Personalitatea: temperament,

aptitudini, caracter, inteligenta,

creativitate
Sinteza contine informatii despre:
Personalitate
Temperament
Propunator:
Florentina Cardel,
Prof. inv. primar,
Scoala Nr. 150 Sf. Elefterie
Bucuresti

Acceptiunile conceptului de
personalitate
Personalitatea: realitatea complexa si
dinamica a fiecaruia dintre noi (Zlate, 2009,
p. 257).
1.
Acceptiunea antropologica:
Esenta personalitatii umane o reprezinta
ansamblul relatiilor sociale in expresia lor
internalizata(Zlate, 2009, p.257). Asadar,
calitatea personalitatii depinde de calitatatea
mediului social.

2. Acceptiunea psihologica:
Personalitatea: ansamblul conditiilor interne
de natura psihologica: aspecte intelective,
afective, motivationale, energizante,
aptitudinale si atitudinale insusiri psihice
(Zlate, 2009, p.259).
3.Acceptiunea axiologica a personalitatii
are in vedere omul valorizat (intelectual,
moral, social) (Zlate, 2009, p.260).
Cele trei acceptiuni sunt complementare.

Tipuri de definitii ale personalitatii

G. Allport realizeaza o sistematizare a
definitiilor, impartindu-le in trei grupe (Golu,
2004, p.655):
1. Definitii prin efect extern:suma totala a
efectului produs de un individ asupra
societatii, deprinderi si actiuni care
influenteaza cu succes alti oameni, ce cred
altii despre tine.
Aceste defintii confunda personalitatea cu
reputatia (Golu, 2004, p.656).

2. Definitii prin structura interna:

Personalitatea are o consistenta proprie; ea
nu trebuie confundata cu perceptiile pe care
alti oameni le au despre ea (Golu, 2004, p.656).
unitate multiforma dinamica (W. Stern);
intreaga organizare mentala a fiintei umane in
orice stadiu al dezvoltarii sale (Warren si
Carmichael, 1930);
organizarea dinamica in cadrul individului a
acelor sisteme psihofizice care determina
gandirea si comportamentul sau caracteristic
(Allport, 1981);

Avantajul acelor definitii: redau continutul

personalitatii, elementele componente,
precum si relatiiile dintre ele.
Dezavantajul: neputinta de explica formarea
personalitatii, adica tocmai modul de
aparitie a structurilor interne. (Zlate, 2009,
p.262)

3. Definitii pozitiviste: apar ca o reactie la

cele structuraliste. Structura interna nu poate
fi studiata direct.
M. Golu da cateva exemple:
conceptualizarea cea mai adecvata a
comportamentului unei persoane, in toaate
detaliile sale, pe care omul de stiinta o poate
da la un moment dat (Mc Clelland, 1951).
Unii psihologi behavioriisti considera ca nu
trebuie folosit termenul de personalitate
pentru ca, daca nu se stiu destule despre
stimul si raspuns, nu trebuie sa ne complicam
cu o variabila intermediara ca personalitatea
(Golu, 2004, p.657).

Golu considera ca mai trebuie adaugate inca

doua categorii de definitii:

Definitii reductionist-unidimensionale:
reduc personalitatea la una din
componentele sale (afectiv-motivationala,
temperament sau caracter).
Definitii multidimensional-globale:
prezinta personalitatea ca entitate
complexa, eterogena dupa natura
elementelor ce o compun.
Personalitatea:realitatea integrala a fiintei
umane, in unitatea si interconditionarea
complexa a celor trei determinatii esentiale
biologic, psihic si sociocultural (Golu,
2004, p. 658).

Perspective de abordare a
personalitatii:
1.

Perspectiva atomista este bazata, pe de

o parte, pe descompunerea personalitatii
in elementele sale componente in
vedereaa studierii legitatilor lor de
functionare, pe de alta parte, pe
descoperirea elementului primar,
fundamental al acesteia. Aceasta
interpretare ramane tributara diviziunii
excesive si separatismului elementelor
componente personalitatii.(Zlate, 2008, p.
14).

2. Perspectiva structurala porneste nu de

la elementele componente, ci de la modul de
organizare si ierarhizare in cadrul
sistemului.Personalitatea devine astfel un
ansamblu de trasaturi(Zlate, 2008, p.15).
Aceasta perspectiva subliniaza caracterul
unitar si global al personalitatii aparut ca
urmare a interactiunii partilor. Ea sugereaza
dinamica acestui intreg, ce decurge din
modul concret de structurare si evolutie in
timp a elementelor componente.

3. Perspectiva sistemica. Personalitatea este:

unitatea integrativa superioara care serveste
drept cadru de referinta pentru studiul si
interpretarea diferitelor dimensiuni ale
sistemului psihic;
un sistem supraordonat ce nu poate fi redus
sau confundat cu diferite procese si functii
psihice;
sistem dinamic hipercomplex ce presupune
organizarea ierarhica a elementelor
componente; (Golu, Dicu, 1972,p. 235).

Perspectiva sistemica
Avantaje: are o mare semnificatie
metodologica, orientand si ghidand directia
si sensul demersurilor investigative.
Limite: realizandu-se la niveluri de
generalitatea prea mari, pierde din vedere
elementele si contextele concrete,
situationale ale existentei personalitatii,
golind-o astfel de continut (Zlate, 2008,
p.19).

4. Perspectiva psihosociala
Din aceasta perspectiva, esenta
personalitatii o reprezinta ansamblul relatiilor
sociale, asa cum a fost preluat, interiorizat si
sedimentat de fiecare individ in parte.
Aceasta perspectiva presupune o tripla
interpretare a personalitatii: situationala,
relationala si grupala. (Zlate, 2008, p. 19).

Perspectiva psihosociala
Avantaje:
Contribuie la intelegerea mai nuantata a
constituirii treptate a personalitatii, a selectarii si
cristalizarii in sine a influentelor mediului extern,
mai ales a celui social.
Permite interpretarea mult mai concreta si mai
nuantata a personalitatii, apropiind-o de modul in
care exista si activeaza in diferite tipuri de medii
sociale.
Limite: tendinta de a dizolva persoana in roluri, de a
deveni o marioneta a imprejurarilor (Zlate, 2008,
p. 22).

Concluzii:

Nici o perspectiva, luata in sine, nu poate sa

explice si sa interpreteze adecvat personalitatea.
Posibilitatile interpretativ-explicative ale celor
patru perspective sunt inegale. Perspectiva
sistemica si psihosociala, corelate intre ele, sunt
mult mai apte pentru a conduce la interpretarea
adecvata a personalitatii. (Zlate, 2008, p. 23).
Din perspectiva abordarilor structurale si
sistemice, personalitatea este o structura
complexa, implicand un ansamblu de
substructuri si functionand sistemic (Cretu,
1987, p.266).

Tinca Cretu stabileste urmatoarele

substructuri ale personalitatii:
1.

2.
3.
4.

Subsistemul de orientare (conceptii despre

lume si viata, idealul de viata, imaginea
de sine).
Subsistemul bioenergetic.
Subsistemul instrumental.
Subsistemul relational-valoric si de
autoreglaj.(Zlate, 2009, p. 263).

Mielu Zlate adauga inca doua subsisteme:

5.

6.

Subsistemul rezolutiv-productiv
(inteligenta).
Subsistemul transformativ-constructiv,
avand componenta esentiala creativitatea
(Zlate, 2009, p.263).

Temperamentul - definitii

Latura dinamico-energetica a personalitatii (Zlate,

2009, p. 265).
Un ansamblu de elemente biologice, care, impreuna
cu factorii psihologici, constituie personalitatea
(Dictionar de psihologie, 1996).
modul in care variabilele bioconstitutionale si
bioenergetice se psihizeaza (adica se implica in
organizarea si desfasurarea proceselor psihice) si se
reflecta in comportament (Golu, 2006, p.659).
aspectul formal al afectivitatii si reactivitatii motorii
specifice unei persoane (Margineanu, 1999, p.
168).

Aspecte generale privind

temperamentul

Temperamentul este de natura afectivreactiva, acesta fiind, dupa Allport,

fundamentul emotional al personalitatii
(Zlate, 2009, p.273).
Temperamentul reprezinta forma de
manifestare a personalitatii, si nu continutul
vietii psihice.
Temperamentul este innascut.

Tipologii temperamentale
Dupa M. Zlate (2009, p.266) cele mai
reprezentative tipologii sunt:
Tipologiile substantialiste
Tipologiile constitutionale
Tipologiile psihologice
Tipologiile psihofizice
Tipologiile psihosociologice
Tipologiile psihopatologice

M. Golu (2004, p. 661) foloseste urmatoarea

schema de clasificare:
Tipologii morfologice sau bioconstitutionale
Tipologii fiziologice si psihofiziologice
Tipologii psihologice
Tipologii clinice.

Tipologiile substantialiste
Cuprind clasificarea lui Hipocrat si Galenus.
Ei considerau ca predominanta in organism a
uneia dintre cele patru umori (sange, limfa,
bila neagra si bila galbena) determina
temperamentul. Pe aceasta baza ei stabilesc
patru tipuri de temperament: sangvinic,
flegmatic, melancolic si coleric (Zlate 2009,
p.267).
M. Golu introduce aceasta clasificare in
tipologiile morfologice, alaturi de clasificarea
lui Kretschmer.(Golu, 2004, p.661).

Tipologiile constitutionaliste
Pornesc de la constitutia corporala a individului,
considerand ca o anumita constitutie predispune la
un anumit comportament. Reprezentativa este
clasificarea lui Kretschmer care stabileste patru
tipuri constitutionale:
Picnic
Leptosom astenic
Atletic
Displastic (Zlate, 2009, p. 268).

M. Golu (2004, p. 664) introduce in aceasta

categorie biotipologia italiana (Lombrosso),
pe cea franceza (Rostan si Sigaud), dar si pe
cea americana (Sheldon).

Tipologiile psihologice - criteriul:

fenomene psihice

Clasificarea luiJung(extravertiti, introvertiti)

Heymans si Wiersma, La Senne pornesc de
la ideea ca temperamentul se compune din
trei elemente fundamentale (emotivitate,
activism, rezonanta) care, in combinatii
variate formeaza scheletul
temperamentului. Ei stabilesc opt
temperamente (nervos, sentimental,
coleric, pasionat, realist, flegmatic, amorf
apatic). Fiecare are subdiviziuni (Zlate,
2009, p. 270).

Tipologii psihofizice criterii de ordin

psihologic, dar si fiziologic, realizand o
sinteza intre subiectiv si obiectiv

I.P.Pavlov a stabilit o asociere intre

temperamentele clasice si tipurile generale
de activitate nervoasa superioara, apreciate
in functie de forta, mobilitate si echilibru,
descriind astfel temperamentale:
puternic, echilibrat, mobil-sangvinic;
puternic, echilibrat, inert-flegmatic;
puternic, neechilibrat-coleric;
slab-melancolic. (Golu, 2004, p.669).

Tipologii psihosociologice criteriul:

raportarea omului la sistemul valorilor
Spranger, Allport, Vernon (Zlate, 2009,
p. 271) disting sase tipuri umane:
Teoretic
Economic
Estetic
Social
Politic
Religios

Tipologii psihopatologice vizeaza destructurarile

manifestarilor comportamentale
K. Schneider (Golu, 2004, p. 677) delimiteaza zece
tipuri:

Concluzii

Tipologiile temperamentale bazate pe un singur

criteriu sunt mai saracacioase decat celelalte
care ofera tablouri mai variate si mai realiste.
Chiar daca folosesc denumiri diferite, unele
tipologii se aseamana.
Pe masura avansarii de la biologic catre
psihosocial, tipologiile temperamentale se
apropie mai mult de cele caracteriale.
Desi au o mare valoare operationala, unele
afirma mai mult decat pot dovedi (Zlate,
2009, p. 272).

Bibliografie
1.

2.

3.

4.

5.

6.

Cretu T., Abordarea structurala si sistemica a personalitatii

in Popescu-Neveanu, P., Zlate, M., Cretu, T., Psihologie
Scolara. Bucuresti, Editura Tipografia Universitatii, 1987.
Golu M., Bazele psihologiei generale. Bucuresti, Editura
Universitara, 2004.
Jung C. G., Tipuri psihologice. Bucuresti, Editura
Humanitas, 1997.
Margineanu N., Psihologia persoanei. Bucuresti, Editura
Stiintifica, 1999.
Zlate M., Eul si personalitatea. Bucuresti, Editura Trei,
2008.
Zlate M., Fundamentele psihologiei. Iasi, Editura
Polirom, 2009.