Universitatea Babes-Bolyai

Marketing n turism

Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor

2006/2007

PLAN DE MARKETING

Studenta,

Madalina-Simona POPA
ECTS / 744

CUPRINS
SCURTA INTRODUCERE
CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI
1.1 Conceptul
1.2 Piata restaurantelor n Franta
1.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente
CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING
2.1 Amplasamentul
2.1.1 Situatia geografica, facilitatea accesului
2.1.2 Situatia cantitativa si calitativa
2.2 Resursele umane
2.3 Ambianta
2.4 Servicii anexe
2.5 Analiza SWOT
CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING
3.1 Micromediul de marketing
3.1.1 Clientii
3.1.2 Consumatorii (utilizatorii)
3.1.3 Concurentii
3.1.4 Furnizorii
3.1.5 Furnizorii fortei de munca
3.1.6 Organismele publice : mediile de comunicare n masa, miscarea pentru
protectia consumatorului, personalul propriu al firmei
3.2 Macromediul de marketingului
3.2.1 Mediul socio-cultural
3.2.2 Mediul economic
3.2.3 Mediul politic-legislativ
3.2.4 Mediul natural
3.2.5 Mediul demografic
3.2.6 Mediul tehnologic
3.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari

CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING

4.1 Obiective generale
4.2 Obiective particulare
CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA
5.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prnz
5.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara
5.3 Profilul tip consumatorilor
5.3.1 Dejunul
5.3.2 Cina
CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING
6.1 Plasarea
6.2 Produsul
6.3 Pretul
6.4 Promovarea
CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL
PLANULUI
7.1 Mijloacele financiare
7.2 Calendarul proiectului

SCURTA INTRODUCERE
Motto : A mnca diferit este ntotdeauna ceea ce cautam cnd mpingem usa unui restaurant
O conjunctura acceptabila, o reala dificultate de recrutare, o aspra concurenta... A deschide un
restaurant nseamna a da dovada de curaj si de perseverenta... De asemenea de inventivitate...
A fi administratorul unui restaurant presupune a dispune de o mare capacitate de munca, de un
simt al marketingului, de notiuni de gestiune si n special de un gust pentru gastronomie. In
spatele furnalelor (masinilor de gatit), ca si n sala de restaurant rigoarea si calificarea se impun.
Prima dificultate ncepe a se face simtita : sectorul se confrunta cu o penurie a minii de lucru.
Orele prelungite si conditiile dure de munca explica aceasta situatie. Si pentru ca nu era suficient,
concurenta este din ce n ce mai acerba (restaurante independente, restaurante rapide, livrari la
domiciliu, etc.). Singurul lucru care trebuie facut pentru a te putea lansa cu ncredere este acela
de a realiza ct mai bine si mai atent cercetarea pietei : o amplasare buna nu nseamna totul,
tintirea clientelei evita neplacerile, spiritul inovator permite anticiparea efectelor modei
(produsele bio, de exemplu). Legislatia se dovedeste a fi constrngatoare : administratorul
restaurantului trebuie sa depuna la primarie o cerere de nfiintare a societatii, obtinerea licentei
de restaurant este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare de la administratia fiscala,
cu ocazia deschiderii restaurantului se impune si respectarea unor norme de securitate, iar
cladirea va trebui echipata cu amenajamente pentru persoanele cu handicap, se impun totodata si
o serie de masuri de igiena.
Asadar, a te lansa pe piata restaurantelor nu este un exercitiu lejer. Nici un aspect al activitatii nu
trebuie ignorat. Factori economici, precum starea turismului sau indicele de consum nu trebuiesc
ignorati. In 2000, francezii serveau dejunul n proportie de 13% n oras.
Deschiderea unui restaurant este o afacere scumpa : 180.000 euro pentru fondurile de comert,
300.000 euro pentru amenajarea localului. Cifrele de afaceri previzionate se calculeaza n functie
de pretul mediu al unui meniu, numarul zilelor de deschidere, profitul nregistrat, frecventa
clientilor. Achizitionarea materiilor prime si salariile angajatilor reprezinta cte 30% din cifra de
afaceri.
Planul de marketing va explica de-a lungul acestor pagini oportunitatea unui astfel de proiect.
Aceasta oportunitate va este livrata ca o cheie n mna ... voua va ramne sa o sesizati sau nu.

CAPITOLUL 1 : GENEZA IDEII SI PUNEREA IN PRACTICA A EI

1.1 Conceptul
Proiectul Savoureuse Roumanie decurge din decizia de lansare ntr-o activitate economica.
Ideea principala este deschiderea unui restaurant cu specific romnesc n Bordeaux (Franta)
destinat publicului larg. S-a constatat ca o structura de acest tip nu exista la Bordeaux (nu numai
n oras ci n ntreaga regiune Aquitaine), asadar decizia de a crea un restaurant s-a dovedit a fi
dinamica, atragatoare si inovatoare.
Restaurantul este o unitate de alimentatie publica care prepara n bucatarie proprie mncaruri si
le desface contra cost, mpreuna cu bauturi, n sali de mese special amenajate.
Restaurantul va oferi o gama variata de produse traditionale romnesti si va viza doua tipuri de
clienti : la prnz (pauza de masa n societatea franceza fiind ntre orele 11 30 si 1330) segmentul
tinta l va constitui angajatii din diferite sectoare de activitate, cu specificarea ca serviciul oferit
va fi rapid si ngrijit, iar seara, segmentul tinta l va constitui persoanele tinere, ntr-o ambianta
mult mai festiva (acompaniament muzical, animatii).
Situat n centrul Bordeaux-ului, restaurantul va avea o capacitate de 100 locuri. La nceput
numarul angajatilor va fi de 8, si anume : doi bucatari sef, un ajutor de bucatar, patru ospatari, un
spalator vase. Meniul va fi unul variat, iar retetele vor fi adaptate sezonului n scopul fidelizarii
si maximizarii clientelei.
1.2 Piata restaurantelor n Franta
In ultimii 20 de ani, o serie de evenimente marcheaza modificari n domeniul comertului. Astfel,
orientarea spre alimentele naturale, boom-ul ambalajelor nepoluante, cresterea somajului
efectul direct al nchiderii fabricilor si al cresterii nencrederii bancilor si organismelor de
mprumut, marcheaza o bulversare pe piata franceza. In ciuda aceste conjuncturi defavorabile,
francezii ramn fideli meselor luate n oras. In 1980, 12,2% dintre mese erau luate luate n
restaurante, iar astazi ating un procent de 19%. Cresterea timpului liber (ca urmare a legii de 35
ore), rolul femeilor pe piata muncii, ramn indicatori semnificativi pentru cresterea consumului
global.
Conform cercetarilor efectuate de INSEE, astazi, 88.870 de restaurante si restaurante-caf, fata
de 56.000 n 1993, nregistreaza o cifra de afaceri de 54,5 miliarde de euro, si un numar de
angajati de 336.892.
Sectorul restauratiei comerciale, cuprinznd restaurantele traditionale, restaurantele etnice,

lanturile de restaurante, dincolo de strategiile comerciale care trebuie sa ia n calcul noile

comportamente alimentare ale consumatorilor, si de dificultatile cu care se confrunta n ceea ce
priveste recrutarea personalului, gestionarea timpului de lucru, amenajarile interioare, a simtit
ntr-un mod ct se poate de serios criza vacii nebune. Aceasta criza care a generat o scadere a
ncrederii consumatorului a determinat o modificare a cererii, clientela orientndu-se cu
precadere spre o bucatarie mai autentica apreciata ca un gaj al calitatii.
1.3 Formalitatile de creare a restaurantului si costurile aferente
Primul demers care trebuie facut atunci cnd ne deschidem o ntreprindere este acela de a ne
adresa centrului de formalitati pentru ntreprinderi. Acesta este reprezentat de Chambre de
Commerce et d'Industrie de Bordeaux, institutie competenta n domeniul societatilor comerciale
care nu au ca obiect de activitate artizanatul. Competenta acesteia se refera la domenii precum
sediul social, cladirea restaurantului. Alte demersuri nu fac obiectul Camerei de Comert, de
exemplu n cazul licentelor pentru bautura, detinerea lor trebuie sa primeasca acordul Directiei
departamentale de concurenta, consum si antifrauda.
Demersurile necesare crearii unui restaurant ar fi urmatoarele :

domiciliul societatii : justificarea alegerii sediului restaurantului

alegerea denumirii restaurantului

editarea statutelor

definirea unor acte necesare formarii restaurantului : atta timp ct societatea nu este
nmatriculata la Registrul Comertului si Societatilor (RCS), ea nu dispune de
personalitate morala si nu poate sa-si ndeplineasca angajamentele

depunerea fondului constituient : aporturile n numerar trebuiesc depuse n termen de 8

zile de la receptia lor, fie la banca, fie la casa de depuneri si consemnari. Fondurile vor fi
deblocate doar la prezentarea extrasului Kbis (obtinut dupa nmatriculare la RCS) si
virate ntr-un cont deschis pe numele societatii

nregistrarea statutelor n luna care urmeaza semnarii acestora : 4 exemplare trebuiesc

nregistrate la centrul de impozite

publicarea avizului de constituire a societatii ntr-unul din ziarele de anunturi legale : el

trebuie sa cuprinda date despre : numele restaurantului, forma, obiectul de activitate,
sediul, durata, capitalul social, natura aporturilor, numele si adresa proprietarului si RCS
la care va fi nmatriculata societatea

depunerea dosarului complet la centrul de formalitati pentru ntreprindere : dosarul va

trebui sa contina doua exemplare ale statutului societatii, ziarul n care s-a facut anuntul

sau o copie a cererii inserarii anuntului n ziar, cazierul proprietarului restaurantului si

copie dupa cartea de identitate a acestuia, atestatul sediului societatii

realizarea diferitelor demersuri : a face cunoscuta societatea serviciilor postale, aderarea

societatii la o casa de asigurari pentru angajatii sai, cumpararea a o serie de evidente
contabile (registru jurnal, chitantier, registru de vnzari, registru de cumparari, cartea
mare, dispozitii, etc.)

Costurile generate de procedurile obligatorii de constituire a unui restaurant :

cheltuieli generate de publicarea anuntului : 150 euro

taxele pentru nmatricularea a RCS (incluznd si depunerea de acte) : 60,29 euro.

CAPITOLUL 2 : MEDIUL INTERN DE MARKETING

2.1 Amplasamentul
Amplasamentul pentru un restaurant este vital, el este factorul cheie pentru numeroasele
elemente decisive care sa asigure reusita si durata activitatii desfasurate. Cnd restaurantul este
nou, mai curnd reclama de la gura la gura, dect comunicarea, va da activitatii o perspectiva pe
termen lung sau scurt. In consecinta, un sector cu un flux puternic de persoane va permite ca
restaurantul sa aiba o clientela numeroasa si i va implementa o ascensiune rapida.
Amplasamentul participa de asemenea si la crearea imaginii restaurantului. Un restaurant
amplasat lnga un liceu nu va avea niciodata imaginea pe care o are un restaurant amplasat ntrun centru comercial. Asadar, pentru a ne supune conceptului restaurantului nostru (imagine, tip
de clientela) am ales ca si amplasament cartierul Htel de Ville-Quinconces, cartier n centrul
Bordeaux-ului, n plina zona comerciala. Restaurantul nostru va fi amplasat pe strada Elise
Reclus.
2.1.1 Situatia geografica, facilitatea accesului
Inainte de a justifica alegerea noastra asupra locului de amplasare este esential a vorbi despre
facilitatea accesului la restaurantul nostru. Prin facilitatea accesului ntelegem mijloacele de
transport aflate la dispozitia clientelei, posibilitatile de stationare (din ce n ce mai importante).
Din punct de vedere al accesului rutier cartierul Htel de Ville-Quinconces este usor de traversat
datorita bulevardelor Victor Hugo si Georges Clemenceau.
Stationarea este foarte bine asigurata de catre cele 9 parking : Parking Alles de Chartres 500
locuri, Parking Alsace-Lorraine rezervat pentru abonati, Parking Camille Jullian 340 locuri
din care 4 locuri pentru persoane handicapate, Parking Grands Hommes 458 locuri, Parking
L'Hte 101 locuri, Parking Saint-Pierre Les Quais 487 locuri plus 6 locuri pentru persoane
handicapate, Parking Saint-Christoly 688 locuri plus 18 locuri pentru persoane handicapate si
2 locuri echipate cu priza pentru rencarcarea vehiculelor electrice, Parking Tourny 1005
locuri, Parking Victor Hugo 740 locuri.
Din punct de vedere al transportului n comun, cartierul Htel de Ville-Quinconces este punctul
de intersectie a doua tramways (linia A care l traverseaza de la Vest la Est, si linia B care l
traverseaza de la Nord la Sud) ; mai multe linii de autobuz traverseaza cartierul : 16, 22, 48, 45,
23, 4, 15, 50, 52, 50 EXP, 51.

2.1.2 Situatia cantitativa si calitativa

Htel de Ville-Quinconces este un cartier ritmat de servicii municipale, administrative,
comerciale, portuare, culturale. Aici se gasesc concentrate cele mai multe institutii ale orasului.
In domeniul serviciilor municipale amintim : Arhivele municipale, Ateneul municipal, Directia
de tineret si sport, Directia de urbanistica, Directia educatiei si familiei, Directia de igiena si
sanatate, Directia de achizitii si marfuri, Directia de dezvoltare economica, Primaria, Sala
Consiliului Municipal, Institutul de politie Bordeaux, Centrul vamal Bordeaux. Alte administratii
ar fi : Agentia de dezvoltare economica Bordeaux-Gironde, Centrul regional de documentatie
pedagogica Aquitaine, Camera de comert si industrie Bordeaux, Directia departamentala pentru
protectia judiciara a tinerilor, Consiliul departamental al justitiei, Directia de servicii fiscale,
Portul autonom Bordeaux, Rectoratul academiei Bordeaux, Servicii departamentale de
arhitectuta si patrimoniu Gironde.
In domeniul cultural amintim : Palatul Sportului, Grand-Thtre, Teatrul Fmina, Muzeul
Aquitaine, Muzeul Beaux-Arts, Muzeul Arts-Dco, Muzeul de Arte contemporane.
Din punct de vedere comercial ntlnim centrul comercial Saint-Christoly si aproape 1km din
strada comerciala Saint-Catherine.
In ceea ce priveste domeniul restauratie, analiza este foarte bine detaliata n capitolul destinat
concurentei.
2.2 Resursele umane
Pentru ca un restaurant sa-si poata desfasura activitatea este necesara forta de munca. Desigur ca
o mecanizare a sarcinilor din bucatarie va diminua serios costurile dar consecinta logica a acestei
politici va fi o nemultumire din partea clientelei. In plus cea mai mare parte a sarcinilor ntr-un
restaurant nu pot fi efectuate altfel dect de mna omului. Asta explica si faptul ca n bucatarie :
toata lumea la furnale! . In bucatarie ntlnim bucatarii, dar nu numai. In spatele furnalelor
este prezenta o ntreaga echipa, adesea denumita brigada, foarte ierahizata. In frunte, bucatarii
sefi, apoi n ordine descrescatoare, ajutorul de bucatar, servitorii, spalatorii de vesela (plongeur).
Toata aceasta mica lume traieste ore intense, n caldura si zgomot de vesela. Fiecare are locul sau
n bucatarie si acelasi scop n cap : placerea clientului, care asezat la masa la ctiva metri,
asteapta cu nerabdare farfuria sa.
Directorul restaurantului, care n acelasi timp este si patronul restaurantului, este nainte de
toate un gestionar. El defineste si controleaza bugetul alocat functionarii restaurantului. In
colaborare cu bucatarul defineste cumparaturile, stabileste meniul si preturile aferente felurilor

de mncare propuse ; defineste politica comerciala a restaurantului, munceste pentru crearea

imaginii de marca a restaurantului : campanie publicitara, relatii publice. Scopul acestor
demersuri este acela de crestere a rentabilitatii restaurantului. O alta fateta a meseriei sale este
aceea de a participa la ncadrarea personalului : recrutare, formare, management. Cu toate
acestea el este prezent si n sala de restaurant pentru a supraveghea calitatea primirii clientelei,
buna derulare a serviciilor, sau, din contra pentru a asculta remarcile clientilor si astfel sa
adapteze restaurantul dorintelor acestora din urma. Directorul restaurantului este un om
polivalent care trebuie sa aiba simultan cunostinte n gestiune, savoir-faire comercial, si o
temeinica experienta de teren.
Directorul restaurantului trebuie sa nteleaga ca misiunea sa este de a dirija oameni si nu a
manipula masini. In consecinta, va acorda o atentie deosebita relatiilor umane si sociale,
indiferent de organizarea ierarhica a structurii. Nu va trebui subestimata importanta rolului
relatiilor umane n domeniul restauratiei. Trebuie avut n vedere ca meseriile din cadrul
restauratiei presupun serioase cunostinte n domeniu restauratiei (costuri, bugete, planificari,
etc.), si n domeniul personalului (drepturi, organizarea muncii, relatii umane, etc.).
Bucatarul sef este ntotdeauna n spatele furnalelor pentru a pregati mncarurile complexe. El
este seful n bucatarie. In colaborare cu directorul restaurantului stabileste meniul, supervizeaza
cumpararea produselor, pregateste mncarea, si de asemenea el este cel caruia ntreaga brigada
trebuie sa i se supuna. El este cel care, mpreuna cu directorul restaurantului, recruteaza si
formeaza ansamblul personalului din bucatarie. Bucatarul sef este si un bun gestionar ; trebuie sa
elaboreze preparate culinare rentabile, n acelasi timp sofisticate dar fara sa ruineze bugetul,
trebuie sa stie sa aleaga si sa stocheze produsele fara sa faca risipa, respectnd normele de igiena.
El trebuie sa ntretina relatiile comerciale cu furnizorii si sa participe la promovarea imaginii
restaurantului. Bucatarul sef este totodata si un artist ; pe umerii lui sta reputatia restaurantului, el
trebuie sa fie tot timpul inovator, sa-si impuna marca, sa evidentieze excelenta traditie noastre
culinare si originalitatea lor romneasca, sa i multumeasca pe clientii fideli si sa atraga altii noi.
Asadar calitatile de care trebuie sa dea dovada bucatarul sef sunt : manager, gestionar, artist.
Ajutorul de bucatar este adesea considerat ca fiind cel care mai are multe de nvatat de la sefii
sai. Sub ordinele bucatarului sef, atributiunile sale vizeaza : aranjarea proviziilor, curatarea
legumelor, spalarea salatelor, pregatirea garniturilor, pregatirea aperitivelor reci (entre froide).
Calitatile ajutorului de bucatar sunt urmatoarele : un bun executant, un bun observator, un fin
ascultator. Trebuie sa dea dovada de motivare, de pasiune pentru meseria pe care o practica, sa
demonstreze ca nu s-a orientat spre aceasta functie din ntmplare. Chiar daca va face erori,

entuziasmul sau va fi apreciat. Trebuie sa dea dovada de spirit de echipa, ntr-un spatiu mic, si cu
att mai mult n stress. Salariu lui va fi cel de baza (minimul pe economie sau SMIC n franceza)
si consacra regula cnd esti ajutor de bucatar, muncesti mult, nveti mult, dar esti platit putin .
Ospatar este afectat serviciului precis al meselor. Sala de restaurant este divizata n careuri, ele
nsusi divizate pe ranguri de mese pentru a facilita serviciul de servire. Ospatarul pregateste
mesele care i-au fost atribuite : aseaza fetele de masa dupa un cod stabilit, aseaza vesela, se
asigura ca nimic sa nu lipseasca de pe masa, preia comanda de la clientii asezati la mesele
lui , serveste mncarea, facnd naveta ntre sala de mese si bucatarie, odata masa terminata,
aduce nota de plata si ncaseaza factura, apoi debaraseaza masa si o pregateste pentru un nou
client. Ansamblul gesturilor sale poate parea repetitiv, dar trebuie stiut ca interesul meserie sale
rezida n tehnica de servire si n relatia cu clientul. Calitatile de care trebuie sa dea dovada sunt
urmatoarele : agilitate, rapiditate, rezistenta, amabilitate, umor, apropiere de client. Ospatarul
trebuie de asemenea sa dispuna si de o memorie buna, pentru a nu uita comanda n drum spre
bucatarie, si de asemenea de un bun ochi pentru a repera imediat ceea ce lipseste de pe masa
sau sa repereze un client a carui comanda nca nu a fost preluata. Un bun ospatar trebuie de
asemenea sa dea dovada de sange rece pentru a putea face fata orelor de intensitate maxima,
n special cele din timpul dejunului, si de spirit de echipa, el fiind cel care ntr-un fel vinde ceea
ce este pregatit n bucatarie.
Plongeur este persoana care va curata vesela. El va avea un program diferit de ceilalti angajati,
n sensul ca va lucra n jur de patru ore pe zi, ncepnd programul la o ora dupa luarea dejunului
si terminndu-l dupa ncheierea cinei.
Calculul efectivelor nu este o afacere complicata, nsa trebuie sa dai dovada de prudenta atta
timp ct calculele trebuie sa tina seama de o serie de elemente precum legislatia, politica
salariala, nivelul frecventei clientelei, etc. Calculele permit de asemenea si fixarea numarului de
angajati necesari, n consecinta volumul salariatilor. Formula dupa care se va calcula efectivul
necesar este urmatoarele : numarul total de sarcini * numarul anual de zile alocate muncii
standarde de performanta * timp de munca efectiv
In cazul nostru detaliile de calcul sunt urmatoarele :
numarul total de sarcini sau sarcinile de lucru : se prevede a se realiza n jur de 60 de servicii
pentru masa de prnz si 40 pentru cina, n total o suta de mese pe zi

numarul anual de zile alocate muncii : se prevede ca restaurantul sa se nchida pentru o perioada
de 30 de zile n cursul anului si, cumulat, o zi pe saptamna (datorita faptului ca smbata si
duminica nu va fi deschis dect pentru servirea cinei). Asadar vor fi 1*52 saptamni + 30 zile =
82 zile de absente, prin urmare vor fi 283 zile lucratoare.
standarde de performanta sau de productie :

un ospatar asigura serviciul pentru 25 de persoane n medie pentru o zi de lucru de 8 ore

(timp de lucru afectat n restauratie = 40 ore pe saptamna).

un bucatar sef prepara mncarea pentru 50 persoane n cursul unei zile de lucru de 8 ore.

un ajutor de bucatar se poate ocupa de pregatirea alimentelor pentru 100 de persoane n

timpul unei zile de munca de 8 ore.

un plongeur (spalator de vase) asigura serviciu de 4 ore pe zi

timpul de munca efectiv : corespunde numarului de zile dintr-un an din care substragem numarul
de zile absente pentru restaurantul nostru. Detaliile de absente :

sarbatori contractuare (jours fris contractuels) : 6 zile

zile de vacanta anuale : 30 zile

concedii saptamnale : 52 zile

total : 88 zile

timp de munca efectiv : 365 zile 88 zile = 277 zile

calculul de efective pe post :

ospatar : (100*283)/(25*277) = 28.300/6.925 = 4,086 posturi de servitori

bucatar sef : (100*283)/(50*277) = 28.300/13.850 = 2,04 posturi bucatar sef

ajutor de bucatar : (100*283)/(100*277) = 28.300/27.700 = 1,02 posturi ajutor de bucatar

In concluzie personalul angajat n restaurantul nostru va numara :

4 ospatari, cu mentiunea ca ceea ce urmeaza dupa virgula va fi asigurat de directorul de

restaurant

2 bucatari sef, cu mentiunea ca acesta va fi ajutat de ajutorul sau

1 ajutor de bucatar, cu mentiunea ca n timpul liber va putea seconda bucatarul sef

1 plongeur, care va veni dupa masa de prnz si va termina programul la finele cinei

1 director de restaurant, care nu este supus unei definitii orare a timpului sau de munca
efectiv si care va completa nevoile personalului

Productivitatea n restaurant se va calcula dupa formula urmatoare : cifra de afaceri (n euro)

numarul de ore muncite
O crestere a acestui raport exprima o ameliorare a productivitatii, cazul contrar fiind cel al
nchiderii restaurantului.
Organigrama posibila pentru restaurantul nostru s-ar prezenta n felul urmator :
Director

ospatari

Bucatar sef

Ajutor de bucatar

Plongeur

Politica salariala va asigura si o motivare a salariatilor. Pe lnga salariul lunar se va acorda si

prime n functie de munca depusa de fiecare angajat. Trebuie de asemenea precizat ca personalul
trebuie sa cunosca pe lnga limba romna si limba franceza.
2.3 Ambianta
In cele ce urmeaza se va prezenta pe rnd ambianta restaurantului (localul, muzica, decorul, etc.),
personalizarea unitatilor de servici (vesela, ospatarii, prezentarea felurilor de mncare), si n cele
din urma cartea de meniu (design, asezarea n pagina, etc.).
Ambianta ntr-un restaurant este cel de-al doilea vector al reusitei, dupa mncarea oferita.
Amenajamentul localului nostru este flexibil ; el este prevazut si cu un spatiu pentru animatii,
nsa cu mentiunea ca acesta va fi amenajat doar seara, iar n ceea ce priveste organizarea de
evenimente speciale precum nunti, botezuri, aniversari, se va trece la o reamenajare a spatiilor de
servire, n functie de necesitate.

Decorul va fi unul cu specific romnesc cu mentiunea ca el va mbina modernul cu traditionalul.

Astfel restaurantul va fi decorat cu obiecte traditionale, specifice culturii romnesti dar care prin
design-ul lor sunt actuale epocii n care traim, nelasnd clientului impresia de mediu taranesc
romnesc. Pentru achizitionarea acestor obiecte se va apela la societatea Ethnoarta, cu sediul n
Romnia. Cteva ilustratii sunt prezentate mai jos :

Pentru sarbatorile de craciun si paste se va decora restaurantul cu obiecte traditionale romnesti,

ca de exemplu :

Ambianta sonora va fi reprezentata la prnz, printr-o muzica romneasca de fundal, iar seara se
va apela la ansamblul romnesc VLIESKOU (trupa folclorica, orchestra si animatii dansuri
traditionale) din Franta att pentru interpretare ct si pentru coregrafie si dans.
In ceea ce priveste vesela, o parte din ea va fi cu design (model) specific romnesc, ca de
exemplu paharutele din ceramica pictata n care se va servi tuica, sau coferele n care se va servi
apa. Vestimentatia personalului va avea ca element specific romnesc o centura din material
textil cu imprimeuri romnesti, achizitionate tot de la Ethnoarta.
Meniul va avea un design cu specific romnesc, el fiind imprimat n urma unui model standard

elaborat de directorul restaurantului.

2.4 Servicii anexe
Cartea de fidelitate pusa la dispozitie de restaurantul nostru va permite recompensarea la un pret
mai mic a clientilor fideli. Pentru nceput se va orienta spre oferirea unui meniu gratis pentru
zece comandate, urmnd ca n viitor sa se ntrevada si alte forme de recompensare a clientilor.
De asemenea se va ncerca ncheierea unui contract cu comitetul parohial n vederea pregatirii
mncarii necesare cu ocazia diferitelor evenimente religioase, ncercnd a se face chiar reduceri
pentru comenzi n cantitati mai mari.
2.5 Analiza SWOT

Forte

Slabiciuni

Concept

- inovatie-produs traditional
- ambianta-decor-primire
- singurul restaurant etnic
romnesc n Bordeaux

- noutatea conceptului, prin

urmare rezultat incert

Resurse umane

- echipa pluridisciplinara
- politica salariala motivanta

- lipsa experientei n restaurant

Produs

- gama de meniuri echilibrate

- produse de buna calitate
inovatie n meniuri

- noutate, popularitate de
dovedit

Comunicare

- comunicare clara
- dezvoltarea accesului la
internet

- canale de comunicare reduse

Comercial

- animatii numeroase si variate - nivel de notorietate n

tehnici de fidelizare
constructie

Amplasare

- cartier central, dinamic,

comercial

- prezenta concurentilor directi

CAPITOLUL 3 : MEDIUL EXTERN DE MARKETING

Este destul sa facem drumul de la locomotiva cu abur la naveta spatiala sau de la gramofon la
compact disc ca sa ntelegem profunzimea si rapiditatea mutatiilor posibile n mediul de
marketing. In plus, ne mai putem gndi la un cutremur de pamnt, la o seceta prelungita, o greva
incontrolabila, o modificare a legislatiei sau la o cadere de guvern pentru a ntelege ce efecte pot
avea asupra ntreprinderii mutatiile produse n mediul natural, social, economic, politic, juridic,
cultural si tehnologic.
3.1 Micromediul de marketing
Micromediul de marketing al restaurantului Savoureuse Roumanie este compus din agenti
externi care actioneaza n strnsa si directa legatura cu societatea : clientii, furnizorii,
concurentii, publicul.
Marketerul restaurantului supravegheaza si mentine relatii intense cu toti acesti agenti. Axa
centrala a micromediului de marketing este lantul furnizori-restaurant-clienti, iar concurenta si
publicul sunt jaloanele dupa care se orienteaza.
3.1.1 Clientii restaurantului, cei mai importanti sunt :
Comit de Jumelage de la ville de Pessac, Maison des Associations, 19, avenue Pierre Wiehn,
Pessac (la 6 km de orasul Bordeaux). Aceasta asociatie, sub denumirea de Comitetul de nfratire
si de prietenie intenationala, are ca si scop favorizarea schimburilor scolare, universitare,
economice, culturale, sociale, sportive, cu orasele nfratite si organizarea de ntlniri, vizite,
sejururi a delegatiilor oraselor nfratite. Alaturi de Burgos (Spania) si Gppingen (Germania), un
alt oras nfratit cu Pessac-ul este orasul Galati, din Romnia. Comisia Pessac-Galati din cadrul
Comitetului de nfratire numara 25 de membri, dintre care 3 romni, rezidenti la Pessac. Avnd
n vedere cei 14 ani de nfratire ntre Pessac si Galati, o buna cunostere a particularitatilor
romnesti si numeroasele sejururi efectuate n Romnia, membrii francezi sunt deja obisnuiti cu
specialitatile culinare romnesti, manifestnd o preferinta deosebita pentru salata de vinete si
sarmalutele cu smntna.
Association Gironde-Roumanie, 48 rue Odilon Redon, Talence (la 3 km de Bordeaux), a carei
presedinta este Irina Dobre-Costa, romnca rezidenta la Bordeaux. Asociatia desfasoara o serie
de activitati culturale si sociale, cu scopul de a face cunoscuta Romnia n mediul francez ; de
asemenea, ea dispune si de o publicatie, o revista ce apare lunar, n care sunt prezentate aspecte

culturale, folclorice, economice, politice din Romnia si care ar putea fi o oportunitate de

publicitate pentru noi, inserndu-ne reclama pentru restaurant.
Alliance Franaise, 126 rue Abb de l'Epe, Bordeaux, este o asociatie cu misiunea de a popaga
limba si cultura franceza n lume. Ea permite strainilor veniti la Bordeaux sa aprofundeze limba
franceza n cadrul unor cursuri de franceza intensiva, sa se integreze n societatea bordeleza, si
sa-si nsuseasca valorilor culturale franceze. Numarul romnilor nscrisi n asociatie era n 2005
de 20.
Centre de dveloppement des echanges franco-roumaines, 8, Place Louis Barthou, Bordeaux.
Asociatie care se ocupa cu medierea schimburilor ntre societatea franceza si cea romna.
Pentru toate aceste asociatii franco-romne restaurantul Savoureuse Roumanie ar putea pune la
dispozite organizarea de mese festive cu ocazia diverselor activitati desfasurate de catre asociatii.
Am putea exemplifica prin dejunul oferit unei delegatii romne venita la Bordeaux, prezentarea
unor proiecte asupra Romniei n cadrul unei cine la restaurant, sarbatorirea a X ani de la
existenta asociatiei franco-romne, sarbatorirea intrarii Romniei n Uniunea Europeana, etc.
Comitetul Bisericii ortodoxe romne, Saint-Joseph, 58-60 rue Paul Louis Lande, Bordeaux.
Membrii sunt crestini ortodocsi de origine romna, dar si crestini francezi convertiti la ortodoxie.
Ineditul acestei simbioze culturale l reprezinta maniera de desfasurare al serviciului religios,
liturghiile desfasurndu-se n limba franceza, dar cu rugaciuni si cntari n limba romna.
In acest caz, restaurantul ar putea livra produsele necesare organizarii de catre Comitetul
parohial a unor mese festive cu ocazia diferitelor sarbatori religioase, precum Craciunul, Pastele,
hramul bisericii, si organizarea de mese pentru saraci.
Produsele vor fi livrate conform notelor de comanda transmise cu aproximativ 24 de ore nainte.
Plata lor se va face n CEC sau numerar la livrare, iar transportul se va realiza cu mijloacele
proprii ale clientului.
Diaspora romna de la Bordeaux, pentru care restaurantul poate asigura pe lnga serviciile
zilnice si organizarea de petreceri, nunti, botezuri, n limita celor 100 locuri disponibile.
Programarile se vor face cu 24 ore nainte.
Restaurantul ncearca sa pastreze si sa consolideze o relatie ct mai buna cu fiecare client n

parte, fapt pentru care va contacta periodic, prin telefon si prin e-mail clientii, fiind ntotdeauna
la curent cu schimbarile nevoilor si dorintelor acestora si ncercnd astfel sa satisfaca ct mai
eficient solicitarile. Un factor important al fidelizarii si dezvolatarii clientelei este, astazi,
posibilitatea de a informa consumatorul asupra provenientei alimentelor. De fapt francezii vor sa
stie ce li se pune n farfurie, pentru a putea sa-si formeze astfel o parere asupra credibilitatii
restaurantului. Se va ncerca ca aceste relatii de parteneriat sa fundamenteze drumul spre care se
prospera de buna seama mpreuna .
In urma studiilor privind motivatiile de cumparare ale clientilor situatia se prezinta n felul
urmator : produsele sunt de calitate si renume, cu traditie ndelungata, vinurile sunt vechi si de
renume, preturile sunt avantajoase, serviciile sunt remarcabile.
3.1.2 Consumatorii (utilizatorii) sunt persoanele cu vrsta cuprinsa ntre 18 si 70 ani, att
femei ct si barbati, familisti sau nefamilisti, cu activitate profesionala diversa, cu venituri medii
spre mari (produsele oferite de restaurant sunt ntr-o gama foarte variata asigurndu-se asadar
posibilitatea ca fiecare sa poata achizitiona produsul dorit). Publicul tinta l constituie romnii
rezidenti la Bordeaux, dar sunt vizati si francezii dornici de a ncerca specialitatile romnesti.
3.1.3 Concurentii Concurenta pe piata gastronomica este acerba, tinnd cont de faptul ca
pe lnga restaurantele consacrate au aparut si o serie de producatori mici care ofera produse
iefine si rapide, minimiznd timpul de asteptare pentru produsul comandat (ne referim aici la
snack-bar, fast-food, pizzeria, care de obicei servesc sandwicheries la franaises, kebab de
traditie orientala, nsotiti de cartofi pai si apa gazoasa).
Concurenta pe piata restauratiei se prezinta n felul urmator :
Restauratia colectiva : cu o cifra de afaceri de 15,4 miliarde euro si peste 3,7 miliarde mese
anuale oferite si 57.000 restaurante (locatii prevazute cu bucatarie proprie), ea reprezinta 55%
din numarul iesirilor la restaurant al populatiei. Segmentarea restauratie colective este
urmatoarea :

restaurante afectate locurilor de munca (cantine, restaurantele din interiorul

ntreprinderilor)

restaurante scolare si universitare

restaurante afectate azilurilor de batrni

restaurante afectate altor colectivitati (armata, congregatii religioase, nchisori, etc.)

Restauratia comerciala : cu 3,4 miliarde mese oferite pe an, ea se segmenteaza n felul urmator :

restaurante independente

restaurante n lant

Restauratia rapida : vine sa reduca timpul de asteptare al clientului, marcnd totodata o

dezradacinare culturala, clientul alegnd ntre un restaurant american (exemplu, McDonalds) si
un fast-food hamburger. Segmentarea se prezinta astfel :

fast-food

snack-bar

pizzeria

Restauratia paralela : reprezentata de boulangeries (specializate n foietaje si diverse preparate

din aluat) si charcuterie (specializate n preparate din carne), ce ofera si servicii de servire la fata
locului. Cifra de afaceri este de 3,7 miliarde euro, iar numarul servirilor este de 220 milioane de
mese.
Restauratia livrarile la domiciliu : n numar de 2.200 ocupa o parte de piata relativ scazuta.
Restauratia automatatica : este n plina crestere, fiind o adevarata nisa pe piata restauratiei
Concurenta directa
In urma analizei desfasurate asupra diferitelor forme de restauratie, care a vizat preturile,
clientela tinta si orele de deschidere, concurenta directa se prezinta n felul urmator :
Orar
Dejun

Pret euro
Cina

Locuri

Tip de bucatarie

la
carte

Meniu

1200-1400 1845-2245

24

13,30

80

Carne si fripturi

Chez les Ploucs 1200-1400 1900-2200

1

20

11 - 15

60

Mancaruri taranesti

Le
1200-1400 1900-2300
Franchouillard

30

10 - 19

300

Specialitati franceze din

toate regiunile
Hexagonului
Muzicieni din toate tarile
inclusiv romni

1200-1430 1900-2300

20

17

300

Mncare traditionala
franceza (foie gras)

1900-0200

30

16

120

Fripturi pregatite n fata

clientului

18,80-24
11,80-

40

Mncaruri traditionale
frantuzesti copioase si
savuroase, inclusiv
meniuri vegetale

44

Bucatarie traditionala

Restaurante gastronomice
L'Entrecte

Les Provinces
Chai d'Oc
Le Plat dans
l'assiette

1200-1400 1930-2300 15-23

meniul
vegetarian

L'assiette du
Vieux Saint
Pierre

1900-2300

23

9,9011,50

Orar
Dejun

Pret euro
Cina

la
carte

Locuri

Tip de bucatarie

Meniu

Restaurante etnice (specialitati straine)

Le Taj Mahal

1200-1400 1900-2300

30

9-11

130

Bucatarie indiana,
pakistaneza

Peppone

1130-1400 1930-2230

8,9010,90

40

Bucatarie italiana, asigura

si livrari la domiciliu

Le caf
japonais

1200-1400 1900-2300 30-45

40

Bucatarie japoneza,
servire rapida, livrare la
domiciliu

19

12,50

100

Bucatarie braziliana,
mexicana

6-11,90

50

Bucatarie irlandeza

Amazonia
The
Connemara

1930-2300

1130-0200

Cartierul Htel de Ville Quinconces gazduieste 12 restaurante. Acestea sunt repartizate ntr-o
maniera omogena, si din punct de vedere al numarului lor, sunt reprezentative pentru piata
restauratiei franceze.
Schema lui Porter asupra intensitatii concurentiale ne permite o mai buna vizualizare a
presiunilor care se stabilesc asupra produselor si restaurantului nostru.
Potentialii concurenti care pot intra pe piata
-alt restaurant cu specific romnesc
-lanturile de restaurante
-restaurantele casual
Starea
norme de productie, igiena,
fiscalitate, timp de lucru

Furnizori
sunt numerosi dar greu de gasit
datorita exigentelor noastre

Presiunea concurentiala
prezenta unui numar mare de concurenti
antreneaza cresterea presiunii
concurentiale dar si a dinamicii
cartierului

Substituientii
-distribuitorii de mncare calda
-livrari la domiciliu
-sandwichs (preparate n casa sau achizitionate
din marele areale comerciale

Tabloul intensitatii concurentiale se prezinta n felul urmator :

Clientii
foarte exigenti asupra
diverselor criterii

Intensitatea concurentiala
Forte

Foarte
slaba

Furnizorii

Slaba

Medie

Puternica

Foarte
puternica

Clientii

Concurentii

Potentialii concurenti

Starea

Produsele substituibile

Sinteza intensitatii
concurentiale

In concluzie, trebuie sa facem fata unei presiuni concurentiale importante. Aglomeratia de

restaurante n cartier si dinamica imaginii create de acestea pot reprezenta o rampa de lansare
favorabila si deloc de neglijat.
3.1.4 Furnizorii Piata restauratiei prezinta mai multe moduri de aprovizionare. Pe de o
parte, este posibila apelarea la producatorii locali sau non-locali n scopul obtinerii produselor
direct din magazinele de desfacere ale acestora ; pe de alta parte, se poate opta pentru o
aprovizionare din marile suprafete comerciale precum Metro, Auchan, Atac, Gant-Casino,
Carrefour, Champion, Leclerc, Lidl, etc.
Tabloul furnizorilor este urmatorul :

Denumire furnizor

Sediul

Denumire produs

IKEA

Centre Commercial
Bordeaux-Lac
Avenue des 40
journaux
FRANTA

- ustensile de bucatarie (farfurii, furculite,

linguri, platouri, pahare, funduri, polonic, etc.)
- accesorii de bucatarie (cafetiera, cuptor micounde, storcator fructe, masina tocat, tirbuson,
cntar, etc.)
- textile pentru bucatarie (prosoape de
bucatarie, servetele, etc.)
- vesela pentru conservarea alimentelor (cutii
din plastic, sticla, lemn, etc.)
- ustensile pentru gatit (oale, cratite, capace,
gratar, tava, etc.)

AUCHAN

Centre commercial
Mriadeck
FRANTA

- produse de curatat (vesela, tesaturile,

suprafetele de sol, etc.)
- echipamente pentru menaj (manusi, serpiere,
aspirator, matura, etc.)

SAINT-ROMAIN
S.A

22, Rue Grignard, ZI

de Montreynaud,
42000 St-Etienne

- chariot plateaux
- chariot plateaux 2/2

Denumire furnizor

Sediul

Denumire produs

FRANTA
-chariot stockage
-drouleur pour housses
-chariot linge

-collecteur dchets SK130

GASTROPOLIS 24

Hettelerstrae 29
D-59759 Arnsberg
GERMANIA

-aparate pentru spalat n bucatarie

masina de spalat vase G24ProfiLine
paniere pentru spalat vase
bloc-chiuveta SPZT 15x6/2xBL
jet pentru apa
aducator apa G24 StarLine
separator grasime NGT2
-aparate pentru gatit n bucatarie
aragaz electric 65/70 PCE
friteuse 65/70 FRE
panier frites C12 F
gril 65/70 FTE CR
aparat de fierbere apa 220273
-aparate pentru racit/congelat
celula congelare ultra-rapida 728214
masina de facut gheata

Denumire furnizor

Sediul

Denumire produs
camera frigorifica si
etajere pentru
camera frigorifica
-alte echipamente bucatarie
dulap pentru bauturi
hota aspiranta IWH1100
ventilator centrifuga DDRE994
aparat anti-insecte CE

SOFINOR

ZI de la Houssoye
rue Ambroise par
Bois Grenier
FRANTA

mese de bucatarie

dulap

MIXIT CREATION 88 route d'Auvers

95300 Pontoise
FRANTA

-scaune
-mese
-mini-canapele

LAMY

Rue Nicolas Appert

Chlons en
Champagne
FRANTA

-saci pentru lenjerie

-prosoape baie

ANCILIA

Parc Industriel, La
rivire de Mansac,
Bordeaux
FRANTA

-aparate si instalatie de iluminat

COLORCOM

1 Rue Jules Isaac, Bt. -carte meniu

A, Marseille
-carte vinuri
FRANTA
-materiale promotionale

DECO CENTRE

16, Rue Emile Zola, -fier de calcat

Montluon
-masa de calcat
FRANTA
-masina de spalat rufe
-uscator haine

HENRI JULIEN

Avenue Kennedy,
Bthune
FRANTA

-fete de masa
-servetele
-perdele

Denumire furnizor

Sediul

Denumire produs

BIOMIDI

Parc de la Plaine
35 Avenue Marcel
Dassault, Toulouse
FRANTA

CARREFOUR

Centre commercial les -materii prime si materiale auxiliare pentru

4 pavillons, Lormont pregatirea produselor culinare (faina, orez,
FRANTA
zahar, sare, condimente, etc)
-bauturi nealcoolice (sucuri, ape minerale, etc.)
-echipamente de IT si telefonie

MARCH DES
CAPUCINS

Piata din Bordeaux

AU COCHON
GOURMET

18, rue Saint-Germain, -carne si preparate din carne

Bordeaux
FRANTA

ETHNOARTA

Str. Bariera Valcii, nr. -sculpturi din lemn, masti traditionale din
319, Craiova
lemn, alte elemente traditionale romnesti
ROMANIA
pentru decor

PRODVINALCO
S.A

Str. George Cosbuc, -vin alb si rosu

nr. 257, Galati
-tuica si rachiu
ROMANIA

URSUS

Cluj Napoca

SOCIT DU GAZ 6, Place Ravezies,

DE BORDEAUX
Bordeaux

-echipament personal restaurant (camasi,

pantaloni, fuste, bonete, sorturi, tricouri,
pantofi, etc.)

-zarzavaturi, legume, fructe

-bere
-gaz natural

ACE2i

1, rue Pierre de Marie -electricitate

Curie, ZI, Blanquefort

LACUB

Direction
-apa potabila
oprationnelle de l'Eau
et de l'Assainissement,
Tour d'Aquitaine-rue
du Corps FrancPommier, Bordeaux

O parte din materiale sunt aduse de catre furnizori cu mijloacele auto proprii, plata facndu-se n
termen de 30 de zile. Aprovizionarea respecta un program ritmic deoarece productia si
desfacerea urmeaza un program ritmic. In momentul alegerii unui furnizor se are n vedere
calitatea produselor comercializate de catre acesta, pretul acestora precum si rapiditatea cu care
se poate asigura aprovizionarea cu produsele dorite. In scopul cultivarii unor relatii ct mai bune
cu furnizorii, restaurantul nostru va ncheia cu unii dintre furnizori contracte de livrare pentru

diferite perioade de timp.

3.1.5 Furnizorii fortei de munca sunt reprezentati de catre persoanele care cauta sa ocupe
un loc de munca disponibil n cadrul restaurantului nostru. Personalul de recrutare este foarte
atent n selectionarea viitorilor angajati, conditiile pe care trebuie sa le ntruneasca candidatii
fiind foarte riguroase : studii de specialitate n domeniul alimentar, cunoasterea limbii franceze.
3.1.6 Organismele publice : mediile de comunicare n masa, miscarea pentru
protectia consumatorului, personalul propriu al firmei
Mediile de comunicare n masa, concretizate n ziarele locale (de exemplu, Bordeaux 7, Mtro,
20 minutes), precum si publicatiile diferitelor asociatii (de exemplu, revista asociatiei GirondeRoumanie) au o influenta mare asupra unui procent mare din consumatorii restaurantului.
Factorii psihologici ai comportamentului consumatorului l pot face pe client sa fie nclinat sa
creada ntr-un comentariu editorial mai mult dect materialele publicitare. Media poate influenta
atitudinea de cumparare si decizia clientelei prin publicarea unor materiale favorabile sau
nefavorabile despre restaurant.
Miscarea pentru protectia consumatorilor are drept scop identificarea si aducerea la cunostinta
publicului a unor practici negative. Oficiul pentru protectia consumatorilor testeaza produsele
sub aspectul calitatii, modului de comercializare si al sigurantei. De asemenea se pot nregistra
reclamatii sau plngeri din partea clientilor cu privire la produsele comercializate sau serviciile
prestate carora protectia consumatorilor sa le poata da curs.
Restaurantul desfasoara o buna colaborare cu personalul, angajatii fiind motivati si exercitnd o
misiune eficienta. Se manifesta o grija deosebita fata de salariatii proprii prin ntretinerea unui
climat de echitate si justitie sociala n interiorul restaurantului, crearea unei ambiante de ordine,
curatenie si disciplina autoconsimtita, promovarea valorilor si stimularea performantei, crearea
de conditii de munca rezonabile, oferirea de mbracaminte si echipamente de protectie adecvate,
de asistenta sociala si ngrijire medicala, sporuri.

3.2 Macromediul de marketingului

3.2.1 Mediul socio-cultural Stim cu totii ca Franta este tara gastronomiei prin excelenta.
Acest postulat se confirma cnd constatam ca francezii nu sunt buni bucatari ci adeptii iesirilor la

restaurant. Francezii sunt foarte atenti n ceea ce priveste arta de pe masa . Mai mult de 20%
din bugetul alocat alimentatiei este cheltuit n restaurante. Mancarea buna a devenit un
subiect frecvent ntlnit n discutiile francezilor. Accentul este pus pe calitatea mncarii oferite si
nu pe cantitate.
Gastronomia reprezinta o emblema pozitiva a natiunii si totodata o traditie nationala. Aceasta
nclinatie de a merge la restaurant reprezinta un atuu pentru ideea noastra creatoare. Pentru
majoritatea angajatilor francezi a propune un dejun ntr-un restaurant interlocutorilor lor, nainte
de a semna un contract sau a ncheia o afacere, un parteneriat, apare ca un fapt natural, menit a
instaura un climat de ncredere si convivacitate. Mai mult, dejunul a devenit n Franta una din
cele mai importante mese ale zilei, mai mult de 75% dintre francezi servind dejunul la restaurant.
Cina este servita mpreuna cu familia, prietenii, colegii se serviciu, fiind moment al relaxarii si
schimbului de opinii pe diferite subiecte.
Iar romnii, rezidenti la Bordeaux, si-au nsusit acest obicei la franaise. Asadar, consumatorul
caruia i se adreseaza restaurantul nostru este o fiinta umana nascuta, crescuta si educata ntr-un
anumit registru moral, o anumita credinta religioasa, anumite traditii culturale si obiceiuri de
consum.
3.2.2 Mediul economic Incepnd cu anii '90 s-a observat n rndul salariatilor francezi o
tendinta de crestere a bugetelor alocate consumului alimentar. Aceasta ar putea fi si o consecinta
a vointei de a mnca bine n ciuda amenintarilor survenite ca urmare a sporirii numarului de
restaurante cu servire rapida (fast-food, pizzeria, snack-bar) a caror oferta foarte variata de
hamburger, sandwich, kebab, cartofi pai, nu este deloc agreata de catre francezi (asa zisa malbouffe). O alta tendinta care se poate remarca la nivelul societatii franceze este aceea de crestere
a bugetului alocat petrecerii timpului liber. Aceasta conjunctura este foarte favorabila
restaurantului nostru, n ncercarea de a mbina aspectul festiv cu mancare traditionala.
Un alt aspect important l constituie scaderea TVA-ului n domeniul restauratiei ncepnd cu
ianuarie 2006, scaderea acestei taxe ducnd la o scadere a preturilor n medie cu 4,4%. Scaderea
preturilor a antrenat o crestere a cifrelor de afacere a actorilor de pe piata restauratiei.
Nivelul somajului n Bordeaux este ridicat, atingnd 12% n anul 2004, adica n jur de 20.000 de
persoane afectate. Repartizarea populatiei active este urmatoarea : n sectorul primar 0,3%, n
sectorul secundar 10,7%, iar n sectorul tertiar 89%.
Capitala mondiala a vinului, Bordeaux-ul numara 14.000 producatori viticoli, 117.514 ha de vie,

400 negocianti si o cifra de afacere de 14,5 miliarde de euro. Productia anuala este de 700
milioane de sticle, vin de consum curent si vin de calitate superioara de origine controlata.
Printre sortimentele de vin rosu obtinut se numara : Cabernet-Sauvignon, Merlot, Cabernet
Franc, Petit Verdot, Malbec, Saint-milion, Pauillac, iar printre vinurile albe amintim :
Sauvignon, Smillon, Muscadelle, Sauternes.
Bordeaux este totodata si un oras industrial. Desi n ultimele decenii industria bordeleza s-a
confruntat cu o usoara criza, orasul a reusit sa se repozitioneze n special n sectorul tehnologic si
anume n domeniul aeronauticii, att de aparare ct si spatiale ; n prezent, peste 20.000 de
persoane lucreaza n acest domeniu. Amintim asadar ntreprinderile Dassault, Safran si Thales.
Trecnd de la construirea primelor avioane Falcon, la cabinele de echipaj Airbus A380, la arma
Ariane servnd pentru SNLE si M-51, se ajunge ca n prezent sa se prevada implantarea la
periferia Bordeaux-ului a laserului Mgajoule, proiect n care Ministerul Apararii este dispus sa
investeasca mai mult de 2 miliarde de euro.
O alta prezenta importanta n sectorul industrial o reprezinta activitatea desfasurata de industria
petrochimica, farmaceutica (Sanofi-Aventis), precum si industria agroalimentara (n special
vinurile si baututile spirtoase).
Sectorul tertiar este dominant datorita atractivitatii comerciale si concentrarii de servicii legate
de ntreprinderi. Turismul este n plina crestere, Bordeaux-ul dispunnd de un patrimoniu istoric
care are putea genera o dezvoltare a turismului rural.
Activitatea portuara nregistreaza n fiecare an 1.600 transporturi, manipularea a 9 milioane de
marfa comerciala (din care 4,1 tone de hidrocarburi).
3.2.3 Mediul politic-legislativ Restaurantul este ntreprindere individuala, persoana
juridica avnd forma de societate comerciala cu raspundere limitata, cu administrator unic si cu
un capital social inferior sumei de 37.000 euro. Ea si va desfasura activitatea n conformitate cu
legislatia franceza si cu prevederile din contractul si statutul societatii. Functionarea ei este
nelimitata cu ncepere de la data nregistrarii n Registrul Comertului si al Societatilor (RCS). Alt
aspect care trebuie retinut este acela ca n momentul contractarii unui mprumut bancar,
institutiile bancare vor solicita gaj din partea administratorului sau personalului societatii.
Datorita faptului ca mijloacele financiare sunt limitate la nceputul demararii afacerii, s-a ales ca
restaurantul sa aiba statutul de societate cu raspundere limitata. S-a ales aceasta forma ntruct nu
se solicita depunerea nici unui capital social minim (capitalul social minim n cazul unei societati

anonime era de 37.000 euro). In materie de impozitare restaurantul va fi afiliat la regimul

impozitului pe beneficii.
Normele ce trebuiesc respectate si licentele obtinute :
Normele de securitate trebuiesc respectate de catre toate cladirile deschise publicului.
Principala norma n materie de securitate o constituie regulamentul de securitate mpotriva
riscurilor de incendii n cladirile n care publicul are acces (adoptata pe 22 iunie 1990). Acesta se
refera la : aparatele destinate coacerii si ncalzirii, iluminatul si instalatiile electrice, aparatele
pentru eliminare a fumului din ncaperi. Pentru deschiderea unui restaurant este necesar
obtinerea unui aviz din partea serviciilor tehnice din cadrul primariei.
Regulile de igiena prevad ca n lunile care urmeaza deschiderii restaurantului sa se ntocmeasca
o declaratie ce trebuie adresata directiei din cadrul departamentului de servicii veterinare din
cadrul prefecturii sau la Prefecture de la Police.
Dispozitiile de baza sunt :

le dcret n 71-636 du 21 juillet 1971, relatif l'inspection sanitaire et qualitative des

animaux vivants et des denres animales ou d'origine animale

le dcret n 91-409 du 26 avril 1991, fixant les prescriptions en matire d'hygine

concernant les denres, produits ou boissons destins l'alimentation humaine,
l'exclusion de ceux mentionns aux articles 258, 259 et 262 du code rural, des eaux
destines la consommation humaine et des eux minrales naturelles

Alte texte :

la directive europenne n 93/43 du 14 juin 1993, relative l'hygine des denres

alimentaires

l'arrt d'application du 9 mai 1995, reglementant l'hygiene des aliments remis

directement au consommateur (sunt prevazute inclusiv temperaturile de conservare a
alimentelor, precum si asigurarea igienii corporale si vestimentare a personalului
localul trebuie echipat cu vestiare si grupuri sanitare alimentate cu apa curenta calda
si rece fara legatura ntre acestea si ncaperile n care se prepara mncarea ; sunt
prevazute de asemenea si asigurarea de toalete pentru clienti (n cazul n care numarul
de locuri este mai mic de 50, echipamentul sanitar prevazut pentru personal poate fi
utilizat si de catre clienti), amenajate astfel nct ele sa nu permita accesul clientilor n
ncaperile de conservare si pregatire a hranei).

Legislatia privind vnzarea bauturilor fac obiectul alegerii uneia dintre cele doua licente de
restaurant , respectiv de comercializare a bauturilor consumabile pe loc. Restaurantul nostru

va trebui sa obtina licenta restaurant (licence restaurant). Aceasta nu permite servirea

bauturilor dect n timpul mesei si ca accesoriu la hrana. In cadrul licentei restaurant se
disting :

la petite licence restaurant (mica licenta restaurant) care permite servirea, n

scopul consumului la fata locului, bauturilor din grupa I (bauturi fara alcool) si
bauturilor din grupa II (bauturi fermentate nedistilate)

la grande licence restaurant (marea licenta restaurant) care permite servirea, n

scopul consumului la fata locului, ansamblul bauturilor din grupa III, grupa IV si
grupa V (a se vedea anexa nr.6 )

Vom opta asadar pentru la grande licence restaurant si pe viitor vom ncerca obtinerea si a
unei licente de comercializare a bauturilor, cu precadere dupa intrarea Romniei n Uniunea
Europeana (deoarece obtinerea acestei licente este conditionata de statutul de resortisant fie
francez, fie al unui stat membru din Spatiul Economic European, fie al unei tari ce a ncheiat
tratate de reciprocitate cu Franta).
Licenta restaurant este eliberata n cadrul unei declaratii fiscale de catre biroul vamal. Ea nu
face obiectul dreptului de licenta si nici a vreunei taxe speciale. Declaratia administrativa trebuie
sa fie efectuata cu 15 zile nainte de deschiderea restaurantului si depusa la Centrul Vamal.
Contrar licentei de comercializare a bauturilor comsumabile la fata locului, eliberarea licentei
restaurant nu solicita nici o conditie legata de nationalitate.
Incepnd cu aprilie 2009 toate persoanele proprietare de localuri detinatoare de licente
restaurant (indiferent ca este vorba de petit ou grande licence restaurant) trebuie sa urmeze
un curs de formare n cadrul unor organisme delegate, aceasta formare dnd dreptul la obtinerea
unui permis de utilizare valabil 10 ani.
Obligatii privind afisajul ntr-un restaurant permit informarea consumatorului.
Afisarea preturilor - l'arrt du 27 mars 1987 modifi par l'arrt du 29 juin 1990 fixe les
rgles applicables en matire d'affichage des prix dans les tablissements servants des repas,
denres ou boissons consommer sur place (decizia executorie 27 martie 1987, modificata prin
decizia executorie din 29 iunie 1990, fixeaza regulile aplicabile n materie de afisare a preturilor
n localuri).
Remarca :

n localurile n care se presteaza un serviciu prin pretul anuntat se ntelege si serviciul

inclus ; documentele afisate sau puse la dispozitia clientului trebuie sa coporte
mentiunea pret servicii inclus urmat de indicatiile n paranteza a nivelului de
remuneratie pentru aceste servicii.

carta de meniu trebuie sa cuprinda, pentru fiecare prestatie, pretul si mentiunea

bautura inclusa sau bautura neinclusa , si n toate cazurile sa se indice pentru
bauturi natura si continutul oferit.

pentru bauturile servite cu ocazia felurilor principale afisajul pretului se poate face
ntr-o carte diferita de cea a meniului.

Afisarea n exeteriorul restaurantului

Meniul si o carte cu preturile pentru cel putin 5 sortimente de vinuri trebuie afisate n maniera ct
mai vizibila si lizibila n exteriorul restaurantului, fie n timpul orelor de serviciu, fie ncepnd cu
ora 1130 pentru dejun si 1930 pentru cina. In cazul n care anumite mncaruri nu sunt servite dect
la anumite ore din zi, aceasta particularitate trebuie clar mentionata n documentul afisat.
Afisarea n interiorul restaurantului
Meniuri si carti de bauturi identice celor afisate n exteriorul restaurantului trebuie sa se
regaseasca si n interior, puse la dispozitia clientilor.
Remarca :

rglement CEE n 2392-89 du 24 juillet 1989, art. 40, precizeaza regulile particulare
pentru stabilirea cartii de vinuri care trebuie sa comporte mentiuni obligatorii, precum
si eventuale mentiuni complementare autorizate pentru vinurile asa numite linistite,
adica non-efervescente. Infractiunea la aceasta reglementare se pedepseste cu o
amenda n valoare de 450 euro. Ea poate fi de asemenea sanctionata ca delict de
publicare de minciuni si nselatorie.

Infractiunile la dispozitiile privind afisarea preturilor sunt pedepsite cu o amenda

contraventionala n valoare de 1.500 euro (3.000 euro n cazul n care subscrisul se afla la o a
doua abatere).
Afisarea originii carnii le dcret n 2002-1465 du 17 dcembre 2002, impose aux
restaurateurs de porter connaissance de la clintele l'origine des morceaux de viandes bovines
ou de la viande hache (decretul 2002-1465 din 17 decembrie 2002, impune personalului
restaurantului de a aduce la cunostinta clientelei originea bucatilor de carne de bovine sau carne
tocata).
Informatia trebuie sa contina urmatoarele mentiuni : originea numele tarii (daca nasterea,
cresterea si sacrificarea animalului s-au desfasurat n aceeasi tara) ; nascut si crescut,
sacrificat- numele tarii (daca nasterea, cresterea si sacrificarea au avut loc n tari diferite). Ea
trebuie sa fie ct mai vizibila si ct mai lizibila pe cartea de meniu sau pe alte suporturi de afisaj.
In caz contrar, sanctiunea va fi o amenda n valoare de 450 euro (900 euro n cazul n care se afla
la a doua abatere).

Respectarea orelor de deschidere, orele de deschidere sunt stabilite prin decizii prefecturale,
uneori chiar si decizii municipale.
Respectarea legii EVIN, la loi n 91-32 du 10 janvier 1991, relative la lutte contre le
tabagisme et l'alcoolisme (legea privind lupta mpotriva fumatului si alcoolismului), a impus
principiul interdictiei fumatului n locurile colective, cu exceptia amplasamentelor special
amenajate. In restaurant trebuiesc amenajate locuri rezervate clientilor fumatori, aceasta facnd
obiectul supunerii normelor de ventilatie prevazute n dcret n 92-478 du 29 mai 1992 .
Reguli ce trebuiesc respectate n caz de animatii muzicale, daca se doreste difuzarea de
muzica n cadrul restaurantului, administratorul trebuie sa faca o cerere de autorizatie pe lnga
societatea autorilor, compozitorilor si caselor de discuri (SACEM) si sa plateasca o taxa. In acest
context se impune respectarea dcret-ului n 98-1143 du 15 dcembre 1998, care vizeaza
reglementarea nivelului de presiune acustica n cadrul luptei contra zgomotului
3.2.4 Mediul natural Bordeaux este situat pe coasta Atlanticului, n partea de sud-vest a
Frantei, n regiunea Aquitaine, departamentul Gironde. Orasul, cu o suprafata de 49,63 kmp, este
traversat de fluviul Garonne, fiind un port accesibil navelor (dar majoritatea se opresc n aval pe
Gironde). In centrul orasului, operatiunea de modificare a infrastructurii desfasurata n cartierul
Mriadeck a vizat separarea circulatiei pietonilor de cea a automobilelor prin crearea unei dale
pietonale, pe deasupra retelei de comunicatii (a benzilor de ruta si a liniilor de tram). Imaginea
climatului face ca Bordeaux-ul sa fie considerat un oras de tranzit. De la dominatia engleza din
Evul Mediu a mostenit un spirit flegmatic, de clasa, de la comerciantii olandezi a adoptat
profesionalismul si spiritul deschizator spre lume, din perioada domniei lui Louis XIV pastreaza
o arhitectura clasica, regasita n numeroasele castele si imobile din oras.
Climatul bordelez este de tip oceanic, caracterizat prin diferente scazute ntre temperaturile de
iarna si cele estivale. Iernile sunt blnde iar verile calduroase ; precipitatiile sunt frecvente, n
cantitati de 820 mm, caznd n jur de 150 zile pe an. Temperatura medie este de 3,5C iarna, si
20C vara, temperatura medie anuala fiind de 14,5C ; n 2003 temperaturile estivale au atins
chiar si pragul de 41C.
In ceea ce priveste urbanistica, Bordeaux este divizat n 8 sectoare care cuprind 12 cartiere (a se
vedea anexa privind harta administrativa a Bordeaux-ului). Unitatile administrative (asa numite
arrondisements) de la 1 la 6 sunt situate pe malul stng al fluviului Garonne, al 7-a este se afla

pe malul drept al fluviului, n cartierul Bastide, iar a 8-a corespunde cartierului Caudran.
Conform acestei structuri administrative Bordeaux-ul este divizat n mai multe axe, fiecare avnd
caracteristici specifice.
Astfel, axa Est-Vest (cartierul Victor Hugo) se caracterizeaza printr-o alternanta a bogatiei si a
saraciei. Axa Nord-Est (cartierul Saint-Pierre si Saint-Eloi) este udata de apele fluviului
Garonne, pe chei gasindu-se numeroase restaurante, hoteluri si bistrouri, precum si renumitele
discoteci (asa numitele botes de nuit). Axa Sud-Vest (cartierul Victoire) se caracterizeaza prin
prezenta unui numar foarte mare de studenti, aici gasindu-se una dintre cele patru universitati ale
Bordeaux-ului, si anume Universit Bordeaux 2. Acest cartier este de asemenea un loc al
rezidentelor clasei de mijloc. Axa Sud-Est (cartierele Capucins, Saint-Michel, Saint-Croix) este
locul n care se regasesc patura saraca a Bordeaux-ului (alcatuita din persoane n vrsta,
muncitori, someri si imigranti).
Restaurantul nostru va fi situat pe axa Nord-Vest a orasului (reprezentata de cartierele
Quinconces si Htel de Ville). Aici se gasesc numeroase institutii bancare si prestatoare de
servicii financiare, precum si societati comerciale de lux. Acest sector a carui forma este
asemanatoare unui triunghi echilateral este delimitat de Cours Clemenceau, l'Intendance si aleea
Tourny, fiind considerata ca vitrina de lux bordeleza.
Orasul este traversat de doua mari strazi : strada Sainte-Catherine (numita si strada comerciala
datorita faptului ca ea gazduieste un lung lant de magazine ce se ntinde pe o lungime de 1,5 km ;
la vest de aceasta strada se situeaza cartierele comerciale bogate, iar la est cartierele mai sarace),
care traverseaza orasul de la Nord la Sud, si strada Victor-Hugo, prelungita cu podul Pierre, care
taie orasul de la Vest la Est.
3.2.5 Mediul demografic Populatia orasului Bordeaux nsumeaza 229.900 locuitori
(conform recensamntului din 2004), dintre care 46% barbati si 54% femei. Din punct de vedere
al starii civile, 54% din populatie este celibatara, 32% casatorita, 8% divortata, 6% vaduva.
Conform cercetarilor efectuate de INSEE, n 2004 si 2005, numarul de gospodarii era de
126.046, iar numarul de locuinte atingea cifra de 139.707.
Distributia populatiei n cele 8 sectoare se prezinta astfel : sectorul 1 24.453 locuitori, sectorul
2 23.855 locuitori, sectorul 3 - 31.634 locuitori, sectorul 4 30.994 locuitori, sectorul 5
25.184 locuitori, sectorul 6 27.302 locuitori, sectorul 7 12.993 locuitori, sectorul 8 38.948
locuitori.
Numarul strainilor n Bordeaux este de 24.800 persoane. Diaspora romna la Bordeaux
nsumeaza n jur de 850 locuitori, rezidenti, la care se mai adauga imigrantii clandestini care

muncesc pe piata la negru, precum si studentii si cercetatorii romni veniti la specializare, pe

durate care de obicei nu depasesc 2-3 ani (un numar impresionant se regaseste n domenii
precum nologie - vinificatie si anthropologie - antropologie, doua sectii de nvatamnt renumite
la Bordeaux).
Un alt segment tinta l constituie populatia din Pessac n numar de 56.143 locuitori si populatia
din Talence n numar de 40.700 locuitori (orase care gazguiesc sediile a doi dintre clientii nostri,
si anume Comit de Jumelage de la ville de Pessac, respectiv Association Gironde-Roumanie).
3.2.6 Mediul tehnologic Astazi n domeniul restauratiei se face din ce n ce mai mult apel la
tehnologie, la acest factor important care sa asigure rentabilitatea ntreprinderii. Infrastructura
practica si performanta trebuie sa vizeze spatiul functional att din bucatarie ct si din sala de
mese. Se va prevede dotarea restaurantului cu sistem de aer conditionat si conectarea la internet
prin sistem wifi.
Din punct de vedere al infrastructurii si logisticii de transport, Bordeaux este un nod rutier si
autorutier important, facilitnd trecerea dinspre Europa de Nord spre Spania atlantica. Orasul
este legat de Paris prin autoruta A10, de Priqueux si Clermont-Ferrand prin autoruta A89, de
Toulouse prin autoruta A62, de Spania prin autoruta A63. De asemenea orasul dispune si de o
rocada (N230 si A630) care n timpul verii ajunge la saturatie ca urmare a numarului foarte mare
de persoane care pleaca n vacanta.
Din punct de vedere feroviar, gara principala Saint-Jean este deservita de o numeroase de TGVuri. Bordeaux este legat prin TGV de Paris-Montparnasse, Toulouse, Irun, Dax, Hendaye, Pau.
De asemenea, orasul este legat prin trenurile Corail si prin TER, de Nantes, Prigueux,
Arcachon, Lyon, Clermont-Ferrand si Ventadour. Bordeaux poseda si doua gari regionale,
Bnauge si Saint-Louis. Reteaua feroviara bordoleza tinde spre saturatie pregatind aparitia liniei
TGV la Bordeaux.
Din punct de vedere aerian Bordeaux este echipat cu un aeroport, Bordeaux-Mrignac accesibil
la iesirea 11b de pe rocada. Aeroportul a nregistrat un numar de 2.928.873 pasageri n 2004.
Transportul n comun reprezinta activitatea societatii TBC (Tram et Bus de la CUB-communaut
urbaine de Bordeaux). Aceasta societate apartine de Connex Bordeaux, societate a grupului
Volia Transport care gestioneaza reteau de transport printr-un contract de delegare a serviciului
public. Reteaua este constituita din 3 linii de tramway (linia A : Mriadeck Lormont/Cenon ;

linia B : Quinconces Pessac ; linia C : Quinconces Gare St Jean), 76 linii de autobuz de zi, 12
linii de autobuz de noapte, o naveta electrica, serviciu Crabus (autobuz la cerere, n special n
weekend, solicitarea facndu-se cu o ora nainte). Aceasta retea deserveste publicul ntre orele 5
si 1 dimineata.
3.3 Analiza SWOT : oportunitati si amenintari

Oportunitati

Amenintari

Angajatii din Franta profitat din ce n ce mai

mult de timpul lor liber

Clienti foarte versatili

Restaurant etnic cu specific romnesc segment inexistent (noi suntem singurii n

Bordeaux)

Aparitia unor noi distribuitori de hrana

preparata

Intoarcerea catre valorile traditionale

Nevoi de securitate

Inclinatia spre nou, exotismn, inovare din

partea clientilor

Raport calitate/pret important

Atingerea pragului de maturitate a unor

segmente concurente (ex. pizzeriile)
Pentru o analiza mult mai aprofundata am identificat oportunitatile si amenintarile care apar si la
nivelul componentelor macro-mediului de marketing. Acest lucru ni s-a parut deosebit de
important pentru buna desfasurare a restaurantului nostru cu att mai mult cu ct sunt elemente
asupra carora firma n poate exercita nici o influenta reala.

Componentele
macromediului
de marketing

Oportunitati si amenintari Importanta

relevante
pentru
produs

Importanta
asupra
produsului

Indicele
de atentie
acordat

Mediul demografic - imigrarea contingentelor de majora

populatie romna din Franta
catre Romnia

- scaderea
consumului

10

Mediul economic

- scaderea
consumului
- posibilitatea
cresterii costurilor

10

- cerinte de
ridicare a nivelului
performant

- presiuni pentru

- perspectiva relansarii
economice
- somajul n scadere

majora
majora

Mediul tehnologic - cresterea cererii de

tehnologie avansata
- mbunatatirea calificarii si
disciplinei n munca a
utilizatorilor
- intensificarea concurentei

moderata

Mediul cultural

moderata

- tendinta de ridicare a

moderata
moderata

Componentele
macromediului
de marketing

Oportunitati si amenintari Importanta

relevante
pentru
produs
standardului de viata

Importanta
asupra
produsului

Indicele
de atentie
acordat

oferirea unei game

mai largi de
produse

Mediul politiclegislativ

- noi reglementari n
domeniul restauratiei

majora

Mediul natural

- intensificarea preocuparilor moderata

pentru protectia mediului

- masuri pentru
aplicabilitatea
noilor norme

- cresterea cererii
pentru conditii de
productie adecvata

CAPITOLUL 4 : STABILIREA OBIECTIVELOR PLANULUI DE MARKETING

4.1 Obiective generale
Obiectivele pe termen lung (5-10 ani) ale restaurantului nostru consta n atingerea pozitie de
lider pe piata din Bordeaux n rndul restaurantelor etnice, suplimentarea numarului de locuri (n
prezent 100, pe termen lung 300 locuri), si diversificarea serviciilor oferite, precum si sporirea
efectivului de restaurante prin implementarea unui alt local, de data aceasta n Pessac (unde si
are sediul Comitetul de Infratire Pessac-Galati), oras n care relatiile franco-romne au deja
vechime, populatia pessacaise este deja obisnuita cu specificul romnesc, iar autoritatile sunt
familiarizate cu mesele etnice romnesti.
Obiectivele pe termen mediu (3-5 ani) se refera la dezvoltarea unei imagini a restaurantului n
rndul publicului si cresterea gradului de notorietate a acestuia. Aceasta se va ncerca prin
dezvoltarea unor campanii publicitare si suplimentarea bugetului alocat comunicarii.
Pe termen scurt (1-3 ani) se doreste cresterea vnzarilor, si atragerea unui numar ct mai mare de
clienti. In acest sens raportul calitate/pret joaca un rol deosebit de important, iar metodele de
fidelizare a clientului devin un atuu.
4.2 Obiective particulare
Restaurantul va avea ca principala preocupare ncercarea de eliminare a slabiciunilor prin
promovarea produselor traditionale romnesti nu att de cunoscute n rndul francezilor.
Fructificarea oportunitatilor prin intermediul fortelor depistate vor fi orientate spre client, care
dispunnd de timp liber din ce n ce mai mult sunt nclinati sa si-l petreaca n locuri ct mai
exotice, ct mai noi si inovatoare, sa ncerce mai multe mncaruri ct mai variate si ct mai
diferite, sa cunoasca alteritatea, cultura, modul de viata al celorlalti. Prezenti la Bordeaux pentru
o perioada de un an de zile am putut constata aceasta atractie spre nou n rndul populatiei
franceze (exemplu, familii care luau n gazda n fiecare an studenti de nationalitati diferite
putnd astfel sa cunoasca cultura si stilul de viata a tarilor de provenienta a studentului
respectiv).
Una din amenintarile majore care ar putea periclita activitatea desfasurata de restaurantul nostru
ar fi aparitia n zona a unui alt restaurant etnic romnesc, care ar putea practica preturi mai mici
dect noi atragnd asadar o parte din clientela noastra.

CAPITOLUL 5 : SEGMENTAREA SI ALEGEREA SEGMENTELOR TINTA DE PIATA

Persoanele care aleg sa mearga la restaurant la prnz vin doar pentru a mnca, n schimb
persoanele care aleg sa mearga la restaurant seara vin pentru a-si satisface o placere.
5.1 Segmentarea clientelei pentru masa de prnz
Cadrele, staff-ul ntreprinderilor, asociatiilor

caracteristici : barbati si femei care muncesc n ntreprinderile din cartier, salariul mare,
vrsta 35-60 ani

motiv : masa de afaceri

prescriptori* : prieteni, colegi, etc.

asteptari : confort, servicii remarcabile, mncare de calitate, curatenie

obstacole : lipsa de confidentialitate, zgomot, local nengrijit

comportament : rezervari dinainte, preferinta pentru o anumita masa

fidelizare : ncheierea unor parteneriate cu ntreprinderea, carta de fidelitate, rezervarea

celor mai bune mese

Angajatii birourilor

caracteristici : barbati si femei care muncesc n ntreprinderile din cartier, salariul mediu,
vrsta 25-60 ani

motiv : pur si simplu pentru a servi dejunul

prescriptori : prieteni, colegi, etc.

asteptari : servicii rapide, mncare echilibrata, loc calm si simpatic

obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului

comportament : spontan

fidelizare : carte de fidelitate

Muncitorii

caracteristici : barbati si femei care muncesc n ntreprinderile din cartier, salariul de

baza, vrsta 25-60 ani

motiv : pentru a mnca

prescriptori : prieteni, colegi, etc.

* Prin prescriptori se ntelege aici persoanele, care prin recomandarile sau sfaturile lor, exercita o influenta asupra
alegerii restaurantului, sau comandarii unui anumit tip de mncare

asteptari : servicii rapide, mncare cantitativa si calitativa

obstacole : distanta dintre locul de munca si sediul restaurantului, pretul

comportament : spontan

fidelizare : carte de fidelitate

Studentii (n special cei de nationalitate romna) segment de proba

caracteristici : tineri care frecventeaza scolile si universitatile cartierului

motiv : pur si simplu pentru a servi repede dejunul

prescriptori : prieteni, colegi, familiile, etc.

asteptari : servicii rapide, mncare echilibrata, loc calm si simpatic

obstacole : pretul, orarul scolar

comportament : spontan

fidelizare : carte de fidelitate

5.2 Segmentarea clientelei pentru masa de seara

Familii

caracteristici : familii care locuiesc n Bordeaux, sau n comunele din apropiere, Pessac
sau Talence, situate la o distanta mica de aproximativ 6km, respectiv 3km

motiv : pur si simplu pentru a servi cina

prescriptori : prieteni, colegi, etc.

asteptari : atmosfera calma si familiala, spatiu nefumator

obstacole : distanta dintre locul restaurantului si resedinta, pret

comportament : rezervari

fidelizare : carte de fidelitate

Cupluri

caracteristici : cupluri din Bordeaux, Pessac sau Talence

motiv : a cina linistit

prescriptori : prieteni, colegi, etc.

asteptari : loc calm si atragator

obstacole : zgomot, lipsa de intimitate

comportament : rezervare

fidelizare : carte de fidelitate

5.3 Profilul tip al consumatorilor

Conform caracteristicilor conceptului nostru si asteptarilor viitorilor nostri clienti, am putea
descrie profilul tip al clientelei noastre pentre cele doua momente ale zilei n care noi ne oferim
serviciile, dupa-amiaza si seara.
5.3.1 Dejunul
Segmentul tinta principal l va constitui angajatii ntreprinderilor si diverselor asociatii. In urma
analizelor efectuate la nivelul socio-stilului care permite degajarea sistemului de valori, motivatii
si obiceiuri, situatia se prezinta n felul urmator :

Neo-traditionalistii : persoane conservatoare care apreciaza micile placeri ale vietii,

incluznd aici si conceptul de a mnca bine. Mergnd la restaurant, le place sa deguste
mncarurile traditionale, fara a fi ostili noutatilor culinare, cu conditia ca acestea sa fie
purtatoare a unei traditii. Mesele trebuie sa fie copioase si la preturi rezonabile.

Integralistii (partizanii) : oaia neagra a restaurantului, ei considera ca serviciile oferite de

un restaurant sunt un furt, si ca ar putea mnca la fel de bine si la ei acasa, fara a fi
nevoiti sa plateasca att. In ceea ce priveste dezvoltarea unor strategii de atragere a lor,
sunt putine lucruri de facut : pot fi atrasi doar n cadrul unor evenimente, precum nunti,
botezuri, etc., dar si aici, la invitatia organizatorilor acestor petreceri.

Exploratorii (cercetatorii) : persoane pentru care iesirea la restaurant este un lucru

indisociabil modului lor de viata. Ei sunt sensibili la ambianta dintr-un restaurant, pentru
ei, locul de ntlnire a prietenilor. Sunt cei deschisi la a ncerca diverse sortimente de
mncare, diferite specialitati etnice culinare.

Mutantii : persoane fidele restauratiei rapide ; ei mannca ce vor si la orice ora vor.
Categoria lor nu este favorabila restaurantului nostru.

Prin urmare categoriile de consumatori carora se adreseaza restaurantul sunt cele reprezentate de
neo-traditionalisti si de exploratori. Ei sunt cei carora le place sa mannce bine si nu ezita n a
ncerca noutatile culinare.
5.3.2 Cina
Clientela predispusa a servi cina n restaurant se mparte n trei categorii :

Festivii (cei care iubesc petrecerile) : persoane care profita de perioada vietii lor pentru a
iesi si a se distra mpreuna cu prietenii. Restaurantul este locul de distractie a lor, si
asteptarile lor se orienteaza spre a gasi aici o ambianta festiva, o masa copioasa, totul
pentru un prt rezonabil.

Familistii : persoane carora le plac iesirile la restaurant n scopul petrecerii unor

momente agreabile n snul familiei lor. Sunt foarte sensibili la primirea care li se face si
la meniul care li se propune. De cele mai multe ori aleg un meniu deja stabilit, complet,
iar pretul nu reprezinta un impediment.

Independentii : persoane reprezentate n special de categoria studentilor care din cauza

bugetului merg foarte rar la restaurant (exceptie restaurantele universitare, cantinele
scolare). Singura modalitate de ai avea ca si clienti este aceea ca ei sa vina mpreuna cu
familia sau n cadrul unei iesiri cu clasa.

Aceasta analiza a pietei va fi testata prin aplicarea unor chestionare n rndul clientelei.

CAPITOLUL 6 : FORMULAREA PLANULUI DE MARKETING

Analiza mediului intern si extern al restaurantului nostru, precum si cercetarea pietei
restaurantelor din Franta, ne-a furnizat informatiile necesare punerii n practica a strategiei
noastre pe termen mediu (3 ani) si lung (5 ani). Pentru o mai buna viziune a acestora vom analiza
n continuare mixul de marketing, incluznd aici si specificitatea mixului de marketing n
domeniul serviciilor.
6.1 Plasarea
Cele doua segmente tinta ale restaurantului nostru sunt asadar : angajatii si familistii.
Restaurantul trebuie sa se adapteze exigentelor acestor doua categorii de clienti, prin urmare sunt
doua situatii de pozitionare : una pentru angajati (la prnz), cealalata pentru familisti (la cina).
Pentru dupa-amiaza orientarea va viza a mnca bine si a servi rapid , iar pentru seara
orientarea va fi una spre divertisment, nsotita si de o reducere de pret n raport cu piata
concurentiala.
6.2 Produsul
Particularitatea restaurantului este aceea de a oferi produse sub diferite forme de cumparare, la
carte sau meniu. Meniul va cuprinde apritif, entre froide ou chaude, plat principal, dessert et
caf.
Apritif :

eau de vie (tuica)

Entres froides ou chaudes :

boulettes de viande (chiftelute)

caviar d'aubergine (salata de vinete)

caviar d'oeufs de poisson (salata de icre)

gele de viande (racituri)

salade de boeuf (salata boeuf)

soupe aigrelette au poulet (ciorba de pui)

soupe aigrelette au poisson (ciorba de peste)

soupe de tripes (ciorba de burta)

soupe aux boulettes de viande (ciorba de perisoare)

Plats :

choux farcis avec polenta (sarmale cu mamaliga)

poivrons farcis (ardei umpluti)

foies de poulet avec sauce l'ail (ficatei de pui cu usturoi)

poulet pans (pui fript)

omlette au fromage (omleta cu brnza)

rti de porc (friptura de porc)

filet de porc farci avec des saucisses fumes, de l'ail et des cornichons (muschi mpanat)

boulette de foie de volaille et de viande de porc (tochitura)

pastrama de mouton (pastrama de oaie)

saucisses grilles faites maison (mici)

drob d'agneau (drob de miel)

stoufate d'agneau (stufat de miel)

ostropel de canard (ostropel de rata)

pure d'orties (piure de urzici)

plat de poisson (saramura de peste)

balmouche (balmos)

ragot piment (tocana)

ragot de veau aux lgumes et au raisin (ghiveci national)

Desserts :

tarte au fromage (placinta cu brnza)

noir et blanc (negresa)

gteaux aux pommes (placinta de mere)

crpes roumaines (clatite)

brioche avec noix, chocolat et raisins secs (cozonac)

papanasi

Boissons :

apa minerala

sucuri naturale si carbogazoase

cafea

bere romneasca Ursus

vinuri albe si rosii :

Muscat Ottonel de Oancea

Merlot sec de Oancea

natura

demidulce

natura

sec

culoare

galben-verzui

culoare

rubinie

gust

fin, catifelat

gust

astringent, buchet fin

utilizare

carne rosie si brnzeturi

utilizare vin pt. desert, bine racit

Feteasca alba de Smulti

Medaliat feteasca regala

natura

sec

natura

sec

culoare

alb-verzui

culoare

galben cu reflexe verzui

gust

fin, fructuos

gust

fin

utilizare

carne alba si peste

utilizare carne alba si peste

Medaliat babeasca neagra

Rubiniu

natura

sec

natura

demisec

culoare

rosie-coacaz

culoare

rosie-rubinie

gust

fin, persistent

gust

fin

utilizare

carne alba si peste, mncaruri

usoare si brnzeturi

utilizare mese zilnice

Perla dunarii

Pelin

natura

demidulce

natura

demisec

culoare

galben-verzui

culoare

rosie-purpurie

gust

racoritor

gust

usor amar

utilizare carne alba si peste, mncaruri utilizare

usoare si brnzeturi
Puterea ursului

carne alba si peste, mncaruri

usoare si brnzeturi
Roua Vitis

natura

demidulce

natura

sec

culoare

galben-verzui

culoare

galben

gust

armonic

gust

onctuos

utilizare carne alba si peste, mncaruri utilizare

usoare si brnzeturi

carne alba si peste, mncaruri

usoare si brnzeturi

Alte servicii oferite sunt cele de animatii, organizarea de serate romnesti, probabil si miniconcursuri de dans. De asemenea se va organiza la cerere petreceri de nunta, botez, zi nastere,
etc.

6.3 Pretul
Fixarea preturilor decurge din doua etape si atingerea a doua obiective. Primul obiectiv este de
acoperire a costurilor si atingerea unei marje de profit, iar al doilea obiectiv vizeaza practicarea
unui pret care sa corespunda imaginii restaurantului pe care dorim sa o promovam. Vom
determina mai nti pretul n functie de cost si apoi pretul de diferentiere de concurenti.
Cunoscnd toate ingredientele ce intra n alcatuirea meniurilor vom calcula initial pretul fara a
lua n calcul impozitul pe societate si Tva-ul, acestea urmnd a fi adaugate ulterior, dupa fixarea
nivelului marjei.
Meniul prnz : entre (choix rduit) + plat chaud (choix rduit) + dessert + caf

cost entre : 1,50 euro

cost plat chaude : 2,50 euro

cost desert : 1,69 euro

cost caf : 0,10 euro

cost comercial : 1,3 euro

cost : 7,09 euro (fara tva si impozit pe societate is)

Meniu seara : apritif + entre + plat + dessert + caf

cost apritif : 0,70 euro

cost entre : 1,65 euro

cost plat : 3,10 euro

cost dessert : 2,35

cost caf : 0,10 euro

cost comercial : 1,60 euro

cost : 9,5 euro (fara tva si is)

Preturile pentru mncarurile la carte vor fi mult mai ridicate (de exemplu pastrama de oaie va
avea un pret de 20 euro, saramura de peste va costa 14 euro, etc.). Aperitivul va avea un pret de
0,70 euro, iar desertul se va situa ntre 3 si 5 euro.
Bauturile vor avea preturi cuprinse ntre 18 euro si 24 euro, depinznd de calitatetea si marca
acestuia (denumire de origine controlata sau vin de masa).
In raport cu preturile practicate de concurenta vom opta pentru o strategie de preturi medii, cum
mentiunea ca preturile practicate pentru meniul de prnz si cel de seara difera foarte mult cu
toata ca produsele servite sunt asemanatoare, prin urmare ne vom alinia la aceasta politica de
pret.
La nceput se va opta pentru un pret psihologic, scopul fiind atragerea clientului, dupa care se va

renunta treptat la aceasta strategie, ea fiind utilizata doar n perioade de reduceri.

Determinarea preturilor :
Meniu prnz : 10,5 (cost 7,09 euro + tva 1,72 + is 0,56) marja neta 1,13
detalii : tva : 10,5/1,196 = 8,78 ; 10,5 8,78 = 1,72
is : 10,5 7,09 1,72 = 1,69/3 = 0,56
mn : 10,5 7,09 1,72 - 0,56 = 1,13

Meniu seara : 13,5 (cost 9,5 euro + tva 2,22 + is 0,6) marja neta 1,2
detalii : tva : 13,5/1,196 = 11,28 ; 13,5 11,28 = 2,22
is : 13,5 9,5 2,22 = 1,8/3 = 0,6
mn : 13,5 9,5 2,22 0,6 = 1,2

Cafea : pret vnzare 1,80, cost 0,10, marja neta 0,94

6.4 Promovare
Conceptul nostru fiind inovator este necesar pentru noi de a-l face cunoscut si de a ne putea
sprijini pe o imagine performanta, clara si argumentata. In consecinta, ntocmirea unui plan de
comunicare devine absolut necesar. Vom face appel asadar att la elementele media ct si cele
non-media.
Pentru comunicarea media se apeleaza n general la televiziune, presa cotidiana, reviste, afise,
radio, cinema. Avnd n vedere ca bugetul nostru este limitat si ca natura conceptului nostru este
de restaurant etnic romnesc, vom exclude nca de la nceput reclama la televizor si n
cinematografe. De asemenea nu vom apela nici la afisaje si reviste deoarece cheltuielile vor fi
foarte mari, si de asemenea se impune rezervarea cu cel putin o luna nainte a spatiului
publicitar.
Radio si presa cotidiana ramn singurele elemente media care vor promova mesajul publicitar al
restaurantului nostru. Se va apela la posturile de radio locale, iar preturile pentru spoturile
publicitare nu sunt ridicate ceea ce convine bugetului nostru alocat politicii de comunicare. In
ceea ce priveste publicitatea n presa cotidiana ne vom orienta spre ziarele distribuite gratuit n
Bordeaux (20 minutes, Bordeaux 7, Mtro), asigurndu-ne astfel ca mesajul nostru va fi citit de
cea mai mare parte a populatiei, inclusiv de romni.
Comunicarea prin mijloace non-media este deosebit de importanta pentru promovarea
restaurantului nostru avnd n vedere faptul ca bugetul alocat comunicarii este foarte mic. Vom
apela asadar la promotii, precum prima directa (cafeaua oferita gratuit la prnz si aperitivul
oferit seara), promotiile din interiorul restaurantului (afisele de pe mese care permit evidentierea
unor produse, recomandarea din partea bucatarului cu privire la un produs, scris pe o tabla, etc.).

Se va crea totodata si un site internet al restaurantului, www.savoureuseroumanie.fr, unde va fi

prezentat restaurantul, personalul, si produsele, incluznd chiar retete culinare. Fluturasele
distribuite pe strada vor constitui un alt mod de promovare a restaurantului nostru, cu mentiunea
ca ele vor fi create de catre personalul restaurantului, singurele costuri fiind cele legate de listare
si achizitie hrtie.
De asemenea promovarea se va realiza si prin participarea la ziua traditiilor culinare, eveniment
organizat n fiecare an de Clubul ERASMUS-MUNDUS la Bordeaux, zi n care se pregatesc si
se degusta mncaruri din diferite tari.

CAPITOLUL 7 : PUNEREA IN PRACTICA, EVALUAREA SI CONTROLUL

PLANULUI
7.1 Mijloacele financiare
Nevoi durabile de finantare

Cont

Denumire
Active imobilizate

Sold
80.500

20

Imobilizari necorporale

500

201

Cheltuieli de locatie

500

2011

Cheltuieli de constituire

500

21

Imobilizari corporale

80.000

218

Alte imobilizari corporale

80.000

2181

Instalatii generale

50.000

2182

Material de transport

15.000

2183

Material de birou si informatica

2184

Mobilier

5.000
10.000

Nevoile pentru fondul de rulment

Cont

Denumire
Datorii

Sold
111.850

16

Imprumuturi si datorii asimilate

30.000

164

Institutiile de credit

30.000

40

81.850

401

Furnizorii

1.850

4011

Furnizorii cumpararea bunurilor

1.850

404

Furnizorii de imobilizari

80.000

4041

Furnizorii cumparari imobilizari

80.000

Observnd structura datoriilor de mai sus, concluzionam ca societatea apeleaza la o serie de

mprumuturi, pentru care se prevede o rambursare pe termen lung, de 5-10 ani.
Cifra de afaceri previzionata si alte produse :

Ipoteza de
baza

Ipoteza de
mijloc

Ipoteza ideala

60

80

100

Pretul mediu facturat pentru o

masa la prnz (60%)

10,5

10,5

10,5

Pretul mediu facturat pentru o

masa la cina (40%)

13,5

13,5

13,5

Cifra de afaceri previzionata

zilnic

702

936

1.170

Nr. de zile efective de munca

283

283

283

Cifra de afaceri previzionata

anula

198.666

264.888

331.110

Nr. de mese pe zi

Datorita previziunilor comerciale este posibil de a stabili un numar mediu de mese servite pe zi,
iar datorita strategiei de preturi va fi posibil stabilirea pretului mediu pentru masa de prnz si
masa de seara. Aplicnd la acest calcul numarul de zile efective de munca vom obtine cifra de
afaceri previzionata. Vom retine de fiecare data ipoteza de mijloc.
Cont

Denumire

An 1

An 2

An 3

70

Vanzarea serviciilor prestate

264.888

307.062 349.238

7061

Prestari servicii restaurant

264.888

307.062 349.238

7062

Prestari servicii - bauturi

11.550

12.7051

13.975

Cheltuielile ocazionate de activitatea desfasurata de restaurant :

Cont

Denumire

An 1

An 2

An 3

60

Cheltuieli de exploatare

133.428 156.230 181.891

602

Cheltuieli cu materii prime

123.028 131.000 156.000

6021

Cheltuieli cu materiale consumabile

111.500 130.000 155.000

60211 Cheltuieli cu materiale auxiliare

6022

Cheltuieli privind obiecte de inventar

110.000 125.000 150.000

1.500

5.000

5.000

60222 Produse de menaj

1000

1.000

1.000

60225 Obiecte de birou

500

500

500

606

Cheltuieli privind materialele nestocate

8.400

8.820

9.261

6061

Cheltuieli privind obiecte nestocate

8.400

8.820

9.261

600

630

661

60612 Cheltuieli privind energia

4.200

4.410

4.630

60613 Cheltuieli privind combustibilii

3.600

3.780

3.969

60611 Cheltuieli privind apa

61

Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti

30.800 30.890

31.500

613

Cheltuieli cu redevente, locatii de gestiune si chirii

20.000 20.000

20.000

Cont

Denumire

An 1

An 2

10.000 10.000

An 3

6132

Locatii imobiliare

615

Cheltuieli de ntretinere si reparatii

400

400

450

616

Cheltuieli cu primele de asigurare

400

490

1050

62

Cheltuieli cu alte servicii executate de terti

550

500

610

626

Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii

400

350

410

627

Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate

150

150

200

64

Cheltuieli cu personalul

79.000 84.083

86.031

641

Cheltuieli cu remuneratiile personalului

52.000 56.285

58.031

645

Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

27.000 27.800

28.000

66

Cheltuieli financiare

3.500

3.320

3.800

6611

Cheltuieli privind dobnzile

3.000

2.700

3.100

6615

Cheltuieli privind conturile curente

500

620

700

68

Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si

provizioanele

6.250

6.250

6.000

250

250

6.000

6.000

6.000

68111 Imobilizari necorporale

68112 Imobilizari corporale

10.000

Subtotal

253.528 281.273 309.832

Beneficiu

11.360 25.789 39.406

TOTAL

264.888 307.062 349.238

O analiza a cheltuielilor cauzate de activitatea desfasurata de restaurant arata ca necesitatea unor

materii prime de calitate antreneaza o crestere a cheltuielilor aferente acestui sector. De
asemenea, cheltuielile cu personalul sunt si ele ridicate, aceasta datorita faptului ca restaurantul
desfasoara o politica salariala de motivare a personalului prin practicarea unor salarii mari ;
trebuie notat faptul ca SMIC hotelier este superior SMIC de baza. In ceea ce priveste impozitul
pe beneficii acesta nu este prevazut n tabloul de cheltuieli datorita faptului ca societatile nou
nfiintate pot beneficia de un report al acestuia dupa primii trei ani.
Pragul de rentabilitate si punctul mort
Suma

%CA

Cifra de afaceri

264.888

100%

Cheltuieli variabile

133.428

50,37%

Marja ch variabile

131.460

49,62%

Cheltuieli fixe

120.100

Rezultat

11.360

4,28%

7.2 Calendarul proiectului

Pentru o buna desfasurare a activitatilor de creare si post-crearea a restaurantului a fost necesar
elaborarea unui calendar precis :
Faza conceptuala (ziua J, 18 luni/12 luni)

studiul de piata

analiza nevoilor

definirea produsului (numele restaurantului si conceptul de restaurant si piata a

restauratiei)

alegerea publicului tinta

contact cu arhitectii si financiarii (discutii)

pre-proiect

studiul financiar

supunerea proiectului catre autoritati

proiect de executie

angajamentul directorului

metodologia de cercetare a unui prt maxim (pretul de vnzare practicat de concurenti)

program general de vnzari

autorizatie administrativa

Faza organizationala I (ziua J, luna 12 luni-6 luni)

echiparea restaurantului (bucatarie, sala de mese, vestiare, mobilier, etc)

achizitia uniformelor, lenjeriei, vesela, etc.

organigrama/calcul efective/caiet de sarcini

definirea modului de exploatare (zi, luna de deschidere)

bugetul

dosarul de asigurari

recrutarea personalului

obiective de marketing si alegerea unei strategii de comercializare

Faza organizationala II (ziua J, 6 luni-3luni)

stabilirea regulamentului intern

reguli relative la utilizarea spalatoriei

plan de utilizare a spatiilor frigorifice

achizitionarea accesoriilor pentru restaurant

alegerea ambiantei sonore

controlul si corectia fisei tehnice mpreuna cu bucatarul

imprimarea cartilor de bauturi si a meniurilor

definirea unei politici de respect al mediului

Faza de lansare (ziua J, 3 luni-1 luna)

negocierea cu furnizorii (alegerea furnizorilor de materiale perisabile si nonperisabile)

definirea unei animatii de deschidere

plan de comercializare pentru urmatoarele 3 luni ce urmeaza deschiderii (publicitate

intensa, etc.)

angajarea personalului

redactarea unor invitatii pentru deschiderea

Faza de pre-deschidere (ziua J, 1 luna-10 zile)

Controlarea echipamentului restaurantului (iluminat, aparate, etc.)

curatenie generala

atributii si sarcini specifice pentru personal

fixarea preturilor de vnzare definitive

distribuirea uniformelor

Faza de deschidere

ziua J 10 curs pentru toate cadrele

ziua J 9 curs pentru toate cadrele (informarea personalului cu privire la utilizarea

echipamentelor, masinilor, computerelor)

ziua J 8 curs securitate (furt, vandalism, accident, incendiu)

ziua J 7 curs previziune vnzari

ziua J 6 zi libera

ziua J 5 curatenie si asezare pentru fiecare departament n parte, regulament intern,

repetitie utilizate echipament, masini, calculator

ziua J 4 instructiuni privind dechiderea oficiala ( pentru bucatarie : ultimele retusuri,

receptia marfurilor perisabile ; pentru sala de mese : serviciu de simulare, primire,
exercitii tehnice, cunoasterea meniurilor, cartilor de bauturi)

ziua J 3 pentru bucatarie : pregatirea meniurilor, degustari, critici

ziua J 2 retusuri

ziua J 1 decorare florara, repetitie, zi repaus

ziua x deschiderea oficiala

ziua x+1 curatenie generala, analiza punctelor slabe din ziua precedenta, corectari
imediate si necesare, adaptarea ritmului de lucru, planing-ul zilei, multumiri directiunii

ziua x+10 controlul personalului, primul check-up al restaurantului

Anexa nr. 1
Bordeaux, harta administrativa : sectoare si cartiere

Anexa nr. 4
Amplasarea concurentei

Anexa nr.6

Categorii de licente

Natura licentei

Grup de bauturi

Licenta pentru grupul I

Bauturi din grupa I

(bauturi nealcoolice)
apa minerala sau gazoasa, suc de fructe sau
legume nefermentat sau cu nceput de
fermentare dar care sa nu prezinte urme de
alcool mai mare de 1, 2, limonada, sirop,
infuzii, lapte, cafea, ceai, etc.

Licenta pentru grupul II

Licenta pentru grupa III

Licenta pentru grupa IV

numita si grande licence sau licence de
plein exercice

Bauturi din grupa II

(bauturi fermentate nedistilate)
vin, bere, cidre, poir, hydromel, vinuri
dulci naturale, crme de cassis, suc de
fructe si legume fermentate comportnd 1,
2, 3 grade de alcool
Bauturi din grupa III
vinuri dulci naturale, altele dect cela care
apartin grupei II, vinuri licoroase, aperitive
pe baza de vin, lichioruri de capsuni,
zmeura, afine, cirese, care nu depasesc 18
grade de alcool pur
Bauturi din grupa IV
rom, alcooluri provenind de la distilarea
vinurilor, tuica, lichioruri ndulcite cu
glucoza si miere (400g minim/l pentru
liciorurile aromatizate si 200g minim/l
pentru lichiorurile semi-aromatizate)
Bauturi din grupa V
toate celelalte bauturi alcoolice, cu
exceptia celor interzise comercializarii