Studiu de caz - Conflicte de munca cauzate diferentele de cultura organizationala

De cele mai multe ori, sau n marea majoritate a cazurilor, conflictele de munca iau
nastere pe tema salariilor, a indemnizatiilor sau, n ultima vreme mai rar, a conditiilor de
munca. Dar pe lnga acestea, n cazul firmelor mixte sau cu capital strain, adesea apar
conflicte care sunt cauzate din conceptul diferit despre munca a angajatorului si a
angajatului, mai ales unde angajatorul provine dintr-o tara vorbitoare de limba germana,
fiind binecunoscuta conceptul lor mult mai exigent despre notiunea de "munca" si despre
"a munci".
. Scopul cercetarii
Cercetarea intreprinsa vizeaza identificarea masurii in care managementul firmei
accepta existenta unor conflicte, este interesat de rezolvarea lor, prin ce metode se ncearca
ameliorarea problemelor si n ce masura angajatii sunt implicate in acest proces.
!. "mportanta cercetarii
#n astfel de studiu poate avea relevanta practica prin oferirea unei imagini a
conflictelor de munca cauzate din diferitele conceptii a muncii la firmele mixte sau cu capital
strain, atragerea atentiei asupra acestui gen de conflict si asupra importantei rezolvarii lui,
captnd mai ales atentia acelor investitori straini, care n viitor vor sa porneasca o afacere n
tara noastra, cu angajati romni.
$. %etoda de cercetare
a. &entru obtinerea unor date concludente, am apelat la o cercetare de tip calitativ
'interviul( n cazul top -managerului sau directorului executiv din cadrul a $ firme. )rebuie sa
mentionez, ca realizarea acestor interviuri s-a desfasurat cu destul de mare dificultate, doar trei
directori acceptndu-mi n totalitate cererea de a raspunde la ntrebari si de a permite
angajatilor sa completeze c*estionarele fara supraveg*erea lor. +r putea constitui tema unui alt
studiu de caz, de ce si-au retras acordul de a sta de vorba cu mine dupa ce au aflat subiectul
cercetarii mele si au citit ntrebarile interviului, sau de ce nu erau de acord, ca angajatii lor sa
ia parte la un astfel de sondaj de opinie. Se pare ca lumea afacerilor de la noi nca nu a ajuns la
o asa maturitate, nct sa accepte existenta conflictelor de munca, , ca nu cumva sa fie afectata
imaginea firmei.
b. &entru a investiga parerile angajatilor din cele $ firme, am considerat ca cel mai
eficient este o cercetare de tip cantitativ 'sondajul(, prin autoadminsistrarea c*estionarului, cu
aceleasi ntrebari care au fost adresate celor $ directori n cadrul interviului, dar cu raspunsuri
nc*ise.
-. "potezele cercetarii
a. .xista aceleasi asteptari fata de angajatii romni ca si fata de angajatii din tara
de origine a firmei.
b. Conducerea firmei nu acorda o foarte mare atentie conflictelor cauzate de
diferentele de cultura organizatorica.
c. Conducerea firmei ia masuri pentru rezolvarea conflictelor identificate.
/. +naliza datelor
Primul interviu l-am realizat cu top managerul unei firme multinationale, a carei
activitate se desfasoara n domeniul mass media. SC. 012 S34 este un trust media
international, a carei activitate se desfasoara n mai multe tari, printre care si n 3omnia,
iar firma-mama este n +ustria.
. Considerati ca oamenii se angajeaza cu mai mare placere la o asemenea firma, al carei
patron este din strainatate5
- Cu ctiva ani n urma exista un interes sporit al angajatilor pentru companiile
multinationale - n acest moment situatia a inceput sa se sc*imbe - angajatii urmaresc n
primul rnd reputatia companiei pe piata si stabilitatea acesteia.
!. +ngajatii au alte, mai mari asteptari fata de patronul strain dect ar avea fata de un
patron romn5
- +steptarile sunt aceleasi - conditii bune de munca, salarii motivante si posibilitati
de dezvoltare a carierei.
$. &atronul are aceleasi asteptari fata de angajatii din 3omnia dect are fata de angajatii
din tara de origine5 Sau c*iar mai mari5
- +steptarile din apreta actionarului majoritar sunt al acelasi nivel - indiferent ca
este vorba de 3omnia,#ngaria,6ermania sau +ustria.
-. &atronul le ofera 'este dispus sa le ofere( aceleasi conditii de munca 'spatiu
corespunzator, mobilier adecvat, aparatura electronica de nalta calitate, etc.( ca la
angajatii din tara de origine5
- &entru cei care au vizitat toate sediile noastre din toate tarile n care aceasta e
prezenta - este lesne de observat ca peste tot exista aceleasi conditii.
/. Se stie ca tarile vorbitori de limba germana au un concept mai exigent despre notiunea de
"munca" si despre "a munci". &atronul cere acest nivel ridicat si de la angajatii romni5
-7u e neaparat vorba despre notiunea de "munca" si despre modul n care aceasta
este perceputa , ci mai mult e vorba despre modul de organizare a activitatii, de
implementare a unor proceduri sau despre respectarea unor reguli.
8. .ste mai indulgent, nu le impune strict noile norme, ci ncearca sa apropie asteptarile lui
cu posibilitatile date, ajungnd la un comun acord5
- 7iciodata.
9. +ngajatii cum fac fata acestor asteptari5
- Cei care nu reusesc sa se integreze sau nu doresc sa se supune regulilor, mai
devreme sau mai trziu se vor autoexclude.
:. S-au nascut conflicte din aceasta diferenta a culturii de munca5
- 7iciodata.
;. Ce cauze concrete au stat la baza acestor conflicte5
-(fara raspuns)
<. Cum, exact n ce forma s-au manifestat aceste conflicte5
-(fara raspuns)
. 4ipsa de comunicare, lipsa de informatii sau lipsa feed-bac=-ului au cauzat vreodata
conflicte5
- Cred ca firma noastra este una dintre cele mai transparente companii, niciodata
neexistnd conflite create din cauza unor astfel de elemente.
!. Conflictele au avut efecte negative asupra productivitatii, si daca da, n ce masura5
- 7iciodata
$. Cum, prin ce metode s-au remediat aceste conflicte5
- 7iciodata nu a fost nevoie de asa ceva.
-. >irma Dvs. are angajat un manager al conflictelor sau un mediator5
- )op managementul companiei este responsabil de rezolvarea eventualelor
conflicte.
/. Daca managerul conflictelor si mediatorul nu reusesc rezolvarea conflictului, se cere
ajutorul specialistilor din afara firmei5
- 7u e cazul.
8. &atronul firmei n ce masura se implica n rezolvarea conflictelor5
- .xistnd administratori n cadrul fiecarei companii parte a 6roup-ului nostru -
acestia sunt implicit responsabili si de aceste eventuale conflicte.
&entru formarea unei imagini obiective a fost necesara si investigarea opiniilor
angajatilor, iar pentru aceasta am aplicat un c*estionar pe -/ de persoane 'numarul total al
angajatilor de la aceasta firma(. &ersoanele c*estionate au vrsta cuprinsa ntre !< si /< ani,
8/ ? dintre ei sunt femei iar $/ ? barbati. C*estionarele aplicate au condus la urmatoarele
rezultate@
. Dintre cei ntrebati :/ ? sunt convinsi ca oamenii se angajeaza cu mai mare placere la o
firma a carei patron este din strainatate, convingndu-se fiind ca un patron strain este "mai
de treaba", pot astepta condiitii de lucru mai bune, colaborare mai buna, mai mult respect
fata de angajat si de munca lui, si nu n ultimul rnd un salar mult mai motivant dect de la
un patron romn, ! ? cred ca nu se angajeaza cu mai mare placere, iar $ ? cred ca deja
ncepe sa devina nesemnificativ de ce origine este patronul A firma.
!. Din raspunsuri reiese ca ;< ? dintre angajati au asteptari mai mari fata de un angajator
strain, si doar < ? care nu prea cred n importanta acestui fapt.
$. << ? dintre angajati sunt de parere ca patronul strain are aceleasi asteptari fata de
angajatii din 3omnia ca si fata de angajatii din tara de origine.
-. Bn ceea ce priveste disponibilitatea patronului de a oferi aceleasi conditii de munca, 8< ?
sunt convinsi de aceasta, !< ? neaga, iar !< ? nu prea simt ca ar avea aceleas conditii de
munca ca angajatii din celelalte tari a firmei.
/. 3eferitor la conceptul mult mai exigent a patronului despre notiunea de "munca" si de
"a munci", << ? sunt de parere ca angajatorul cere acest nivel ridicat si de la angajatii
din 3omnia.
8. Dintre cei ntrebati numai $ ? afirma, :< ? neaga iar 9 ? nu prea sunt de acord ca
patronul este mai indulgent, nu le impune strict noile norme si ca ncearca sa apropie
asteptarile lui cu posibilitatile date ca sa se ajunga la un comun acord.
9. / ? sunt convinsi ca angajatii fac fata acestor asteptari, / ? nu sunt convinsi de loc de
acest lucru, iar :< ? sunt de parere ca nu prea fac fata din toate punctele de vedere, pentru
ca asteptarile si cerintele nu sunt explicate n totalitate si amanuntit, ei considernd ca
exista o lipsa de comunicare n aceasta privinta. Dar toti cei ntrebati sunt de parare, ntr-o
mai mare sau mai mica masura, ca "a face fata asteptarilor" n realitate nseamna a se
supune n totalitate regulilor impuse de patron. +ceste reguli sunt destul de rigide,
initiativele personale 'orict de bune ar fi( nu prea sunt luate n seama si deloc nu sunt
privite cu oc*i buni de patron - fapt care este si mai surprinzator stiind ca aceasta firma si
desfasoara activitatea n domeniul mass mediei.
:. Cum si era de asteptat, avnd n vedere raspunsurile anterioare, dintre cei ntrebati <<
? confirma ca s-au nascut conflicte din aceasta diferenta a culturii de munca.
;. Cea mai semnificativa cauza concreta care sta la baza acestor conflicte este considerata
diferenta ntre mentalitate n privinta muncii. &e cnd angajatii, sau marea majoritate a
lor, sunt obisnuiti cu stilul de lucru "balcanic", patronul asteapta precizitate, punctualitate,
dar totodata patronul nu este interesat de problemele, greutatile angajatilor pe care acestea
le ntmpina cnd ncearca sa ajunga la nivelul asteptarilor lui. +cest fapt marc*eaza cel
mai serios relatia lor.
<. +ceste conflicte se manifesta cel mai des n discutii mai putin sau mai tare aprinse,
intensitatea lor depinznd de functia pe care o ndeplineste cealalta persoana 'sef mai "mic"
sau mai "mare"(, dar ntotdeauna cauzeaza o senzatie de nesatisfacere, caderea interesului
fata de munca si n sfrsit se ajunge la lipsa de interes fata de lucrul efectuat.
. )oate persoanele erau de acord ca nu exista nici o lipsa de comunicare de sus n jos
'orice noua cerinta, nou regula, sau asteptare este este imediat comunicata(, comunicarea n
acest sens ntelndu-se ca forma de nstiintare, :/? spun ca lipsa informatiilor a cauzat
conflicte - fiind vorba de un trust asa de mare, nu toate informatiile necesare ajung la toata
lumea, sau ajung putin distorsionate, iar despre feed-bac= ;/ ? sunt de parere ca aceasta
exista si totusi nu exista, pentru ca nu este luata de loc n considerare de patronat.
!. << ? sunt de parere ca conflictele nu au avut efecte negative asupra productiviatii, dar
;< ? cred ca au avut de suferit n oarecare masura calitatea serviciilor prestate.
$. Dintre persoanele intervievate, ;/ ? considera ca aceste conflicte nu s-au remediat n
nici un fel, deoarece conducatorii pe plan local nu au luat masuri de proportii, sunt
dezinteresati de aceasta situatie, iar patronatul de la nivelul mai nalt nu considera aceste
conflicte att de importante ca sa se ocupe ntr-adevar de rezolvarea lor, /? sunt de parere
ca remedierile erau facute numai la suprafata, de "oc*ii lumii ", dar conflictul nu se
rezolva.
-. 4a aceasta firma nu exista un manager responsabil cu solutionarea conflictelor
sau un mediator. "n caz de conflict angajatul poate apela la managerul departamentului sau
la top managementul companiei - dar :/ ? sunt de parer, ca nu exista o persoana pregatita,
care sa poata actiona n caz de conflict.
/. :< ? considera cu nu s-ar cere, iar !< ? ca nu prea s-ar cere ajutorul unui specialist
dinafara firmei pentru rezolvarea unui conflict.
8. Bn ceea ce priveste masura n care patronul se implica n rezolvarea conflictelor, : ?
sunt de parere ca deloc nu se implica, - ? sunt de parere ca nu prea se implica, iar / ?
considera ca se implica, cuvntul lui fiind decizional, indiferent de rezultatele a eventualelor
negocieri.
Al doilea interviu s-a realizat cu patronul unei mici fabrici, a carei activitate se desfasoara n
industria usoara.
. >irma Dvs. este originara din 6ermania. Dupa parerea Dvs., oamenii se angajeaza cu
mai mare placere la o asemenea firma, al carei patron este din strainatate5
- Cred ca da - ce e strain e si necunoscut, deci teoretic poate sa fie bun, sau mult mai
bun dect cel auto*ton, care este deja cunoscut.
!. +ngajatii au alte, mai mari asteptari fata de patronul strain dect ar avea fata de un
patron romn5
- Da, n general da.
$. +veti aceleasi asteptari fata de angajatii din 3omnia dect are fata de angajatii din tara
de origine5 Sau c*iar mai mari5
- Da, am aceleasi asteptari, mai ales n privinta preciziei, punctualitatii si a
corectitudinii, dar ntotdeauna trebuie sa iau n considerare si faptul ca angajatii mei din
Satu %are au crescut ntr-o alta cultura, au vazut - au nvatat o alta cultura de munca.
-. 4e oferiti 'sunteti dispus sa le oferiti( aceleasi conditii de munca 'spatiu corespunzator,
mobilier adecvat, aparatura electronica de nalta calitate, etc.( ca la angajatii din tara de
origine5
- 7ormal. 7umai atunci poti avea pretentia pentru munca de calitate, deca esti
dispus sa le oferi asa conditii n care aceasta se poate realiza.
/. Se stie ca tarile vorbitori de limba germana au un concept mai exigent despre notiunea de
"munca" si despre "a munci". Cereti acest nivel ridicat si de la angajatii romni5
- Da, n mare masura da.
8. Sunteti mai indulgent, nu le impuneti strict noile norme, ci ncercati sa apropiati
asteptarile Dvs. cu posibilitatile date, ajungnd la un comun acord5
- 7u m-as numi c*iar indulgent, dar sunt absolut constient de faptul ca n fiecare
tara se lucreaza altfel, domina o altfel de cultura de munca, efectiv materia umana este de
alt gen. +ceasta trebuie luata ntotdeauna n considerare, daca doresti sa ai o afecere
prospera, bine functionala. Bncerc sa apropii asteptarile mele cu posibilitatile date.
Cinenteles n privinta naltei calitati a produselor nu exista exceptieD
9. +ngajatii cum fac fata acestor asteptari5
- >abrica mea exista de mai mult de < ani n Satu %are ti n acest interval de timp
foarte putini angajati si-au desfacut contractul de munca din cauza ca nu au reusit sa faca
fata asteptarilor mele.
:. S-au nascut conflicte din aceasta diferenta a culturii de munca5
- Da.
;. Ce cauze concrete au stat la baza acestor conflicte5
- +steptarile mele fata de precizia si nalta calitate - recunosc, aproape maximalista -
a produselor fabricate, punctualitatea 'a ajunge la timp la servici, nc*eierea activitatii sa se
faca la nc*eierea programului de lucru si nu naintea lui, etc(.
<. Cum, exact n ce forma s-au manifestat aceste conflicte5
- Bn dispute si cteodata n certuri.
. 4ipsa de comunicare, lipsa de informatii sau lipsa feed-bac=-ului au cauzat vreodata
conflicte5
- 7u, niciodata. >iind o fabrica mica, cu doar -< angajati, comunicarea nu
ntmpina greutati, iar n parcursul anilor am nvatat romneste, deci nici aici nu exista
piedica n calea comunicarii. +ngajatii ma pot contacta oricnd, n legatura cu orice
problema. Bn legatura cu feed-bac=-ul@ am nfiintat o "cutie postala" si de fiecare data dupa
aplicarea unei noi reguli, unei noi initiative, unei noi proceduri, etc. insist ca angajatii sa-si
exprime parearea n cteva rnduri, pe care apoi le analizez. Daca mai mult de < angajati
au o parere nu prea buna sau c*iar proasta sau ntmpina greutati n executare, tinem o
sedinta, unde participa toti angajatii, analizam problemele, cautam solutia - optima pentru
toti.
!. Conflictele au avut efecte negative asupra productivitatii, si daca da, n ce masura5
- 7u, niciodata.
$. Cum, prin ce metode s-au remediat aceste conflicte5
-(fara raspuns)
-. >irma Dvs. are angajat un manager al conflictelor sau un mediator5
- 7u.
/. Daca managerul conflictelor si mediatorul nu reusesc rezolvarea conflictului, se cere
ajutorul specialistilor din afara firmei5
- Daca nu as reusi nicicum sa rezolv conflictul respectiv, da, binenteles as apela la
un specialist.
8. Bn ce masura va implicati n rezolvarea conflictelor5
- Bntotdeauna ma implic. &entru mine a fi un patron bun nseamna sa stii totul
despre ce se ntmpla n firma, ce probleme se ivesc si sa te implici serios n rezolvarea
acestora.
Dat fiind numarul, relativ, mic al angajatilor, am decis aplicarea c*estionarului
tuturor angajatilor '-<(. Ersta lor este cuprinsa ntre ; si 8< ani, -< ? sunt femei si 8< ?
sunt barbati.
. Dintre cei ntrebati ;/ ? spun ca oamenii se angajeaza cu mai mare placere la o
asemenea firma, unde patronul este din strainatate, fiind convinsi ca acesta le ofera conditii
mai bune de lucru, salar mai mare si o mai mare stabilitate financiara a firmei, iar / ?
neaga acest fapt .
!. :< ? dintre angajati au alte, mai mari asteptari fata de patronul strain, / ? nu prea si
/? deloc nu.
$. )oti, adica << ? sunt de parere, ca patronul are aceleasi asteptari fata de ei ca si fata
de angajatii din 6ermania, dar au subliniat si faptul ca de multe ori ia n considerare
diferentele de cultura, de conceptie si depune mari eforturi pentru a apropia asteptarile lui
cu posibilitatile date.
-. Datorita programului de perfectionare care exista la aceasta firma, fiecare angajat a
ajuns macar odata n cele doua fabrici din 6ermania, deci cu mare convingere si <<? sunt
de acord, ca patronul le ofera aceleasi conditii de munca ca si colegilor lor din 6ermania.
8. Bn privinta indulgentei patronului, ;< ? spun ca nu este si < ? ca nu prea este
indulgent, dar totodata ;/ ? considera ca face tot posibilul pentru apropierea asteptarilor
sale cu posibilitatile date.
9. ;< ? cred ca angajatii fac fata acestor asteptari, 9 ? ca nu prea si $? considera ca nu
fac fata.
:. Dintre cei ntrebati ;/ ? considera ca s-au nascut conflicte din diferenta culturii de
munca si numai / ? spun ca nu prea s-a ntmplat asa ceva.
;. Conflictele de cele mai multe ori erau cauzate de asteptarile nalte a patronului fata de
calitatea produselor si fata de punctualitate.
<. +ceste conflicte s-au manifestat prin dispute, cteodata cu ton mai ridicat.
. Din raspunsurile date '<< ?( reiese ca lipsa de comunicare, lipsa informatiilor sau
lipsa feed-bac=-ului niciodata nu a acuzat vreun conflict, fiind mentionat acea "cutie
postala " a carei nfiintare la nceput era considerata un pic mai ciudat, iesit din comun, dar
acum existenta ei este considerata un lucru natural si foarte benefic.
!. ;< ? spun ca conflictele nu, si < ? ca nu prea au avut efecte negative asupra
productivitatii.
$. Conflictele sunt remediate n cadrul sedintelor - particulare sau colective, n functie de
natura si originea problemei.
-. 7ici la aceasta firma nu exista un manager al conflictelor sau un mediator, n caz de
conflict angajatul poate sa apeleze la patron.
/. ;- ? a angajatilor crede ca da, iar 8 ? crede ca patronul nu prea ar apela la ajutorul
unui specialist din afara firmei n cazul n care el nu reuseste rezolvarea conflictului.
8. )oti cei ntrebati sunt de parere ca patronul lor se implica serios n rezolvarea
conflictelor, dar niciodata n mod autoritar, ntotdeauna acordndu-i mare atentie celeilalte
parti.
Al treilea interviu l-am realizat cu directorul executiv al unei fabrici care apartine de
un trust international, avand ca domeniu de activitate l confectionarea accesoriilor pentru
sisteme computerizate.
. Cum vedeti, oamenii se angajeaza cu mai mare placere la o asemenea firma, al carei
patron este din strainatate5
- Da, au mai mare ncredere c*iar daca nu n persoana patronului, dar n
viabilitatea si stabilitatea firmei.
!. +ngajatii au alte, mai mari asteptari fata de patronul strain dect ar avea fata de un
patron romn5
- C*iar daca asteptarile nu sunt mai mari, sunt alte, mai ales n cazul acelor
persoane care au avut deja un loc de munca, unde patronul era romn.
$. &atronul are aceleasi asteptari fata de angajatii din 3omnia dect are fata de angajatii
din tara de origine, 6ermania5 Sau c*iar mai mari5
- +celeasi asteptari le are fata de toti angajati, indiferent ei n care tara si
desfasoara activitatea.
-. &atronul le ofera 'este dispus sa le ofere( aceleasi conditii de munca 'spatiu
corespunzator, mobilier adecvat, aparatura electronica de nalta calitate, etc.( ca la
angajatii din tara de origine5
- Bn mare masura da.
/. Se stie ca tarile vorbitori de limba germana au un concept mai exigent despre notiunea de
"munca" si despre "a munci". &atronul cere acest nivel ridicat si de la angajatii romni5
- +bsolut, fara nici-o discutieD si n privinta muncii, si n privinta calitatii, si n
privinta respectarii regulilor.
8. .ste mai indulgent, nu le impune strict noile norme, ci ncearca sa apropie asteptarile lui
cu posibilitatile date, ajungnd la un comun acord5
- 7iciodata.
9. +ngajatii cum fac fata acestor asteptari5
- Cei care vor sa-si pastreze slujba si sa aiba un loc de munca stabil si un salar
acceptabil, fac tot posibilul sa faca fata acestor asteptari.
:. S-au nascut conflicte din aceasta diferenta a culturii de munca5
- %ai rar.
;. Ce cauze concrete au stat la baza acestor conflicte5
- De cele mai multe ori nerespectarea regulilor impuse 'poate prea severe pentru
angajatii romni(, nentelegerea si nerespectarea asteptarilor patronului fata de calitatea
muncii.
<. Cum, exact n ce forma s-au manifestat aceste conflicte5
- +baterea de la regulamentul impus, sanctionari, si n cteva cazuri disponibilizari.
. 4ipsa de comunicare, lipsa de informatii sau lipsa feed-bac=-ului au cauzat vreodata
conflicte5
- 7u.
!. Conflictele au avut efecte negative asupra productivitatii, si daca da, n ce masura5
- 7iciodata
$. Cum, prin ce metode s-au remediat aceste conflicte5
- 7u a fost nevoie de asa ceva.
-. >irma Dvs. are angajat un manager al conflictelor sau un mediator5
- 4a firma-mama din 6ermania exista, dar aici nu. Sigur, n cazuri extreme am
putea apela la managerul din 6ermania.
/. Daca managerul conflictelor si mediatorul nu reusesc rezolvarea conflictului, se cere
ajutorul specialistilor din afara firmei5
- 7u cred ca se vor ivi conflicte de asa mare amploare nct sa nu reusim rezolvarea
lor fara a cere ajutorul unei persoane straine.
8. &atronul firmei n ce masura se implica n rezolvarea conflictelor5
- >iecare sectie a fabricii are un director, rezolvarea oricarei probleme sau a
eventualelor conflicte este sarcina lor, n caz de nereusita pot cere ajutorul directorului
executiv.
4a aceasta intreprindere am aplicat un numar de /< de c*estionare, persoanele
ntrebate au vrsta cuprinsa ntre : si 8< ani, $< ? dintre ei sunt femei iar 9< ? barbati.
. Dintre cei ntrebati ;< ? sunt de parere ca oamenii se angajeaza cu mai mare placere la o
firma unde patronul este din strainatate, creznd ca acesta le poate oferi conditii de munca
mai bune, salar mai acceptabil si un loc de munca mai sigur, si < ? cred ca nu se
angajeaza cu mai mare placere.
!. Din raspunsuri reiese ca 9< ? au mai mari, sau alt fel de asteptari, mai ales cei care au
lucrat deja la o firma condusa de un patron romn, / ? nu au, iar !/ ? nu prea au mai
mari asteptari fata de patronul strain.
$. Bn privinta asteptarilor patronului ;< ? spun ca da, el are acelasi asteptari, si < ? spun
ca are mai mari asteptari fata de angjatii din 3omnia dect fata de cei din 6ermania, fiind
convinsi ca patronul vrea calitate - cantitate - n cel mai scurt timp si binenteles cu cele mai
putine c*eltuieli.
-. Bn privinta disponibilitatii patronului de a le oferi conditii de munca similare celor
oferite angajatilor din tara de origine, 9< ? cred ca da, n general este dispus pentru
aceasta, / ? cred ca nu si / ? sunt de parere ca nu prea este dispus - adica teoretic da,
dar n realitate nu prea.
8. Dintre cei ntrebati ! ? afirma, :/ ? neaga si $ ? nu prea cred ca patronul ar fi mai
indulgent si ar ncerca apropierea asteptarilor lui cu posibilitatile date.
9. !< ? sunt convinsi ca angajatii fac, / ? ca nu fac si 9/ ? ca nu prea fac fata acestor
asteptari, nivelul lor fiind mult prea ridicat, dar totusi ncearca tot posibilul, ca sa-si
pastreze locul de munca.
:. )oti cei ntrebati afirma ca la un moment dat s-au nascut conflicte din aceasta diferenta a
culturii de munca.
;. Cele mai concrete cauze care stau la baza acestor conflicte sunt considerate nivelul nalt a
regulilor impuse de patron n privinta calitatii produselor, a corectitudinii, a punctualitatii
si perseverenta maxima cu care este ceruta ndeplinirea acestora.
<. Conflictele se manifesta prin dispute sau certuri, n general la nivelul angajat - maistru,
mai rar la nivelul angajat - director de sectie, la nivelul angajat - director executiv sau
patron ajungnd doar cazurile extreme 'care n general se sfrsesc prin desfacerea
contractului de munca, ori din partea angajatului, ori din partea patronului(.
. << ? afirma ca din lipsa informatiei niciodata nu s-au cauzat conflicte, dar din lipsa
comunicarii de jos n sus - pna la cel mai nalt nivel - da ':9 ?( si si din lipsa, mai precis
din neluarea n seama a feed-bac=-ului ';/ ?(.
!. Bn ceea ce priveste efectele negative asupra productivitatii, toti sunt de parare ca acest
lucru nu se ntmpla niciodata, fiind absolut convinsi ca cel mai mic efect negativ atrage
dupa sine disponibilizari imediate.
$. Din raspunsuri reiese ca :< ? sunt de parere ca conflictele nu s-au remediat de loc, !<
? sunt de parere ca nu prea s-au remediat, ncercarile de remediere oprindu-se la nivelul
angajat - maistru sau maxim la nivelul angajat - director de sectie.
-. Dintre cei ntrebati :/ ? nu au avut cunostinta despre faptul ca la firma lor exista un
manager al conflictelor sau un mediator, iar / ? a auzit ca ar exista o asemenea persoana
"undeva n 6ermania". Bn caz de conflict persoana cea mai accesibila pe plan local este
maistrul sau directorul de sectie.
/. Bn ceea ce priveste apelarea la un specialist din afara firmei, 9/ ? cred ca nu si !/ ? ca
nu prea s-ar face acest gest, fiind de parere ca conducerea firmei ar considera "rusinos"
acest lucru.
8. Dat fiind structura ierar*ica a fabricii 'maistru - director de sectie - director executiv(,
;! ? sunt de parere ca patronul nu si : ? sunt de parere ca nu prea se implica n
rezolvarea conflictelor.
C.3"7).
. &entru fiecare din cele $ firme investigate, analizati rezultatele cercetarii, pe baza
comparatiei dintre raspunsurile managerului si cele ale angajatilor. "dentificati solutii
de remediere a deficientelor.
!. 3ealizati o analiza comparativa intre perceptia managerilor din cele $ firme privind
domeniul investigat.
$. "dem-pentru angajati.
-. >ormulati concluziile finale ale analizei dvs.