Infractiuni Privind Dreptul de Proprietate Intelectuală

INFRACȚIUNI PRIVIND
DREPTUL DE PROPRIETATE
INTELECTUALĂ
Operele protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile
conexe
Articolul 7 Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creație intelectuală în domeniul literar, artistic sau științific, oricare ar fi
modalitatea de creație, modul sau forma de exprimare și independent de valoarea și destinația lor, cum sunt:
a) scrierile literare și publicistice, conferințele, predicile, pledoariile, prelegerile și orice alte opere scrise sau orale, precum și programele pentru
calculator;
b) operele științifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicările, studiile, cursurile universitare, manualele școlare, proiectele și documentațiile
științifice;
c) compozițiile muzicale cu sau fără text;
d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice și pantomimele;
e) operele cinematografice, precum și orice alte opere audiovizuale;
f) operele fotografice, precum și orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei;
g) operele de artă grafică sau plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, gravură, litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie,
ceramică, plastica sticlei și a metalului, desene, design, precum și alte opere de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice;
h) operele de arhitectură, inclusiv planșele, machetele și lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură;
i) lucrările plastice, hărțile și desenele din domeniul topografiei, geografiei și științei în general.
Articolul 8 Fără a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect al dreptului de autor operele derivate care au
fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, și anume:
a) traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare, aranjamentele muzicale și orice alte transformări ale unei opere literare, artistice sau
științifice care reprezintă o muncă intelectuală de creație;
b) culegerile de opere literare, artistice sau științifice, cum ar fi: enciclopediile și antologiile, colecțiile sau compilațiile de materiale sau date,
protejate ori nu, inclusiv bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creații intelectuale.
Operele protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile
conexe
Articolul 201 din Legea nr.8/1996 Beneficiază de protecția prevăzută de prezenta lege următoarele:
a) operele ai căror autori sunt cetățeni români, chiar dacă nu au fost aduse încă la cunoștința publică;
b) operele ai căror autori sunt persoane fizice sau juridice cu domiciliul ori cu sediul în România, chiar dacă nu au fost aduse
la cunoștința publică;
c) operele de arhitectură construite pe teritoriul României;
d) interpretările sau execuțiile artiștilor interpreți ori executanți care au loc pe teritoriul României;
e) interpretările sau execuțiile artiștilor interpreți ori executanți care sunt fixate în înregistrări protejate de prezenta lege;
f) interpretările sau execuțiile artiștilor interpreți ori executanți care nu au fost fixate în înregistrări, dar sunt transmise prin
emisiuni de radiodifuziune sau de televiziune protejate de prezenta lege;
g) înregistrările sonore sau audiovizuale ai căror producători sunt persoane fizice sau juridice cu domiciliul ori cu sediul în
România;
h) înregistrările sonore sau audiovizuale a căror primă fixare pe un suport material a avut loc pentru prima dată în România;
i) programele de radiodifuziune și de televiziune emise de organisme de radiodifuziune și de televiziune cu sediul în
România;
j) programele de radiodifuziune și de televiziune transmise de organisme transmițătoare cu sediul în România.
Operele care nu sunt protejate de Legea nr.8/1996 privind dreptul de
autor și drepturile conexe
Articolul 9
Nu pot beneficia de protecția legală a dreptului de autor următoarele:
a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile științifice, procedeele, metodele de funcționare sau conceptele
matematice ca atare și invențiile, conținute într-o operă, oricare ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare
sau de exprimare;
b) textele oficiale de natură politică, legislativă, administrativă, judiciară și traducerile oficiale ale acestora;
c) simbolurile oficiale ale statului, ale autorităților publice și ale organizațiilor, cum ar fi: stema, sigiliul,
drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul și medalia;
d) mijloacele de plată;
e) știrile și informațiile de presă;
f) simplele fapte și date.
Limitele dreptului de proprietate intelectuală protejat de
Legea nr.8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe
Articolul 35 (1) Sunt permise, fără consimțământul autorului și fără plata vreunei remunerații, următoarele utilizări ale unei opere aduse anterior la
cunoștința publică, cu condiția ca acestea să fie conforme bunelor uzanțe, să nu contravină exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau
pe titularii drepturilor de utilizare:
a) reproducerea unei opere în cadrul procedurilor judiciare, parlamentare sau administrative ori pentru scopuri de siguranță publică;
b) utilizarea de scurte citate dintr-o operă, în scop de analiză, comentariu sau critică ori cu titlu de exemplificare, în măsura în care folosirea lor justifică
întinderea citatului;
c) utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere în publicații, în emisiuni de radio sau de televiziune ori în înregistrări sonore sau
audiovizuale, destinate exclusiv învățământului, precum și reproducerea pentru învățământ, în cadrul instituțiilor de învățământ sau de ocrotire socială, de
articole izolate sau de scurte extrase din opere, în măsura justificată de scopul urmărit;
d) reproducerea pentru informare și cercetare de scurte extrase din opere, în cadrul bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor
instituțiilor publice culturale sau științifice, care funcționează fără scop lucrativ; reproducerea integrală a exemplarului unei opere este permisă, pentru
înlocuirea acestuia, în cazul distrugerii, al deteriorării grave sau al pierderii exemplarului unic din colecția permanentă a bibliotecii sau a arhivei respective;
e) reproducerile specifice realizate de bibliotecile accesibile publicului, de instituțiile de învățământ sau de muzee ori de către arhive, care nu sunt
realizate în scopul obținerii unui avantaj comercial sau economic, direct ori indirect;
f) reproducerea, cu excluderea oricăror mijloace care vin în contact direct cu opera, distribuirea sau comunicarea către public a imaginii unei opere de
arhitectură, artă plastică, fotografică sau artă aplicată, amplasată permanent în locuri publice, în afara cazurilor în care imaginea operei este subiectul
principal al unei astfel de reproduceri, distribuiri sau comunicări și dacă este utilizată în scopuri comerciale;
g) reprezentarea și executarea unei opere în cadrul activităților instituțiilor de învățământ, exclusiv în scopuri specifice și cu condiția ca atât
reprezentarea sau executarea, cât și accesul publicului să fie fără plată;
h) utilizarea operelor în timpul celebrărilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate de o autoritate publică;
i) utilizarea, în scopuri publicitare, a imaginilor operelor prezentate în cadrul expozițiilor cu acces public sau cu vânzare, al târgurilor, licitațiilor publice
de opere de artă, ca mijloc de promovare a evenimentului, excluzând orice utilizare comercială.
Legea nr.8/1996
Articolul 35 (2) În condițiile prevăzute la alin. (1), sunt permise reproducerea, distribuirea, radiodifuzarea sau comunicarea
către public, fără un avantaj direct sau indirect, comercial sau economic:
a) de scurte extrase din articole de presă și reportaje radiofonice sau televizate, în scopul informării asupra problemelor
de actualitate, cu excepția celor pentru care o astfel de utilizare este, în mod expres, rezervată;
b) de scurte fragmente ale conferințelor, alocuțiunilor, pledoariilor și ale altor opere de același fel, care au fost exprimate
oral în public, cu condiția ca aceste utilizări să aibă ca unic scop informarea privind actualitatea;
c) de scurte fragmente ale operelor, în cadrul informațiilor privind evenimentele de actualitate, dar numai în măsura
justificată de scopul informării;
d) de opere, în cazul utilizării exclusiv pentru ilustrare în învățământ sau pentru cercetare științifică;
e) de opere, în beneficiul persoanelor cu handicap, care sunt direct legate de acel handicap și în limita cerută de
handicapul respectiv.
(3) Sunt exceptate de la dreptul de reproducere, în condițiile prevăzute la alin. (1), actele provizorii de reproducere care
sunt tranzitorii sau accesorii și constituie o parte integrantă și esențială a unui proces tehnic și al căror scop unic este să
permită transmiterea, în cadrul unei rețele între terți, de către un intermediar, sau utilizarea licită a unei opere ori a altui obiect
protejat și care nu au o semnificație economică de sine stătătoare.
(4) În toate cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), e), f), i) și la alin. (2) trebuie să se menționeze sursa și numele
autorului, cu excepția cazului în care acest lucru se dovedește a fi imposibil; în cazul operelor de artă plastică, fotografică sau
de arhitectură trebuie să se menționeze și locul unde se găsește originalul.
Legea nr.8/1996
Articolul 35^1(1) Sunt permise, fără consimțământul titularului oricărui drept de autor sau al oricărui drept conex și fără plata vreunei
remunerații, reproducerea, distribuirea, comunicarea către public, punerea la dispoziția publicului, radiodifuzarea, închirierea și împrumutul
unei opere sau altui obiect protejat, cu condiția ca acestea să nu contravină exploatării normale a operei și să nu îl prejudicieze pe autor sau pe
titularii drepturilor, în scopul:
a) realizării, de către o persoană beneficiară sau o persoană care acționează în numele acesteia, a unui exemplar în format accesibil al unei
opere sau al unui alt obiect protejat prin drept de autor sau drepturi conexe, la care persoana beneficiară are acces în mod legal, pentru uzul
exclusiv al persoanei beneficiare;
b) realizării, de către o entitate autorizată, a unui exemplar în format accesibil al unei opere sau al unui alt obiect protejat prin drept de
autor sau drepturi conexe, la care persoana beneficiară are acces în mod legal sau comunicarea publică, punerea la dispoziție, distribuirea sau
împrumutul, fără scop lucrativ, al unui exemplar în format accesibil către o persoană beneficiară sau o altă entitate autorizată în scopul
utilizării exclusive de către o persoană beneficiară.
(2) Expresia persoană beneficiară prevăzută la alin. (1) înseamnă, indiferent de orice alte dizabilități, o persoană care:
a) este nevăzătoare;
b) are deficiențe de vedere ce nu pot fi corectate pentru a obține o funcție vizuală echivalentă, în esență, cu cea a unei persoane fără astfel
de deficiențe și care, drept urmare, nu poate citi opere tipărite în aceeași măsură, în esență, ca o persoană care nu este afectată de o astfel de
deficiență;
c) are un handicap de percepție sau dificultăți de citire și, în consecință, nu poate să citească opere imprimate în aceeași măsură, în esență,
ca o persoană care nu suferă de un astfel de handicap;
d) suferă de un handicap fizic ce o împiedică să țină în mână ori să manipuleze o carte sau să își concentreze privirea ori să își miște ochii
într-o măsură care ar fi acceptabilă în mod obișnuit pentru citire.
Legea nr.8/1996
Articolul 36 (1) Nu constituie o încălcare a dreptului de autor, în sensul prezentei legi, reproducerea unei opere
fără consimțământul autorului, pentru uz personal sau pentru cercul normal al unei familii, cu condiția ca opera
să fi fost adusă anterior la cunoștința publică, iar reproducerea să nu contravină utilizării normale a operei și să nu
îl prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de utilizare.
(2) Pentru suporturile pe care se pot realiza înregistrări sonore sau audiovizuale ori pe care se pot realiza
reproduceri ale operelor exprimate grafic, precum și pentru aparatele concepute pentru realizarea de copii, în
situația prevăzută la alin. (1), se va plăti o remunerație compensatorie stabilită prin negociere, conform
prevederilor prezentei legi.
Articolul 37 Transformarea unei opere, fără consimțământul autorului și fără plata unei remunerații, este permisă
în următoarele cazuri:
a) dacă este o transformare privată, care nu este destinată și nu este pusă la dispoziția publicului;
b) dacă rezultatul transformării este o parodie sau o caricatură, cu condiția ca rezultatul să nu creeze confuzie în
ce privește opera originală și autorul acesteia;
c) dacă transformarea este impusă de scopul utilizării permise de autor;
d) dacă rezultatul transformării este o prezentare rezumativă a operelor în scop didactic, cu menționarea
autorului.
Infracțiunea prevăzută de art.193 alin.1 lit.a) din Legea
nr.8/1996
Definiție
Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă realizarea, în scopul distribuirii, de mărfuri-
pirat.
În cazul în care faptele sunt săvârșite în scop comercial, acestea se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.
În sensul prezentei legi, prin mărfuri-pirat se înțelege toate copiile, indiferent de suport (material sau electronic) inclusiv copertele,
realizate fără consimțământul titularului de drepturi sau al persoanei legal autorizate de acesta și care sunt executate, direct ori indirect,
total sau parțial, de pe un produs purtător de drepturi de autor ori de drepturi conexe sau de pe ambalajele ori copertele acestora.
În sensul prezentei legi, prin scop comercial se înțelege urmărirea obținerii, direct sau indirect, a unui avantaj economic ori material.
Scopul comercial se prezumă dacă marfa-pirat este identificată la sediul, la punctele de lucru, în anexele acestora sau în mijloacele de
transport utilizate de operatorii economici care au în obiectul de activitate reproducerea, distribuirea, închirierea, depozitarea ori
transportul de produse purtătoare de drepturi de autor sau de drepturi conexe.
• Cu titlu de exemplu realizarea de mărfuri pirat presupune crearea de copii ale unui dvd conţinând filme, muzică, programe de
calculator etc..
Subiectul activ si participația penală.
• Subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană, inclusiv o persoană juridică. Participația este posibilă sub toate formele.
• Latura obiectivă.
• Elementul material constă într-o acțiune de realizare, în scopul distribuirii, de mărfuri-pirat.
• Pentru existența infracțiunii este necesară și o situație premisă, respectiv să existe o operă literară, artistică sau ştiinţifică sau oricare
altă asemenea operă de creaţie intelectuală recunoscută şi garantată prin lege. Opera de creație intelectuală este recunoscută și
nr.8/1996
• Prin distribuire, în sensul prezentei legi, se înțelege vânzarea sau orice alt mod de transmitere, cu titlu oneros
ori gratuit, a originalului sau a copiilor unei opere, precum și oferirea publică a acestora.
• Fapta este mai gravă dacă este comisă în scopul vânzării, schimbului, închirierii, împrumutului , prin care
se obține un avantaj economic ori material.
• Prin închiriere, în sensul prezentei legi, se înțelege punerea la dispoziție spre utilizare, pentru un timp limitat și
pentru un avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a unei opere.
• Prin împrumut, în sensul prezentei legi, se înțelege punerea la dispoziție spre utilizare, pentru un timp limitat și
fără un avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a unei opere prin intermediul unei instituții care
permite accesul publicului în acest scop.
• Pentru existența infracțiunii nu contează calitatea realizării sau aspectul exterior, important este ca aceste
copii să fie realizate într-un număr suficient de mare din care să rezulte că realizarea nu a fost în interes
personal.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol privind protecția titularilor dreptului de autor împotriva
încălcării acestuia. În cazul în care faptele sunt săvârșite în scop comercial, se produce și un rezultat, un
prejudiciu material sau moral autorului operei protejate.
• Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei.
nr.8/1996
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă, calificată prin scop .Intenția poate fi dedusă
și din acţiuni anterioare ale făptuitorului (în funcţie de circumstanţe, spre exemplu, promisiunea făptuitorului
de a remite prietenilor noul album al unui cântăreţ celebru, anunţuri ale făptuitorului că pune la dispoziţie noile
filme, albume muzicale sau software, precum şi acte de comercializare anterioare care pot rezulta din
evidenţele firmei de curierat (A.Lăncrănjan, M. Litvin, M. Pop,, Ghid de investigare a infracţiunilor de
proprietate intelectuală săvârşite în mediul digital” 2015, p.10)
• Simpla existenţă în domiciliul unei persoane a unei colecţii personale de CD-uri pirat nu va fi sancţionată de
legea penală,în schimb vom fi în prezenţa unei infracţiuni în cazul deţinerii aceleiaşi colecţii de către
proprietarul unui restaurant pentru a furniza muzica ambientală din spaţiul destinat clienţilor sau deţinerea
suporturilor optice ori de copii stocate în propriul calculator pentru furnizarea conţinutului pe un site Internet.
(ibidem p.11)
• Tentativa și consumarea.
• Tentativa la acesta infracțiune nu se pedepsește.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv în momentul în
care se ralizează prima copie a unei mărfuri pirat în scopul distribuirii sau în scop comercial.
Infracțiunea prevăzută de art.193 alin.1 lit.b) din Legea
nr.8/1996
Definiție
Constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă plasarea mărfurilor-pirat sub un
regim vamal definitiv de import sau de export, sub un regim vamal suspensiv ori în zone libere.
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de plasare a mărfurilor-pirat sub un regim vamal definitiv de import
sau de export, sub un regim vamal suspensiv ori în zone libere.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protecția drepturilor de autor. În cazul în care faptele sunt săvârșite
în scop comercial, se produce și un rezultat, un prejudiciu material sau moral autorului operei protejate
• Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv plasarea mărfurilor pirat sub
unul dintre regimul vamale menționate.
nr.8/1996
Studiu de caz
CJUE (Camera întâi) hotărârea din 01 dec.2011, În cauzele conexate C‑446/09 și C‑495/09,
• Potrivit articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1383/2003, prin „mărfuri care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală” se înțelege:
• (a) «mărfurile contrafăcute», și anume:
• (i) mărfurile […] pe care a fost aplicată, fără autorizație, o marcă […] care este identică cu marca […] valabil înregistrată pentru același tip de
mărfuri sau care nu poate fi deosebită prin aspectele sale esențiale de marca […] respectivă și care, din acest motiv, aduce atingere drepturilor
titularului mărcii în cauză, în conformitate cu dreptul comunitar, în special Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993
privind marca comunitară [(JO 1994, L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146)] sau în temeiul dreptului național al statului membru în care a
fost depusă cererea de intervenție a autorităților vamale;
• […](b) «mărfurile piratate», și anume mărfurile care sunt sau care conțin copii fabricate fără consimțământul titularului dreptului de autor sau
al unui drept conex sau al titularului unui drept privind desenul sau modelul […] în cazul în care realizarea copiilor în cauză aduce atingere
dreptului în cauză în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele
comunitare [(JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70)] sau cu dreptul național al statului membru în care este depusă cererea de
intervenție a autorităților vamale;
• (c) mărfurile care, în statul membru în care este depusă cererea de intervenție a autorităților vamale, aduc atingere: (i) unui brevet prevăzut de
legislația națională a statului membru în cauză;(ii) unui certificat suplimentar de protecție […] (iii) unui drept de protecție națională a soiurilor de
plante […] (iv) denumirilor de origine sau indicațiilor geografice […] (v) denumirilor geografice […]”
nr.8/1996
Studiu de caz
CJUE (Camera întâi) hotărârea din 01 dec.2011, În cauzele conexate C‑446/09 și C‑495/09,
• Cauza C‑446/09. La 7 noiembrie 2002, în portul Anvers (Belgia), autoritățile vamale belgiene au inspectat un transport de aparate de ras electrice provenite
din China, care semănau cu anumite modele de aparate de ras create de Philips. Întrucât aceste modele erau protejate prin înregistrări care confereau Philips un
drept exclusiv în mai multe state, inclusiv în Regatul Belgiei, autoritățile menționate au bănuit că produsele inspectate constituiau mărfuri piratate. Prin
urmare, au suspendat acordarea liberului de vamă, în sensul articolului 4 din Regulamentul nr. 3295/94. La 13 noiembrie 2002, autoritățile vamale belgiene au
comunicat Philips anumite informații, respectiv o fotografie a aparatelor de ras menționate și identitatea întreprinderilor implicate în producerea și
comercializarea acestora, și anume Lucheng, producătorul, Far East Sourcing, transportatorul, precum și Röhlig, expeditorul.
• 38 În fața instanței menționate, Philips susține că, pentru a stabili existența încălcării drepturilor de proprietate intelectuală invocate, trebuie să se
pornească de la ficțiunea potrivit căreia mărfurile precum cele în cauză, întrucât se află într ‑un antrepozit vamal situat pe teritoriul Regatului Belgiei și sunt
reținute în locul respectiv de autoritățile vamale belgiene, se consideră a fi fost produse în acest stat membru. În susținerea acestei argumentări, Philips
invocă articolul 6 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul nr. 3295/94.
• 39 În schimb, Far East Sourcing, singura pârâtă care a compărut în fața rechtbank van eerste aanleg te Antwerpen, susține în fața acestei instanțe că
reținerea unor mărfuri, urmată de calificarea lor drept mărfuri care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală nu este posibilă în lipsa oricărei
dovezi privind faptul că ele vor fi puse în vânzare în Uniune.
• Cauza C‑495/09 . În cursul lunii iulie 2008, Commissioners au inspectat la aeroportul Heathrow (Regatul Unit) un transport de telefoane mobile, precum
și de accesorii pentru acestea, provenit din Hong Kong (China) și având destinația Columbia. Aceste mărfuri purtau un semn identic cu o marcă comunitară al
cărei titular este Nokia. Întrucât au bănuit că se aflau în prezența unor produse de imitație, la 30 iulie 2008, Commissioners au trimis Nokia mostre ale
produselor menționate. După verificarea acestora, Nokia a informat Commissioners că era vorba într ‑adevăr despre o imitație și a întrebat dacă urma să se
procedeze la reținerea transportului menționat, în temeiul Regulamentului nr. 1383/2003.
Infracțiunea prevăzută de art.193 alin.1 lit.b) din Legea nr.8/1996
Studiu de caz CJUE (Camera întâi) hotărârea din 01 dec.2011, În cauzele conexate C‑446/09 și C‑495/09,
• Prin întrebările formulate, care trebuie analizate împreună, instanțele de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă mărfurile provenite
dintr‑un stat terț și care constituie imitații ale unui produs protejat în Uniune printr ‑un drept asupra mărcii sau copii ale unui produs protejat
în Uniune printr‑un drept de autor, un drept conex, un model sau desen industrial pot fi calificate drept „mărfuri contrafăcute” sau „mărfuri
piratate” în sensul Regulamentului nr. 1383/2003 și, înainte de intrarea în vigoare a acestuia, în sensul Regulamentului nr. 3295/94, pentru
simplul motiv că sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, fără să fie puse în liberă circulație pe acest teritoriu.
• Invocând printre altele riscul deturnării frauduloase spre consumatorii din Uniune a mărfurilor declarate sub un regim suspensiv, precum și
riscurile pentru sănătate și siguranță pe care le prezintă deseori produsele de imitație și copiile, Philips, Nokia, guvernele belgian, francez,
italian, polonez, portughez și finlandez, precum și International Trademark Association susțin că produsele de imitație și copiile descoperite
în faza de antrepozit sau de tranzit într‑un stat membru trebuie reținute și, dacă este cazul, trebuie eliminate din comerț fără să fie necesar să
se dispună de elemente care să sugereze sau să demonstreze faptul că aceste mărfuri sunt sau vor fi puse în vânzare în Uniune. Întrucât
asemenea elemente de probă sunt în general dificil de procurat, necesitatea de a le furniza ar priva Regulamentele nr. 3295/94 și
nr. 1383/2003 de efectul lor util.
• Curtea (Camera întâi) declară: Regulamentul (CE) nr. 3295/94 al Consiliului din 22 decembrie 1994 de stabilire a unor măsuri privind
introducerea în Comunitate, exportul și reexportul mărfurilor care aduc atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuală,
astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 241/1991 al Consiliului din 25 ianuarie 1999, și Regulamentul (CE)
nr. 1383/2003 al Consiliului din 22 iulie 2003 privind intervenția autorităților vamale împotriva mărfurilor suspectate de a aduce
atingere anumitor drepturi de proprietate intelectuală, precum și măsurile care trebuie aplicate mărfurilor care aduc atingere
anumitor drepturi de proprietate intelectuală trebuie interpretate în sensul că:
• – mărfurile provenite din state terțe și care constituie imitații ale unui produs protejat în Uniune printr ‑un drept asupra
mărcii sau copii ale unui produs protejat în Uniune printr‑un drept de autor, un drept conex, un model sau desen industrial nu
pot fi calificate drept „mărfuri contrafăcute” sau drept „mărfuri piratate”, în sensul regulamentelor menționate, pentru simplul
motiv că acestea sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii sub un regim suspensiv;
Infracțiunea prevăzută de art.193 alin.1 lit.b) din Legea nr.8/1996
Studiu de caz CJUE (Camera întâi) hotărârea din 01 dec.2011, În cauzele conexate C‑446/09 și C‑495/09,
- în schimb, aceste mărfuri pot aduce atingere dreptului menționat și, prin urmare, pot fi calificate
drept „mărfuri contrafăcute” sau „mărfuri piratate” atunci când este dovedit că sunt destinate punerii în
vânzare în Uniune, o astfel de dovadă fiind furnizată în special atunci când se demonstrează că mărfurile
menționate au făcut obiectul unei vânzări către un client din Uniune sau al unei oferte de vânzare ori al unei
publicități adresate consumatorilor din Uniune sau atunci când rezultă din documente ori din corespondența
privind mărfurile respective că este avută în vedere deturnarea acestora spre consumatorii din Uniune;
– pentru ca autoritatea competentă să se pronunțe asupra fondului să poată examina în mod util existența
unei astfel de dovezi și a altor elemente constitutive ale unei încălcări a dreptului de proprietate intelectuală
invocat, autoritatea vamală sesizată cu o cerere de intervenție trebuie să suspende acordarea liberului de vamă
sau să procedeze la reținerea mărfurilor menționate de îndată ce dispune de indicii care permit să se suspecteze
existența încălcării menționate;
– printre aceste indicii se pot număra în special faptul că destinația mărfurilor nu este declarată atunci
când regimul suspensiv solicitat impune o astfel de declarație, lipsa informațiilor precise sau fiabile cu privire
la identitatea sau la adresa producătorului sau a expeditorului mărfurilor, lipsa cooperării cu autoritățile
vamale sau descoperirea unor documente ori a unei corespondențe privind mărfurile în cauză care permit să se
presupună că este posibil să se producă o deturnare a acestora spre consumatorii din Uniune.
Infracțiunea prevăzută de art.193 alin.1 lit.c) din Legea
nr.8/1996
Definiție
Constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă orice altă modalitate de introducere a
mărfurilor-pirat pe piața internă.
• Elementul material constă într-o orice acțiune a făptuitorului de a introduce mărfurile - pirat pe piața internă, cum ar fi spre
exemplu, prin contrabandă, infracțiune prevăzută de art.270 din Codul vamal, caz în care se vor aplica regulile concursului
de infracțiuni, deoarece în cazul infracțiunii de contrabandă sunt afectate drepturile vamale pe când în cazul infracțiunii
prevăzute de art.193 alin.1 lit.c) din Legea nr.8/1996 sunt afectate drepturile de proprietate intelectuală.
• Asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către autoritățile vamale este reglementată de
REGULAMENTUL (UE) NR. 608/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 12 iunie 2013,
care se aplică de la 01 ianuarie 2014
• Înțelesul noțiunii de „contrabandă“, astfel cum a fost interpretată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru
dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 32/2015, este clar și neechivoc, și anume faptul că
aceasta vizează orice introducere sau scoatere ilicită din țară a bunurilor care trebuie supuse unui regim vamal, indiferent de
valoarea acestora, adică indiferent că provin din săvârșirea unei contravenții sau a unei infracțiuni.(DCC nr.113/2020)
•
Infracțiunea prevăzută de art.193 alin.1 lit.c) din Legea
nr.8/1996
• Noțiunea de „contrabandă“ din cuprinsul dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 nu echivalează cu infracțiunea de
contrabandă prevăzută în alineatele (1) și (2) ale aceluiași articol de lege. Astfel, instanța supremă a statuat că noțiunea de „contrabandă“
utilizată de legiuitor în dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, în sintagma „cunoscând că acestea provin
din contrabandă“, privește contrabanda constând în introducerea în țară a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal
prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal ori introducerea în țară a acestor bunuri sau mărfuri prin locurile stabilite pentru
controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal. Totodată, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece
recursul în interesul legii a statuat, prin Decizia nr. 17/ 2013, că atât în varianta tip, cât și în cazul infracțiunii asimilate contrabandei, fapta
reprezintă o infracțiune complexă, prin care se incriminează o modalitate specifică de sustragere de la plata taxelor, și anume prin
introducerea sau deținerea bunurilor (atât a produselor accizabile, cât și a celor care nu sunt purtătoare de accize), care au intrat în țară cu
încălcarea regimului juridic al frontierei. Deținerea de bunuri accizabile în afara antrepozitului fiscal reprezintă incriminarea generală în
cazul omisiunii plății taxelor și impozitelor pentru acest tip de bunuri, iar infracțiunea de contrabandă (atât în cazul variantei-tip, cât și în
cel al infracțiunii asimilate celei de contrabandă) reprezintă o infracțiune complexă ce include în obiectul juridic și în elementul material al
laturii obiective atât omisiunea plății acelorași taxe și impozite, cât și introducerea acestora în țară în mod fraudulos.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală a autorilor unei opere. În cazul în
care faptele sunt săvârșite în scop comercial, se produce și un rezultat, un prejudiciu material sau moral autorului operei protejate.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă .
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv când mărfurile pirat sunt introduse pe piața
internă prin orice mod.
Infracțiunea prevăzută de art.193 alin.(2) din Legea nr.8/1996
Definiție
Constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă oferirea, distribuirea, deținerea ori
depozitarea sau transportul de mărfuri-pirat, în scopul distribuirii.
• Elementul material constă într-o acțiune alternativă a făptuitorului de a oferi distribui, deține ori depozita sau transporta mărfuri-
pirat, în scopul distribuirii.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală a autorilor unei opere. În
cazul în care faptele sunt săvârșite în scop comercial, se produce și un rezultat, un prejudiciu material sau moral autorului operei
protejate.
• Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată rezultă ex re , din însăși săvârșirea faptei.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă, manifestată prin scop.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv la efectuarea oricăreia dintre
acțiunile alternative oferirea, distribuirea, deținerea ori depozitarea sau transportul mărfurilor pirat.
Definiție
Constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani închirierea sau oferirea spre închiriere de mărfuri-pirat.
Prin închiriere, în sensul prezentei legi, se înțelege punerea la dispoziție spre utilizare, pentru un timp limitat și pentru un
avantaj economic sau comercial direct ori indirect, a unei opere.(art.17 din Legea nr.8/1996)
• Subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană , inclusiv o persoană juridică. Participația este posibilă sub toate
formele.
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a închiria sau oferi spre închiriere mărfuri-pirat.
• Urmarea imediată constă într-un rezultat, respectiv un prejudiciu material sau moral autorului operei protejate, în cazul
închirierii și respectiv într-o stare de pericol pentru protejarea drepturilor de autor în cazul oferirii spre închiriere.
• Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată trebuie demonstrat, în cazul producerii unui prejudiciu
și rezultă ex re în cazul oferirii spre închiriere.
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă .
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea rezultatului, respectiv în momentul închirierii, sau în
Definiție
Constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă promovarea de mărfuri-pirat prin
utilizarea anunțurilor publice ori a mijloacelor electronice de comunicare, prin expunerea ori prezentarea către public a
listelor sau a cataloagelor de produse ori prin orice alte asemenea mijloace
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a promova mărfuri-pirat prin utilizarea anunțurilor publice ori a
mijloacelor electronice de comunicare, prin expunerea ori prezentarea către public a listelor sau a cataloagelor de produse
ori prin orice alte asemenea mijloace
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protejarea drepturilor de autor .
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv în momentul postării
anunțurilor de promovare, momentul expunerii ori prezentării către public a listelor sau cataloagelor de produse.
Infracțiunea prevăzută de art.194 din Legea nr.8/1996
Definiție
Constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă punerea la dispoziția publicului, inclusiv prin
internet ori prin alte rețele de calculatoare, fără drept, a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe ori de drepturi suigeneris
ale fabricanților de baze de date sau a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel încât publicul să le poată accesa în orice loc sau în orice
moment ales în mod individual.
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană, inclusiv o persoană juridică. Participația este
posibilă sub toate formele.
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a pune la dispoziția publicului, inclusiv prin internet ori prin alte rețele de
calculatoare, fără drept, a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe ori de drepturi suigeneris ale fabricanților de baze de date
sau a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel încât publicul să le poată accesa în orice loc sau în orice moment ales în mod individual.
• Conform art. 20 alin. (1) din Legea nr.8/1996, se consideră comunicare publică orice comunicare a unei opere, realizată direct sau prin
orice mijloace tehnice, făcută întrun loc deschis publicului sau în orice loc în care se adună un număr de persoane care depășește cercul
normal al membrilor unei familii și al cunoștințelor acesteia, inclusiv reprezentarea scenică, recitarea sau orice altă modalitate publică de
execuție ori de prezentare directă a operei, expunerea publică a operelor de artă plastică, de artă aplicată, fotografică și de arhitectură,
proiecția publică a operelor cinematografice și a altor opere audiovizuale, inclusiv a operelor de artă digitală, prezentarea într-un loc public,
prin intermediul înregistrărilor sonore sau audiovizuale, precum și prezentarea într-un loc public, prin intermediul oricăror mijloace, a unei
opere radiodifuzate. De asemenea, se consideră publică orice comunicare a unei opere, prin mijloace cu fir sau fără fir, realizată prin
punerea la dispoziția publicului, inclusiv prin internet sau alte rețele de calculatoare, astfel încât oricare dintre membrii publicului să poată
avea acces la aceasta din orice loc sau în orice moment ales în mod individual.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protejarea drepturilor de autor .
• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție direct sau indirectă .
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune nu se pedepsește.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase,
respectiv în momentul punerii la dispoziției a publicului a operelor sau a produselor
purtătoare de drepturi conexe.
Definiție
Constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă reproducerea neautorizată pe
sisteme de calcul a programelor pentru calculator în oricare dintre următoarele modalități:instalare, stocare, rulare sau
executare, afișare ori transmitere în rețea internă.
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană, inclusiv o persoană juridică.
Participația este posibilă sub toate formele.
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a reproduce neautorizat pe sisteme de calcul a programelor
pentru calculator în oricare dintre următoarele modalități:instalare, stocare, rulare sau executare, afișare ori transmitere
în rețea internă.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protejarea drepturilor de autor asupra programelor pentru calculator.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv în momentul realizării
oricăreia dintre modalitățile de realizare a reproducerii :instalării, stocării, rulării, executării.
Infracțiunea prevăzută de art.196 alin.(1) lit.a) din Legea
nr.8/1996
Definiție Constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă reproducerea operelor sau a produselor
purtătoare de drepturi conexe fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege.
Prin produse purtătoare de drepturi conexe se înțelege interpretările sau execuțiile artistice fixate, fonogramele, videogramele și propriile emisiuni
ori servicii de programe ale organismelor de radiodifuziune și de televiziune.
• Subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană inclusiv o persoană juridică. Participația este posibilă sub toate formele.
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a reproduce operele sau a produsele purtătoare de drepturi conexe fără autorizarea sau
consimțământul titularului drepturilor recunoscute de lege.
Prin reproducere, în sensul prezentei legi, se înțelege realizarea, integrală sau parțială, a uneia ori a mai multor copii ale unei opere, direct sau
indirect, temporar ori permanent, prin orice mijloc și sub orice formă, inclusiv realizarea oricărei înregistrări sonore sau audiovizuale a unei opere,
precum și stocarea permanentă ori temporară a acesteia cu mijloace electronice.(art.14 din Legea nr.8/1996)
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală asupra operelor sau produselor purtătoare
de drepturi conexe.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv, în momentul efectuării acțiunii de reproducere.
Infracțiunea prevăzută de art.196 alin.(1) lit.b) din Legea
nr.8/1996
Definiție
Constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă distribuirea, închirierea sau importul pe piața
internă al operelor ori al produselor purtătoare de drepturi conexe, altele decât mărfurile-pirat, fără autorizarea sau consimțământul
titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege
Prin produse purtătoare de drepturi conexe se înțelege interpretările sau execuțiile artistice fixate, fonogramele, videogramele și propriile
emisiuni ori servicii de programe ale organismelor de radiodifuziune și de televiziune.
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a distribui, închiria sau importa pe piața internă opere ori produse purtătoare de
drepturi conexe, altele decât mărfurile-pirat, fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege.
• Prin distribuire, în sensul prezentei legi, se înțelege vânzarea sau orice alt mod de transmitere, cu titlu oneros ori gratuit, a originalului sau a
copiilor unei opere, precum și oferirea publică a acestora. art.15 alin.(1) din Legea nr.8/1996)
• Prin import, în sensul prezentei legi, se înțelege introducerea pe piața internă, cu scopul comercializării, a originalului sau a copiilor legal
realizate ale unei opere fixate pe orice fel de suport.(art.16 din Legea nr.8/1996)
• Prin închiriere, în sensul prezentei legi, se înțelege punerea la dispoziție spre utilizare, pentru un timp limitat și pentru un avantaj economic
sau comercial direct ori indirect, a unei opere. (art.17 din Legea nr.8/1996)
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală asupra operelor sau produselor
purtătoare de drepturi conexe.
nr.8/1996
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv când are loc
distribuirea, închirierea sau importul operelor ori al produselor purtătoare de drepturi conexe, altele decât
mărfurile-pirat.
Infracțiunea prevăzută de art.196 alin.(1) lit.c) din Legea
nr.8/1996
Definiție Constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă radiodifuzarea operelor sau a
produselor purtătoare de drepturi conexe, fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege.
Prin produse purtătoare de drepturi conexe se înțelege interpretările sau execuțiile artistice fixate, fonogramele, videogramele și
propriile emisiuni ori servicii de programe ale organismelor de radiodifuziune și de televiziune.
• Subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană inclusiv o persoană juridică. Participația este posibilă sub toate formele.
• Elementul material constă într-o acțiune de radiodifuzare (transmitere printr-un post de radioemisie) a operelor sau a produselor
purtătoare de drepturi conexe, fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege.
• Conform art.21 din Legea nr.8/1996, în sensul prezentei legi, prin radiodifuzare se înțelege:
• a) emiterea unei opere de către un organism de radiodifuziune ori de televiziune, prin orice mijloc ce servește la propagarea fără
fir a semnelor, sunetelor sau imaginilor, ori a reprezentării acestora, inclusiv comunicarea ei publică prin satelit, în scopul
recepționării de către public;
• b) transmiterea unei opere sau a reprezentării acesteia, prin fir, prin cablu, prin fibră optică sau prin orice alt procedeu similar,
cu excepția rețelelor de calculatoare, în scopul recepționării ei de către public.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală asupra operelor sau
produselor purtătoare de drepturi conexe.
nr.8/1996
Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă .

• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv în momentul
când are loc transmiterea operei prin postul de radioemisie.
Infracțiunea prevăzută de art.196 alin.(1) lit.d) din Legea
nr.8/1996
Definiție Constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă retransmiterea prin cablu a operelor sau a
produselor purtătoare de drepturi conexe, fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege.
Prin produse purtătoare de drepturi conexe se înțelege interpretările sau execuțiile artistice fixate, fonogramele, videogramele și propriile emisiuni ori
servicii de programe ale organismelor de radiodifuziune și de televiziune.
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană inclusiv o persoană juridică. Participația este posibilă sub
toate formele.
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de retransmitere prin cablu a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe, fără
autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege.
• Prin retransmiterea prin cablu, în sensul prezentei legi, se înțelege retransmiterea simultană, nealterată și integrală, de către un operator, prin fir, prin
cablu, prin fibră optică sau prin orice alt procedeu similar, cu excepția rețelelor de calculatoare, în scopul recepționării ei de către public sau printr-
un sistem de difuzare prin unde ultrascurte, pentru recepționarea de către public a unei transmisii inițiale, cu sau fără fir, inclusiv prin satelit, de
servicii de programe de radiodifuziune sau de televiziune, destinate recepționării de către public.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală asupra operelor sau produselor purtătoare de
drepturi conexe
• Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată trebuie demonstrat.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea rezultatului, respectiv în momentul când are loc retransmiterea prin cablu a
operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe, fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege.
Infracțiunea prevăzută de art.196 alin.(1) lit.e) din Legea
nr.8/1996
Definiție Constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă , realizarea de opere
derivate fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege.
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a realiza opere derivate fără autorizarea sau consimțământul
titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege.
• Conform art. 23 din Legea nr.8/1996, prin realizarea de opere derivate, în sensul prezentei legi, se înțelege traducerea,
publicarea în culegeri, adaptarea, precum și orice altă transformare a unei opere preexistente, dacă aceasta constituie creație
intelectuală.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protecția dreptului de autor asupra operei derivate.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv în momentul realizării
oricăreia dintre activitățile care intră în conținutul ,,realizării operei derivate”:traducerea, publicarea în culegeri, adaptarea
sau altă transformare a operei.
Infracțiunea prevăzută de art.196 alin.(1) lit.e) din Legea nr.8/1996
Studiu de caz.(
http://revistaprolege.ro/infractiune-realizare-opere-derivate-fara-autorizare-sau-consimtamant-titular-drepturi-recunoscute-de-lege/)
Rechizitoriul nr. 8531/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București
• Din probele administrate a rezultat că, în cursul anului 2014, inculpatul a realizat o operă derivată, respectiv un tablou în ulei, pe
baza fotografiei denumită „P.“, realizată de persoana vătămată A.C., titularul dreptului de autor al operei, fără autorizarea sau
consimțământul acesteia, expunându-l ulterior spre vânzare pe diferite rețele de socializare sau în alte locuri publice.
• Din declarațiile persoanei vătămate A.C. și ale martorei F.A. a reieșit că, la data de 4 august 2013, persoana vătămată, de profesie
fotograf, a realizat o serie de fotografii subacvatice, având-o drept model pe martora F.A., printre aceste fotografii regăsindu-se și
cea care a fost denumită „P.”.
• Cu acel prilej, între persoana vătămată A.C. și martora F.A. s-a încheiat un „Document de autorizare modele”, prin care cea din
urmă, în calitate de model, acorda persoanei vătămate (fotograf) dreptul nelimitat de a se folosi și/sau publica și/sau asigura
drepturi de autor de portrete sau imagini fotografice care o reprezintă, precum și tipăriturile, diapozitivele sau informațiile digitale
importante aferente acestora, în care ar putea fi inclusă în totalitate sau parțial sau modificate ca formă sau reproduse sub diverse
forme, color sau altfel, făcute prin orice mijloc (în studioul propriu sau în altă parte), ca formă de artă sau orice scop legal în orice
format, fotografie, simplu, multiplu, în mișcare sau imagine video. Prin același document, s-a prevăzut că modelul renunță la orice
drept pe care îl are de a verifica și aproba modul de utilizare, care ar putea fi ales, al imaginilor respective.
• Cu toate acestea, în documentul sus-menționat s-a precizat: „Prin prezentul document, subsemnatul C.A. (Fotograf) acord
Modelului Menționat anterior, permisiunea de a utiliza și/sau afișa și/sau publica portrete sau imagini fotografice și/sau imagini
digitale cu acestea, în care Modelul poate fi inclus, în totalitate sau parțial, sau modificate ca formă sau reproduceri, color sau
altfel, în orice format, fotografie, simplu, multiplu, atâta timp cât dreptul de autor al fotografului este prezentat foarte clar,
împreună cu imaginea.”
• La data de 13 martie 2014, persoana vătămată a expus fotografia intitulată “P.” în cadrul unui portofoliu artistic public pe site-ul
www.r….ro, cu mențiunea inclusă în cadrul fotografiei, respectiv în stânga jos, „Copyright C.A.”.
• De asemenea, la data de 14 martie 2014, fotografia intitulată „P.” a fost postată de persoana vătămată pe contul său de „Facebook”, de unde
a fost preluată, ulterior, de către modelul F.A., care, în același timp, a postat-o pe contul său personal de Facebook în portofoliile personale,
în baza acordului scris arătat mai sus.
Așadar, fotografia ,,P.” a fost postată atât pe contul personal Facebook al persoanei vătămate, cât și al martorei, având inclusă mențiunea
„Copyright C.A.”, mențiune care atestă autorul operei.
Persoana vătămată a declarat că a realizat fotografia subacvatică în condiții artistice deosebite, iar prin folosirea imaginii intens și prin
expunerea în fața publicului de către inculpat, impactul acesteia a scăzut. Astfel, intenția sa de a vinde această fotografie în ediție limitată, sub
forma unui print de mari dimensiuni, a fost împiedicată de demersul ilicit al inculpatului.
Sentința penală nr. 330/2016, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București
În baza art. 396 alin. (6) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penală (în continuare C.pr.pen.), achitarea
inculpatul A.A.A., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute în art. 140 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996.
• Raportat la infracțiunea de care este acuzat inculpatul, având în vedere conținutul constitutiv prevăzut în art. 140 alin. (1) lit. e) din Legea
nr. 8/1996, nu are nicio relevanță împrejurarea că după realizarea tabloului, inculpatul l-a oferit spre vânzare pe diferite platforme on-line
sau că a refuzat să se supună somațiilor persoanei vătămate de a nu mai comercializa tabloul, articolul menționat anterior neprevăzând
infracțiunea de comercializare a unei opere derivate, ci doar realizarea unei opere derivate.
• Totodată, nu are relevanță în dovedirea elementelor constitutive ale infracțiunii, de care este acuzat inculpatul, nici împrejurarea că după
realizarea operei derivate, aflând că opera inițială a fost realizată de persoana vătămată A.C., aceasta nu și-a dat acordul privind
comercializarea, câtă vreme textul de lege impune necesitatea consimțământului la realizarea operei, care trebuia să fie anterior sau
concomitent realizării operei, iar nu subsecvent, când eventuala faptă este consumată.
• Este lipsit de relevanță și faptul că fotografia reprodusă în tabloul realizat de inculpat a fost publică pe pagina martorului F.A, câtă vreme
dispozițiile art. 140 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996 protejează operele derivate, indiferent dacă au fost aduse sau nu la cunoștința
publicului.
• În atari condiții, pentru stabilirea vinovăției, sub aspectul infracțiunii sus-menționate, este necesar de a se dovedi, dincolo de orice dubiu, că o
persoană a realizat, cu intenție, o operă derivată, fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege.
În condițiile în care nu s-a adus nicio dovadă privind cunoașterea de către inculpat, la momentul realizării operei derivate, a numelui persoanei
vătămate, martorul necomunicându-i această împrejurare decât după realizarea operei, iar infracțiunea de care este acuzat neputându-se săvârși din
culpă, inculpatul nu poate fi găsit vinovat de infracțiunea prevăzută în art. 140 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996, fapta săvârșită nefiind prevăzută de
legea penală și lipsind premisa – elementul constitutiv al infracțiunii – lipsei consimțământului realizării operei derivate.
• Prin Decizia penală nr. 1896/A/2016, Curtea de Apel București a dispus următoarele:
• – În baza art. 421 pct. 2 lit. a) C.pr.pen., admiterea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București și părțile civile
A.C. și S.C. ,,A.” S.R.L. împotriva Sentinței penale nr. 330/2016, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr. 6910/299/2016.
• – Desființarea în totalitate a sentinței penale apelate și, în fond, rejudecând:
• – În baza art. 396 alin. (1) și (3) C.pr.pen. raportat la art. 80 C.pen., renunțarea la aplicarea pedepsei în ceea ce îl privește pe inculpatul A.A.A. sub
aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute în art. 140 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996.
• – În baza art. 81 C.pen., aplicarea unui avertisment față de inculpat, atrăgându-i-se atenția asupra conduitei viitoare și consecințelor la care se expune
dacă va mai comite infracțiuni.
• – În baza art. 107 alin. (3) și art. 112 alin. (1) lit. a) C.pen., confiscarea pânzei, pictată în ulei 150*120 cm, de la inculpatul A.A.A., depusă la camera
de corpuri delicte, conform dovezii atașate la dosar.
• – În baza art. 397 alin. (1) raportat la art. 25 alin. (1) C.pr.pen., respingerea, ca nefondată, a acțiunii civile exercitate de părțile civile A.C. și
S.C. ,,A.” S.R.L.
• Ca argumente, Curtea de Apel București a invocat următoarele:
• Absența cerinței relative la existența consimțământului în momentul realizării operei nu lipsește de sancțiune realizarea, fără consimțământ, urmată
de expunerea publică și comercializare, de asemenea, fără consimțământul titularului dreptului de autor. Așadar, reținând principiul de drept potrivit
căruia o dispoziție legală trebuie interpretată în sensul în care aceasta produce efectele pentru care a fost recunoscută de legiuitor, nu se poate primi
opinia instanței de fond.
Ar fi de altfel absurd să se ceară acordul titularului dreptului pentru realizarea unei opere derivate, fără niciun scop comercial, și să nu fie imperativ acest
acord, când prin realizarea operei se urmărește un astfel de scop. O asemenea interpretare este contrară, în esența sa, oricărui scop al Legii nr. 8/1996, care
protejează dreptul de autor în toate coordonatele sale. Or, necesitatea acordului la momentul realizării unei opere a cărei destinație ar fi una pur decorativă
(expunerea, de exemplu, a tabloului într-un mediu privat, fără niciun scop patrimonial) implică cu atât mai mult consimțământul autorului la momentul
expunerii în scop comercial a operei derivate deja realizate. Se prezumă așadar, de către legiuitor, că, dacă s-a ajuns la expunerea publică a unei opere
derivate, realizatorul acesteia a avut consimțământul titularului dreptului.
Deși instanța de fond reține că inculpatul putea realiza tabloul, pentru că avea acordul modelului, și că la acea dată nu cunoștea existența titularului
fotografiei, totuși este de menționat că declarația inculpatului însuși și schimbul de mesaje dintre acesta și model fac dovada contrară. Astfel, inculpatul a
solicitat modelului, anterior expunerii tabloului, să îi menționeze autorul fotografiei, pentru a-l alătura operei, aspect în funcție de care este evident că acesta
a înțeles că fotografia este una profesionistă și că are un autor.
• Apoi, după ce a contactat acest autor, în pofida opoziției ferme explicite de a expune tabloul, inculpatul l-a expus. Or, în acest context, este superfluu a
analiza orice afirmație a inculpatului. Nu în ultimul rând, este de precizat că, la rândul său, inculpatul este un profesionist și în exercitarea activității sale
de pictor cunoaște dispozițiile referitoare la protejarea dreptului de autor. Iar întrebarea sa către model face dovada, în mod direct, a acestei realități.
Cineva care este amator, dar a pictat, în mod aleatoriu, o dată, un tablou după o altă operă, nu ar avea o astfel de întrebare.
• Pe de altă parte, modelul a menționat explicit că a adus la cunoștința inculpatului încă de la prima solicitare că s-ar impune contactarea fotografului,
aspect ignorat de inculpat la acel moment. Invocarea necunoașterii convenției dintre model și autor (fotograf) nu îl absolvă pe inculpat, în raport cu cele
anterior menționate, esențială fiind înțelegerea de către inculpat a existenței unui titular al dreptului asupra fotografiei, independent de orice contract.
Dincolo de faptul că acel contract nu acordă drept de autor modelului (chiar dacă acesta a avut o asemenea reprezentare, eronată, asupra semnificației
juridice a actului), acest drept nu îi aparținea exclusiv, autorul fotografiei având, la rândul său, cel puțin drepturi egale. Iar acest fapt a fost înțeles de
model și adus și la cunoștința inculpatului. Dar, chiar admițând, contrar tuturor probelor, că inculpatul nu a avut niciun moment reprezentarea că
fotografia este realizată de un profesionist, se observă că, în final, când a luat legătura cu acesta și i s-a refuzat acordul pentru expunerea operei derivate,
a continuat expunerea.
În orice caz, pentru a se înlătura orice dubiu asupra cunoașterii de către inculpat a existenței dreptului de autor al părții civile, este de relevat că atât
fotografia expusă de model, pe contul de socializare, de unde a fost preluată de inculpat, cât și cea publicată de partea civilă pe propriul cont de socializare
purtau mențiunea „Copyright C.A.” și aceasta anterior oricărei idei a inculpatului de a realiza tabloul. Or, toate acestea fac dovada, dincolo de orice îndoială
rezonabilă, că inculpatul a cunoscut existența titularul dreptului de autor și, fără a avea acordul acestuia, a realizat și expus apoi opera derivată, respectiv
tabloul după fotografia „P.”. Fapta sa este astfel prevăzută în dispozițiile art. 140 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 8/1996.
Infracțiunea prevăzută de art.196 alin.(1) lit.f) din Legea
nr.8/1996
Definiție Constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă , fixarea, în scop comercial, a
interpretărilor sau a execuțiilor artistice ori a programelor de radiodifuziune sau de televiziune. fără autorizarea sau consimțământul
titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de fixare, în scop comercial, a interpretărilor sau a execuțiilor artistice ori a
programelor de radiodifuziune sau de televiziune, fără autorizarea sau consimțământul titularului drepturilor recunoscute de prezenta lege.
• În sensul prezentei legi, se consideră fixare încorporarea sunetelor, imaginilor ori a sunetelor și imaginilor sau a reprezentării digitale a
acestora pe suport care permite perceperea, reproducerea ori comunicarea publică a lor, cu ajutorul unui dispozitiv. (art.98 alin.2 din Legea
nr.8/1996)
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protecția drepturilor de proprietate intelectuală
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv în momentul în care se produce fixarea
sunetelor, imaginilor ori a sunetelor și imaginilor sau a reprezentării digitale a acestora pe primul suport destinat comercializării.
Infracțiunea prevăzută de art.196 alin.(1) lit.f) din Legea
nr.8/1996
• Studiu de caz
• În cauza C‑162/10, Curtea Europeană de Justiție a UE (Camera a treia) hotărârea 15 martie 2012 declară:
• 1) Operatorul hotelier care instalează în camerele clienților televizoare și/sau aparate de radio la care difuzează un semnal radio are
calitatea de „utilizator” care realizează o „comunicare publică” a unei fonograme radiodifuzate în sensul articolului 8 alineatul (2) din
Directiva 2006/115/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind dreptul de închiriere și de împrumut
și anumite drepturi conexe dreptului de autor în domeniul proprietății intelectuale.
• 2) Operatorul hotelier care instalează în camerele clienților televizoare și/sau aparate de radio la care difuzează un semnal radio are
obligația de a plăti, pentru emiterea unei fonograme radiodifuzate, o remunerație echitabilă în temeiul articolului 8 alineatul (2) din
Directiva 2006/115, pe lângă cea plătită de autorul radiodifuzării.
• 3) Operatorul hotelier care nu instalează în camerele clienților televizoare și/sau aparate de radio la care difuzează un semnal radio,
ci pune la dispoziție altfel de aparate, precum și fonograme în formă analogică sau digitală care pot fi redate sau ascultate cu ajutorul
unor asemenea aparate, are calitatea de „utilizator” care realizează o „comunicare publică” a unei fonograme în sensul articolului 8
alineatul (2) din Directiva 2006/115. Prin urmare, acesta are obligația de a plăti pentru transmisia fonogramelor respective o
„remunerație echitabilă” în sensul acestei dispoziții.
• 4) Articolul 10 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2006/115, care prevede, în cazul unei „utilizări personale”, o limitare a
dreptului la o remunerație echitabilă prevăzut la articolul 8 alineatul (2) din această directivă, nu permite statelor membre să scutească
operatorul hotelier, care realizează o „comunicare publică” a unei fonograme în sensul articolului 8 alineatul (2) din directiva
amintită, de obligația de plată a unei astfel de remunerații.
Definiție Constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, fapta persoanei care își însușește, fără drept,
în întregime sau în parte, opera unui alt autor și o prezintă ca o creație intelectuală proprie.(Plagiatul)
(2) Împăcarea înlătură răspunderea penală.
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a își însuși, fără drept, în întregime sau în parte, opera unui alt autor și o prezintă
ca o creație intelectuală proprie.
• art. 4 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare , plagiatul
reprezintă expunerea într-o operă scrisă sau o comunicare orală, inclusiv în format electronic, a unor texte, expresii, idei, demonstraţii,
date, ipoteze, teorii, rezultate ori metode ştiinţifice extrase din opere scrise, inclusiv în format electronic, ale altor autori, fără a menţiona
acest lucru şi fără a face trimitere la sursele originale;
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru ocrotirea dreptului de proprietate intelectuală al autorului operei.
• Raportul de cauzalitate dintre fapta inculpatului și urmarea imediată trebuie demonstrat.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv în momentul publicării operei însușite ca și
creație intelectuală proprie.
• Aspecte de procedură. Împăcarea părților înlătură răspunderea penală.
Definiție Constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă producerea, importul, distribuirea,
deținerea, instalarea, întreținerea sau înlocuirea, în orice mod, a dispozitivelor de control al accesului, fie originale, fie pirat, utilizate pentru
serviciile de programe cu acces condiționat.
În sensul prezentei legi, prin dispozitive-pirat de control al accesului se înțelege orice dispozitiv a cărui confecționare nu a fost
autorizată de către titularul drepturilor recunoscute prin prezenta lege în raport cu un anumit serviciu de programe de televiziune cu acces
condiționat, realizat pentru facilitarea accesului la acel serviciu.
• Elementul material constă într-o acțiune alternativă a făptuitorului de a produce, importa, distribui, deține, instala, întreține sau înlocui, în
orice mod, dispozitive de control al accesului, fie originale, fie pirat, utilizate pentru serviciile de programe cu acces condiționat, (așa
numitele decodoare)
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protejarea drepturilor de autor.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv în momentul realizării oricăreia dintre
acțiunile care intră în elementul material al infracțiunii.
CJUE (MAREA CAMERĂ) HOTĂRÂREA DIN 4.10.2011 — CAUZELE CONEXATE C-403/08 ȘI C-429/08
Noțiunea „dispozitiv ilicit” în sensul articolului 2 litera (e) din Directiva 98/84/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 1998 privind protecția
juridică a serviciilor cu acces condiționat sau întemeiate pe aceste servicii trebuie interpretată în sensul că nu se referă nici la dispozitivele de decodare străine – care
permit accesul la serviciile de radio difuziune prin satelit ale unui organism de radiodifuziune, sunt fabricate și comercializate cu autorizarea acestui organism, însă sunt
utilizate, în pofida voinței acestuia din urmă, în afara zonei geografice pentru care au fost fur nizate –, nici la cele obținute sau activate prin furnizarea unui nume fals și a
unei adrese false, nici la cele care au fost utilizate cu încălcarea unei limitări contractuale care permite utilizarea acestora numai în scopuri private.
Articolul 3 alineatul (2) din Directiva 98/84/CE nu se opune unei reglemen tări naționale care împiedică utilizarea dispozitivelor de decodare străine, inclusiv a celor
obținute sau activate prin furnizarea unui nume fals și a unei adrese false sau a celor utilizate cu încălcarea unei limitări contractuale care permite utilizarea acestora
numai în scopuri private, întrucât o astfel de reglementare nu intră sub incidența domeniului coordonat de această directivă.
Articolul 56 TFUE trebuie interpretat în sensul că — acest articol se opune unei reglementări a unui stat membru prin care sunt declarate ilicite importul, vânzarea și
utilizarea în acest stat a unor I - 9244 dispozitive de decodare străine care permit accesul la un serviciu codii cat de difuzare prin satelit care provine dintr-un alt stat
membru și care cuprinde obiecte protejate prin legislația acestui prim stat, această concluzie nefiind infirmată nici de împrejurarea că dispozitivul de decodare străin a
fost obținut sau activat prin indicarea unei identități false și a unei adrese false, cu intenția de a eluda restricția teritorială în cauză, nici de împrejurarea că acest dispozitiv
este utilizat în scopuri co merciale, deși era rezervat unei utilizări cu caracter privat.
Articolul 2 litera (a) din Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și
drepturilor conexe în societatea informațională trebu ie interpretat în sensul că dreptul de reproducere se extinde la fragmentele tranzitorii ale operelor în memoria unui
decodor prin satelit și pe un ecran de televizor, cu condiția ca aceste fragmente să conțină elemente care sunt expresia creației intelectuale proprii a autorilor în cauză,
fiind necesară exa minarea ansamblului compus din fragmentele reproduse în mod simultan pentru a verifica dacă conține astfel de elemente.
Actele de reproducere precum cele în discuție în cauza C-403/08, care sunt efectuate în memoria unui decodor prin satelit și pe un ecran de televizor, îndeplinesc
condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva pri vind dreptul de autor și, prin urmare, pot fi realizate fără autorizarea titula rilor de drepturi de autor în
cauză.
Noțiunea „comunicare publică”, în sensul articolului 3 alineatul (1) din Directiva 2001/29, trebuie interpretată în sensul că include transmisia operelor radiodifuzate, prin
intermediul unui ecran de televizor și al unor difuzoare, către clienții prezenți într-un bar.
Directiva 93/83/CEE a Consiliului din 27 septembrie 1993 privind coordo narea anumitor norme referitoare la drepturile de autor și drepturile conexe aplicabile difuzării
de programe prin satelit și retransmisiei prin cablu tre buie interpretată în sensul că nu are nicio influență asupra caracterului licit al actelor de reproducere efectuate în
memoria unui decodor prin satelit și pe un ecran de televizor.
Definiție Constituie infracțiune și se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă fapta persoanei care se
racordează fără drept sau care racordează fără drept o altă persoană la servicii de programe cu acces condiționat.
• Elementul material constă într-o acțiune alternativă a făptuitorului de:
• - a se racorda fără drept la servicii de programe cu acces condiționat;
• - a racorda fără drept o altă persoană la servicii de programe cu acces condiționat.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru dreptul de autor al programelor cu acces condiționat.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv, când are loc racordarea fără
drept la serviciile de programe cu acces condiționat.
Definiție Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă utilizarea anunțurilor publice ori a
mijloacelor electronice de comunicare în scopul promovării dispozitivelor-pirat de control al accesului la serviciile de programe cu acces
condiționat, precum și expunerea sau prezentarea către public în orice mod, fără drept, a informațiilor necesare confecționării de dispozitive
de orice fel, apte să asigure accesul neautorizat la serviciile de programe precizate, cu acces condiționat, ori destinate accesului neautorizat
în orice mod la astfel de servicii.
În sensul prezentei legi, prin dispozitive-pirat de control al accesului se înțelege orice dispozitiv a cărui confecționare nu a fost autorizată de
către titularul drepturilor recunoscute prin prezenta lege în raport cu un anumit serviciu de programe de televiziune cu acces condiționat,
realizat pentru facilitarea accesului la acel serviciu.
• Elementul material constă într-o acțiune alternativă a făptuitorului de :
• a utiliza anunțurile publice ori a mijloacelor electronice de comunicare în scopul promovării dispozitivelor-pirat de control al accesului la
serviciile de programe cu acces condiționat,
• -a expune sau prezenta către public în orice mod, fără drept, informațiile necesare confecționării de dispozitive de orice fel, apte să
asigure accesul neautorizat la serviciile de programe precizate, cu acces condiționat, ori destinate accesului neautorizat în orice mod la
astfel de servicii,
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru dreptul de a autor asupra programelor cu acces condiționat.

• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv în momentul în care se
postează anunțuri de promovare a dispozitivelor pirat sau informațiile necesare confecționării dispozitivelor pirat.
Definiție Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani vânzarea sau închirierea dispozitivelor-
pirat de control al accesului.
În sensul prezentei legi, prin dispozitive-pirat de control al accesului se înțelege orice dispozitiv a cărui confecționare
nu a fost autorizată de către titularul drepturilor recunoscute prin prezenta lege în raport cu un anumit serviciu de programe
de televiziune cu acces condiționat, realizat pentru facilitarea accesului la acel serviciu.(art.198 alin.(4) din Legea
nr.8/1996)
• Subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană, inclusiv o persoană juridică. Participația este posibilă sub toate
formele.
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a vinde sau închiria dispozitivele-pirat de control al accesului.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protecția dreptului de autor a programelor de televiziune cu acces
condiționat.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv în momentul vânzării sau
Definiție Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani fapta persoanei care, fără drept, produce, importă,
distribuie sau închiriază, oferă, prin orice mod, spre vânzare sau închiriere, ori deține, în vederea comercializării, dispozitive ori
componente care permit neutralizarea măsurilor tehnice de protecție sau care prestează servicii care conduc la neutralizarea măsurilor
tehnice de protecție sau care neutralizează aceste măsuri tehnice de protecție, inclusiv în mediul digital.
• Elementul material constă într-o acțiune alternativă a făptuitorului, de a produce, importa, distribui sau închiria, oferi, prin orice mod,
spre vânzare sau închiriere, ori deține, în vederea comercializării, dispozitive ori componente care permit neutralizarea măsurilor tehnice
de protecție sau care prestează servicii care conduc la neutralizarea măsurilor tehnice de protecție sau care neutralizează aceste măsuri
tehnice de protecție, inclusiv în mediul digital, toate fără drept.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protecția dreptului de autor a programelor cu acces condiționat.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv când se realizeză, fără drept, una dintre
acțiunile alternative:producerea, importul, distribuirea, închirierea, oferirea spre vânzare, deținerea în vederea comercializării de
dispozitive sau componente care permit neutralizarea măsurilor tehnice de protecție sau prestarea de servicii ori neutralizează măsurile
tehnice de protecție.
Definiție Constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani fapta persoanei care, fără drept, înlătură, în scop
comercial, de pe opere sau alte produse protejate, ori modifică pe acestea orice informație sub orice formă electronică privind regimul
drepturilor de autor sau al drepturilor conexe aplicabil.
• Elementul material constă într-o acțiune alternativă a făptuitorului, de a înlătura, în scop comercial, de pe opere sau alte protejate, ori
modifică de pe acestea orice informație sub orice formă electronică privind regimul drepturilor de autor sau al drepturilor conexe
aplicabil, toate fără drept.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protecția dreptului de autor asupra operelor sau produselor protejate.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv când se înlătură, în scop comercial, de pe
opere sau alte protejate, ori când se modifică de pe acestea orice informație sub orice formă electronică privind regimul drepturilor de
autor sau al drepturilor conexe aplicabil.
Infracțiunile prevăzute de Legea nr.8/1996-Aspecte de probatoriu
Articolul 204 din Legea nr.8/1996
(1) În vederea înregistrării, ca mijloc de probă, a operelor realizate în România, se înființează Registrul Național de Opere,
administrat de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. Înregistrarea este facultativă și se face contra cost, potrivit normelor
metodologice și tarifelor stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(2) Existența și conținutul unei opere se pot dovedi prin orice mijloace de probă, inclusiv prin includerea acesteia în repertoriul unui
organism de gestiune colectivă.
(3) Autorii și alți titulari de drepturi sau deținătorii de drepturi exclusive ale autorilor, la care se face referire în prezenta lege, au
dreptul să înscrie, pe originalele sau pe copiile autorizate ale operelor, mențiunea de rezervare a exploatării acestora, semnalată
conform uzanțelor, constând într-un simbol reprezentat prin litera C, în mijlocul unui cerc, însoțit de numele lor, de locul și anul
primei publicări.
(4) Producătorii de înregistrări sonore, artiștii interpreți sau executanți și alți deținători de drepturi exclusive ale producătorilor sau ale
artiștilor interpreți ori executanți, la care se face referire în prezenta lege, au dreptul să înscrie, pe originalele sau pe copiile autorizate
ale înregistrărilor sonore sau audiovizuale ori pe învelișul care le conține, mențiunea de rezervare a exploatării acestora, semnalată
conform uzanțelor și constând într-un simbol reprezentat prin litera P, în mijlocul unui cerc, însoțit de numele lor, de locul și anul
primei publicări.
(5) Până la proba contrară, se prezumă că drepturile exclusive, semnalate conform uzanțelor, prin simbolurile menționate la alin.
(3) și (4) sau prin mențiunile prevăzute la art. 105 și 109, există și aparțin persoanelor care le-au utilizat.
(6) Dispozițiile alin. (3)-(5) nu condiționează existența drepturilor recunoscute și garantate prin prezenta lege.
(7) Autorii de opere și titularii de drepturi, odată cu includerea operei lor în repertoriul organismului de gestiune colectivă, își pot
înregistra și numele literar sau artistic, exclusiv în vederea aducerii acestuia la cunoștința publică.
Infracțiunea prevăzută de art.102 alin. (1) lit.a) din Legea nr. 84/1998
republ.2020, privind mărcile și indicațiile geografice
Definiție
(1) Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă contrafacerea unei mărci fără
drept.
Prin contrafacerea unei mărci se înțelege realizarea sau utilizarea fără consimțământul titularului de către terți, în
activitatea comercială, a unui semn:
a) identic cu marca pentru produse sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistrată;
b) care, dată fiind identitatea sau asemănarea cu o marcă ori dată fiind identitatea sau asemănarea produselor ori a
serviciilor cărora li se aplică semnul cu produsele sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată, ar produce în percepția
publicului un risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere a mărcii cu semnul;
c) identic sau asemănător cu marca pentru produse ori servicii diferite de cele pentru care marca este înregistrată, când
aceasta a dobândit un renume în România și dacă prin folosirea semnului fără motive întemeiate s-ar putea profita de
caracterul distinctiv ori de renumele mărcii sau folosirea semnului ar cauza titularului mărcii un prejudiciu.
Conform art. 2 din Legea nr.84/1998, poate constitui marcă orice semn, cum ar fi cuvintele, inclusiv numele de
persoane sau desenele, literele, cifrele, culorile, elementele figurative, forma produsului sau a ambalajului produsului sau
sunetele, cu condiția ca aceste semne să fie capabile:
a) să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi; și
b) să fie reprezentate în Registrul mărcilor într-un mod care să permită autorităților competente și publicului să stabilească
cu claritate și precizie obiectul protecției conferite titularului lor.
Infracțiunea prevăzută de art.102 alin. (1) lit.a) din Legea nr. 84/1998
• Conform art.3 se pot întâlni următoarele categorii de mărci:
• b) marca anterioară - marca înregistrată, precum și marca depusă pentru a fi înregistrată în Registrul mărcilor, cu
condiția ca ulterior să fie înregistrată;
• c) marca Uniunii Europene - marca înregistrată în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1.001 al Parlamentului
European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene (JOUE), seria L, nr. 154 din 16 iunie 2017;
• d) marca notorie - marca larg cunoscută în România în cadrul segmentului de public vizat pentru produsele sau serviciile
cărora aceasta se aplică, fără a fi necesară înregistrarea sau utilizarea mărcii în România pentru a fi opusă;
• e) marca colectivă - o marcă desemnată astfel la data depunerii cererii și care este în măsură să facă distincția între
produsele sau serviciile membrilor unei asociații care deține drepturile asupra mărcii și produsele sau serviciile altor
întreprinderi;
• f) marca de certificare - marca ce indică faptul că produsele sau serviciile pentru care este utilizată sunt certificate de
titularul mărcii în ceea ce privește materialul, modul de fabricare a produselor sau de prestare a serviciilor, calitatea,
exactitatea sau alte caracteristici și care este aptă să distingă aceste produse sau servicii de produsele sau serviciile care nu
beneficiază de o astfel de certificare;
• Subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană, care reprezintă o persoană juridică sau care desfășoară activitate
comercială sub o altă formă, inclusiv o persoană juridică. Participația este posibilă sub toate formele.
Infracțiunea prevăzută de art.102 alin.(1) lit.a) din Legea nr. 84/1998
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a contraface fără drept o marcă.
• Contrafacerea presupune că pe un bun produs de contrafăcător se aplică marca altuia spre a induce în eroare pe consumator cu privire
la adevăratul producător al acestuia, marca este aceea care este folosită în chip fraudulos, prin marcă produsul se „falsifică”, în sensul
că i se atribuie o altă origine, decât aceea reală. I se atribuie prin marca aplicată o origine care face produsul vandabil sau mai bine
vandabil. I se atribuie o origine care va determina pe consumator să achiziționeze produsul cu convingerea că provine de la titularul
mărcii. De la un întreprinzător cu ale cărui produse este obișnuit ori ale cărui produse știe că îl satisfac calitativ și că sunt sigure.
• Curtea de Apel București, (Secţia I penală, decizia penală nr. 201/A din data de 8 februarie 2018)
• Urmarea imediată constă într-o starea de pericol pentru protecția dreptului asupra mărcii.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării perculoase, respectiv când are loc realizarea sau utilizarea
fără consimțământul titularului de către terți, în activitatea comercială, a unui semn, identic sau asemănător cu marca pentru produse
sau servicii identice cu acelea pentru care marca a fost înregistrată.
• Aspecte de procedură
• Împăcarea înlătură răspunderea penală.(art.102 alin.5) din Legea nr.84/1998, republic.)
• Faptele nu constituie infracțiuni dacă au fost săvârșite înainte de data publicării mărcii (art.102 alin.4) din Legea nr.84/1998,
republic.)
Infracțiunea prevăzută de art.102 alin.(1) lit.b) din Legea nr.84/1998
republ.2020
Definiție Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă punerea în circulație,
fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare;
• Subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană, care reprezintă o persoană juridică sau care desfășoară activitate
comercială sub o altă formă , inclusiv o persoană juridică. Participația este posibilă sub toate formele.
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a pune în circulație, fără drept, a unui produs purtând o marcă
identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similar.
• Prin punerea în circulație se înțelege oferirea produselor sau comercializarea ori deținerea lor în acest scop sau, după caz,
oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn, precum și importul, exportul sau tranzitul produselor sub acest semn.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protecția dreptului asupra mărcii.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv când se realizează una
dintre acțiunile de punere în circulație fără drept a mărcii, respectiv, oferirea, comercializarea, deținerea în scopul
comercializării, oferirea ori prestarea serviciilor, importul, exportul sau tranzitul unui produs purtând o marcă identică sau
similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similar.
nr.84/1998 republ.2020
• Aspecte de procedură. Faptele nu constituie infracțiuni dacă au fost săvârșite înainte de data publicării mărcii (art.102 alin.4) din Legea
nr.84/1998, republic.)
• Studiu de caz Curtea de Apel București, (Secţia I penală, decizia penală nr. 201/A din data de 8 februarie 2018)
• Infracţiunile de punere în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice
ori similare, prevăzută. de art. 90 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 84/1998, instanţa a reţinut că elementul material al laturii obiective este
reprezentat de acţiunile inculpatei B.C., care la datele de 30.05.2013 şi 10.09.2013 deţinere a bunurilor ce purtau inscripţiilor mai multor
mărci protejate, toate produsele fiind contrafăcute, cu scopul de a fi puse în circulaţie. Urmarea imediată constă în atingerea adusă
drepturilor de proprietate intelectuală aparţinând titularilor mărcilor protejate. Legătura de cauzalitate rezultă din materialitatea faptei, astfel
cum aceasta a fost prezentată. În plan subiectiv, instanţa apreciază că inculpata a acţionat cu forma de vinovăţie a intenţiei.
• Infracțiunea de punere în circulaţie a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice
sau similare şi care îl prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, prevăzute de art. 90 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 84/1998;
• “Acțiunea în contrafacere este similară acțiunii în răspundere civilă delictuală, însă nu se confundă cu aceasta; acțiunea în contrafacere
este un mijloc specific de apărare a dreptului de proprietate intelectuală. Deosebirea esențială între cele două acțiuni este faptul că
prejudiciul nu este condiție de admitere a acțiunii în contrafacere, iar aceasta o deosebește de acțiunea în răspundere civilă delictuală.
Calitatea de reclamant în cadrul acțiunii civile în contrafacere o poate avea titularul dreptului asupra mărcii, de asemenea, o poate avea și
licențiatul dintr-un contract de licență a dreptului la marcă, dacă are consimțământul titularului sau dacă, fiind titular al unei licențe
exclusive, după ce a notificat titularul mărcii cu privire la actele de contrafacere, acesta din urmă nu a acționat în termenul solicitat de
licențiat (art. 44 din Legea nr. 84/1998).
• Cum în procesul penal, singurul temei al admiterii acțiunii civile îl constituie răspunderea civilă delictuală, pretenția apelantei la
repararea prejudiciului în alte condiții decât cele mai sus enunțate nu poate fi primită.
•
nr.84/1998 republ.2020
• Justificarea sumelor solicitate, reprezentând prejudiciu material, prin raportarea cantităţii de produse
contrafăcute la preţurile produselor originale, s-a arătat că nu poate conduce la acordarea de despăgubiri
materiale, neexistând nici o dovadă că, în lipsa existenţei şi deţinerii acestor produse contrafăcute, titularii
mărcilor ar fi comercializat o cantitate similară de produse originale. Dintr-o altă perspectivă, un astfel de
raţionament ar putea fi acceptat doar în situaţia în care produsele contrafăcute ar fi comercializate pe piaţă la un
preţ similar produselor originale, or, este binecunoscut că preturile practicate în cazul produselor contrafăcute
este semnificativ mai mic decât al unor produse similare originale.
• În ceea ce priveşte daunele morale solicitate de părţile civile, instanţa a reţinut că, prin fapta sa, săvârşită cu
vinovăţie, inculpatul a cauzat părţilor civile un prejudiciu de natură nepatrimonială, prejudiciu ce derivă din
încălcarea dreptului la marcă care le conferă titularilor un drept de folosinţă exclusivă pentru produsele pentru
care s-a efectuat înregistrarea, însă, dat fiind circumstanţele comiterii faptei şi a împrejurării că produsele
contrafăcute nu au fost puse pe piaţă, acesta fiind depistat la scurt timp de la intrarea în ţară, se concluzionează
că nu există suficiente elemente care să facă posibilă cuantificarea consecinţelor negative suferite de părţile
civile şi implicit determinarea acestui prejudiciu moral.
Infracțiunea prevăzută de art.102 alin.(1) lit.c) din Legea nr.84/1998
republ.2020
Definiție Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, punerea în circulație, fără
drept, a produselor care poartă indicații geografice ce indică sau sugerează că produsul în cauză este originar dintr-o
regiune geografică, alta decât locul adevărat de origine.
Conform art.3 lit. g) din Legea nr.84/1998, prin indicație geografică se înțelege denumirea servind la identificarea unui
produs originar dintr-o țară, regiune sau localitate a unui stat, în cazurile în care o calitate, o reputație sau alte caracteristici
determinate pot fi în mod esențial atribuite acestei origini geografice;
• Subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană fizică, care reprezintă o persoană juridică sau care desfășoară activitate
comercială sub o altă formă , inclusiv o persoană juridică. Participația este posibilă sub toate formele.
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a pune în circulație, fără drept, produsele care poartă indicații
geografice ce indică sau sugerează că produsul în cauză este originar dintr-o regiune geografică, alta decât locul adevărat de
origine.
• Prin punerea în circulație se înțelege oferirea produselor sau comercializarea ori deținerea lor în acest scop sau, după caz,
oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn, precum și importul, exportul sau tranzitul produselor sub acest semn.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protecția dreptulului de proprietate asupra indicației geografice.
nr.84/1998 republ.2020
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv în monetul în care se
realizează una dintre activitățile de oferire, comercializare ori deținere a produselor în acest scop sau, după caz, în
momentul oferirii ori prestării serviciilor sub acest semn, precum și în monetul importului, exportului sau tranzitului
produselor sub acest semn
• Mărcile diferenţiază produsele prin raportare la producător, în timp ce denumirile de origine şi indicaţiile geografice
diferenţiază produsele în funcţie de locul de origine.
• – Mărcile sunt compuse din semne susceptibile de reprezentare grafică (cuvinte, culori, cifre, semnale sonore etc.), iar
potrivit Regulamentului UE nr. 2017/1001, aplicabil de la 1 octombrie 2017, marca Uniunii Europene poate fi compusă
chiar din sunete, holograme etc.
• Denumirile de origine şi indicaţiile geografice sunt compuse numai din cuvinte, iar aceste cuvinte nu sunt lăsate la libera
alegere a solicitantului, ci trebuie să corespundă denumirilor unor localităţi, regiuni geografice sau ţări care imprimă
anumite caracteristici, calităţi sau o anumită reputaţie unui produs.(
https://www.juridice.ro/589482/bei-ce-vrei-dar-stii-ce-bei-comparatie-intre-denumiri-geografice-si-marci-in-domeniul-vinu
rilor-partea-a-iv-a.html
)
• CARTE VERDE Valorificarea la maximum a know-how-ului tradițional al Europei: posibilitatea de a extinde protecția indicațiilor geografice ale Uniunii Europene la produsele neagricole
Infracțiunea prevăzută de art.50 din Legea nr.129/1992, privind protecția
desenelor și modelelor
Definiție
Însușirea fără drept, în orice mod, a calității de autor al desenului ori modelului constituie infracțiune și se pedepsește cu
închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a-și însuși, fără drept, în orice mod calitatea de autor al desenului
ori modelului.
• Drepturile asupra desenelor şi modelelor sunt dobândite şi protejate în România prin înregistrare la Oficiul de Stat pentru
Invenţii şi Mărci, denumit în continuare O.S.I.M., în condiţiile prezentei legi.Prezenta lege se aplică desenelor şi modelelor
ce fac obiectul unei înregistrări sau solicitări de înregistrare în România ori care îşi produc efectele în România, ca urmare a
unei protecţii comunitare sau internaţionale.(art.1 din Legea nr.129/1992)
Conform art.2 lit. d) din Legea nr. 129/1992, prin desen sau model se înțelege aspectul exterior al unui produs sau al unei
părţi a acestuia, redat în două sau trei dimensiuni, rezultat din combinaţia dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii,
contururi, culori, formă, textură şi/sau materiale ale produsului în sine şi/sau ornamentaţia acestuia;
Desenul sau modelul comunitar este desenul sau modelul protejat în condiţiile Regulamentului nr. 6/2002/CE ,(art.2 lit.
e) din Legea nr. 129/1992
Detaliile nesemnificative sunt acele elemente grafice sau de formă, care nu determină caracterul individual al desenului
sau modelului; art.2 lit. f) din Legea nr. 129/1992)
• Art.9 din Legea nr.129/1992
• Obiectul cererii poate fi înregistrat în măsura în care constituie un desen sau model, în sensul art. 2, este nou şi are un
caracter individual.
• Un desen sau model este considerat nou dacă niciun desen ori model identic nu a fost făcut public înaintea datei de
depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei de prioritate.
• Se consideră că desenele sau modelele sunt identice dacă trăsăturile lor caracteristice diferă numai în ceea ce priveşte
detaliile nesemnificative.
• Se consideră că un desen sau model are caracter individual dacă impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului
avizat este diferită de cea produsă asupra unui asemenea utilizator de orice desen sau model făcut public înaintea datei de
depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost revendicată prioritatea, înaintea datei de prioritate.
• La evaluarea caracterului individual trebuie să se ia în considerare gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului
sau modelului.
• Dacă un desen sau model aplicat la un produs ori încorporat într-un produs constituie o parte componentă a unui produs
complex, acesta va fi considerat nou şi având caracter individual numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele
condiţii:
• a) partea componentă, odată încorporată în produsul complex, rămâne vizibilă pe durata utilizării normale a acestuia;
utilizare normală înseamnă utilizarea de către beneficiar, fără a include întreţinerea sau reparaţiile;
• b) caracteristicile vizibile ale părţii componente îndeplinesc ele însele condiţiile privind noutatea şi caracterul individual.
Urmarea imediată constă într-o stare de pericol cu privire la ocrotirea dreptului de autor asupra desenului sau modelului.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării imediate, respectiv în momentul în care are loc prezentarea în public ca
fiind autorul desenului sau modelului însușit fără drept.
• Se consideră că un desen sau model a fost făcut public dacă a fost publicat ori dezvăluit în alt mod, expus, utilizat în comerţ, cu excepţia situaţiilor
în care aceste evenimente nu ar fi putut, în mod rezonabil şi în cadrul activităţii obişnuite, să devină cunoscute cercurilor specializate din sectorul în
cauză care acţionează în cadrul Comunităţii Europene înainte de data de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă a fost invocată o prioritate,
înaintea datei de prioritate. (art.10 din Legea nr.129/1992)
• Cu toate acestea, nu se va considera că desenul sau modelul a fost făcut public pentru simplul motiv că a fost dezvăluit unei terţe persoane în
condiţii explicite sau implicite de confidenţialitate.
• Împăcarea înlătură răspunderea penală.
• Articolul 8 din Legea nr.129/1992
• Drepturile asupra unui desen sau model dobândite conform prezentei legi nu prejudiciază drepturile asupra desenelor sau modelelor neînregistrate,
mărcilor şi altor semne distinctive, brevetelor de invenţie şi modelelor de utilitate, caracterelor tipografice, topografiilor de produse
semiconductoare.
• Protecţia desenului sau modelului înregistrat în conformitate cu prezenta lege nu exclude şi nu prejudiciază protecţia prin drept de autor a acestuia.
Definiție. Săvârșirea fără drept a oricărui act prevăzut la art. 30, după data înregistrării desenului sau modelului, constituie infracțiunea de
contrafacere și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani ori cu amendă.
Articolul 30 Pe întreaga durată de valabilitate a înregistrării desenelor sau modelelor, titularul are un drept exclusiv de a le utiliza și de a
împiedica utilizarea lor de o terță parte care nu dispune de consimțământul său. Titularul are dreptul de a interzice terților să efectueze, fără
consimțământul său, următoarele acte: reproducerea, fabricarea, comercializarea ori oferirea spre vânzare, punerea pe piață, importul, exportul
sau folosirea unui produs în care desenul sau modelul este încorporat ori la care acesta se aplică sau stocarea unui astfel de produs în aceste
scopuri.
Subiectul activ si participația penală. Subiect activ al infracțiunii poate fi orice persoană, inclusiv o persoană juridică. Participația este
posibilă sub toate formele.
• Elementul material constă într-o acțiune alternativă a făptuitorului de a reproduce, fabrica, comercializa ori oferi spre vânzare, pune pe
piață, importa, exporta sau folosi un produs în care desenul sau modelul este încorporat ori la care acesta se aplică sau stocarea unui astfel
de produs în aceste scopuri, toate fără drept.
• Pentru existența infracțiunii este necesar ca acțiunile să fie săvârșite după data înregistrării desenului sau modelului.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protecția dreptului de autor asupra desenului sau modelului.
• Tentativa și consumarea. Tentativa la acesta infracțiune nu se pedepsește. Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea
urmării periculoase, respectiv când se realizează oricare dintre acțiunile care intră în conținutul elementului material care se realizează
asupra desenului sau modelului, respectiv, în momentul reproducerii, fabricării, comercializării, oferirii spre vânzare, punerii pe piață,
importului, exportului sau folosirii ori stocării unui produs în care este încorporat desenul sau modelul.
• Aspecte de procedură. Împăcarea înlătură răspunderea penală.
Definiție
Însuşirea fără drept, în orice mod, a calităţii de inventator constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni
la 2 ani sau cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a-și însuși, fără drept, în orice mod a calității de inventator.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru prorecția dreptului asupra invenției.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv când are loc susținerea în
public că inculpatul este autorul invenției.
Infracțiunea prevăzută de art.59 din Legea nr.64/1991 privind brevetele de
invenție
Definiție
Constituie contrafacere faptele săvârşite cu încălcarea dispoziţiilor art. 32 alin. (2) şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau
cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei.
Conform art.32 alin.(2), este interzisă efectuarea fără consimţământul titularului a următoarelor acte:
a) fabricarea, folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în vederea folosirii, oferirii spre vânzare ori vânzării, în cazul în care
obiectul brevetului este un produs;
b) utilizarea procedeului, precum şi folosirea, oferirea spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri al produsului obţinut direct
prin procedeul brevetat, în cazul în care obiectul brevetului este un procedeu.
• Elementul material constă într-o acțiune alternativă a făptuitorului de:
• - a fabrica, folosi, oferi spre vânzare sau importul în vederea folosirii, oferirii spre vânzare, vânzarea, a unui produs brevetat;
• -a utiliza, folosi, oferi spre vânzare, vânzarea sau importul în aceste scopuri al produsului obținut direct prin procedeul brevetat, în
cazul în care obiectul brevetului este un procedeu.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol pentru protecția dreptului acordat prin brevet.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv
• Acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu.
• Articolul 61 (1) În cazul încălcării dreptului titularului unui brevet de procedeu, prevăzut la art. 32 alin. (2) lit. b), sarcina
probei în stabilirea faptului că procedeul utilizat pentru obţinerea unui produs identic este diferit de procedeul brevetat
incumbă persoanei prezumate a fi încălcat acest drept.
• (2) În aplicarea prevederilor alin. (1), orice produs identic care a fost realizat fără consimţământul titularului de brevet va fi
considerat până la proba contrarie a fi fost obţinut prin procedeul brevetat în cel puţin una dintre următoarele circumstanţe:
• a) dacă produsul obţinut prin procedeul brevetat este nou;
• b) dacă există o probabilitate substanţială că produsul identic a fost obţinut prin procedeul respectiv şi titularul
brevetului nu a putut, în ciuda unor eforturi rezonabile, să stabilească ce procedeu a fost de fapt utilizat.
• (3) La prezentarea probelor contrarii de către titularul de brevet se va ţine seama de interesele legitime legate de secretele
de fabricaţie şi de secretele comerciale ale persoanei prezumate că a încălcat drepturile titularului.
Definiție
Divulgarea, de către personalul OSIM, precum şi de către persoanele care efectuează lucrări în legătură cu invenţiile, a datelor cuprinse în
cererile de brevet, până la publicarea lor, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani.
• Subiect activ al infracțiunii este calificat și poate fi doar de către persoană care are calitatea funcționar în cadrul OSIM ori persoanele care
efectueză lucrări în legătură cu invențiile. Participația este posibilă sub toate formele.
• Elementul material constă într-o acțiune a făptuitorului de a divulga, înainte de publicarea lor, datele cuprinse în cererile de brevet.
• Urmarea imediată constă într-o stare de pericol cu privire la protecția drepturilor acordate prin brevet.
• Infracțiunea se consumă în momentul în care are loc producerea urmării periculoase, respectiv când are loc divulgarea datelor cuprinse în
cererea de brevet.
• OSIM răspunde faţă de inventator pentru prejudiciile aduse ca urmare a săvârşirii infracţiunii prevăzute la alin. (1).
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !

Infractiuni Privind Dreptul de Proprietate Intelectuală

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Infractiuni Privind Dreptul de Proprietate Intelectuală

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INFRACȚIUNI PRIVIND

• (a) «mărfurile contrafăcute», și anume:

Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă .

• Latura subiectivă presupune săvârșirea faptei cu intenție directă sau indirectă .

S-ar putea să vă placă și