Universitatea Tehnica a Republicii Moldova

Facultatea: Calculatoare,Informatica si Microelectronica

REFERAT
La disciplina universitar
Bazele Statului i Dreptului

A efectuat :Cupcic Alexandru

A verificat :Roca Veronica

Chiinu 2014

1.Introducere
Protectia proprietatii intelectuale

Proprietatea intelectuala, prescurtat PI, se refera la creatiile mintii: inventii (brevete),

opere literare si artistice, simboluri, nume, imagini, design, utilizate in activitati
comerciale. Detinatorul proprietatii intelectuale poate controla si trebuie rasplatit pentru
uzul acesteia, si acest fapt incurajeaza inovatia si creativitatea spre beneficiul
umanitatii.

Definirea dreptului de proprietate intelectual

Prin dreptul de proprietate intelectual se nelege ansamblul normelor juridice

care reglementeaz raporturile privind protecia creaiei intelectuale n domeniile
industrial, tiinific, literar i artistic, precum i semnele distinctive ale activitii de
comer.
Aspectul pozitiv const n dreptul titularului de a fi singurul ndreptit s
exploateze obiectul dreptului su de proprietate intelectual. Prerogativa folosinei se
exercit de titular n mod direct i nemijlocit.
Aspectul negativ const n dreptul titularului de a interzice altor persoane orice
folosin a bunului, fr ncuviinarea sa. Prin opunerea de ctre titular a folosinei
bunului, terii au obligaia de a nu face nimic de natur a aduce atingere exercitrii
dreptului de proprietate intelectual.
Drepturile de proprietate intelectual posed o valoare economic din ce n ce mai
mare. Statele dezvoltate din Vest, Statele Unite ale Americii, mai recent China, India,
statele mari i n curs de dezvoltare investesc foarte mult n aceast zon de
creativitate i inovaie. Ca s pstrm stimulii necesari pentru aceast inovaie trebuie
s protejm drepturile de proprietate intelectual a menionat domnul Dorin Recean,
viceministru al Tehnologiei Informaionale i Comunicaiilor.
n opinia domnului Tudor Darie, Consilierul Prim-ministrului pe Politici de Tineret i
Tehnologii Informaionale, este foarte important ca relaia dintre deintorul de drepturi i
consumatorul operei s fie o relaie fireasc, astfel nct s fie mult mai convenabil ca
opera s fie procurat n mod legal dect ilegal.

2. Dreptul de autor si dreptul de conexa

Proprietatea intelectuala este impartita in doua categorii
principale:
1.Dreptul de autor (Copyright), care include lucrari literare si artistice
precum romane, poeme, piese de teatru, jocuri, filme, opere muzicale, situri
web, picturi, fotografii, sculpturi, design arhitectural, etc. Drepturile
conexe includ drepturile artistilor aparute ca urmare a interpretarii ,
drepturile legate de inregistrarile efectuate de producatorii de fonograme si
drepturile aparute urmare a emisiei programelor de radio si televiziune.
2.Proprietatea industriala, care include brevete de inventie (patente), marci
si indicatii geografice, desene si modele industriale, si topografii pentru
produse semiconductoare.

Dreptul de autor
Dreptul de autor protejeaz forma unei lucrri expresive originale (literare, artistice sau
tehnice). Brevetul de invenie protejeaz soluii sau idei originale, iar marca
nregistrat protejeaz modul de identificare a unui productor sau a altei surse de
reputaie.
Dreptul de autor, ca instituie public, reprezint totalitatea normelor juridice care
reglementeaz raporturile referitoare la realizarea unei opere literare, artistice sau
tiinifice. Pentru a fi protejat, opera trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s
fie rezultatul unei activiti creatoare a autorului; s mbrace o form concret de
exprimare, perceptibil simurilor; s fie susceptibil de aducere la cunotina publicului.
n cadrul dreptului de autor, elementul caracteristic al creaiei intelectuale const n
originalitatea operei.
Dreptul de autor se constituie din drepturi morale (personale) si drepturi patrimoniale.
Drepturile morale (personale) ale autorului nu pot face obiectul vreunei renuntari sau
cesiuni si sint imprescriptibile, chiar si in cazul in care autorul cedeaza drepturile sale
patrimoniale:

dreptul la paternitate;

dreptul la nume;

dreptul la respectarea integritatii operei;

dreptul la divulgarea operei;

dreptul la retractarea operei.

Drepturile patrimoniale exclusive
Autorul sau alt titular al dreptului de autor are dreptul exclusiv sa efectueze, sa permita
sau sa interzica valorificarea operei, inclusiv prin:

reproducerea operei;
) distribuirea originalului sau a exemplarelor operei;

inchirierea exemplarelor operei, cu exceptia operelor de arhitectura si a operelor

de arta aplicata;

importul exemplarelor operei in vederea distribuirii, inclusiv al exemplarelor

confectionate cu consimtamintul autorului sau al altui titular al dreptului de autor;

demonstrarea publica a operei;

interpretarea publica a operei;

comunicarea publica a operei prin eter, inclusiv prin satelit (tele- radiodifuziune),
sau prin cablu;

retransmiterea simultana si fara modificari, prin eter sau prin cablu, a operei
transmise prin eter sau prin cablu;

punerea la dispozitie in regim interactiv a operei;

traducerea operei;

transformarea, adaptarea, aranjamentul sau alte modificari ale operei, cu

exceptia cazurilor cind efectuarea unor actiuni din cele enumerate la lit.a)k) nu se
incadreaza in forma de exprimare a operei si pentru care nu pot fi stabilite
sanctiuni.
Autorul sau alt titular al drepturilor patrimoniale exclusive de autor are dreptul la o
remuneratie echitabila. Cuantumul si modul de achitare a remuneratiei de autor pentru
fiecare caz si mod de valorificare a operei se stabilesc in contractul de autor sau in
contractele pe care organizatiile de gestiune colectiva a drepturilor patrimoniale de
autor le incheie cu utilizatorii.
Drepturile interpretilor, producatorilor de fonograme/videograme si organizatiilor
de difuziune prin eter si prin cablu
Interpretul are dreptul exclusiv sa permita sau sa interzica urmatoarele actiuni:

imprimarea interpretarii sale inca neimprimate;

reproducerea imprimarii interpretarii sale;
distribuirea imprimarii interpretarii sale;
inchirierea imprimarii interpretarii sale;
comunicarea publica prin eter (tele,- radiodifuziune) sau prin cablu a interpretarii
sale, cu exceptia cazului cind interpretarea este ea insasi o interpretare tele,radiodifuzata sau e facuta de pe o imprimare;

facerea accesibila publicului in regim interactiv a interpretarii sale imprimate.

Producatorul de fonograme/videograme are dreptul exclusiv sa permita sau sa interzica
urmatoarele actiuni in privinta fonogramei sale:

reproducerea fonogramei/videogramei;
distribuirea exemplarelor fonogramei/ videogramei;
inchirierea exemplarelor fonogramei/ videogramei;
importul in scopuri de distribuire a exemplarelor fonogramei/ videogramei,
inclusiv a exemplarelor facute cu consimtamintul producatorului de
fonograme/videograme;

punerea la dispozitia publicului in regim interactiv a fonogramei/videogramei;

adaptarea sau orice alta transformare a fonogramei.

Organizatiile de difuziune prin eter si prin cablu au dreptul exclusiv sa permita sau sa
interzica urmatoarele actiuni in privinta emisiunilor sale difuzate prin eter sau cablu:

imprimarea emisiunii;
reproducerea unei imprimari a emisiunii;
distribuirea imprimarii emisiunii;

comunicarea publica prin eter sau prin cablu a emisiunii;

retransmiterea emisiunii;
comunicarea publica a emisiunii in locuri accesibile publicului cu plata pentru
intrare;
punerea la dispozitia publicului in regim interactiv a imprimarii emisiunii.

Drepturile producatorilor bazelor de date

Producatorul unei baze de date, care dovedeste ca a facut o investitie substantiala din
punct de vedere calitativ sau cantitativ in obtinerea, verificarea sau prezentarea
continutului, are dreptul sa interzica extragerea si /sau reutilizarea continutului integral
sau a unei parti substantiale, evaluate calitativ si/sau cantitativ a acelei baze de date.

Obiecte ale dreptului de autor

operele literare (povestiri, eseuri, romane, poezii etc.);

programele pentru calculator care se protejeaza ca si operele literare;
operele stiintifice;
operele dramatice si dramatico-muzicale, scenariile si proiectele de scenarii,
libretele, sinopsisul filmului;
operele muzicale cu sau fara text;
operele coregrafice si pantomimele;
operele audiovizuale;
operele de pictura, sculptura, grafica si alte opere de arta plastica;
operele de arhitectura, urbanistica si de arta horticola;
operele de arta aplicata;
operele fotografice si operele obtinute printr-un procedeu analog fotografiei;
hartile, plansele, schitele si lucrarile tridimensionale din domeniul geografiei,
topografiei, arhitecturii si din alte domenii ale stiintei;
bazele de date;
alte opere.

=>Creatii si alte obiecte neprotejate prin dreptul de autor

documentele oficiale de natura normativa, administrativa sau politica (legi,

hotariri judecatoresti), precum si traducerile oficiale ale acestora;
simbolurile de stat si semnele oficiale ale statului (drapele, steme, decoratii,
semne banesti);
expresiile folclorice;
noutatile zilei si diverse fapte cu caracter de simpla informatie.

=>Subiectii dreptului de autor

Subiecti ai dreptului de autor sint autorii si titularii de drepturi.
Autorul este persoana fizica prin a carei munca creatoare a fost creata opera.
Titularul de drepturi este persoana fizica (autorul sau alta persoana fizica imputernicita
de autor) sau juridica care detine, in mod legal, drepturile patrimoniale.

=>Subiectii drepturilor conexe

Subiecti ai drepturilor conexe sint interpretii, producatorii de fonograme,
producatorii de videograme si organizatiile de difuziune prin eter sau prin cablu.
Drepturile conexe se exercita fara a prejudicia dreptul de autor.
Pentru aparitia si exercitarea drepturilor conexe nu este necesara respectarea vreunei
formalitati. In absenta unei probe contrare, persoana fizica sau juridica, a carei nume
sau denumire apare in mod obisnuit pe o imprimare a interpretarii, pe o fonograma, o
videograma sau pe imprimarea unei emisiuni, se considera interpret, producator de
fonograma sau videograma, respectiv, organizatie de difuziune prin eter sau prin cablu
Termenele de protectie a dreptului de autor
Drepturile patrimoniale exclusive si dreptul la remuneratie dureaza pe tot timpul vietii
autorului si pe perioada de 70 de ani dupa deces, incepind cu 1 ianuarie al anului
urmator celui al decesului autorului.

Drepturile patrimoniale asupra operei audiovizuale se protejeaza timp de 70 de

ani, incepind cu 1 ianuarie al anului urmator decesului ultimului dintre urmatorii
coautori: realizator principal (regizor scenograf), autorul scenariului (scenaristul),
autorul dialogului si compozitorul autorul operei muzicale, special create pentru
aceasta opera audiovizuala.
Drepturile patrimoniale asupra unei opere anonime sau aparute sub pseudonim,
cu exceptia celei de arta aplicata, se protejeaza 70 de ani, incepind cu 1 ianuarie
al anului urmator celui al publicarii legale a operei.
Drepturile patrimoniale asupra operei create in copaternitate, cu exceptia operei
de arta aplicata, se protejeaza pe parcursul intregii vieti a fiecaruia dintre coautori
si 70 de ani, incepind cu 1 ianuarie al anului urmator celui al decesului ultimului
coautor-supravetuitor.
Drepturile patrimoniale asupra operei de arta aplicata se protejeaza timp de 25
de ani de la data crearii ei, cu exceptia modelelor si desenelor industriale
neinregistrate conform Legii privind protectia desenelor si modelelor industriale,
create in scopul industrial de reproducere, care se protejeaza timp de 3 ani de la
data crearii lor.
Drepturile patrimoniale asupra unei opere nepublicate anterior, dupa expirarea
termenului de protectie a dreptului de autor, se protejeaza timp de 25 de ani de la
data la care opera a fost pentru prima data publicata sau comunicata in mod legal
publicului.
Drepturile patrimoniale asupra publicatiilor critice sau stiintifice ale operelor
editate dupa expirarea termenului de protectie a dreptului de autor asupra

acestora se protejeaza timp de 30 de ani de la data la care publicatia a fost pentru

prima data editata legal.
Termenele de protectie a drepturilor conexe

Drepturile se protejeaza timp de 50 de ani de la data primei interpretarii.

Drepturile interpretului la nume si dreptul la reputatie se protejeaza pe un termen
nelimitat.

Drepturile producatorului de fonograme se protejeaza timp de 50 de ani de la

data primei imprimari a fonogramei.

Drepturile producatorului de videograme se protejeaza timp de 50 de ani de la

data primei imprimari a videogramei.

Drepturile organizatiilor de difuziune prin eter si prin cablu se protejeaza timp de

50 de ani de la prima difuzare a emisiunii de catre asemenea organizatie .
.

Dreptul de prioritate
Prin drept de prioritate se nelege situaia privilegiat a unei persoane, care a efectuat
ntr-o ar a Uniunii un prim depozit reglementar, de a depune cereri cu acelai obiect
pentru obinerea proteciei n celelalte ri membre.
Pentru a exista un drept de prioritate, primul depozit trebuie s aib valoarea unui
depozit naional reglementar, care ndeplinete condiiile prevzute de legislaia
naional fiecrei ri membre sau a tratatelor bilaterale sau multilaterale ncheiate ntre
rile Uniunii (art. 4, lit. A, alin. 2). Prin depozit naional reglementar se nelege orice
depozit care este suficient pentru a stabili data la care a fost depus cererea n ara
respectiv, oricare ar fi soarta ulterioar a cererii (art. 4, lit. A, alin. 3). Primul depozit se
poate constitui n ara de origine a resortisantului sau ntr-o alt ar a Uniunii. Cea de a
doua cerere este necesar s aib acelai obiect ca i prima. n ambele cereri se vor
formula aceleai revendicri. Succesorii n drepturi ai primului depuntor pot invoca
dreptul de prioritate.
Termenele de prioritate, conform lit. C, alin. 1 al art. 4, au fost stabilite la 12 luni pentru
brevetele de invenie i modelele de utilitate i la 6 luni pentru desenele sau modelele
industriale i pentru mrcile de fabric sau comer. Termenele ncep s curg de la data

depozitului primei cereri, fr ca ziua depozitului s fie cuprins n calcul (art.4, lit.C,
alin. 3). Cererile depuse de alte persoane pentru acelai obiect, n intervalul de
prioritate, vor fi lovite de nulitate.
Prioritatea n cascad nseamn c persoana, care a depus o cerere ulterioar
cu invocarea prioritii, va putea solicita un nou termen de prioritate de la data
depozitului posterior. ntruct dreptul de prioritate este configurat numai de primul
depozit, nu se admite cascada de prioriti succesive.
Prioritile multiple nseamn c cererea ulterioar este cuprins n mai multe
cereri anterioare. Potrivit lit. F a art. 4, nici o ar a Uniunii nu va putea refuza o
prioritate sau o cerere de brevet pentru motivul c depuntorul revendic prioriti
multiple, chiar dac ele provin din ri diferite, cu condiia s existe o unitate a inveniei
n sensul legii rii respective. De obicei, prioritile multiple se invoc cu ocazia
inveniilor de perfecionare sau de completare succesive. Dreptul de prioritate poate fi
transmis unui cesionar, pentru o alt ar. Transmiterea este admisibil dac
beneficiarul are calitatea de resortisant al Uniunii.
Convenia de la Paris consacr i o prioritate de expoziie. Prin dispoziiile art. 11,
alin. 1 se prevede c rile Uniunii vor acorda, n conformitate cu legislaia lor intern,
protecia temporar inveniilor brevetabile, modelelor de utilitate, desenelor sau
modelelor industriale, precum i mrcilor de fabric sau de comer, pentru produsele
care vor figura la expoziiile internaionale oficiale sau oficial recunoscute, organizate pe
teritoriul uneia din ele.

3.Inventiile
O inventie este un produs sau un procedeu care ofera o noua modalitate de a realiza
ceva, sau ofera o noua solutie tehnica pentru o problema.
Brevetul confera dreptul exclusiv asupra unei inventii si garanteaza titularului protectia
inventiei. Aceasta protectie este acordata pentru o perioada limitata, care poate fi in
general de 20 de ani. Protectia prin brevet inseamna ca inventia nu poate fi realizata,
utilizata, distribuita sau vanduta fara consimtamantul titularului de brevet.
Titularul unui brevet are dreptul de a decide cine poate si cine nu poate sa foloseasca
inventia brevetata pe durata protectiei. El poate, pe baza unei licente, sa permita tertilor
sa utilizeze inventia pe baza unor conditii convenite de comun acord. El poate, de
asemenea, sa vanda dreptul asupra inventiei unui tert care devine in felul acesta
titularul brevetului. La expirarea brevetului, protectia ia sfarsit si inventia intra in
domeniul public, adica titularul pierde drepturile exclusive asupra inventiei si aceasta
poate fi expoatata liber din punct de vedere comercial de catre terti.
Brevetele au o functie stimulatoare, pentru ca ofera indivizilor atat recunoasterea
creativitatii lor, cat si recompense materiale pentru inventiile care se pot comercializa.
Ele incurajeaza astfel inovatia, datorita careia calitatea vietii oamenilor se imbunatateste
in mod constant.

Inventiile brevetate au invadat, de fapt, viata cotidiana, de la iluminarea electrica

(brevetele detinute de Edison si Swan) si plastic (brevetele lui Baekeland) pana la pixuri
(brevetele lui Biro) si microprocesoare (brevetele Intel, de exemplu).
Toti titularii de brevete sunt obligati in schimbul protectiei brevetului, sa faca publice
informatiile despre inventiile lor, in scopul imbogatirii fondului de cunostinte tehnice din
intreaga lume, acest lucru incurajand creativitatea si inovatia. Astfel, brevetul nu numai
ofera protectie titularului inventiei, dar si furnizeaza informatii pretioase constituind o
sursa de inspiratie pentru viitoarele generatii de cecertatori si inventatori.
Probabil nicio inventie din timpurile recente nu a evoluat precum calculatorul. Candva
suficient de mare ca sa ocupe totalmente o incapere, acum, datorita inovatiei
tehnologice, au fost realizate calculatoare de aceeasi putere care incap in palma unei
mani.
Primul pas in obtinerea unui brevet de inventie consta in depunerea unei cereri de
brevet. Aceasta contine in general titlul inventiei, precum si indicarea domeniului tehnic
caruia ii apartine; cererea trebuie sa mai contina o descriere a inventiei redactata in
mod clar si suficient de detaliat astfel incat o persoana cu nivel mediu de cunostinte in
domeniu sa poata utiliza sau reproduce inventia. Descrierea este de obicei insotita de
ilustratii - desene, scheme sau grafice permitand o mai buna intelegere a inventiei.
Cererea contine niste revendicari, adica informatii pe baza carora se poate stabili
intinderea protectiei acordate de brevet.
Pentru a beneficia de protectie prin brevet, o inventie trebuie sa indeplineasca, in
general, urmatoarele conditii: trebuie sa aiba utilitate practica, sa prezinte un element
de noutate, adica o caracteristica noua care sa nu faca parte din fondul cunostintelor
existente in domeniul tehnic.
Acest fond al cunostintelor existente se numeste
stadiul tehinicii. Inventia trebuie sa implice si o activitate inventiva, adica sa nu fie
evidenta pentru o persoana cu cunostinte medii in domeniul tehnic respectiv, in fine,
obiectul trebuie sa fie brevetabil conform legii.
In multe tari (inclusiv in Republica Moldova) teoriile stiintifice, metodele matematice,
soiurile de plante si rasele de animale, descoperirile, metodele comerciale sau de jocuri
sunt excluse de la protectia prin brevet de inventie.
Brevetele sunt acordate de oficiile nationale de brevete (in Republica Moldova AGEPI)
sau de oficiile regionale care deservesc mai multe tari, cum ar fi Oficiul European de
Brevete (OEB), Organizatia Africana a Proprietatii Intelectuale (OAPI), Oficiul
Euroasiatic de Brevete (OEAB).

=>Conditiile de brevetare a inventiei

O inventie din orice domeniu tehnologic poate fi brevetata sub rezerva ca aceasta sa
corespunda urmatoarelor cerinte de baza pentru brevetabilitate:

inventia trebuie sa fiesusceptibila de aplicare industriala;

inventia trebuie sa fienoua;
inventia trebuie sa implice oactivitate inventiva.

Noutatea. O inventie este noua daca nu este continuta in stadiul tehnicii, care include
cunostintele ce au devenit accesibile publicului oriunde in lume pana la data prioritatii
inventiei in cauza.

Activitatea inventiva.O inventie trebuie sa implice o activitate inventiva, adica sa nu

rezulte in mod evident din stadiul tehnicii.
In cazul brevetelor de inventie de scurta durata se considera ca o inventie implica o
activitate inventiva, daca ea prezinta un avantaj tehnic sau practic.
Aplicarea industriala.O inventie este susceptibila de aplicare industriala daca obiectul
ei poate fi folosit in domeniul industriei, agriculturii sau in orice alt domeniu de activitate
umana.
Pot fi brevetate urmatoarele tipuri de obiecte:

Produs- masini, aparate, scule, dispozitive, mecanisme, organe de masini,

agregate, instalatii, circuite, elemente de constructie, mobilier, articole de uz
casnic, jucarii, instrumente, calculatoare, programe pentru calculator, baze de
date electronice etc.; substante chimice si biologice, cu exceptia celor care exista
in natura si asupra carora nu s-a actionat prin efort creativ; amestecuri fizice sau
fizico-chimice.
Procedeu- activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs
(inclusiv produsele biologice sau genetice) sau programe pentru calculator ca un
mod de transformare si transmitere a semnalului electronic.
Metoda- activitati care au rezultate de natura calitativa (masurare, analiza,
reglare, control, diagnosticare sau tratament medical uman sau veterinar).
Microorganisme- microorganisme create sau izolate prin selectie cu efecte
mutante, tulpini de cultura celulara de plante si animale.
Aplicarea unui produs sau procedeu- aplicarea unui produs, procedeu sau unei
metode conform altei destinatii si in alte conditii. Utilizarea pentru prima data a
substantei sau compozitiei si utilizarile lor ulterioare.

Cererea de brevet trebuie sa se refere numai la o singura inventie sau la un grup de

inventii astfel legate, incat sa formeze un singur concept inventiv general. Ea contine:

formularul de cerere de brevet completat

descrierea inventiei
revendicarile
desene si alte documente explicative, daca acestea sunt necesare pentru a
intelege esenta inventiei.

Aceste documente constituie depozitul national reglementar, se intocmesc si se depun

la Agentie in limba de stat, redactandu-se in corespundere cu cerintele Regulamentului
privid procedura de depunere si examinare a cererii de brevet de inventie si de eliberare
a brevetului, aprobat prin Hotararea Guvernului Republicii Moldova nr. 528 din 1
septembrie 2009.
Procedura de eliberare a brevetului
Dupa depunere, cererea de brevet trece urmatoarele proceduri:

examinarea cererii
publicarea
publicarea hotararii de acordare a brevetului

opunerea publica
eliberarea brevetului

=Examinarea cererii
In procesul examinarii cererii de brevet, AGEPI efectueaza examinarea ei formala in termen de o luna, dupa care
cererea este supusa examinarii preliminare in termen de doua luni. Solicitarea procedurii ulterioare se desfasoara
prin depunerea cererii de examinare de fond intr-un exemplar pe un formular-tip aprobat la AGEPI, de catre solicitant
concomitent cu cererea de brevet sau in termen de 30 luni de la data de depozit a cererii, fiind achitata taxa stabilita.
Referitor la cererea de brevet de inventie de scurta durata AGEPI efectueaza doar examinarea formala si preliminara
a cererii in terment de 6 luni de la data de depozit a cererii, fara solicitarea procedurii de examinare, cu achitarea
unei taxe unice la depunerea cererii.
Cererea va fi examinata, iar ca consecinta va fi adoptata hotararea de acordare a brevetului sau de respingere a
cererii. Brevetul de inventie se elibereaza dupa expirarea termenului de 6 luni de la data publicarii hotararii de
acordare a brevetului, in cazul in care nu au fost depuse opozitii sau opozitiile depuse au fost respinse.

=Publicarea cererii
Dupa expirarea termenului de 18 luni de la data depozitului national reglementar, daca au fost platite taxele si nu s-a
luat o hotarare de acordare a brevetului sau de respingere, cererea se publica in BOPI.
Descrierea inventiei conform cererii este depusa in biblioteca AGEPI.

=Publicarea hotararii de acordare a brevetului

In termen de 3 luni de la data comunicarii solicitantului despre hotararea de acordare a brevetului, Agentia publica in
BOPI datele despre brevetul acordat, iar descrierea inventiei se depune in biblioteca Agentiei.

=Opunerea publica
Orice persoana interesata are dreptul sa depuna la Comisia de Apel a Agentiei contestatie motivata in termen de 6
luni de la data publicarii acesteia in BOPI privind hotararea de acordare a brevetului.
Contestatia privind hotararea de acordare a brevetului trebuie formulata in scris si sa contina motivele pe care se
bazeaza.
Motivele contestatiei trebuie sa se refere numai la neindeplinirea a cel putin uneia din conditiile de brevetare a
inventiei: noutate, activitate inventiva, aplicabilitateindustriala. Contestatia este considerata formulata numai dupa
plata taxei corespunzatoare, apoi se examineaza la Comisia de Apel.
Hotararea Comisiei de Apel poate fi atacata cu recurs in instanta judecatoreasca.

=Eliberarea brevetului
Dupa expirarea termenului de opunere, Agentia elibereaza brevetul de inventie in temeiul hotararii de acordare, daca
aceasta nu a fost revocata de catre Comisia de Apel. In cazul in care brevetul a fost modificat in urma procedurii de
opunere, acesta se elibereaza in forma modificata.

Eliberarea brevetului este conditionata de achitarea taxelor de eliberare si a celor de mentinere in vigoare a
brevetului. Aceste taxe se platesc de catre titular obligatoriu in termen de 6 luni de la data publicarii hotararii de
acordare.
Concomitent cu depunerea dovezii de plata a taxei pentru eliberarea brevetului, solicitantul depune dovada de plata
a taxei de mentinere in vigoare a brevetului pentru termenul de la data depozitului national reglementar pana la
eliberarea brevetului, inclusiv anul eliberarii.
In cazul neachitarii taxei de eliberare a brevetului in termen de 6 luni de la data publicarii hotararii de acordare a
brevetului si nerestabilirii timp de 6 luni a termenului omis, Agentia adopta hotararea de decadere din dreptul la
eliberarea brevetului si publica aceasta informatie in BOPI.
In cazul neachitarii taxei de mentinere in vigoare a brevetului in termenul stabilit si, in termen de 6 luni de la data
omisa, a taxei in cuantumul majorat, Agentia publica in BOPI informatia privind incetarea valabilitatii brevetului.

=Mentinerea in vigoare a brevetului de inventie

Pentru mentinerea in vigoare a brevetului este necesara achitarea taxelor anuale de mentinere in vigoare in
conformitate cu Taxele pentru servicii cu semnificatie juridica in domeniul protectiei obiectelor proprietatii intelectuale
aprobate prin Hotararea Guvernului nr.774 din 13 august 1997.

=Repunerea in termen
Termenele prevazute de procedurile referitoare la cerere sau brevet pot fi prelungite sau restabilite, cu plata taxei
respective, daca se depune la Agentie o cerere in acest sens inainte de expirarea termenului sau nu mai tarziu de 6
luni de la data expirarii termenului stabilit.

4.Marcile
Marca este orice semn sau orice combinatie de semne susceptibile de reprezentare grafica,
care servesc la deosebirea produselor sau a serviciilor anumitor persoane fizice /juridice de ale
altor persoane.
1.

Marcile ce pot fi inregistrate

Pot fi inregistrate ca marci: cuvinte (inclusiv nume de persoane), litere, cifre, desene, combinatii de culori,
elemente figurative, forme tridimensionale, in special forma produsului sau a ambalajului acestuia, precum si
orice combinatii ale acestor semne, cu conditia ca ele sa poata servi la deosebirea produselor si/sau serviciilor
unei persoane fizice sau juridice de cele apartinand altor persoane.

2.

Tipuri de marci
Marcile pot fi individuale, colective sau de certificare (de conformitate).
Marca colectiva - marca utilizata de catre o asociatie de fabricanti, producatori, prestatori de servicii sau
comercianti ori de catre alte organizatii similare pentru a desemna produsele si/sau serviciile lor.
Marca de certificare marca utilizata pentru a certifica anumite caracteristici ale unui produs si/sau serviciu.

3.

Semnele care nu pot fi inregistrate ca marca, motive de respingere la inregistrare

Motive absolute de refuz
Sunt excluse de la protectie si nu pot fi inregistrate:
o

marcile lipsite de caracter distinctiv;

marcile compuse exclusiv din semne sau indicatii ce pot servi in comert pentru a desemna specia,
calitatea, cantitatea, destinatia, valoarea, originea geografica, timpul fabricarii produsului ori prestarii
serviciului sau alte caracteristici ale acestora;

marcile compuse exclusiv din semne sau indicatii devenite uzuale in limbajul curent sau in
practicile comerciale loiale si constante;

semnele compuse exclusiv din forma impusa de insasi natura produselor sau din forma produsului
necesara pentru obtinerea unui rezultat tehnic, sau din forma care confera valoare esentiala produsului;

marcile care sunt contrare ordinii publice sau bunelor moravuri ori prejudiciaza imaginea si
interesele statului;

marcile care pot induce in eroare consumatorul cu privire la originea geografica, calitatea ori natura
produsului si/sau a serviciului;

marcile care contin, fara autorizatia autoritatilor competente, reproduceri sau imitatii de steme,
drapele, embleme de stat, denumiri oficiale sau istorice de state ori abrevierea lor, denumiri depline sau
abreviate de organizatii internationale si interguvernamentale, semne, sigilii oficiale de control, de garantie
si de marcare, decoratii si alte semne de distinctie;

o
o

marcile care contin semne de inalta valoare simbolica, in special simboluri religioase;
marcile care contin ori sunt constituite dintr-o indicatie geografica menita sa identifice vinuri sau
alte produse alcoolice; sau dintr-o desemnare identica ori similara cu o indicatie geografica sau cu o
denumire de origine protejata pe teritoriul Republicii Moldova, in cazurile cand produsele nu au originea
corespunzatoare indicatiei geografice sau denumirii de origine, chiar daca originea adevarata a produsului
este indicata, ori daca indicatia geografica sau denumirea de origine este utilizata in traducere ori este
insotita de expresii cum ar fi de genul, de tipul, de stilul, imitatie sau de o expresie similara, precum
si in cazul cand marcile sunt solicitate pentru produse neacoperite de indicatia geografica sau de
denumirea de origine protejata in masura in care aceste produse sunt comparabile cu cele pentru care
indicatia geografica sau denumirea de origine este protejata ori in masura in care utilizarea marcii
solicitate, fara un motiv justificat, ar permite sa se obtina un profit nemeritat din reputatia indicatiei
geografice sau a denumirii de origine protejate;

Motive relative de refuz

O marca este refuzata la inregistrare si daca:
o

este identica cu o marca anterioara inregistrata pentru produse si/sau servicii identice;

este identica ori similara cu o marca anterioara si, din cauza identitatii ori similitudinii produselor
si/sau serviciilor pe care le desemneaza cele doua marci, exista riscul de confuzie pentru consumator,
inclusiv riscul de asociere cu marca anterioara;

este identica ori similara cu o marca anterioara si este solicitata spre inregistrare pentru produse
si/sau servicii care nu sunt similare cu cele pentru care marca anterioara este inregistrata, in cazul cand
marca anterioara se bucura de renume in Republica Moldova si daca utilizarea marcii solicitate, fara un
motiv justificat, ar aduce un profit nemeritat din caracterul distinctiv ori din renumele marcii anterioare sau
le-ar aduce atingere acestora.

marcile care aduc atingere unui drept anterior ce tine de imaginea sau de numele unei personalitati
notorii in Republica Moldova;

o marca este refuzata la inregistrare, de asemenea, in cazul cand agentul sau reprezentantul celui
care este titularul marcii respective in una din tarile Uniunii solicita inregistrarea acesteia pe propriul sau
nume, fara autorizatia titularului, cu exceptia cazului cand agentul sau reprezentantul isi justifica actiunile.

Durata protectiei unei marci

Inregistrarea marcii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu incepere de la data depozitului national
reglementar.
La cererea titularului inregistrarea marcii poate fi reinnoita pe un termen de 10 ani ori de cate ori este necesar cu
conditia achitarii taxei respective.

5.Concluzii si recomandari
Recomandari:
1. Se recomand ministerelor i instituiilor vizate s ntreprind msurile necesare
pentru realizarea Strategiei naionale n domeniul proprietii intelectuale pn n anul
2020;
2.Se recomand ministerelor i instituiilor vizate s prezente, pn la 28 februarie 2013,
Ageniei de Stat pentru Proprietatea Intelectual informaii privind rezultatele ndeplinirii
aciunilor planificate pentru anul 2012, incluse n Planul de aciuni al Strategiei naionale
n domeniul proprietii intelectuale pn n anul 2020;
3. Se recomand AGEPI s elaboreze raportul de monitorizare consolidat i s-l
prezente
n termen Comisiei Naionale pentru Proprietatea Intelectual;
4. Se recomand AGEPI includerea reprezentantului Procuraturii Generale n calitate de
membru al Comisiei Naionale pentru Proprietatea Intelectual;
5. Se recomand AGEPI s expedieze n adresa Guvernului proiectul Hotrrii
Guvernului pentru aprobarea modificrilor i completrilor ce se opereaz n Hotrrea
Guvernului nr.489 din 29 martie 2008;
6. Se recomand AGEPI s evalueze cadrul legislativ existent i s identifice
necesitatea amendrii legislaiei naionale n domeniul proteciei i respectrii drepturilor
aspra brevetelor de invenie n vederea asigurrii implementrii viitorului Acord ntre

Guvernul Republicii Moldova i Organizaia European de Brevete privind validarea

brevetelor europene;
7. Se recomand AGEPI, n calitatea sa de coordonator n numele Guvernului
Republicii Moldova, s asigure realizarea scopurilor i activitilor Memorandumului de
nelegere ntre Guvernul Republicii Moldova i Organizaia Mondial a Proprietii
Intelectuale privind cooperarea n domeniul proprietii intelectuale;
8. Se recomand AGEPI s asigure realizarea prevederilor Programului de cooperare
dintre AGEPI i OMPI privind Tratatul de Cooperare n domeniul brevetelor i problem
asociate brevetelor i Memorandumului de cooperare dintre AGEPI i OMPI referitor la
comunicarea electronic n cadrul Sistemului de la Madrid privind nregistrarea
internaional a mrcilor;
9. Dup finalizarea procedurii de definitivare, se recomand AGEPI s pregteasc i
s nnainteze Guvernului un proiect de act normativ privind aprobarea simbolurilor
naionale asociate indicaiilor geografice protejate, denumirilor de origine protejate i
specialitilor tradiionale garantate;
10. Se recomand autoritilor abilitate cu atribuii i responsabiliti referitoare la
produsele cu denumiri de origine, indicaii geografice i specialiti tradiionale garantate
(Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare, Ministerul Construciilor i Dezvoltrii
Regionale, Ministerul Culturii, Ministerul Mediului, Ministerul Sntii, AGEPI), s
promoveze simbolurile naionale aprobate;
11. Se stabilete c urmtoarea edin a Comisiei Naionale pentru Proprietatea
Intelectual va fi dedicat problematicii denumirilor de origine, indicaiilor geografice i
specialitilor tradiionale garantate;
12. Se recomand autoritilor implicate (Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal,
Procuratura General, AGEPI) s intensifice colaborarea la nivelul grupurilor de lucru
(Grupul de lucru "A" - responsabil de elaborarea conceptului; Grupul de lucru "B" responsabil de elaborarea documentaiei tehnice) n vederea crerii sistemului
informaional unic;
13. Pn la instituirea bazei de date comune, se recomand autoritilor implicate
(Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal, Procuratura General, AGEPI) s
realizeze schimbul de informaii n formatul agreat de pri;
14. Se recomand AGEPI s mediatizeze rezultatele Campaniei publice "STOP
Pirateria i Contrafacerea" i s asigure continuitatea procesului de informare a
societii cu privire la efectele negative ale fenomenelor pirateriei i contrafacerii;
15.Se recomand membrilor Comisiei Naionale pentru Proprietatea Intelectual s
mediatizeze rezultatele Campaniei publice prin publicarea acestora pe paginile web ale
autoritilor, precum i s contribuie la activitile desfurate n vederea asigurrii
continuitii procesului de informare a societii.
16. In concluzie pot spune urmatoarele: Cunoasterea si protectia dreptului de autor este
un lucru foarte important pentru un inginer in domeniul tehnologiilor informationle, sau
orice alt domeniu care include creatia proprie. Doar prin apararea drepturilor de autor si
incurajarea inovatiilor se poate crea un viitor cit mai prosper pentru populatia tarii.

Cuprins:
1.Introducere
2.Dreptul de autor si dreptul de conexa
3.Inventiile
4.Marcile
5.Concluzie

Bibliografie
1.

http://www.customs.gov.md

2.

http://agepi.gov.md

3.

https://www.wikipedia.org