Sunteți pe pagina 1din 39

DEREGLĂRI CRONICE ALE

NUTRIŢIEI LA COPIL. Hipotrofia Hipostatura

Obezitatea

DEREGLĂRI CRONICE ALE NUTRIŢIEI LA COPIL. Hipotrofia Hipostatura Obezitatea
 TULBURĂRILE STĂRILOR DE NUTRIŢIE – sunt o afecţiune cronică caracterizată prin întârzierea sau oprirea

TULBURĂRILE STĂRILOR DE NUTRIŢIE sunt o afecţiune cronică caracterizată prin întârzierea sau oprirea creşterii ponderale, staturale sau mixte pentru o perioadă mai mare de o lună cu o diferenţă mai mare de 10% faţă de valorile medii ale vârstei. TREI FORME DE DISTROFII:

Hipotrofia – încetinirea, stagnarea creşterii ponderale; Hipostatura – stagnarea neuniformă ponderală şi staturală; Paratrofia(obezitatea) – masa excesivă

CLASIFICAREA HIPOTROFIILOR (după OMS)

◊ DUPĂ PROVENIENŢĂ I. Hipotrofie congenitală prenatală (intrauterină); II. Hipotrofie postnatală (dobândită);
◊ DUPĂ PROVENIENŢĂ
I. Hipotrofie congenitală prenatală (intrauterină);
II. Hipotrofie postnatală (dobândită);
III. Hipotrofie mixtă (prenatal-postnatală).
I. HIPOTROFIA CONGENITALĂ
1. Forma neuropatică;

2. Forma neurodistrofică;

3.

Forma neuroendocrină;

4.

II.

Forma encefalopatică.

HIPOTROFIA DOBÂNDITĂ

DUPĂ GRADUL DE SEVERITATE

A. Malnutriţie uşoară – gradul I (10%-20%);

B. Malnutriţie medie – gradul 2 (20%-30%);

C. Malnutriţie severă – gradul 3 (mai mult de 30%).

FORME CLINICE:

A. Malnutriţie proteinocalorică severă (marasmul);

B. Malnutriţie proteică severă (Kwarshiorkor).

MODALITĂŢILE DE PRODUCERE

A. Deficit de proteine;

B. Deficit caloric global;

ETIOLOGIE HIPOTROFIA CONGENITALĂ – este consecinţa diferitor factori: - Afecţiunile şi noxele profesionale în
ETIOLOGIE
HIPOTROFIA CONGENITALĂ – este consecinţa diferitor factori:
- Afecţiunile şi noxele profesionale în timpul gravidităţii;
- Gestozele gravidelor;
- Anomaliile placentei;
- Alimentaţie deficitară;
- Factori ereditari – mutaţii cromozomiale;
- Maladii genetice determinate: mucoviscidoză, celiachie, galactozemie etc.
Factori ereditari – mutaţii cromozomiale; - Maladii genetice determinate: mucoviscidoză, celiachie, galactozemie etc.
HIPOTROFIA DOBÂNDITĂ I.FACTORI EXOGENI:
HIPOTROFIA DOBÂNDITĂ
I.FACTORI EXOGENI:

-ALIMENTĂRI CANTITATIVI:

1. Hipogalactie maternă;

2. Diluţii necorespunzătoare de lapte;

3. Aport insuficient cantitativ, dominat de vomitări cronice;

4. Copii anorexici;

5. Tulburări neuropsihice de glutiţie, de supt.

ALIMENTĂRI CALITATIVI:

1. Aport insuficient de proteine;

2. Exces de făinoase;

3. Aport insuficient de grăsimi

 INFECŢIOŞI ŞI TOXICI
 INFECŢIOŞI ŞI TOXICI

1. Infecţii respiratorii recidivante, pneumonii, infecţii urinare;

2. Tulburări gastrointestinale cronice, boli diareice;

3. Administrarea excesivă şi de lungă durată a antibioticelor.

NEGLIJARE DE REGIM, INGRIJIRE ŞI EDUCAŢIE:

1. Neglijarea regimului fiziologic de alimentaţie;

2. Trecerea precoce la o alimentaţie necorespunzătoare vârstei.

II. FACTORI ENDOGENI

- Anomalii de dezvoltare ale organelor şi sistemelor

- Afecţiuni metabolice ereditare

- Stări imunodeficitare congenitale

- Sindrom de malabsorbţie

- Boli endocrine

TABLOUL CLINIC  1. SINDROMUL DEREGLĂRILOR TROFICE  Subţierea stratului celulo-adipos, curba ponderală
TABLOUL CLINIC
 1. SINDROMUL DEREGLĂRILOR TROFICE
 Subţierea stratului celulo-adipos, curba ponderală aplatizată, deficienţa
 ponderală şi dereglări ale proporţiilor constituţionale (indexul Ciuliţki-Erisman)
 sunt scăzute, turgorul ţesuturilor diminuat şi prezente semne de hipovitaminoză
 (A, B1,B2, B6, D, P, PP).

2. SINDROMUL DEREGLĂRILOR DIGESTIVE

Scăderea poftei de mâncare până la anorexie, dereglări ale scaunului, disbioza

intestinală, scăderea toleranţei faţă de alimentaţie, semne de maldigestie în

coprogramă.

3. SINDROAMUL DISFUNCŢIEI SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Dereglări ale tonusului emoţional şi al comportamentului, activitate motorie

redusă, diminuarea emoţiilor negative, dereglări ale somnului şi a termoreglării,

retard psihomotoric, hipo şi distonie musculară.

4.SINDROMUL DEREGLĂRILOR HEMATOPOETICE ŞI SCĂDEREA

REACTIVITĂŢII IMUNOLOGICE

Anemie, stări imunodeficitare secundare, tendinţa spre evoluţii nemanifestate

atipice, ale maladiilor acute informatorii, infecţioase.

INDICII Gradul 1 Gradul 2 Gradul 3 DEFICIT DE 10%-20% 20%-30% 30%-40% MASĂ IP (greutatea
INDICII
Gradul 1
Gradul 2
Gradul 3
DEFICIT DE
10%-20%
20%-30%
30%-40%
MASĂ
IP (greutatea
reală/greutatea
ideală)
0,90-0,76
0,76-0,61
SUB 0,61
IN (greutatea
0,90-0,81
0,80-0,71
SUB 0,70
reală/greutatea
corespunzătoare
taliei)
INDICELE
+5-10
10-0
0
CIULIŢKAIA
 Valorile normale se incadreaza intre 0,9 si 1,1.  Pentru valori situate intre 1,1
 Valorile normale se incadreaza intre 0,9 si 1,1.
 Pentru valori situate intre 1,1 si 1,2 se foloseste
termenul de suprapondere iar valorile
 ce depasesc 1,2 permit formularea diagnosticului de
obezitate(paratrofie este termenul medical folosit in
primii ani de viata).
1,2 permit formularea diagnosticului de obezitate(paratrofie este termenul medical folosit in primii ani de viata).
Care sunt formele de malnutritie? 
Care sunt formele de malnutritie?

1. Malnutritia protein-calorica este prezent un deficit atat caloric cat si de proteine ce afecteaza in primul rand tesutul adipos, mai exact slaba reprezentare a acestuia corelat cu un

tesut muscular mai putin dezvoltat; inaltimea nu este afectata decat atunci cand se prelungeste foarte mult in timp carenta protein-calorica; aspectul general este cel al unui copil slab; la deficitul ponderal se asociaza frecvent si o carenta de fier(anemie nutritionala), anemie megaloblastica(prin deficit de acid folic) si

rahitism carential/sechelar. Este crescuta si susceptibilitatea la

infectii, tegumentele sunt mai aspre, pot sa apara distrofii unghiale, precum si o fragilitate a firului de par, toate acestea frecvent se datoreaza unor carente polivitaminice.

 a) Malnutritia protein-calorica grad I :  Indice ponderal(IP): 0,89-0,76,  Indice nutritional(IN):
a) Malnutritia protein-calorica grad I :
Indice ponderal(IP): 0,89-0,76,
Indice nutritional(IN): 0,89-0,81;
deficitul ponderal este sub 25% raportat la greuatatea
ideala;
curba ponderala este stationara sau lent ascendenta;
talia este normala pentru varsta si sex;

tesut adipos redus pe abdomen si torace(“se vad coastele”);pliul cutanat abdominal sub 1,5cm;

aspectul general este cel al unui

copil slab;

tonus muscular usor diminuat(muschi moi);

tegumente normal colorate sau usor palide;

activitate psiho-motorie normala, fara

retard in achizitiile motorii;

prognostic favorabil cu recuperare

completa.

normala, fara  retard in achizitiile motorii;  prognostic favorabil cu recuperare  completa.
 b) Malnutritie protein-calorica grad II:  Indice ponderal(IP): 0,75-0,6,  Indice nutritional(IN): 0,80-0,71;
 b) Malnutritie protein-calorica grad II:
 Indice ponderal(IP): 0,75-0,6,
 Indice nutritional(IN): 0,80-0,71;
 deficitul ponderal este cuprins intre 25 si 40% raportat
la greutatea ideala;
 curba ponderala este lent descendenta(scade in
trepte);
 talia este normala pentru varsta si sex;

tesut adipos aproape absent pe abdomen si torace,

redus la nivelul membrelor;pliu cutanat abdominal sub

0,5cm; aspectul general este cel al unui copil foarte slab;

tonus muscular diminuat (copil hipoton); pot fi prezente unele ticuri motorii;

tegumente palide, frecvent uscate;

rezistenta scazuta la infectii; infectiile au o evolutie

lenta, ingreunand recuperarea nutritionala;

prognostic favorabil insa recuperarea este de

durata.

au o evolutie lenta, ingreunand recuperarea nutritionala;  prognostic favorabil insa recuperarea este de  durata.
 C) Malnutritia protein-calorica grad III : – forma severa de malnutritie care necesita obligatoriu
 C) Malnutritia protein-calorica grad III : – forma
severa de malnutritie care necesita obligatoriu
internare in spital. Prognosticul nu este favorabil
intotdeauna iar recuperarea poate lasa sechele in
special neurologice.
 2. Malnutritia proteica- este o situatie particulara in  care cauza principala o constituie
 2. Malnutritia proteica- este o situatie particulara in
care cauza principala o constituie calitatea
alimentelor consumate, numarul de calorii per 24 de ore
fiind unul corespunzator;
in aceasta situatie nu exista repercursiuni asupra cresterii
staturale, pentru ca, caloriile provenite prin

alimentatie sunt consumate in procesul de crestere.Si in

aceasta situatie imunitatea are de suferit.

 Formele severe de malnutritie( marasm, kwashiorkor) se intalnesc frecvent in tarile subdezvoltate sau in
 Formele severe de malnutritie( marasm, kwashiorkor) se intalnesc frecvent
in tarile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare dar si in tarile dezvoltate
acolo unde nu se pot asigura conditii socio-economice adecvate.
 Forme particulare de malnutritie:
 distrofia de fainos: apare frecvent datorita excesului de fainose din dieta
 ( cereale introduse precoce in alimentatie, gris in lapte, mucilagiu de orez,
biscuiti cu lapte/ceai, paine cu lapte/ceai,etc) in detrimentul altor

nutrienti;initial dezvoltarea ponderala este una corespunzatoare insa cu timpul apar edemele hipoproteice(retentie de apa secundar unor deficite proteice), astenia, adinamia iar in formele severe anorexia.

malnutritia edematoasa: apare frecvent atunci cand sunt asociate tulburari de absorbtie; aspectul tipic este de copilas foarte slab insa cu un abdomen

proeminent; tipice sunt intoleranta la gluten(boala celiaca) si fibroza

chistica(mucoviscidoza);

distrofia laptelui de vaca: apare in special in mediul rural unde bebelusii sunt hraniti exclusiv cu lapte de vaca (nediluat, nezaharat), la care diversificarea se face fie precoce(duce la tulburari digestive cu malabsorbtie consecutiva) fie tardiva, foarte multi dintre bebelusi consumand exclusiv

lapte de vaca pana la 1 an.Initial copilul are un aspect paratrofic(mai grasut)

insa tegumentele sunt palide, exista transpiratii abundente si o susceptibilitate crescuta la infectii.

DIAGNOSTICUL POZITIV  1. Anamneza  2. Examen clinic (abaterea de la normal a greutăţii
DIAGNOSTICUL POZITIV
 1. Anamneza
 2. Examen clinic (abaterea de la normal a greutăţii se calculează
prin indicele ponderal şi nutriţional).
 3. Explorări de laborator
 - Concentraţia parametrilor ce se modifică în funcţie de gravitatea
 tulburărilor de nutriţie – proteine, lipide, vitamine, oligoelemente.

- Teste funcţionale şi enzimatice, care cuantifică depozitele existente

la un moment.

oligoelemente.  - Teste funcţionale şi enzimatice, care cuantifică depozitele existente  la un moment.
TRATAMENTUL HIPOTROFIILOR  Principii generale:  dieta hipercalorica cu 1/4-1/2 mai mare decat
TRATAMENTUL HIPOTROFIILOR
 Principii generale:
 dieta hipercalorica cu 1/4-1/2 mai mare decat

necesarul pentru varsta; de asemenea frecvent este necesara o dieta hiperproteica, aplicate progresiv in functie de toleranta digestiva;

uneori, in cazurile severe este necesara

internarea in spital cu nutritie pe sonda sau nutritie enterala.

orar regulat al meselor, cu mese dese,

fractionate cantitativ;

 corectarea carentelor de vitamine si minerale prin administrarea de suplimente de Fier, Calciu, Magneziu,
 corectarea carentelor de vitamine si minerale prin
administrarea de suplimente de Fier, Calciu, Magneziu, Zinc,
diverse vitamine; aceste suplimente se recomanda a se
administra strict la recomandarile pediatrului in doze bine
stabilite;
 corectarea cauzelor care au condus la instalarea deficitului
ponderal, tratamentul promt al infectiilor, administrarea de

medicamente ce cresc capacitatea de aparare a organsimului;

terapie emotional-afectiva in situatiile in care se impune. In formele usoare, cele mai frecvente, este important un

diagnostic corect si un tratament recuperator bine condus.

In formele usoare, cele mai frecvente, este important un diagnostic corect si un tratament recuperator bine
PROFILAXIA MALNUTRIŢIEI 1. Supravegherea medicală obligatorie 2. Menţinerea cât mai mult timp a unei alimentaţii
PROFILAXIA MALNUTRIŢIEI
1.
Supravegherea medicală obligatorie
2.
Menţinerea cât mai mult timp a unei alimentaţii cu lapte matern
3. Alimentaţie corectă în caz de: alimentaţie mixtă, artificială, diluţii
corespunzătoare vârstei.
4. Diversificare adecvată vârstei
5. Educarea părinţilor
6. Vaccinări conform vârstei
7. Tratamentul precoce al infecţiilor
8. Supravegherea atentă a copiilor cu risc
Hipostatura  Inaltimea este un indicator important al sanatatii fizice si mentale si al calitatii
Hipostatura
 Inaltimea este un indicator important al sanatatii
fizice si mentale si al calitatii mediului psiho-social in
care se dezvolta copilul.
 O parte esentiala a examinarii pediatrice la
 O parte esentiala a examinarii pediatrice la

orice varsta este masurarea inaltimii.Copiii normali, alimentati corespunzator, indiferent de etnie, au rate foarte

asemanatoare de crestere. O inaltime mica a

copilului poate fi de cauza endocrina sau non-endocrina

CAUZE NON-ENDOCRINE  Intarzierea constitutionala a cresterii (98%)  Acesti copii au inaltimea usor mai
CAUZE NON-ENDOCRINE
 Intarzierea constitutionala a cresterii (98%)
 Acesti copii au inaltimea usor mai mica decat media, constitutie slabuta si intarzierea
varstei osoase. De obicei, acesti copii se nasc cu inaltime si greutate normale si scad
gradual spre varsta de 2 ani, iar apoi au o pubertate intarziata. Istoricul familiei

include deseori membrii afectati similar. Acest diagnostic trebuie pus dupa ce au fost

excluse celelalte cauze. Inaltimea la varsta adulta este, de obicei, normala, ajustata la inaltimea parintilor. Nu este necesar tratament.

Prematuritatea si retardul de crestere intrauterina

Copiii cu retard de crestere intrauterin, desi, de obicei, majoritatea recupereaza deficitul, 30% pot ramane cu o statura mai mica. Tratamentul cu hormon de crestere are efect. Prematurii, cel mai adesea, recupereaza in 1-2 ani.

 Sindroame genetice (Turner, Noonan, Prader-Willi etc.)  Tot aici sunt incluse si displaziile scheletale,
 Sindroame genetice (Turner, Noonan, Prader-Willi etc.)
 Tot aici sunt incluse si displaziile scheletale, cea mai comuna
fiind acondroplazia. Aceasta afectiune genetica este

caracterizata prin membre scurte, trunchi normal si capul relativ mare, cu frunte proeminenta. Inteligenta este normala. Inaltimea medie la varsta adulta este de 132 cm

pentru barbati si 123 cm pentru femei. Tratamentul cu

hormon de crestere este controversat in acest caz, unele

centre practicand operatii de alungire de membre.

Tratamentul cu hormon de crestere este controversat in acest caz, unele centre practicand operatii de alungire
 Boli cronice (cardiace, pulmonare, gastro-intestinale, hepatice, hematologice, renale)Tratamentul se adreseaza
 Boli cronice (cardiace, pulmonare, gastro-intestinale,
hepatice, hematologice, renale)Tratamentul se adreseaza
cauzei bolii.
 Malnutritia este cea mai comuna cauza de hipostatura in

intreaga lume.La acesti copii apare scaderea greutatii inainte de scaderea inaltimii, spre deosebire de cei cu cauze

endocrine. Anorexia nervoasa si parazitozele intestinale (ascaridioza, lambliaza) intra tot in aceasta categorie.

cu cauze endocrine. Anorexia nervoasa si parazitozele intestinale (ascaridioza, lambliaza) intra tot in aceasta categorie.
CAUZE ENDOCRINE:
CAUZE ENDOCRINE:

Nanismul hipofizar = deficitul de hormon de crestere secretat de glanda hipofiza de la nivelul creierului.Acesta poate fi congenital sau dobandit dupa tumori sau radioterapie.

Tratamentul este standardizat si se face cu hormon de crestere administrat prin injectii subcutanate. Exista mai multe boli unde se

poate administra hormon de crestere cu rezultate bune, chiar daca

nu exista un deficit: sindrom Turner, boli cronice de rinichi, sindrom Prader-Willi.

Nanismul psiho-social

 Hipotiroidismul  Trebuie depistat cat mai devreme, deoarece, in absenta tratamentului precoce, duce la
Hipotiroidismul
Trebuie depistat cat mai devreme, deoarece, in absenta tratamentului
precoce, duce la retard mental. Tratamentul de substitutie este cronic si
se face cu hormoni tiroidieni.

Sindromul Cushing =hipercorticismul (exces de hormoni din glandele suprarenale)

Tratamentul se adreseaza cauzei bolii.

Rahitismul = deficitul de vitamina D datorita aportului scazut, malabsorbtiei, expunerii neadecvate la soare, terapiei anticonvulsivanteTratamentul se face cu preparate de vitamina D.

Diabetul zaharat necontrolat

Tratamentul se face cu insulina.

Obezitatea
Obezitatea


Obezitatea este o afecţiune complexă, multifactorială, caracterizată prin creşterea

greutăţii corporale pe seama ţesutului adipos. În ultimele

decade, a devenit una din

cele

mai frecvente boli de nutriţie din lume, având amploarea unei pandemii, conform

raportului OMS 2011, fiind considerată boala secolului

XXI

din lume, având amploarea unei pandemii, conform  raportului OMS 2011, fiind considerată boala secolului XXI
EPIDEMIOLOGIA OBEZITĂŢII LA COPIL 
EPIDEMIOLOGIA OBEZITĂŢII LA
COPIL

Prevalenţa obezităţii şi supraponderii la copil este în creştere alarmantă în America de Nord, în Europa,

dar recent şi în Australia, China, America de Sud şi

Nordul Africii.

Prevalenţa variază considerabil între diferite regiuni şi ţări, de la sub 5% în Africa şi unele

părţi din Asia, la peste 20% în Europa şi la peste

30% în America şi în unele ţări din

Orientul Mijlociu

ETIOPATOGENIA OBEZITĂŢII LA COPIL  Obezitatea este o boală plurifactorială, apariţia sa presupunând
ETIOPATOGENIA OBEZITĂŢII LA
COPIL
Obezitatea este o boală plurifactorială, apariţia sa
presupunând interacţiuni multiple
între factori genetici, sociali, comportamentali, psihologici,
metabolici, celulari şi moleculari (Cabalerro, 2005), în urma
cărora se produc modificări ale balanţei energetice

În apariţia obezităţii sunt implicaţi:

factorii individuali (genetici, nervoşi, psihici,

comportamentali, medicamentoşi, metabolici, endocrini; vârsta) şi factorii de mediu.

Pe un teren genetic predispozant acţionează factorii de mediu

sau ambientali (socioeconomici,

culturali, educaţionali şi psihologici) care determină comportamentul individului

faţă de obiceiurile alimentare şi activitatea fizică.

CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI EVALUARE A OBEZITĂŢII LA COPIL  Anamneza:  Vârsta la debutul
CRITERII DE IDENTIFICARE ŞI
EVALUARE A OBEZITĂŢII LA COPIL
 Anamneza:
 Vârsta la debutul obezităţii: „perioadele critice”,
vulnerabile, pentru instalarea

obezităţii sunt perioada de sugar, prima copilărie şi adolescenţa.

sunt perioada de sugar, prima copilărie şi adolescenţa.  Rolul factorilor declanşanţi,  Dezvoltarea pe

Rolul factorilor declanşanţi,

şi adolescenţa.  Rolul factorilor declanşanţi,  Dezvoltarea pe etape de vârstă a copilului, 

Dezvoltarea pe etape de vârstă a copilului,

 Dezvoltarea pe etape de vârstă a copilului,  Agregarea familială,  Ancheta alimentară, 

Agregarea familială,

pe etape de vârstă a copilului,  Agregarea familială,  Ancheta alimentară,  Ancheta activităţilor

Ancheta alimentară,

 Agregarea familială,  Ancheta alimentară,  Ancheta activităţilor fizice,  Relaţia aport

Ancheta activităţilor fizice,

Ancheta alimentară,  Ancheta activităţilor fizice,  Relaţia aport alimentar - activitate fizică /

Relaţia aport alimentar - activitate fizică / sedentarism –

obezitate.

 Calcularea şi interpretarea IMC-ului:  Etapa 1: Obţinerea cu acurateţe a măsurătorilor: greutatea (G)
 Calcularea şi interpretarea IMC-ului:
 Etapa 1: Obţinerea cu acurateţe a măsurătorilor:
greutatea (G) şi talia (T)
 Etapa 2: Selectarea unei hărţi de creştere adecvate:
IMC 2-20 ani/ pentru băieţi sau fete
 Etapa 3: Determinarea IMC-ului

IMC = Greutatea actuală (kg) / Talia2 (m2)

2-20 ani/ pentru băieţi sau fete  Etapa 3: Determinarea IMC-ului  IMC = Greutatea actuală
 Măsurarea grosimii pliurilor cutanate (abdominal, tricipital, subscapular  Măsurarea circumferinţei
 Măsurarea grosimii pliurilor
cutanate (abdominal,
tricipital, subscapular
 Măsurarea circumferinţei

abdominale şi a şoldului

Raportul circumferinţă talie/ circumferinţă şold

 Măsurarea circumferinţei abdominale şi a şoldului  Raportul circumferinţă talie/ circumferinţă şold
Metode avansate (de determinare a adipozităţii totale) 
Metode avansate (de determinare a
adipozităţii totale)

Impedanţa bioelectrică

Metodele imagistice (Total Body Fat Mass TFM, Body Fat BF, Visceral Adipose Tissue VAT)

Absorbţiometria cu energie dublă a razelor X (DEXA)

Evaluarea ultrasonografică

Hidrodensitometria

CLASIFICARE ŞI TIPURI DE OBEZITATE LA COPIL  Clasificarea etiopatogenică (după Moran, 1997) a obezităţii
CLASIFICARE ŞI TIPURI DE
OBEZITATE LA COPIL
 Clasificarea etiopatogenică (după Moran, 1997) a obezităţii la copil şi adolescent:
 I. OBEZITATEA PRIMARĂ (comună, idiopatică, esenţială), 95 97%
 • tipul comun (cu comportament alimentar abuziv, sedentarism sau ambele),
 debutează între 4-6 ani, dar aspectul caracteristic este realizat la pubertate;
 • tipul „cushingoid" rar (2%); debut de obicei la 5 6 ani;
 • obezitatea pletorică familială rară (5%), debutează la vârsta de sugar.

II. OBEZITATEA SECUNDARĂ (simptomatică, endogenă, de cauză cunoscută)

1. Endocrină: sindrom Cushing, sindrom Stein-Leventhal, hipotiroidism, insulinom

2. Hipotalamică: sindromul Babinski-Fronhlich

3. Boli genetice:

3.1. Obezitatea din sindroamele pleiotropice (obezitatea „simptom”)

3.1.1. Cu transmitere autosomal dominantă: sindromul Prader-Willi,

osteodistrofia ereditară Albright, acondroplazie

3.1.2. Cu transmitere autosomal recesivă: sindromul Bardet-Biedl, sindromul

Fanconi, sindromul Cohen, sindromul Alström

3.1.3. Cu transmitere X-linkată: sindromul Turner, sindromul Mehmo

3.2. Obezitatea monogenică

3.3. Obezitatea poligenică

4. Boli de stocaj: glicogenoza de tip I von Gierke, sindrom Mauriac

5. Boli cu depunere particulară de ţesut adipos: paralipodistrofia, lipomatoza

Problemele de sanatate asociate cu obezitatea  diabet  cardiopatie  pancreatita
Problemele de sanatate asociate cu
obezitatea
 diabet
 cardiopatie
 pancreatita

probleme ortopedice (legate de structura

probleme ale ficatului

labei piciorului)

probleme respiratorii cum ar fi obturarea cailor respiratorii superioare si restringerea peretelui dinspre exterior al toracelui, ceea ce conduce la apnee in timpul somnului

reflux esofagian, calculi biliari si alte disfunctii ale stomacului

disfunctii in alimentatie, cum ar fi bulimia.

Copiii si adolescentii obezi au o incredere in

sine scazuta

 disfunctii in alimentatie, cum ar fi bulimia.  Copiii si adolescentii obezi au o incredere
Tratament  La regimul alimentar este necesar să se asocieze activitate fizică - gimnastica, sport,
Tratament
 La regimul alimentar este necesar să se asocieze activitate
fizică - gimnastica, sport, de preferat înot - mai intensă.
Rareori sunt indicate medicamente care scad apetitul.
 Preparate hormonale (tiroidă ş.a.) se folosesc cu totul
excepţional. Trebuie totuşi reţinut că obezitatea instalată la

vîrsta copilăriei este greu de combătut, iar recăderi sunt posibile cînd nu se respectă dieta.

Profilaxia obezităţii simple, benigne, se realizează numai prin alimentaţie raţională şi activitate fizică corespunzătoare vîrstei copilului. Alimentaţia „naturală" la

sân în primele 3-4 luni „protejează" sugarul de a deveni

obez.

La introducerea alimentaţiei „diversificate", aportul de zahăr, făinoase şi sare va fi limitat la necesarul pentru acoperirea nevoilor nutriţionale normale pentru vârstă şi greutate. Nu se va da sugarului „biberon" ori de cîte ori este „agitat" - agitaţia având şi alte cauze, nu numai senzaţia de foame; nici biberon noaptea „ca să doarmă"! Se face controlul periodic al greutăţii.

 ALIMENTE „LIBERE"
 ALIMENTE „LIBERE"

• Legume şi zarzavaturi: varză, castraveţi,

ciuperci, fasole verde, mazăre verde, pătlăgele vinete, roşii, ridichi, sfeclă roşie, spanac, sparanghel, ţelină, ceapă, praz, salată verde.

• Fructe: cireşe, vişine, fragi, zmeură, lămâi, portocale, mandarine, caise, piersici, mere, pere, pepene verde,

afine, coarne, gutui. Copilul are

dreptul la 5 „feluri" pe zi!

caise, piersici, mere, pere, pepene verde, afine, coarne, gutui. Copilul are dreptul la 5 „feluri" pe



CE ALIMENTE NU TREBUIE SA CONSUME COPILUL OBEZ?

Cartofi prajiti, alune, nuci, placinta, prajituri, bomboane, zahar, miere, gem, stafide, jeleuri, covrigi, gogosi, chips, peste prajit, legume prajite, budinca, bacon, slanina, costita, siropuri, creme, bauturi racoritoare cu zahar, cereale cu zahar, clatite, napolitane.

budinca, bacon, slanina, costita, siropuri, creme, bauturi racoritoare cu zahar, cereale cu zahar, clatite, napolitane.