Supraincarcarile cavitatilor

cordului
-

suprasolicitari de volum

- suprasolicitari de rezistenta

Presarcina
-gradul

de alungire a fibrelor musculare

cardiace la finalul diastolei
-determinata

ventriculara

de presiunea de umplere

- miocardul de lucru se adapteaza

conform legii Frank - Starling

Presarcina
-mecanism

fiziologice

de adaptare in conditii

- la o crestere permanenta si patologica

cavitatile se adapteaza prin dilatatie si
hipertrofie excentrica

Cauze de crestere a presarcinii

-cardiace:

insuficiente valvulare
(insuficienta aortica, pulmonara, a valvelor
atrioventriculare), sunturile intracardiace
(defect de sept atrial sau ventricular)
- extracardiace: mai rare - hipervolemie,
cresterea intoarcerii venoase (fistule
multiple arteriovenoase)

Postsarcina
-sarcina

care trebuie invinsa de contractia

fibrelor miocardice pentru a realiza ejectia
sangelui in sistola
- suma fortelor care se opun ejectiei
sangelui in artere

Postsarcina depinde de:

-tensiunea

arteriala si din trunchiul pulmonar

-rezistenta

vasculara periferica

-rezistenta

elastica a arterelor

-suprafata

de sectiune a valvelor aortice si

pulmonare
-cantitatea

de sange din aorta si arterele mari

- vascozitatea sangelui

Postsarcina
-cresterea

pe termen scurt determina o

crestere a volumului rezidual la finalul
sistolei - creste umplerea diastolica cavitatile se adapteaza conform legii inimii
- in conditii patologice - postsarcina creste
cronic si progresiv - cavitatile se
adapteaza prin hipertrofie concentrica

Hipertrofia
-intereseaza

mai frecvent ventriculul stang

-cavitatile

cu pereti mai subtiri - atriile si

ventriculul drept se hipertrofiaza intr-o
masura mult mai mica
-hipertrofia

este o lunga perioada cu

contractilitate normala
- dupa un timp apar modificari
morfofunctionale - insuficienta ventriculara

Cauze de crestere a postsarcinii

-stenozele

valvulare - stenoza aortica si

stenoza pulmonara
-cardiomiopatia
-cauze

obstructiva hipertrofica

extracardiace - hipertensiunea
arteriala, hipertensiunea pulmonara,
hipervascozitatea sangelui

Diagnosticul ECG al hipertrofiilor

-nu

este foarte precis

- de electie - ecografia cardiaca

Hipertrofia atriala dreapta

-unda

P cu amplitudine peste 2, 5
milimetri
-unda

P cu aspect ascutit, simetrica

-durata

undei P este normala

- axul undei P se verticalizeaza

Hipertrofia atriala dreapta

-apare

foarte rar in stenoza si insuficienta

tricuspidiana
- apare consecutiv unor afectiuni care
decompenseaza ventriculul drept

Hipertrofia atriala dreapta

-decompensare

a ventriculului drept

-boala

primitiva pulmonara - hipertensiune

in circulatia mica - cord pulmonar
- patologie care afecteaza cordul stang
(hipertensiune, infarct, valvulopatii) decompensare si a cordului drept

Cordul pulmonar cronic

- hipertrofie a ventriculului drept
determinata de afectiuni care altereaza
functia sau structura plamanilor, in afara
leziunilor pulmonare provocate de
valvulopatiile inimii stangi si cardiopatiile
congenitale

Hipertrofia atriala stanga

-unda

P cu durata crescuta pana la 0, 12

secunde
-unda
-axul

P are un aspect bifid

se orizontalizeaza

-amplitudine

- P mitral

este normala

Hipertrofia atriala stanga

-afectiuni
--

ale valvei mitrale

insuficienta de ventricul stang:

hipertensiunea arteriala, valvulopatii
aortice, cardiopatie ischemica

Hipertrofia ventriculara dreapta

-consecinta
-cord

a insuficientei ventriculului stang

pulmonar

-cardiopatii

congenitale

- modificarile pe ECG sunt vizibile doar in

stadiile foarte avansate

Hipertrofia ventriculara dreapta

-axul

este deviat spre dreapta

-indicele

Sokolow-Lyon pentru ventriculul

drept
R (V1)+ S (V5, V6)>10, 5 milimetri
- modificari secundare de faza terminala segment S T subdenivelat, divergent si
convex spre linia izoelectrica, unda T negativa

Hipertrofia ventriculara stanga

-hipertensiunea

arteriala necontrolata

- valvulopatii aortice

Hipertrofia ventriculara stanga

-indicele

Sokolow-Lyon - R (V5, V6) + S (V1,

V2) > 3 5 milimetri
-complexul

QRS are durata pana la 0, 12

secunde
-axul

electric este deviat spre stanga

- modificari secundare de faza terminala

Tulburari de conducere
Blocuri - intarzierea sau blocarea conducerii
impulsului de depolarizare la nivelul tesutului
excitoconductor cardiac
Sindroame de preexcitatie - trecerea anormal de
rapida a impulsului electric de la etajul atrial la cel
ventricular

Blocuri

- blocuri sinoatriale
- blocuri atrioventriculare
- blocuri intraventriculare

Blocurile atrioventriculare
- intarzierea sau blocarea transmiterii impulsului electric
la nivelul nodulului atrioventricular sau a fasciculului
Hiss

Blocurile atrioventriculare cauze

- manevre de stimulare vagala
- cardiopatie ischemica infarct
- leziuni degenerative
- calcificarea fasciculului Hiss

Blocurile atrioventriculare clasificare

- bloc atrioventricular de gradul 1 - conducerea este
intarziata
- bloc atrioventicular de gradul 2 - impulsul este blocat
intermitent
- bloc atrioventricular de gradul 3 - nici un impuls nu mai
este condus

Bloc atrioventricular de gradul 1

- este asimptomatic
- nu are consecinte hemodinamice

Bloc atrioventicular de gradul 1

- conducerea impulsului de la atrii la ventriculi este
intarziata
- toate impulsurile sunt conduse
- intervalul PQ este mai mare de 0, 21 secunde

Blocul atrioventicular de gradul 2

- intreruperea intermitenta a conducerii
atrioventriculare
- exista unde P blocate (care nu sunt urmate de un
complex QRS)

Blocul atrioventricular de gradul 2

- Mobitz 1
- Mobitz 2

Bloc atrioventicular de gradul 2 Mobitz 1

-intervalul PQ se alungeste progresiv, pana in momentul
in care apare o unda P blocata (care nu este urmata de
complex QRS)
-urmatoarea unda P este transmisa si se reia ciclul
- la examenul clinic se constata absenta la intervale
regulate unei batai cardiace

Bloc atrioventicular de gradul 2

Mobitz 2
-intervalul PQ este constant
-apar intermitent unde P blocate (care nu mai sunt
urmate de niciun complex QRS)
- la examenul clinic se constata pauze intermitente in
activitatea cordului

Bloc atrioventricular de gradul 2 cu

conducere 2/1

- din 2 stimuli atriali este condus doar unul

- frecventa ventriculara este jumatate din cea atriala

Bloc atrioventicular de gradul 2 de

grad inalt
-sunt blocate doua sau mai multe impulsuri atriale
consecutive
-daca este vorba de un ritm sinusal scade mult frecventa
ventriculara
- daca este vorba de o tahiaritmie atriala este un
mecanism de protectie ventriculara

Blocul atrioventicular de gradul

trei
-sunt blocate toate impulsurile atriale
-ritmul ventricular este asigurat de un centru care se afla
la nivelul nodulului atrioventricular sau mai jos
- activitatea ventriculara este complet separata fata de
cea atriala

Evolutia si prognosticul blocurilor

atrioventriculare
- blocul atrioventricular de gradul 1 si de gradul 2 de tip
Mobitz 1 sunt asimptomatice si nu evolueaza spre alte
blocuri
- blocul atrioventricular de gradul 2 Mobitz 2 si cele de
grad inalt pot sa evolueze spre bloc complet
- blocul atrioventicular de gradul trei se asociaza cu
infarctul miocardic si valvulopatiile calcificate