranzactie este corect contabilizata, daca se recunoaste pe venituri doar
comisionul perceput de societatea A de la firma de asigurari.
A doua tranzactie, este legala din punct de vedere juridic, si se contabilizeaza astfel:
622 =
401
In a treia tranzactie, banuiesc ca este vorba despre primele incasate de la clienti in
numele firmei de asigurari, care , ulterior, sunt depuse la firma de asigurari. In acest caz a
contabilizarea corecta este urmatoarea:
a. Incasarea primelor de la clienti
5121 =
462/firma de asigurari
b. Depunerea sumelor incasate de la clienti in contul firmei de asigurari
462 =
5121
aferente ratelor scadente dupa data aderarii intervi ne la fiecare dintre datele specificate in
contract pentru plata ratelor. In cazul contractelor de leasing incheiate valabil, anterior datei
de 31 decembrie 2006 inclusiv, si care se deruleaza si dupa data aderarii, dobanzile aferente
ratelor scadente dupa data aderarii nu se cuprind in baza de impozitare a taxei.
Obiectiunile noastre, coroborate cu prevederile legislative mai sus mentionate, au la
baza urmatoarele argumente:
1. Contractul de vanzare cumparare cu plata in rate a fost semnat, autentificat si a intrat in
vigoare ulterior datei de 31.12.2006, respectiv in 29.05.2008.
2. Faptul generator a intervenit la data predarii bunului imobil, respectiv 29.05.2008,
conform Procesului verbal de predare primire.
3. Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.
Pentru toate aceste considerente, intelegem sa nu dam curs soliciarii furnizorului,
respectiv regularizarea din punct de vedere al TVA, in conformitate cu art. 140 alin. (4) si
solicitam o clarificare a acestei situatii i n sensul comunicarii unui punct de vedere argumentat
de catre dumneavoastra.
Solutie:
Pentru aplicarea unui tratament fiscal corect, trebuie sa analizati prevederile
contractuale, in special clauza cu privire la transferul dreptului de proprietate asupr a bunului,
fara a tine cont de modalitatea de decontare a contravalorii acestuia. Astfel, in conditiile in
care pentru spatiul comercial respectiv s -a incheiat la notar un contract in forma autentica
inseamna ca a avut loc transferul dreptului de propri etate asupra bunului.
Astfel, in cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui bun imobil nu este
suficienta incheierea unui simplu contract intre doua persoane juridice si emiterea facturii de
catre proprietar.
Formalitatea impusa de lege pentru transferul valabil prin vanzare, donatie, schimb
sau ,,dare in plata,,, a dreptului de proprietatea asupra unui imobil consta in incheierea
contractului in forma autentica. Din punct de vedere legal, in aceasta perioada se pot face o
serie de investigatii preliminare in vederea determinarii regimului juridic al imobilului, cum ar
fi, de exemplu, obtinerea extraselor informative de la birourile de carte funciara competente.
Pentru orice vanzare de cladire sau teren treb uie respectate, pe langa reglementarile
cuprinse in Codul civil, codul comercial si prevederile Legii cadastrului si a publicitatii
imobiliare nr. 7/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 201 din 3
martie 2006. Este necesar sa fie respectate formalitatile de publicitate imobiliara astfel incat
transferul dreptului de proprietate sa fie opozabil tertilor, asa cum se prevede prin:
,,(1) Cel care s-a obligat sa stramute sau sa constituie in folosul altuia un drept real
asupra unui imobil este dator sa ii predea toate inscrisurile necesare pentru
inscrierea acelui drept.
(2) Daca un drept inscris in cartea funciara se stinge, titularul este obligat sa predea
celui indreptatit inscrisurile necesare radierii.
(3) In situatia in care cel ob ligat nu preda inscrisurile, persoana interesata va putea
solicita instantei sa dispuna inscrierea in cartea funciara. Hotararea instantei de
judecata va suplini consimtamantul la inscriere al partii care are obligatia de a
preda inscrisurile necesare insc rierii.,,
Inscrierile in cartea funciara devin opozabile fata de terti de la data inregistrarii cererii
conform articolului 27 alineatul 1.
In legislatia fiscala regasim prevederile art. 134^1 alin. 6 invocate chiar de dvs., dar
prin intrebarea formulata nu ati precizat existenta unei clauze contractuale din care sa rezulte
faptul ca transferul dreptului de proprietate are loc la data platii ultimei sume scadente.
In acest caz, in situatia in care bunul a fost predat pe baza de pro ces verbal de predareprimire inseamna ca data livrarii bunului a fost data de 29.05.2008, fiind aplicabila exceptia
reglementata la art. 134^1 alin. 6 ,,Prin exceptie, in cazul contractelor care prevad ca plata
se efectueaza in rate sau al oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este
atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de
leasing, data livrarii este data la care bunul este predat beneficiarului. ,,.
Din acest motiv, consider ca nu mai trebuie efectuata regularizarea sumei TVA prin
aplicarea cotei de 24% pentru diferenta ramasa neachitata. Asa cum ati precizat si dvs.,
contractul este incheiat in forma autentica, caz in care se prevede transferul dreptului de
proprietate asupra bunului imobil, fapt dovedit prin incheierea procesului verbal de predare
primire din data de 29.05.2008.
Regularizarea cotei TVA de la 19% la 24% ar fi trebuit sa aiba loc numai in situatia in
care:
contractul nu ar fi fost incheiat i n forma autentica iar avansul ar fi fost achitat de firma
dvs. in baza unui precontract;
bunul imobil nu ar fi fost predat beneficiarului la data incheierii contractului in forma
autentica;
nu ar fi fost emisa factura pentru valoarea integrala a bunului im obil.
In aceste conditii, vanzatorul nu poate solicita in forma autentica rezolutiunea
contractului incheiat in anul 2008 astfel incat sa fie modificata valoarea de vanzare a bunului
imobil cu cota TVA de 24% pentru suma ramasa de plata. Rezolutiunea conventionala a
contractului de vanzare cumparare comerciala poate fi invocata numai in situatia in care la
momentul incheierii contractului sau ulterior, printr -o conventie separata, dar inainte de
executarea obligatiilor, partile stipuleaza o clauz a expresa, respectiv ,,rezolutiunea de plin
drept a contractului in cazul neexecutarii obligatiilor de catre una dintre ele,, . In literatura
juridica aceasta clauza expresa poarta denumirea de pact comisoriu expres. In functie de
intensitatea efectelor pe care le produc, pactele comisorii pot fi de patru grade:
1.
pact comisoriu expres de gradul I, clauza contractuala prin care partile stipuleaza
ca, in caz de neexecutare a obligatiilor de catre una dintre parti, contractul va fi rezolvit.
Stipularea unui acestui pact comisoriu in contractele comerciale este inutila, intrucat
reproduce dispozitiile art. 1020 Cod Civil, conform carora ,,conditia rezolutorie este
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
Reevaluare cladiri
Societatea noastra isi reevalueaza cladirilor aflate in proprietate din 3 in 3 ani, astfel ca
si in anul 2010 am efectuat o reevaluare i n vederea raportarii financiare pe anul 2010 si
bineinteles a oglindirii unei valori cat mai juste a proprietatilor, raportate la realitate in
domeniul imobiliar de astazi.
Mentionez ca societatea noastra , chiar daca a fost un an de criza financiara efect ueaza
investitii in domeniul proprietatii sale, deoarece activitatea preponderenta este cea de
inchirieri, am considerat ca este de datoria noastra sa imbunatatim starea de folosinta a
spatiilor noastre ca gradul de ocupabilitate a spatiilor noastre sa fie cat mai buna.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
Reevaluare teren
Societatea ABC a achizitionat in data de 27.12.2007 un teren de 493 mp cu
constructie. Pe factura de achizitie era trecut: teren+constructie in suma de 1.394.483,20 lei .
Nici in contractul de vanzare-cumparare sumele pentru teren si cladire nu erau defalcate.
La acel moment s-a inregistrat in contul 212 suma de 1.394.483,20 lei.
In 2008 si 2009 s-au facut modernizari la cladire, astfel ca la 31.12.2010 valoarea
contului 212 este de 1.904.027, 45 lei.
Amortizarea cumulata la 31.12.2010 este de 89.349,52 lei (cont 2812). Cladirea se
amortizeaza prin metoda liniara pe o perioada de 60 ani (720 luni).
La sfarsitul anului 2010 s -a intocmit un raport de evaluare prin care s -a stabilit ca
valoarea reala a cladirii la 31.12.2010 este de 769.355 lei iar valoarea reala a terenului este de
618.800 lei.
In aceasta situatie v-as ruga sa-mi spuneti care sunt inregistrarile contabile corecte
pentru reevaluare? Care consideram ca este valoarea terenului din su ma initiala? Care sunt
implicatiile fiscale ale acestei reevaluari?
Solutie:
Pentru a determina valoarea terenului din suma initiala, trebuie solicitat un raport de
evaluare, prin care sa se separe valoarea terenului de valoarea cladirii.
In cazul in care, nu se fac corectii pentru inregistrarea terenului in contabilitate la
valoarea sa istorica de la momentul achizitiei, vom avea urmatoarele inregistrari:
Anularea amortizarii cumulate pana la datas reevaluarii:
2812 =
212 cu 89.349,52 lei
Inregistrarea plusului din reevaluare aferent terenului:
211 =
105 cu 618.800 lei
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
Reducere comerciala
Firma noastra a incheiat un contract general pe acest an cu un client care cumpara
marfa de la noi, regulat, avand termen de plata 60 de zile de la data facturarii. Contractul
prevede si un "discount suplimentar ulterior" de 2 % in cazul achitarii facturilor in 5 zile de la
emitere. Deci, practic este vorba de o reducere de pret de natura financiara, scont (ct.667).
Intrebarea mea este
- Putem sa emitem si in acest caz factura de reducere comerciala acordat ulterior pentru aces ti
2%, sau este necesar sa reformulam contractul?
- Ce documente sunt necesare pentru contabilizarea scontului? Trebuie sa emit factura fiscala?
Solutie:
Obligativitatea emiterii facturilor este reglementata de Codul Fiscal la art. 155. Din
studiul prevederilor acestui articol nu reiese explicit ca pentru reducerile financiare acordate
ulterior livrarii bunurilor, trebuie emisa o factura distincta.
Insa avand in vedere prevederile art 138 lit c, in care se prevede ca baza de
impozitare se reduce in ca zul in care rabaturile, remizele, risturnele si celelalte reduceri de
pret sunt acordate dupa livrarea bunurilor , si coroborand cu prevederile art. 155 alin 5 lit. i
Factura cuprinde in mod obligatoriu baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pretu l
unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret
rezulta ca trebuie emisa o factura cu semnul minus pentru orice tip de reducere
acordata ulterior livrarii bunurilor.
Drept urmare, pentru contabilizarea scontul ui este necesara existenta in contract a
prevederii referitare la acordarea unei reduceri in cazul achitarii facturilor in cinci zile de la
emitere si facturarea cu semnul minus a acestei reduceri la momentul acordarii.
In opinia noastra cel mai indicat, in speta expusa de dvs., ar fi sa incheiati un contract
privind constituirea dreptului de superficie.
Potrivit prevederilor art. 11 din Decretul -Lege nr. 115/1938 pentru unificarea
dispozitiilor privitoare la cartile funciare, dreptul de superficie este unul din drepturile reale
supra imobilelor inscrise in cartea funciara.
Dreptul de superficie este o specie aparte a dreptului de proprietate ce nu este
reglementata de Codul civil si consta in dreptul de proprietate pe care il are o persoana,
denumita superficiar, asupra constructiilor care se afla pe o suprafata de teren ce apart ine unei
alte persoane, teren asupra caruia superficiarul va avea un drept de folosinta.
Pentru a putea realiza constructia in conditii de legalitate, este necesar ca edificarea
constructiei sa se faca numai cu acordul proprietarului terenului. In acest se ns, se va putea
constitui dreptul de superficie pe orice teren proprietate privata, indiferent de titular.
Dreptul de superficie constituie o derogare de la regula inscrisa in art. 492 Cod Civil,
potrivit careia orice constructie, plantatie, lucru in pamin t sau asupra pamintului sint
prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamint pe cheltuiala sa si ca sint ale lui
pina se face dovada contrara.
Intrucat superficiarul (persoana juridica) va fi proprietarul constructiei, inseamna ca
asupra acesteia el isi va exercita atit posesia, folosinta cit si dispozitia, ca orice alt proprietar.
In ceea ce priveste terenul, el va avea asupra acestuia doar un drept de folosinta, ce trebuie
exercitat in conformitate cu scopul constituirii dreptului de superficie: in cazul de fata
executarea si exploatarea constructiei. Prin urmare, consideram ca superficiarul poate chiar
instraina constructia si transmite catre dobanditor dreptul de folosinta asupra terenului, prin
orice act juridic.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea 50/1991 republicata privind autorizarea executarii
lucrarilor de constructii, executarea lucrarilor de constructii este permisa numai pe baza unei
autorizatii de construire sau de desfiintare, emisa in conditiile prezentei legi, la solicitarea
titularului unui drept real asupra unui imobil - teren si/sau constructii - identificat prin
numar cadastral, in cazul in care legea nu dispune altfel.
Potrivit definitiilor prevazute in Anexa 2 la Legea 50/1991, dreptul de superficie este
un drept real principal.
Astfel, consideram ca, intrucat in urma contractului de constituire a dreptului de
superficie, firma dvs. va deveni titular al dreptului de superficie, indeplinind astfel conditiile
prevazute la art. 1 alin. (1) din Legea 50/1991, veti putea obtine auto rizatie de constructie
pentru firma si veti putea astfel justifica cheltuielile realizate pentru edificarea spatiului
comercial ca fiind efectuate in scopul obtinerii de venituri impozabile.
Pentru mai multe detalii va recomandam sa va adresati unui consil ier juridic
specializat in drept civil.
CAZUL A.
Codul XXX PLUS INVENTAR 100 bucati x 1.5 lei / buc
Compensabil cu
Codul YY1 MINUS INVENTAR 100 bucati x 1.4 lei /buc
Sau cu
Codul YY2 MINUS INVENTAR 100 bucati x 1.6 lei/buc
CAZUL B.
Codul XXX PLUS INVENTAR 100 bucati x 1.50 lei/buc
Compensabil cu codurile:
YY1 Minus inventar 50 bucati x 1.4 lei/buc
YY2 Minus inventar 30 bucati x 1.6 lei/buc
YY3 Minus inventar 10 bucati x 1.7 lei/bui c.
Solutie:
Conform normelor de inventariere invocate (OMF 2961/09.10.2009 art. 40(5)) se va proceda
astfel:
In primul caz se va elimina din compensare minusul cantitativ de 100 buc din codul
YY1, deoarece are pretul cel mai mic mai mic .
In al doilea caz se va elimina din compensare plusul cantitativ de 10 buc din codul
XXX.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
Comunitatii. In acest scop prestatorul trebuie sa obtina suficiente dovezi de la clien tul sau
care sa demonstreze ca este o persoana impozabila. Aceste dovezi pot consta in codul de
inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului care este stabilit in tari terte care aplica
TVA, sau un alt cod de inregistrare similar care identifica persoa na impozabila, atribuit
beneficiarului de tara in care este stabilit, insotite de alte informatii relevante cum sunt
materiale printate de pe un website care confirma statutul de persoana impozabila al
beneficiarului, informatii obtinute de la autoritatea fiscala din tara beneficiarului care
confirma ca acesta este o persoana impozabila, formularul de comanda al beneficiarului
care contine adresa sediului activitatii economice si codul de inregistrare comerciala sau
informatii printate de pe website -ul beneficiarului din care sa rezulte ca acesta efectueaza o
activitate economica. Daca prestatorul nu poate face dovada ca beneficiarul este o persoana
impozabila, se va considera ca prestarea de servicii este realizata catre o persoana
neimpozabila, aplicandu-se celelalte reguli prevazute de art. 133 din Codul fiscal in functie
de natura serviciului.
Din punct de vedere contabil, veti face urmatoarea inregistrare, in baza facturii emise:
4111 =
la data facturii
704
Majorare salariu
Pentru un inginer incadrat cu un salariu de 1200 ron/luna, la o firma privata, este
obligatorie majorarea de salariu incepand cu 1 ianuarie 2011 in functie de salariu minim de
670 sau 700 RON? Un asociat unic care nu a re incheiat un contract de munca si nici nu are
incheiat un contract cu oficiul de pensii este obligat sa aiba venituri de natura salariala
incapand cu 1 ianuareie 2011?
Solutie:
Salariul minim, aprobat prin HG 1193/2010, valabil in 2011 este de 670 lei. Salariul
minim pentru muncitori necalificati in Contractul Colectiv de Munca unic la nivel national
este de 700 lei. La acest salariu veti aplica coeficientul pentru studii superioare de 1,72
prevazut in acelasi Contractul Colectiv de Munca unic la nivel n ational.
Un asociat unic nu este obligat, prin lege, sa aiba venituri de natura salariala la
01.01.2011.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
Referitor la declaratia Intrastat, pentru anul 2011, s-a aprobat un nou ordin emis de
catre Institutul National de statistica nr. 21 din 19 ianuarie 2011 privind aprobarea Normelor
de completare a Declaratiei statistice Intrastat publicat in M.Of. nr. 83 din 1 februarie 2011.
Depunerea declaratiei standard sau a declara tiei extinse nu depinde de condi tia de livrare
negociata cu partenerul extern, ci de valoarea achizi tiilor intracomunitare de bunuri realizate
in anul calendaristic anterior celui de raportare. Acest aspect rezult a chiar din ordinul
21/2011:
___________________________________________________________________________
___
|
Tip de declara tie
|
Introduceri
|
Expedieri
|
|________________________________|_________________________|__________ _____
____|
| Declaratie standard, in care se| egale sau mai mari de
| egale sau mai
mari|
| completeaza toate informatiile,| 300.000 lei si mai mici | de 900.000 lei
si |
| mai putin valoarea statistic a | de 10.000.000 lei
| mai mici de
|
|
|
| 20.000.000 lei
|
|________________________________|_________________________|_______________
____|
| Declaratie extinsa, in care se | egale sau mai mari de
| egale sau mai
mari|
| completeaza toate informatiile,| 10.000.000 lei
| de 20.000.000
lei |
| inclusiv valoarea statistic a
|
|
|
|________________________________|_________________________|_______________
____|
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
Asa cum rezulta din tabelul anterior, intotdeauna valoarea statistic a este mai mare
decat valoarea facturata de catre furnizor, dar fara a exista diferente privind modul de stabili re
al valorii statistice intre conditia de livrare EXW si FCA. n ambele situatii, pentru
determinarea valorii statistice se adaug a la valoarea facturata de catre furnizor cheltuielile de
transport si asigurare pe parcurs extern care cuprinde ruta stabil ita intre locul livrarii si
frontiera Romaniei.
Aceleasi prevederi se regasesc si in ordinul Institutului national de statistica nr. 671
din 15 decembrie 2009 privind aprobarea Normelor de completare a Declara tiei statistice
Intrastat care a fost in vigoare pentru raportarea statistic a Intrastat pentru anul 2010.
n concluzie, nu exista nicio diferenta intre modul de raportare al unei A.I.C. prin
conditia de livrare EXW si modul de raportare al unei A.I.C. prin condi tia de livrare FCA.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
Sume nerecuperate
Ce se intampla cu sumele mai vechi de 90 zile care nu au fost recuperate si pentru care
nu s-au depus dosare pentru recuperarea lor, la casa de sanatate? Ele figurand la 31.12.2010 in
contul 4317 in credit cu minus.
In cazul in care s-ar prescrie cum se inregistreaza in contabilitate? Si daca se prescriu?
Pentru faptul ca nu s-au depus acele dosare pentru recuperarea sumelor ce se intampla? Se
face cineva vinovat?
Conform noilor reglementari declaratia 112 nu mai poti recupera.
De ce va intreb, pentru ca, conform normelor 60/32/2006 art. 77 spune ca "Sumele
reprezentand indemnizatii platite de catre angajatori asiguratilor, care depasesc suma
contributiilor datorate de acestia in luna respectiva, se recupereaza din contributiile datorate
pentru lunile urmatoare sau din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate
din creditele bugetare prevazute cu aceasta destinatie."
Solutie:
Sumele de recuperat de la Casa de Sanatate, provenite din concedii medicale suportate
din FNUASS, care nu s-au putut compensa pana la 31.12.2010, vor putea fi solicitate in
termenul legal de prescriptie de 5 ani.
Intrucat aceasta contributie a fost introdusa, la 01.01.2006, la momentul actual nu
exista sume prescrise.
Intr-adevar, incepand cu 01.01.2 011 aceste sume nu vor putea fi recuperate prin
compensare in lunile urmatoare, deoarece prin OUG 117/2010 a fost modificata OUG
158/2005, abrogandu-se aceasta prevedere. Norma de aplicare, la care faceti referire nu a fost
inca actualizata.
In concluzie, puteti intcmi si depune dosarul de restituire a sumelor de recuperat
ramase in sold la 31.12.2010, in prezent, fara nicio problema.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
Astfel, cele 4 conditii cumulative de la art. 126 din Codul fiscal nu sunt indeplinite,
respectiv nu este indeplinita conditia de loc al prestarii de servicii in Romania, iar Dvs. veti
emite factura scutita de TVA cu drept de deducere, respectiv emiteti factura pe suma bazei de
cheltuieli refacturate.
Evident, trebuie sa fiti inregistrata in Registrul Operatorilor Intracomunitari conform
art. 158 ^ 2 din Codul fiscal si veti depune declaratia recapitulativa 390 conform art. 156 ^ 4
din Codul fiscal.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
persoanele mandatate se pune intrebarea cum sunt impozitate veniturile pe care le obtin
persoanele din a doua categorie
Solutie:
Conform art. 152 alin. 3 din Legea 31/1990 privind socie tatile comerciale, din punct
de vedere fiscal, contractul de mandat pentru fostii directori din cadrul SA -urilor conduce la
fiscalizarea venitului prin asimilarea cu veniturile de natura salariala.
Aceleasi prevederi se regasesc si la art. 55 alin. 2 lit era d^1 din Codul fiscal privind
impozitul pe venit si la art. 296 ^3 din Codul fiscal, privind asigurarile sociale.
Tratamentul
comerciale
financiar-contabil
privind
reducerile
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
Tratament financiar-contabil
exploatari de cariere
al
cesionarilor
unor
In situatia in care acest retur de marfa ar fi fost in exercitiul financiar urmator, corectia
se inregistreaza la data bilantului in contul 418 Clienti - facturi de intocmit, respectiv contul
408 Furnizori - facturi nesosite si se reflecta in situatiile financiare ale exercitiului pentru
care se face raportarea daca sumele respective se cunosc la data bilantului.
In exemplul nostru, inregistrarea returului de marfa in acest caz se efectueaza prin
articolul contabil:
418 Clienti - facturi de intocmit = 707 Venituri din vanzarea marfurilor cu suma
de 7.500 lei.
Din punctul de vedere al impozitului pe profit, este evident ca inregistram fie o
omisiune de venituri, fie o omisiune de cheltuieli, cand declaratia 101 a fost deja depusa,
astfel ca se necesita depunerea unei declaratii rectificative. Situatia este naplacuta in
momentul in care consideram activitatea financiara neincheiata, iar in urma returului de marfa
ar putea sa rezulte, in caz ipotetic, impozit de platit in plus. Din punctul de vedere al TVA,
dupa cum am explicat si la o intrebare anterioara, exigibilitatea intervine la data facturii de
retur. Prin urmare, o tranzactie economica se va raporta in doua perioade fiscale diferite:
TVA-ul la data returului, iar impozitul pe profit la data livrarii initiale a bunurilor.
Contul 418
Presupun ca in ianuarie am retur. Deci inregistrez 411 -707 = -7500, in decembrie
inregistrez 418-707= -7.500, Ce se intampla cu contul 418?
Solutie:
Factura de retur se va inregistra in aprilie, iar 418 se inchide prin 411 la data facturii.
Vanzare constructie
Cladirea se efecuteaza pentru a fi vanduta. In cazul acesta folosim 331 produse in curs
de executie, 711 variatia stocurilor?
Solutie:
Pentru constructia destinata vanzarii tratamentul contabile este total schimbat, nu uitati
ca aceasta este considerata un stoc, potrivit pct. 152 alin. 2 din OMFP 3055/2009. Astfel
costul de productie se evidentiaza prin art. contabil 331 "produse in curs de executie" (analitic
de natura cladirilor) = 711 "venituri aferente costurilor de productie"
Solutie:
Baza de calcul de 35% reprezinta suma lunara de 2.022 x 35% (salariul mediu utilizat
la constructia bugetului asigurarilor sociale), este suma de 707 lei si reprezinta contributia
unitatii la asigurarile sociale de sanatate, cand persoana este in concediu medical, iar
indemnizatia este suportata de buget. Aceasta suma se va diviza in functie de numarul de zile
cat persoana este in concediu medical.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
c) in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de
amortizare liniara sau degresiva.
Nu reprezinta active amortizabile: terenurile, inclusiv cele impadurite; [...] Astfel, intrucat
terenurile au o durata utila de viata nedefinita, acestea nu se amortizeaza. In cazul in care
terenul este utilizat in scopul afacerii cheltuielile aferente achizitiei acestuia se deduc din
venitul inregistrat la momentul instrainarii terenului. Astfel costul platit pentru achizitia
terenului il veti deduce la momentul vanzarii acestuia.
Reevaluare imobil
Avem un imobil si la data de 31.12.2010 a fost reevaluat. In urma reevaluarii a rezultat
o valoare mai mica fata de valoarea de intrare in contabilitate, mentionez ca imobilul este la
prima evaluare. Cum procedez cu aceasta diferenta si cu amortizarea ramasa?
Solutie:
Potrivit prevederilor art. 21 alin. (4) lit. s) din Codul fiscal, cheltuielile reprezentand
valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, in cazul in care, ca urmare a efectu arii unei
reevaluari, se inregistreaza o descrestere a valorii acestora, sunt nedeductibile la calculul
impozitului pe profit.
Potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 33 din Codul fiscal, [...] in valoarea fiscala se
includ si reevaluarile contabile efectuate potrivit legii. n cazul in care se efectueaza
reevaluari ale mijloacelor fixe amortizabile care determin a o descrestere a valorii acestora
sub costul de achizitie, de productie sau al valorii de piata a mijloacelor fixe dobandite cu
titlu gratuit ori constituite ca aport, dup a caz, valoarea fiscala ramasa neamortizata a
mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaz a pana la nivelul celei stabilite pe baza costului
de achizitie, de productie sau a valorii de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit
ori constituite ca aport, dup a caz. n situatia reevaluarii terenurilor care determin a o
descrestere a valorii acestora sub costul de achizi tie sau sub valoarea de piata a celor
dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dup a caz, valoarea fiscala este costul de
achizitie sau valoarea de piata a celor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dup a
caz;
In concluzie, in cazul expus de dvs. difere nta din reevaluare va fi inregistrata pe
cheltuieli nedeductibile, iar amortizarea fiscala va fi calculata in continuare pe baza
valorii fiscale a imobilului dinainte de reevaluare, reevaluarea respectiva nefiind luata in
calcul la calculul amortizarii fiscale.
Potrivit art. 124 alin. (5) din OMFP 3055/2009 privind adoptarea reglementarilor
contabile conforme cu directivele europene, d aca rezultatul reevaluarii este o descrestere a
valorii contabile nete, aceasta se trateaz a ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii,
atunci cand in rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ
(surplus din reevaluare) sau ca o sc adere a rezervei din reevaluare prezentat a in cadrul
elementului "Capital si rezerve", cu minimul dintre valo area acelei rezerve si valoarea
descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.
Potrivit art. 123 alin. (1) din OMFP 3055/2009 privind adoptarea reglementarilor
contabile conforme cu directivele europene, i n cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
activ, valoarea unui activ imobilizat este determinat a pe baza reevaluarii activului respectiv,
valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuit a activului, in locul costului de
achizitie/costului de productie sau al oricarei alte valori atribuite inainte acelui activ. n
astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se vor aplica activului av and in vedere valoarea
acestuia, determinata in urma reevaluarii.
In concluzie, din punct de vedere contabil, diferenta o btinuta in urma reevaluarii
in cazul dvs se va inregistra pe cheltuieli (contul 6813), iar amortizarea contabila se va
calcula pornind de la valoarea reevaluata.
Contributii administrator
Din consiliul de administratie al SC ABCD SA fac parte persoane care sunt pensionari
la limita de varsta, cat si persoane cu contract de munca nedeterminat la functia de baza.
Ce contributii se retin din indemnizatia acordata pentru exercitarea calita tii de
administrator, cele 2 categorii, respectiv pensior membru al consiliului de administratie si
salariat al consiliului de administratie de asemenea.
Dorim aceleasi informatii pentru o persoana care are calitatea de cenzor si este
pensionat anticipat.
Solutie:
Pentru membri consiliului de administratie conform Codului Fiscal, indiferent daca sunt
pensionari sau nu, se datoreaza urmatoarele taxe :
Contract de comodat
Un SRL da o instalatie de facut covrigi in contract de comodat altui SRL. Contractul
de comodat trebuie inregistrat la notar?
Care sunt inregistrarile contabile si implicatiile fiscale pentru cele 2 firme?
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
Solutie:
Contractul de comodat este un act similar contractului de leasing operational, diferenta
consta in faptul ca societatea locatar (beneficiarul) primeste dreptul de folosinta temporara
asupra bunului cu titlu gratuit.
Potrivit prevederilor art. 100 din OMF 3055/2009 privind adoptarea reglementarilo r
contabile conforme cu directivele europene, din punct de vedere contabil, societatea ce detine
instalatia va continua sa prezinte activul dat in comodat in bilantul societatii, in conturile de
imobilizari. Potrivit prevederilor art. 111 din OMF 3055/2009 , societatea proprietara a
bunului va continua sa inregistreze amortizarea contabila cu activul respectiv. Potrivit
prevederilor art. 101 din OMF 3055/2009, societatea ce primeste bunul in comodat va tine
evidenta contabila a acestuia utilizand conturile d e evidenta din afara bilantului. In acest sens,
puteti folosi contul 8031 sau 8036.
Din punct de vedere fiscal, potrivit art. 21 din Codul fiscal, pentru determinarea
profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuat e in
scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in
vigoare.
In acest sens, vom analiza aspectele fiscale atat din perspectiva SRL -ului care acorda
bunul in comodat, cat si din perspectiva SRL -ului care primeste bunul in comodat.
Din perspectiva SRL-ului care acorda bunul in comodat, intrucat contractul de
comodat implica acordarea dreptului temporar de folosinta asupra unui bun detinut de catre
societate in mod gratuit, consideram ca cheltuielile cu amortiza rea si alte costuri intreprinse
cu bunul respectiv ulterior acordarii acestuia in comodat reprezinta cheltuieli nedeductibile
la calculul impozitului pe profit. Intrucat din aceasta operatiune nu se genereaza venit
impozabil, nici cheltuielile aferente nu vor fi considerate deductibile. In cazul in care se
doreste deducerea acestor cheltuieli consideram indicat incheierea unui contract de leasing
operational care sa prevada cedarea temporara a dreptului de folosinta asupra instalatiei in
schimbul unei pret platit de catre societatea ce primeste in folosinta instalatia respectiva.
Din perspectiva SRL-ului care primeste bunul respectiv in comodat, consideram ca
aceasta va beneficia de deducerea cheltuielilor de functionare a instalatiei, suportate de catre
beneficiar potrivit contractului de comodat.
In opinia noastra, contractul de comodat nu trebuie inregistrat la notar.
Achititie intracomunitare de marfuri
In cazul achizitiilor intracomunitare de marfuri, costurile de transport aferente aducerii
acestora in tara si inscrise pe factura furnizorului de marfuri ca si cheltuieli postale, pe ce cont
trebuie inregistrate in contabilitate? Pe chelt uielile postale (626) sau trebuie incorporate in
costul marfii?
Solutie:
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
Din punct de vedere al inregistrarii in contabilitate, potrivit prevederilor art. 149 din
OMF 3055/2009 privind adoptarea reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene (Directiva a IV-a), activele circulante trebuie evaluate la costul de achizitie sau
costul de productie.
Potrivit art. 157 din OMF 3055/2009 privind adoptarea reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene (Directiva a IV -a), costul stocurilor trebuie s a cuprinda
toate costurile aferente achizi tiei si prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a
aduce stocurile in forma si in locul in care se gasesc.
In concluzie, in cazul in care costurile ce se regasesc pe factura de achizitie a
marfurilor sunt aferente transportului bunurilor in gestiunea societatii dvs. consideram ca
acestea trebuie inregistrate in costul marfii.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
%
707 Venituri din vanzarea marfurilor
707 Venituri din vanzarea marfurilor
1100
(100)
discount
4427 TVA colectata
240
La cumparator:
%
=
371 marfuri
4426 TVA deductibila
401 Furnizori
1240
1000
240
%
707 Venituri din vanzarea marfurilor
4427 TVA colectata
1364
1100
264
4111 Clienti
124
100
24
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
La cumparator:
%
371 Marfuri
4426 TVA deductibila
401 Furnizori
1364
1100
264
%
609 Reduceri comerciale primite
4426 TVA deductibile
124
100
24
%
707 Venituri din vanzarea marfurilor
707 Venituri din vanzarea marfurilor
valoarea bunului acordat cu titlu de discount
4427 TVA colectata
1240
1100
(100)
cu
240
607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri cu valoarea la cost a marfurilor vandute
607 Cheltuieli privind marfurile = 371 Marfuri cu valoarea la cost a bunurilor acordate ca
discount
La client:
In cazul in care bunul primit cu titlu de discount este de aceeasi natura ca cele
achizitionate, valoarea platita se va imparti la cantitatea de bunuri primita si va rezulta astfel
un cost de achizitie unitar mai mic. Inregistrarile contabile sunt cele de mai sus
In cazul in care bunul primit cu titlu gratuit este diferit de cele achizitionate,
consideram ca acesta se inregistreaza in felul urmator:
%
=
401 Furnizori 1364
371 Marfuri
1000
303-pt bunurile primite cu titlu de discount
100
4426 TVA deductibila
264
603- pt bunurile primite cu titlu de discount
603 Cheltuieli cu obiectele de inventar
si
=
=
100
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
401 Furnizori =
24
Astfel veti putea inregistra atat in contabilitate, cat si in gestiune, valoarea bunului
primit cu titlu de discount.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
n calitate de procesator al unor bunuri mobile corporale primite, firma dvs. este
obligata sa organizeze evidenta acestora pe baza documentului de eviden ta fiscala denumit
,,Registrul bunurilor,,. Prin acest registru se organizeaz a si evidenta bunurilor importate pe
teritoriul Romaniei sau achizitionate din Romania de catre beneficiarul din Elve tia al
serviciilor de procesare. Acest registru trebuie sa cuprinda obligatoriu urmatoarele
informatii:
denumirea si adresa expeditorului;
un numar de ordine;
data primirii bunurilor;
descrierea bunurilor primite;
cantitatea bunurilor primite;
data transportului bunurilor transmise clientului dup a prelucrare;
cantitatea si descrierea bunurilor care sunt returnate clientului dup a prelucrare;
cantitatea si descrierea bunurilor care nu sunt returnate clientului;
o mentiune referitoare la documentele emise in legatura cu serviciile prestate si data
emiterii acestor documente.
Bunurile evidentiate in acest registru trebuie sa corespunda cu inregistrarile efectuate
intr-un cont in afara bilantului din clasa 8 ,, conturi specia le,, care reprezinta conturi de ordine
si evidenta. Specific acestor conturi este utilizarea metodei de inregistrare in partida simpla
care consta in efectuarea inregistrarilor fie prin debitul, fie prin creditul unui singur cont, f ara
utilizarea de conturi corespondente. Soldul debitor al contului reflect a valoarea materiilor
prime si materialelor primite de la client in vederea prelucrarii.
Pentru acest gen de
operatiuni se utilizeaza contul 8032 "Valori materiale primite spre prelucrare sau
reparare" cu ajutorul caruia se tine evidenta materiilor prime si materialelor si altor valori
materiale care apartin clientilor si sunt primite pe baza de contract pentru prelucrare, finisare
sau reparare.
nregistrarile contabile se efectueaza:
in debit, cu valorile materiale primite pentru prelucrare, finisare sau reparare
inregistrate la preturile prevazute in contract,
in credit, cu valorile materiale prelucrate, finisate sau reparate, restituite clien tilor.
Contul 8032 are intotdeauna un soldul de bitor care reprezinta valoarea materiilor
prime, materialelor si a altor valori materiale primite spre prelucrare, finisare sau reparare.
Bunurile primite in vederea prelucrarii nu reprezinta o achizitie intracomunitara
deoarece aceste bunuri nu sunt proprietatea firmei din Rom ania care le prelucreaza.
Bunurile achizitionate de firma procesatoare pentru ob tinerea produselor finite se
inregistreaza in evidenta contabila prin formula contabila 3021 ,,Materiale auxiliare,, = 401
,,Furnizori,, si concomitent 4426 ,,TVA deductibil a,, = 401 ,,Furnizori,,. Cheltuielile de
exploatare inregistrate prin formula contabil a 6021 ,, Cheltuieli cu materialele auxiliare,, =
3021 ,,Materiale auxiliare,,
sunt deductibile d.p.d.v. fiscal la determ inarea profitului
impozabil deoarece sunt aferente veniturilor inregistrate in evidenta contabila prin debitul
contului ,,Clienti,, (411 ,,Clienti,, = 704 ,,Venituri din servicii prestate,,)
Chiar daca serviciul prestat se incadreaza la operatiuni neimpozabile in Romania,
pentru acest gen de opera tiuni firma procesatoare din Rom ania are dreptul de deducere a
TVA aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate pentru realizarea acestei activit ati
economice. Acest fapt rezult a din prevederile art. 145, alin. (2), lit. (b) ,,Orice persoana
impozabila are dreptul sa deduca taxa aferenta achizitiilor, daca acestea sunt destinate
utilizarii in folosul urmatoarelor operatiuni:
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
PFA intocmire
vanzari/cumparari
NIR
si
completare
jurnal
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
In cazul in care banii sunt transferati din contul de casa in contul de banca, nota
contabila este de forma 581 = 5311, dupa care 5121 = 581. In acest caz nu mai este vorba
despre un imprumut acordat de catre as ociat ci pur si simplu de un transfer intre conturile de
trezorerie.
Si compensarea datoriei:
4551 =
461
Cumparare societate
Societatea A ,,cumpara societatea B. Capitalul social al societatii B este de 200 lei si
va ramane la fel.
Societatea A plateste catre asociatul societatii B 240.017 lei si un impozit retinut la
sursa, catre stat de 45.718 lei.
Care sunt notele contabile in momentul extrasului de la banca la societatea A?
Dupa ce ies actele de la registrul comertului?
Dar la societatea B?
Solutie:
Societatea A prin aceasta achizitie devine unic investitor in societatea B, si practic va
detine controlul asupra societatii B. Drept urmare, aceasta achizitie va fi contabilizata ca o
imobilizare financiara pe termen lung, inregistrarile contabile fiind urmatoarele :
261
269
In ceea ce priveste contabilitatea financiara dvs. veti inregistra lunar cheltuie lile
efectuate dupa natura lor ca in cazul oricarei alte activitati de productie, astfel:
Achizitia de materii prime si materiale (ingrediente, ustensile, etc.)
%
=
401 - pret de achizitie
301
Furnizori
Materii prime
302
Materiale consumabile
303
Materiale de natura obiectelor de inventar
4426
TVA deductibila
Colectarea lunara a cheltuielilor aferente procesului de productie, dupa natura
lor
Evidentierea salariilor catre personalul implicat in productia de produse de patiserie
(bucatarii si asistentii de bu catari):
641
Cheltuieli cu salariile personalului
421
Personal-salarii datorate
Evidentierea contributiilor:
6451
Cheltuieli privind
asigurarile si protectia sociala
6452
Contributia unitatii pentru
fondul de somaj
431
Asigurari sociale
4371
Contributia unitatii la
fondul de somaj
Etc.
Consumul de materii prime, materiale, materiale de natura obiectelor de inventar, pe
baza bonurilor de consum intoc mite la eliberarea din gestiune si consumul de utilitati folosite
pentru productie de produse de patiserie:
601
Cheltuieli cu materiile prime
301
Materii prime
602
=
Cheltuieli cu materialele consumabile
302
Materiale consumabile
603
"Cheltuieli privind materialele
de natura obiectelor de inventar"
303
"Materiale de natura obiectelor de inventar"
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
605
"Cheltuieli privind energia si apa"
401
Furnizori
281
Amortizari privind imobilizarile
corporale
711
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
%
701
Venituri din vanzarea produselor finite
4427
TVA colectata
si
711
=
Venituri aferente costurilor
stocurilor de produse
345
Produse finite
In ceea ce priveste contabilitatea de gestiune, aceasta se poate tine in trei feluri: fie
prin intermediul conturilor de clasa 9, fie prin analitice la conturile din contabilitatea
financiara, fie prin situatii extracontabile.
In continuare vom expune pe scurt monografia contabila aferenta activitatii de
productie utilizand conturile de clasa 9.
Pentru evidentierea costurilor este nevoie sa deschidem in planul de conturi, grupa a 9 a, conturi de calculatie, astfel:
921 Cheltuielile directe
922 Cheltuielile indirecte
923 Cheltuieli generale de administra tie
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------www.e-contabilitate.org
www.portalmonografiicontabile.ro
n cadrul contului 921 Cheltuieli directe vom deschide analitice pe ntru fiecare tip de
produs in parte, astfel:
921.1 Covrigi
921.2 Merdenele
921.3 Cornuri, etc.
Cu ajutorul acestor fise se vor inregistra cheltuielile aferente de productie. Pe baza
acestor fise se va determina costul pe unitatea de produs.
Exemplu:
Se inregistreaza:
921.1 Covrigi = 901 Decontari interne pentru cheltuieli
921.2 Merdenele = 901 Decontari interne pentru cheltuieli
921.1 Covrigi =
921.1 Covrigi =
931 Costul productiei obtinute = 902 Decontari interne privind productia obtinuta