CAPITOLUL I

Introducere
Conducerea unui autoturism in deplina siguranta presupune: cunostinte
teoretice, abilitati practice privind manevrarea autoturismului si o stare fizica si psihica
care sa nu altereze puterea de concentrare. n general, problematica siguran ei n trafic
este determinat de trei factori majori: carosabilul, autoturismul i conductorul auto.
Aceste elemente sunt ntr-o strns interdependen , iar n cazul unor situaii dificile,
fr o conduit preventiv a oferului n trafic, se pot produce accidente grave.
Dificultatea major n ceea ce privete controlul mainii n trafic rezid din
faptul c manevrarea mainii n situaii dificile presupune: evaluarea situa iei
respective, elaborarea unor strategii necesare evit rii accidentelor i acionarea
elementelor de comand ale mainii, ntr-un timp relativ limitat i n majoritatea
cazurilor necunoscute. Pentru evitarea unor asemenea situa ii se impune att limitarea
vitezei astfel nct s existe o marj de siguran necesar controlului sigur al mainii,
ct i dobndirea unor deprinderi care vizeaz capacitatea de evaluare a situa iilor
critice i respectiv viteza de reacie n asemenea situaii.
Pentru a prezenta factorii care contribuie la siguran a circulaiei i a modului de
dobndire a cuno tinelor i a deprinderilor necesare unui conduc tor auto privind
manevrarea autotu-rismului n trafic, se porne te de la implicaiile factorilor
menionai mai sus.
Comportamentul oferului la volanul autoturismului n trafic depinde de
urmtorii factori:
dobndirea unor deprinderi necesare controlului elementelor de comand ale
mainii;
cunoaterea caracteristicilor dinamice ale ma inii (demarajul i spaiul de frnare)
la diferite viteze i n condiiile unui carosabil cu o aderen variabil;
capacitatea de percep ie i analiz rapid a situaiilor ntlnite n trafic;
capacitatea de anticipare a unor situa ii critice i de elaborare a unor ac iuni de
prevenire, astfel nct situaia care poate s apar s nu surprind conductorul
auto. n acest mod se recupereaz un timp preios necesar evitrii unor accidente cu
urmri grave;
starea fizic i psihic a conducatorului auto.
Carosabilul i dinamica mainilor n trafic reprezint, n unele situaii, cauze
care pot genera accidente. Printre cele mai frecvente cauze generatoare de accidente se
regsesc i urmtoarele:
aderena carosabilului (polei, zpad, mzg);
geometria carosabilului: curbe periculoase n vrf de pant , drumuri care se
ngusteaz, carosabil cu denivelri etc.

Un alt factor important legat de siguran a traficului l reprezint starea tehnic

a mainii, iar n unele situaii performanele autoturismului. oferul autoturismului
trebuie s cunoasc foarte bine resursele mainii i s se angajeze n anumite manevre
numai dac este sigur de reuit.
Cunostintele teoretice pe care trebuie sa le dobandeasca un conducator auto
sunt:
cunostinte referitoare la infrastructura rutiera: drum public, indicatoare,
marcaje, semafoare;
cunostinte privind manevrele pe care le executa in trafic: depasirea, oprirea,
intoarcerea, stationare, parcarea;
cunostinte legate de acordarea primului ajutor;
cunostinte de conduita preventiva si conducere ecologica;
cunostinte elementare de mecanica;
cunostinte privind infractiunile si contraventiile.
Problema majora in cazul unui conducator auto consta in faptul ca aceste cunostinte se
aplica (sunt verificate) in timp ce acesta se afla in trafic. Daca o cunostinta nu se
aplica in timp util, atunci acea cunostinta nu mai are nici o valoare.

CAPITOLUL II
Elemente constructive ale drumurilor publice
Drumul public reprezinta orice cale de comunicare terestr, destinat traficului
rutier dac este deschins circulaiei publice.
Drumurile publice se clasifica dupa cum urmeaza:
judetean, comunal" lectie12.txt ):

("Drum european, national,

Drumul european - este un drum public de interes european, drum care str bate mai
multe ri. Drumurile europene se pot recunoa te dup plcuele indicatoare de form
dreptunghiular de culoare verde, pe care este trecut litera "E" urmat de un numr.

Drumul naional - este un drum public de interes na ional, care face legtura ntre
dou sau mai multe localiti importante. Drumul naional poate fi in acelai timp i
drum european. De exemplu un drum european care str bate ara noastr, pe teritoriul
tarii noastre, se transform n drum naional, care se simbolizeza prin culoarea ro ie
aflata pe partea superioara a bornei kilometrice.

Drumul judeean - este un drum public, dar de interes jude ean. El face legtura
ntre mai multe localiti ale aceluiai jude. Simbolizarea drumului judeean se face
prin culoarea albastr aflata pe partea superioara a bornei kilometrice.

Drumul comunal - este un drum public de interes local, care face leg tura ntre mai
multe sate dintr-o comun . Simbolizarea drumului comunal se face prin culoarea
galben aflata pe partea superioara a bornei kilometrice.

Daca un drum este descchis circulatie atunci to i cei care folosesc aceste drumuri sunt
supui normelor de circulaie rutier si pot fi sancionai de legislaia in vigoare.
In schimb cei care folosesc un drum care nu este deschis circula iei publice, nu pot fi
sancionai.
Autostrada este drumul naional de mare capacitate i vitez, semnalizat special,
rezervat exclusiv circulaiei autovehiculelor, cu sau fr remorci, care nu serve te
proprietii riverane, prevzut cu dou ci unidirecionale, separate printr-o zon
median sau, n mod excepional, prin alte modaliti, cu excepia unor locuri speciale
sau cu caracter temporar, avnd cel pu in dou benzi de circulaie pe sens i band de

urgen, intersecii denivelate i accese limitate, intrarea i ieirea fiind permise numai
prin locuri special amenajate.

(Elementele constructive ale unei autostrade sunt ilustrate in urmatoarea lectie 3D

lectie13.txt)

Partile componente ale drumului public

Partea carosabil- este partea drumului public destinat circulaiei vehiculelor.
Acostament - este fia lateral cuprins ntre limita prii carosabile i marginea
platformei drumului si care servete in general la circulaia pietonilor. In localiti,
acostamentul este trotuarul.
anul- este o sptur lung i ngust, fcute pe ambele pri ale drumului pentru
scurgerea apei.
Elementele geometrice ale drumului public sunt ilustrate in urmatoarele lectii 3D.
2
2
2
2

"Aliniament, curbe, sucesiuni de curbe"

"Palier, rampa, panta"
"Elemente geometrice - drum cu 2 benzi de circulatie pe sens"
"Rambleu, debleu, profil mixt"

lectie14.txt
lectie15.txt
lectie16.txt
lectie17.txt

Elementele constructive ale drumului public sunt ilustrate in urmatoarele lectii 3D.
2
2
2
2
2
2
2

"Elemente constructive ale drumului public din afara localitatii-drum cu 2 benzi pe sens"
"Elemente constructive ale drumului public din afara localitatii-drum cu o banda pe sens"
"Elementele constructive ale drumului public aflat in interiorul localitatii"
"Banda suplimentara pentru vehicule lente"
"Banda de stocaj pentru virajul la stanga"
"Benzi cu circulatie reversibila"
"Banda de accelerare si banda de decelerare"

lectie02.txt
lectie03.txt
lectie04.txt
lectie05.txt
lectie06.txt
lectie07.txt
lectie08.txt

2
2
2

"Banda rezervata transportului public de persoane"

"Drum pentru autovehicule, pietoni, pista pentru biciclisti"
"Circulatie in ambele sensuri / sens unic"

lectie09.txt
lectie10.txt
lectie11.txt

CAPITOLUL III
Mijloace de dirijare a circulaiei rutiere
Dirijarea circulaiei rutiere se face prin:
indicatoare rutiere,
marcaje rutiere;
semnale luminoase (semaforul electric),
semnalele agentului de circulaie

1.Dirijarea circulaiei prin indicatoare rutiere

Pentru a stabili portiunea de drum pe care este valabila o restrictie data de un indicator
trebuie avuta in vedere una din urmatoarele reguli:
un indicator are zon de aciune din locul n care este amplasat pn la prima
intersecie,
un indicator rutier este valabil numai pentru prima intersec ie;
un indicator este valabil, din locul n care este amplasat pn unde se ntlnete
un indicator care sfrete zona de aciune a acestuia:
Aceste trei reguli de baz, nu acioneaz n acelai timp asupra indicatoarelor rutiere,
fiecare indicator se va supune numai unei reguli.
Indicatoarele rutiere se mpart n urmatoarele categorii.

Indicatoare de avertizare
Toate indicatoarele de avertizare sunt de forma triunghiular cu vrful n sus i
avertizeaz asupra unor locuri periculoase din trafic. Simbolul indicatorului de culoare
neagra este plasat n interiorul indicatorului. Obliga ia general pe care o avem la
ntlnirea unui asemenea indicator este de a circula cu aten ie sporit. In cazul
anumitor indicatoare avem i obligaia de a reduce viteza de deplasare.

Indicatoare de interzicere sau restricie

Aceste indicatoare se instaleaz de regul la captul sectoarelor de drum sau pe
sectoarele de drum pe care se interzice:
- accesul tuturor vehiculelor;
- accesul unor categorii de vehicule;
- accesul unor vehicule care dep esc o anumit greutate, nlime sau lungime;
- depirea autovehiculelor sau a unor categorii de vehicule
- virarea la stnga sau la dreapta i respectiv ntoarcerea;
- oprirea sau staionarea;
- accesul vehiculelor care transport substane explozive, periculoase i care pot polua
apele;
- depirea unei anumite viteze.
Pentru anularea restriciilor stabilite prin indicatoarele de interzicere exist i
indicatoare care marcheaz sfritul unei anumite categorii de restric ie sau a tuturor
restriciilor.

Indicatoare de reglementare a prioritii

Indicatoarele de prioritate sunt utilizate pentru:
- reglemantarea circulaiei n intersecii;
- stabilirea drumului cu prioritate i ncetarea drumului cu prioritate;
- prioritate pentru circulaia din sens invers;
- prioritate fa de circulaia din sens invers.

Indicatoare de informare turistica

Aceste indicatoare au rolul de a informa participan ii la trafic asupra unor puncte
turistice, cum ar fi:
- monumente istorice;
- cascade, peteri, prtie de schi, telecabin ;
- rezervaii naturale;
- pensiuni agroturistice.

Indicatoare de informare
Aceste indicatoare au rolul de a informa participan ii la trafic asupra:
- unor elemente din trafic: trecere pentru pietoni, limite generale de vitez , sens unic,
autostrad, sfrit de autostrad, limite maxime de vitez, n funcie de condiiile
meteo, pasarele, pasaje subterane etc;

- unor locaii speciale: service auto, vulcanizare, sta ie de alimentare cu carburan i,

spital, poliie, punct de prim ajutor, restaurant, hotel, post telefonic, gar , port,
autogar;
- unor puncte caracteristice din trafic: sta ie de autobuz, tramvai, de taximetrie, loc de
joac pentru copii.

Indicatoare de obligare
Aceste indicatoare se instaleaz n locul unde participan ii la trafic sunt obligai s
respecte anumite restricii:
- de deplasare: nainte, la dreapta, nainte sau la dreapta, ocolire;
- de deplasare pe sectoare de drum destinate numai: bicicli tilor, pietonilor, unei
anumite categorii de vehicule;
- de deplasare cu o vitez minim obligatorie pentru a fluidiza traficul;
- de deplasare pe un anumit traseu a vehiculelor care transport mrfuri periculoase;
- de deplasare pe timp de iarn cu autoturismul echipat cu lan uri pentru zpad;

Indicatoare de orientare
Aceste indicatoare au rolul de a informa participan ii la trafic cu privire la:
- presemnalizarea direc iilor de mers ctre anumite localitti;
- presemnalizarea traseului pentru evitarea localit ilor (drumul de centur);
- presemnalizarea drumurilor nchise, periculoase sau f r ieire;
- confirmarea direciei de mers;
- presemnalizarea traseului care trebuie urmat de o anumit categorie de vehicule;
- intrarea i ieirea din localitate, limit de jude.

Indicatoare rutiere temporare

Majoritatea acestor indicatoare, de regul , au forma indicatoarelor de avertizare,
obligare sau orientare, diferen a constnd n faptul ca fondul pe care sunt imprimante
semnele este de culoare galben . Se monteaz n zona de drum n lucru i evident c
aceste indicatoare vor fi men inute doar pe perioada efectu rii lucrrilor la carosabil
sau n apropierea acestuia.
Aceste indicatoare au rolul de a avertiza i informa participanii la trafic cu privire la:
- ngustarea prii carosabile, lucrri, acostament periculos, pericol de mproscare cu
pietri, interzis depirea autovehiculelor, limitare de vitez, sfritul restriciilor;
- devierea temporar a unor trasee, ngustare temporar a carosabilului, denivelare fa
de banda alturat, abatere temporar;
- succesiuni de puncte de lucru, presemnalizarea unor sectoare de drum cu circula ie
alternant nsoite i de lungimea sectorului de drum etc.

Indicator kilometric si hectometric

Aceste indicatoare informeaz participanii la trafic cu privire la tipul drumului
(autostrad, european, naional, judeean, comunal), i respectiv distana pn la
localitatea nnscris pe borna kilometric. De regul, pe bornele kilometrice sunt
trecute localitile cele mai importante i localitatea cea mai apropiat de borna
respectiv n sensul de mers.

Panouri aditionale
Panourile adiionale nsoesc alte indicatoare i sunt plasate de regul sub indicatorul
pe care l nsoesc. Prin intermediul acestor panouri se stabilesc urm toarele:
- distana pn la locul la care se refer indicatorul de presemnalizare sau informare;
- distana ntre indicator i locul periculos;
- intervalele de timp n care acioneaz indicatorul;
- delimitarea zonei de ac iune a indicatorului (nceput, confirmare, sfr it);
- parcare cu plat;
- polei, ghea, zpad;
- vehicul care transport substane explozive, periculoase i de natur s polueze
OBSERV ATIE. Indicatoarele mentionate sunt ilustrate in cadrul lectiilor de
legislatie atat ca imagine cat si prin plasarea lor in cadrul infrastructurii rutiere.

2. Dirijarea circulaiei prin marcaje rutiere

Marcajele rutiere mpreun cu indicatoarele rutiere realizeaz o informare corecta
asupra modului de configurare a par ii carosabilului, n ideea desf urrii unei
circulaii n condiii de siguran ridicat, a fluidizrii traficului i a reducerii stresului
n timpul conducerii autoturismului.
n funcie de informarea realizata cu ajutorul marcajelor, acestea se clasific n:
- marcaje de separare a sensurilor de circula ie i de delimitare a prii carosabile;
- marcaje pentru benzi cu circula ia reversibil;
- marcaje pentru drumuri cu zon verde separatoare;
- marcaje pentru benzile de accelerare i decelerare;
- marcaje pentru benzile de stocare;
- marcaje de traversare pentru pietoni i bicicliti;
- marcaj de interzicere a dep irii i de reducere a vitezei naintea unor curbe deosebit
de periculoase;
- alte marcaje.
OBSERV ATIE. Marcajele mentionate sunt ilustrate in cadrul lectiilor de
legislatie atat ca imagine cat si prin plasarea lor in cadrul infrastructurii rutiere.

3. Dirijarea circulaiei prin semnale luminoase.

Semaforul electric
Semaforul electric n funciune este utilizat pentru dirijarea circula ia in
intersecii, acolo unde drumurile publice se intersecteaz sub form relativ
perpendicular. Sub semafoare electrice sau chiar pe lentilele optice, se pot monta
semne adiionale care s indice direcia, sau direciile pentru care este valabil
semaforul.
Dac la o intersecie de drumuri sunt instalate att indicatoare de reglementare a
prioritii la intersecie, cat
i semafoare electrice n funciune, conductorii de vehicule vor respecta semnificaiile
semaforului electric.
Semaforul electric este prevzut cu trei lumini: verde, galben i rou, dar conductorii
de vehicule au obligatia de a respecta cinci combinatii de culori dupa cum urmeaza.
1. culoarea verde permite trecerea prin intersec ie a vehiculelor, pe oricare din
direciile dorite. Dac din cauza aglomerrii, conductorul auto risc s rmn
imobilizat n intersecie, stnjenind sau mpiedicnd desf urarea traficului, atunci i se
interzice ptrunderea n intersecie chiar dac lumina de culoare verde i d acest drept.
2. culoarea galben - interzice ptrunderea n intersecie a oricrui vehicul.
3. culoarea roie interzice ptrunderea n intersecie a oricrui vehicul.
Culoarea galben dup rou - interzice trecerea prin intersec ie, culoarea galben dup
verde - interzice trecerea prin intersec ie, cu urmtoarele excepii:
pot ptrunde n intersecie, cei care sunt surprin i de aceast culoare n
interiorul interseciei;
pot ptrunde n intersecie cei care sunt att de aproape, nct nu mai pot opri n
condiii de siguran la apariia semnalului.
4. dac la o intersecie, alturat semaforului, n partea dreapt exist o lamp cu o
lumin de culoare verde care func ioneaz intermitent, iar pe lentil are aplicat o
sgeat orientat cu vrful ctre dreapta, conductorii de vehicule care vor s circule
pe direcia la dreapta pot intra in intersec ie, indiferent ce culoare indic semaforul
electric cu obligaia de a ceda trecerea vehiculelor care au acest drept. ("Semafor cu
sageata verde pentru virajul la dreapta" lectie202.txt).
.
5. la interseciile semaforizate se vor respecta i celelalte indicatoare care apar att
nainte ct i n interiorul

interseciei (indicatoare de obligare, de ocolire, de interzicere etc).

Exemplu de reglementare a circulatiei cu ajutorul semafoarelor
2
2

"Intersectie semaforizata"
"Intersectie semaforizata cu 4 benzi pe sens"

intersectie1.txt
papadie.txt

Semafoare pentru circulaia pe benzile reversibile

La nceputul sectoarelor de drum cu circula ie reversibil, acolo unde benzile sunt
delimitate prin marcaje longitudinale, pot aparea semafoare suspendate deasupra
benzilor.
("Benzi
cu
circulatie
reversibila"
lectie07.txt)
1. semaforul cu lumin roie avnd forma a dou bare nclinate i ncruciate (X),
reprezint faptul c pe acele benzi se interzice accesul, ele fiind rezervate circula iei
din sens invers;
2. semaforul cu lumin verde avnd forma unei sgei cu vrful n jos, reprezint faptul
c pe acele benzi se admite accesul;
3. semafor, cu lumin de culoare galben sau alb avnd forma unei sgei oblice cu
vrful ctre dreapta, semnific faptul c acele benzi vor fi nchise, iar conduc torii
trebuie s se replieze ctre benzile indicate de sgeat.

Lampa cu lumin galben intermitent

Inainte de intrarea ntr-o intersec ie se poate monta o lamp cu lumin galben care s
funcioneze intermitent. Aceast lamp se poate monta singur sau se obtine prin
transformarea functionarii semaforul, prin stingerea culorilor verde si ro u, lsndu-se
numai culoarea galben care va funciona intermitent. La ntlnirea acestui semnal, to i
conductorii de vehicule pot ptrunde n intersecie, dar sunt obligai s respecte
semnalizarea rutier i regulile de circulaie aplicabile n acel loc.

Semnalele agentului de circulaie

Indicatiile agentul de circulaie au prioritate maxima in cazul dirijarii circulatiei.
Indicatiile acestuia se pot face cu bratele, cu bastoane reflectorizante sau prin mijloace
de avertizare sonor.
De regula interventia agentului de circulatie se face pentru:
dirijarea circulaiei intr-o intersecie;
oprirea circulaiei n scopul controlului.

10

Dac intr-o intersecie se gsete un agent de circulaie care dirijeaz circulatia in acel
loc, aunci semnalele lui vor fi respectate cu prec dere, chiar dac exist semafoare
electrice n funciune sau indicatoare de reglementare a priorit ii in intersecie.
Conductorii de autovehicule care circul dintr-o direcie ce intersecteaz braul
poliistului sau braele ntinse orizontal au obliga ia de a opri. Conduc torii de
autovehicule care circul dintr-o direcie venind din lungul braelor pot trece prin
intersecie, indiferent de direcia pe care vor s circule. De asemenea semnalele
agentului de circulaie sunt valabile i pentru pietonii care inten ioneaz s traverseze
strada.
Semnalele politistului si situatii in care politistul dirijeaza circulatia se gasesc in softul
dedicat predarii lectiilor de legislatie la sectiunea: indicatoare-semnalele politistului si
in cadrul urmatoarelor lectii 3D.
3
3
3
3
2
2

"Politist cu bratul stang la orizontala"

"Politist cu bratul drept la orizontala"
"Politist cu ambele brate la orizontala"
"Politist cu bratele pe langa corp"
"Semnalele politistului de pe motocicleta de politie"
"Semnalele politistului din autovehicul"

lectie92.txt
lectie93.txt
lectie94.txt
lectie95.txt
lectie25.txt
lectie26.txt

.
Alte semnale date de ctre agentul de circulaie
Balansarea n plan vertical a unei lumini de culoare ro ie pe timp de noapte sau
baston reflectorizant nseamn "Oprire", pentru toi cei spre care se ndreapt
acea lumina.
Micarea braului n plan vertical nseamn - reducei viteza.
Rotirea vioaie a braului nseamn - mrii viteza.
Semnalul dat cu dispozitivele speciale cu lumini de culoare albastr i roie
nsoit de somaie prin sistemul acustic, nseamn oprire, pentru cei care circul
din sens opus sau care sunt ajun i din urm de un vehicul al poliiei
Toi conducatorii care au primit un semnal de oprire au obliga ia de a pune
imediat semnalizarea dreapta, i de a opri pe partea dreapt , n afara prii
carosabile sau ct mai mult lng bordur ori acostament.

Semnalele altor persoane care dirijeaza circulatia

Pe langa semnalele agentilor de circulatie in trafic se mai pot intalni si semnalele:

agentilor de cale ferata;

muncitorilor care efectueaza lucrari pe carosabil;
conducatorilor de coloane militare;
membrilor patrulelor scolare;
persoanelor nevazatoare.

11

lectie50_1.txt
lectie50_2.txt
lectie50_3.txt
lectie50_4.txt
lectie50_5.txt

Semnalele conductorilor de autovehicule

In functie de manevra pe care o executa sau de situatia data, conduc torii de
autovehicule au obligaia de a da semnale optice ori acustice. Aceste semnale au rol
de a face cunoscuta intentia de mers pe care doreste s-o urmeze respectivul
conducator.

Semnalele optice.
De fiecare data la plecarea de pe loc se va semnaliza prin intermediul l mpilor de
semnalizare stnga sau dreapta, n func ie directia in care se va deplasa.
In cazul schimbarii pozi iei de mers de exemplu la trecerea de pe o band pe alta se va
semnaliza prin intermediul l mpilor de semnalizare. In localit i de la o distana de cel
puin 50 m, iar n afara localitilor de la o distana de cel puin 100 m.
In cazul depasirii si a virajului la stnga sau la dreapta se va semnaliza prin
intermediul lmpilor de semnalizare, n localit i de la cel puin 50 m, iar n afara
localitilor cu cel puin 100 m.
Oprirea involuntara se semnalizeaz automat in momentul actionarii franei de serviciu
cu ajutorul lmpilor oprire "STOP" de culoare roie din spatele autovehiculului.
Oprirea voluntar se semnalizeaz prin punerea n func iune a luminilor lmpii de
semnalizare, inainte cu cel pu in 50 m n localiti i cu cel puin 100 m n afara
localitilor.
Staionarea pe timp de noapte se semnalizeaz prin intermediul lmpilor de poziie
(staionare).
Oprirea accidental se semnalizeaz prin intermediul lmpilor de avarii, care raman
active atata timp cat vehiculul nu poate fi scos imediat n afara p rii carosabile.

Luminile de avarii se mai folosesc si in urmatoarele situatii:

cnd vehiculul se deplaseaz foarte lent situatie in care el nsu i constituie un
pericol pentru circulaie;
cnd circulaia este blocat n sensul de mers.
In timpul rulrii cu autovehiculul pe timp de noapte se va folosi numai faza de drum
(mare), sau faza de
ntlnire (scurt), funcie de gradul de iluminare al drumului public. Se interzice sa se
circula numai cu

12

luminile de poziie, chiar dac drumul este luminat.

A TENTIE
La ntlnirea cu un alt autovehicul care circul din sens contrar pe timp de noapte, se
va trece de la faza de drum, la faza de ntlnire de la o distan de cel puin 200 m,
concomitent cu reducerea.vitezei de deplasare.
La trecerea prin interseciile care nu sunt dirijate prin semafor electric sau agent de
circulaie, conductorii auto vor semnaliza prin schimbarea alternativ a fazei de drum
cu cea de ntlnire.
Se pot da semnale optice prin intermediul farurilor ori de cte ori situatia o impune,
reducand in acela i timp i viteza de deplasare.
In condiii de vizibilitate redus (cea dens, ploi toreniale, ninsori abundente),
conductorii de autovehicule au obligaia de a circula cu luminile de ntlnire aprinse.

Modului de utilizare a semnalelor optice este ilustratat in urmatoarele lectii 3D.

Semnalele la schimbarea directiei, depasirea si punerea in miscare

Semnalele conducatorilor de vehicule in cazul in care se deplaseaza cu viteza redusa
Semnalele conducatorilor de vehicule care se tracteaza
Semnalele in momentul opririi in spatele unei coloane de autovehicule
(luminile de avarie)
Semnalele pentru atentionarea celorlati participanti la trafic (utilizarea claxonului)
Semnalele in cazul intalnirii unui autobuz in statie de tip alveola
Semnalele conducatorilor de vehicule la oprire
Utilizarea mijloacelor de avertizare sonora

lectie51_1.txt
lectie51_2.txt
lectie51_3.txt
lectie51_4.txt
lectie51_5.txt
lectie51_6.txt
lectie51_7.txt
lectie838.txt

Semnale acustice
Conductorii de autovehicule pot folosi mijloacele de avertizare sonor ,
(lectie51_5.txt) att ziua ct i noaptea, n localiti sau n afara acestora ori de cte ori
este nevoie pentru atentionarea evitarea unui pericol imediat.
Se interzice claxonatul in urmatoarele situatii:
1.
in zona de aciune a indicatorului -claxonatul interzis;
2.
la mai puin de 25 m fa de cei crora li se adreseaz;
3.
n mod repetat si abuziv.

13

Semnalele autovehiculelor cu regim special

Autovehiculele cu regim prioritar folosesc girofare cu lumini specifice fiecarei
categorii, dupa cum urmeaza.
Lumina de culoare rosie este folosita de: autoturismele de politie si pompieri.
Lumin de culoare albastr este folosita de autoturismele: poli iei, jandarmeriei,
poliiei de frontier, salvare, protecia civil, armata, serviciul romn de informa ii
(S.R.I.- ui), serviciul de protecie i paz (S.P.P . - ui), Ministerul Justiiei-Direcia
General a Penetenciarelor, procurorii criminah ti din Ministerul Public, Parchetul
Naional Anticorupie
Lumina de culoare galben este folosita de: autovehicule cu mase sau gabarit dep it
sau cele care le nso esc, cele care transport substane periculoase, cele destinate
ntreinerii, reparrii sau executrii de lucrri'de drumuri, cele de curenie strzilor,
cele de deszpezire, cele destinate tract rii vehiculelor rmase n pan, tractoarele sau
utilajele agricole.

Observatie:
1. Autovehiculele dotate cu lumini de culoare rosie si albastra pot avea si dispozitive
de avertizare sonor.
2. Semnalele de avertizare optice si sonore nu se pot folosi dect atunci cnd
vehiculele se deplaseaz la intervenie sau n misiuni cu caracter de urgen .
In cazul intalnirii unui autovehicul special in misiune cu semnalele optice rosii sau/si
sonore specifice active, conduc torii de vehicule au obligaia de a opri, de ndat , n
afara prii carosabile sau ct mai mult lng bordura din dreapta, pentru a lasa cale de
acces auovehiculelor speciale.

In cazul intalnirii unui autovehicul special in misiune cu semnalele optice albastre

sau/si sonore specifice active, conduc torii de vehicule au obligaia de a reduce viteza
i de a circula ct mai pe partea dreapt , elibernd banda pe care se deplaseaz acestea

Modului de abordare a traficului in cazul autovehiculelor cu regim special aflate in

misiune este ilustrat in urmatoarele lectii 3D.
Semnale speciale de avertizare luminoasa (politie, ambulanta, pompieri)
Semnale speciale de avertizare luminoasa (gabarit depasit)

14

lectie22.txt
lectie23.txt

CAPITOLUL IV
DEPLASAREA VEHICULELOR
Pornirea si punerea in miscare a autoturismului
Orice deplasare a unui autivehicul ncepe cu pornirea de pe loc si apoi cu punerea in
miscare a autovehiculului.
Obligatii la pornirea de pe loc a conduc torului auto:
s se asigure de nchiderea u ilor;
s stabileasca poziia oglinzilor retrovizoare astfel incat sa se poata observa cat
mai bine traficul in spatele autoturismului condus;
s-i monteze centurile de siguran ;
sa semnalizeze stnga, inten ia schimbrii poziiei autovehiculului. La pornirea
de pe loc de pe partea stng a unui drum cu sens unic se semnalizeaz dreapta.
se slbete frna de ajutor.
n timpul deplasrii cu autoturismul conduc torul auto nu are voie s
foloseasc-telefonul mobil cu excep ia existenei dispozitivului hands free i
de asemenea nu poate folosi instala ia de sonorizare care genereaza un zgomot
ce depaseste limita maxima admis.
Dupa ce conducatorul auto a parcurs toate etapele mentionate mai sus urmeaza sa puna
in miscare autoturismul, asigurandu-se permanent c pe drumul public nu se afl
vehicule n mers pe care ar putea sa le stanjeneasca n deplasare.

Punerea in miscare a autoturismului este ilustrata in urmatoarele lectii 3D. De

asemenea sunt ilustrate si cateva situatii critice care pot aparea la punerea in miscare

Punerea in miscare a autovehiculului la iesirea dintr-o coloana de autovehicule

Punerea in miscare a autovehiculului la iesirea dintr-o parcare de langa strada
Punerea in miscare a autovehiculului la iesirea dintr-o parcare de langa un bloc
Punerea in miscare a unui autovehicul parcat pe trotuar

lectie57.txt
lectie11_p.txt
lectie11_p2.txt
lectie89.txt

.
Situatii critice la punerea in miscare a autovehiculului.Elemente de prevenire

Punerea in miscare a unui autovehicul aflat pe trotuar

Iesirea dintr-o parcare de langa un bloc

15

lectie85.txt
lectie11_p1.txt

Reguli de baza privind deplasarea vehiculelor

Toate vehiculele se deplaseaz pe drumurile publice numai pe partea dreapt a
drumului n sensul de mers, indiferent c drumul este cu sens dublu sau cu sens unic.
In timpul deplasrii vehiculele snt obligate s pstreze o distan suficient fa de
marginea din dreapta a drumului si fa de vehiculele. Se menioneaza c legea nu
prevede nici o valoarea anume pentru distanta fata de vehiculele pe lng care circul,
astfel ca responsabilitatea revine canducatorului auto in cauza.

Pozitionarea autovehiculelor de-a lungul drumului public in timpul deplasarii

In timpul deplasarii exista doua situatii:
cnd benzile snt materializate
cnd benzile snt imaginare (rnduri)
Pozitionarea autovehiculelor de-a lungul drumului public in timpul deplasarii
cand benzile snt materializate
De-a lungul drumului exeptand intersectiile, vehiculele vor circula pe benzi in modul
urmator
In localitati
pe banda 1 vor circula vehiculele simple, autovehiculele de transport n comun
i autovehiculele care se deplaseaz cu vitez lent.
pe banda doi vor circula vehiculele care se deplaseaz cu vitez ridicata, putnd
fi folosit pentru depire vehiculelor care circul pe banda unu.
pe banda trei nu circul in mod curent nici un autovehicul, r mnnd liber
pentru depiri.
In aceasta maniera are loc o nc rcare corect a benzilor de circulaie incepand cu
banda din dreapta si terminand cu cea din stanga.

In afara localitatilor
Toate autovehiculele sunt obligate s circule numai pe banda unu, banda doi r mnnd
liber pentru depire i intervenii. Pe autostrzi este interzise circulaia
autovehiculelor cu gabarite sau mase dep ite, cu excepia celor autorizate .
Pe autostrad conductorului auto i este interzis urmatoarele:
s circule sau sa staioneze pe banda de urgen ;
s efectueze manevra de ntoarcere sau de mers napoi.
s remorcheze un autovehicul r mas n pan sau s intre pe autostrad cu un
autovehicul remorcat.
16

Obligatii la schimbarea benzii de circulatie

Sa se asigur c pe banda pe care inten ioneaz s intre, nu circula nici un
autovehicul pe care ar putea sa-l stanjeneasca.
Sa semnalizeze intenia schimbrii poziiei de mers a vehiculului cu cel pu in
50 m n localiti i cel puin 100 m n afara localitilor.
Observatie:
Nu se poate trece dintr-o singura manevra de pe banda 1 pe banda 3. In acest caz
trecerea se face progresiv, mai intai pe banda 2 si apoi pe banda 3.
Indiferent daca se trece pe banda din stanga sau pe cea din dreapta obligatiile raman
aceleasi.

Vitezele de deplasare
Viteza reprezinta un factor major in cazul accidentelor rutiere. In acest context viteza
de deplasare trebuie s asigure o deplasarea n condi ii de siguran maxima indiferent
de conditiile meteo sau a celor de trafic. Adaptarea vitezei trebuie sa se faca
permanent, astfel nct s poat efectua orice manevr n condiii de siguran maxim.
Limitele maxime de vitez cu care autovehiculele pot fi conduse pe drumurile publice
sunt reglementate prin lege.
Limita maxim de vitez n localiti este de 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum din
interiorul localitilor, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din
categoria A i B, i limite de vitez superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele
de vitez mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poli iei rutiere.
De asemenea in functie de intensitatea circula iei, administratorul drumului, cu avizul
poliiei rutiere, poate stabili i limite de vitez inferioare, dar nu mai pu in de 10 km/h
pentru tramvaie i de 30 km/h pentru toate autovehiculele.
Limitele maxime de vitez, n afara localitilor, sunt urmatoarele:
pe autostrzi - 130 km/h;
pe drumurile expres sau pe cele na ionale europene (E) - 100km/h;
pe celelalte categorii de drumuri - 90 km/h.
Vitezele maxime admise n afara localitilor pentru categoriile i subcategoriile de
autovehicule sunt urmtoarele:
130 km/h pe autostrzi, 100 km/h pe drumurile expres sau pe cele na ionale
europene (E) i 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele
din categoriile A i B;

17

 110 km/h pe autostrzi, 90 km/h pe drumurile expres sau pe cele na ionale

europene (E) i 80 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele
din categoriile C, D i subcategoria D1;
90 km/h pe autostrzi, 80 km/h pe drumurile expres sau pe cele na ionale
europene (E) i 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru
autovehiculele din subcategoriile A1, B1 i C1;
45 km/h, pentru tractoare i mopede.
Viteza maxim admis n afara localitilor pentru autovehiculele care tracteaz
remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mic dect viteza maxim admis pentru
categoria din care face parte autovehiculul tr gtor.
Viteza maxim admis pentru autovehicule cu mase i/sau gabarite depite ori care
transport produse periculoase este de 40 km/h n localit i, iar n afara localitilor de
70 km/h.
Viteza maxim admis n afara localitilor pentru autovehiculele ai c ror conductori
au mai puin de un an practic de conducere sau pentru persoanele care efectueaz
pregtirea practic n vederea obinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai
mic dect viteza maxim admis pentru categoria din care fac parte autovehiculele
conduse.
Articolul 123 din Regulamentul de aplicare a Ordonan ei de urgen a Guvernului nr.
195/2002 privind circula ia pe drumurile publice, stipuleaza situatiile in care viteza
trebuie sa nu depaseasca 30 km/h n localit i sau 50 km/h n afara localitilor (la
trecerea prin interseciile cu circulaie nedirijat; n curbe deosebit de periculoase; la
trecerea pe lng grupuri organizate; la trecerea pe lng animale care sunt conduse pe
partea carosabil sau pe acostament; cnd partea carosabil este acoperit cu polei,
ghea, zpad bttorit, mzg sau piatr cubic umed; pe drumuri cu denivelri,
semnalizate ca atare; n zona de ac iune a indicatorului de avertizare "Copii" precum i
a indicatorului "Accident"; la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin
indicatoare i marcaje; la schimbarea direc iei de mers prin viraje; cnd vizibilitatea
este sub 100 m n condi ii de cea, ploi toreniale, ninsori abundente)
Pe langa situatiile mentionate conducatorul auto trebuie sa circule cu o viteza care sa-i
permita deplasarea in deplina siguranta si in cazurile in care acesta:

nu are experienta sa conduca ntr-un trafic solicitant;

are o stare de disconfort care contribuie la scaderea puterii de concentrare;

nu cunoaste suficient de bine masina (demarajul, stabilitatea la viraje) ;

nu are o perceptie clara si nu are o capacitate de a anticipa anumite evenimente

nedorite.
Regimurile de viteza si situatiile in care trebuie redusa viteza sunt ilustrate in
urmatoarele lectii 3D. De asemenea sunt ilustrate si cateva situatii critice care pot
aparea datorita nerespectarii regimului de viteza.

18

Reducerea vitezei la schimbarea directiei de mers prin viraje

Reducerea vitezei la trecerile pentru pietoni nesemaforizate
Reducerea vitezei in zona de actiune a indicatorului de avertizare 'Copii'
Reducerea vitezei pe un drum cu denivelari
Reducerea vitezei la trecerea pe langa animale
Reducerea vitezei la trecerea pe langa o coloana militara
Neadaptarea vitezei intr-o curba deosebit de periculoasa
Neadaptarea vitezei intr-o intersectie nedirijata din afara localitatii
Reducerea vitezei brusc, fara motiv
Viteza minima obligatorie 40
Circulatia intr-o zona cu drum in lucru

Situatii critice privind regimurile de viteza.Elemente de prevenire

Nerespectarea regimului de viteza
Viteza excesiva in localitati
Circulatia in oras cu viteza excesiva
Nerespectarea indicatoarelor de limitare a vitezei in afara localitatii
Neadaptare vitezei la semafor

lectie781.txt
lectie780.txt
lectie779.txt
lectie778.txt
lectie777.txt
lectie776.txt
lectie775.txt
lectie774.txt
lectie773.txt
lectie772.txt
lectie103.txt

lectie771.txt
lectie769.txt
lectie101.txt
lectie102.txt
lectie830.txt

PRIORITATI

Prioritatea si pierderea prioritatii

Prioritatea reprezinta dreptul unui autovehicul de a trece inaintea altui vehicul atunci
cnd se ntlnesc, iar pierderea priorit ii este situaia nvers prioritii. Prioritatea in
intersectii se stabileste in functie de importanta unui drum fata de alt drum. Prioritatea
trebuie inteleasa si respectata cu strictete avand in vedere faptul ca reprezinta o alta
cauza majora a producerii accidentelor. In cazul unei situatii in care trebuie sa se
acorde prioritate, ambii conducatori auto trebuie sa reduca viteza si sa acorde prioritate
sau sa li se acorde prioritate numai dupa ce au inteles bine ce trebuie sa faca atat el cat
si celalalt participant la trafic.
Acordarea prioritii se face atat prin lege cat si prin indicatoare, marcaje sau
semafoare.
Prin lege, atunci cnd legea stabile te anumite locuri fr intalarea unui alt mijloc de
semnalizare. De exemplu prioritatea de dreapta sau prioritatea de ramp .
Prin indicatoare, atunci cnd se stabilesc anumite indicatoare care stabilesc care
vehicule au prioritate.
Prioritatea de dreapta
Prioritatea de dreapta este o prioritate acordat prin lege si se aplica n interseciile cu
circulaia nedirijat, sau cu sens giratoriu i n toate cazurile de egalitate. Daca doua
sau mai multe vehicule se apropie simultan de o intersec ie nedirijat sau cu sens
giratoriu, atunci cel care va trece primul este cel aflat in dreapta. In situa iile de

19

egalitate ntlnite n nterseciile dirijate sunt rezolvate tot prin regula priorit ii de
dreapta.

Prioritatea drumului cu prioritate

Drumul cu prioritate este semnalizat participantilor la trafic prin indicatorul "Drum cu
prioritate". Conducatorii de autovehicule care circul pe un sector de drum la nceputul
cruia ntlnesc indicatorul "Drum cu prioritate , vor circula prin intersec ie fara a
acorda prioritate vehiculele care circul pe drumurile care intersecteaz drumul cu
prioritate. Conducatorii de autovehicule care circul pe un sector de drum fara
priorotate in mod oblicatorii la intersectia cu dumul cu prioritate vor intalni indicatorul
Oprire sau Cedeaza trecerea.

Prioritatea fata de circulatia din sens invers

Prioritatea fata de circulatia din sens invers este o prioritate acordat prin indicatoare si
se aplica pe sectoare de drum ngustat nu au loc s circule dou vehicule unul pe langa
altul. Aceste indicatoare sunt plasate de regula inainte podurilor inguste si a
drumurilor in lucru unde nu pot circula doua autovehicule unul pe langa celalalt. In
momentul intalnirii unei asemenea portiuni de drum, au prioritate, vehiculele care
ntlnesc indicatorul "Prioritate fa de circulaia din sens invers". Conducatorii de
autovehicule care intalnesc indicatorul "Prioritate pentru circula ia din sens invers" nu
au prioritate si trebuie sa opreasca daca din sens invers circula un alt autovehicul.

Prioritatea de rampa
Prioritatea de rampa este o prioritate acordat prin lege vehiculelor care urc fa de
cele care coboar si se aplica pe sectoarele de drum in rampa cu declivit i, unde nu au
loc s circule dou vehicule unul pe lng cellalt. Aceasta prioritate a fost stipulata
prin lege deoarece pornirea in rampa este mai dificila, iar in unele conditii polei,
mazga este chiar imposibila.
Cateva aspecte privind reglementarea prioritatii intre doau sau mai multe autovehicule
sunt ilustrate in urmatoarele lectii 3D.

Obligatia de a acorda prioritate de trecere intr-o intersectie nedirijata

Intersectii nedirijate - prioritate de dreapta
Obligatia de a acorda prioritate de trecere in panta fata de cel care urca
Obligatia de a acorda prioritate de trecere la iesirea din zonele pietonale
Circulatie din sensuri opuse pe drumuri publice inguste situatia 1
Circulatie din sensuri opuse pe drumuri publice inguste situatia 2
Circulatia tramvaielor pe drumul public
Reguli de circulatie la intalnirea unui tramvai
Intersectia cu un tramvai care vireaza stanga

20

lectie791.txt
lectie797.txt
lectie792.txt
lectie790.txt
lectie782.txt
lectie783.txt
tramvai.txt
lectie201.txt

Ordinea de prioritate ntre semnalele: ambulantei, politistului si semafoare

lectie19.txt
Ordinea de prioritate ntre semnalele: politistului, semnalizarea temporara si semafoare lectie20.txt
Ordinea de prioritate ntre semnalele: autovehiculelor de politie, indicatoare si marcaje lectie21.txt

CAPITOLUL V

Circulatia in intersectii
Definitie - Se numete intersectie orice intersectare de drumuri indiferent de marimea
si configuratia lor (perpendiculare, oblige, in Y etc). Trebuie mentionat faptul ca att
forma ct i mrimea drumurilor care se intersecteaza nu poate schimba reglement rile
de aplicare a regulilor de circula ie.

Preselectia
In toate cazurile interseciile au zon de preselectare de aproximativ 50 m inainte de a
ajunge la coltul intersectiei. Avand in vedere faptul ca in apropierea intersectiilor
circulatia se complica, in zona de preselectie nu se poate schimba pozi ia de mers a
vehiculului. Aceasta regula este valabila indiferent daca benzile sunt separate de linia
continua.
Circulatia in zona de preselectie si dupa traversarea intersectiei este ilustrata in
urmatoarele lectii 3D.
Banda de stocaj pentru virajul la stanga
Circulatia in zona de preselectie
Preselectie la apropierea de o intersectie care nu este prevazuta cu marcaje

lectie06.txt
lectie200.txt
lectie799.txt

Circulatia in intersectiile dirijate

Dup modul de dirijare a intersec iile acestea se grupeaza n:
intersecii dirijate de semnalul agen ilor de circulaie;
intersecii dirijate de semnalele semafoarelor electrice;
intersecii dirijate de indicatoare pentru reglementarea priorit i in intersecie;
In figurile urmatoare se reprezinta cele trei tipuri de intersectii

21

Intersectie dirijata de un agent de circulatie

Intersectie dirijata prin intermediul semafoarelor

22

Intersectie dirijata prin intermediul indicatoarelor

In cazul in care intr-o intersectie sunt plasate semafoare electrice si indicatoare pentru
reglementarea prioriti si se mai se afla si un agent de circulatie atunci se respecta
indicatiile agentului de circulatie. Daca in intersectia respectiva se afla plasate numai
semafoare electrice si indicatoare pentru reglementarea priorit i, atunci se respecta
indicatiile semafoarelor. In cazul in care semafoarele nu functioneaza atunci se
respecta semnificatia indicatoarelor pentru reglementarea priorit i.
Atentie! In situatia in care doar o lampa de la un semafor nu functioneaza prioritatea
este reglementata tot de semafoare. Participantii la trafic trebuie sa deduca culoarea
semaforului care nu functioneaza din culorile celorlalte semafoare.

Modul de abordare a circulatiei in intersectie cat si obligatiile conducatorilor auto sunt

ilustrate in urmatoarele lectii 3D.

Intersectie nesemaforizata
Intersectie semaforizata
Intersectie semaforizata cu 4 benzi pe sens
Circulatia in zona de preselectie
Preselectie la apropierea de o intersectie care nu este prevazuta cu marcaje
Semafor cu sageata verde pentru virajul la dreapta
Circulatia intr-o intersectie in care se afla si un biciclist
Circulatia intr-o intersectie fara a forta culoarea galbena

23

lectie64.txt
intersectie1.txt
papadie.txt
lectie200.txt
lectie799.txt
lectie202.txt
lectie97.txt
lectie99.txt

Avand in vedere faptul ca in intersectii sau in apropierea acestora au avut loc un numar
mare de accidente, in cele ce urmeaza se prezinta cateva situatii in care au fost
implicati conducatori auto care nu au respectat semnificatia indicatoarelor sau conduita
preventiva.

Autovehicul care semnalizeaza dreapta si se deplaseaza inainte

Depasirea unui autobuz intr-o intersectie
Pieton care traverseaza strada si este mascat de o autoutilitara
Nerespectarea indicatorului 'OPRIRE' si depasirea intr-o intersectie
Nerespectarea indicatorului 'OPRIRE' si depasirea vitezei legale
Neacordarea prioritatii unui biciclist
Neacordarea prioritatii unui pieton mascat de un vehicul
Fortarea culorii galbene a semaforului
Neacordarea prioritatii la virajul la stanga
Blocarea circulatiei intr-o intersectie
Neatentie la intalnirea indicatorului OPRIRE
Situatie critica, obligatia de a ceda trecerea

lectie84.txt
lectie75.txt
lectie74.txt
lectie73.txt
lectie72.txt
lectie96.txt
lectie100.txt
lectie98.txt
intersectie2.txt
lectie725.txt
lectie754.txt
lectie800.txt

Circulatia in intersectiile nedirijate

Definitie: Se numete intersecie nedirijat, intersecia n care nu se afla nici unul din
cele trei mijloace de dirijare existente: agent de circula ie care s dirijeze, semafoare n
funciune sau indicatoare de reglementare a priorit ii in intersecie.

Obligatiile conducatorului de vehicul la trecerea printr-o intersectie nedirijata. In cazul

apropierii de o intersectie nedirijata si a traversarii acesteia, conducatorii auto au
urmatoarele obligatii:
sa reduca viteza indiferent de direc ia de mers;

24

 sa ocupe locul corespunzator directiei de mers inainte de a intra n

zonadepreselccie, innd cont de faptul c intersecia are benzi materializate sau
benzi imaginare (rnduri).
dac n intersecie se va executa un viraj la stanga sau dreapta, atunci se va
menine semnalizarea n funciune tot timpul ct se circul n zona de
preselectare.
se asigur de prezena indicatoarelor in intersectie i le respect.
noaptea se semnalizeaz prin schimbarea alternativ de cteva ori a fazei scurte
cu cea lung.
se respect urmtoarele reguli de prioritate i de pierdere a prioriti
1. prioritate de dreapta la p trunderea n intersecie;
2. prioritate speciala pentru autovehiculele cu regim special si pentru
tramvai;
3. se pierde prioritatea fa de pietonii care traverseaz prin locuri
semnalizate ca treceri pentru pietoni.
nu se permite dep irea n aceste intersecii.
dac n aceste intersecii exist lamp cu lumin galben intermitenta,
intersecia rmne n continuare nedirijat .
Modul de reglementare a circulatiei intr-o intersectie nedirijata este ilustrat in
urmatoarea lectie 3D:

Intersectii nedirijate - prioritate de dreapta

lectie797.txt

Circulatia in intersectiile cu sens giratoriu

Definitie: Se numete intersecie cu sens giratoriu intersecia care are n mijloc un
spatiu sub forma unui cerc, interzis circulatiei (vezi figura de mai jos).

25

n interseciile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care circul n

interiorul acestora au prioritate fa de cele care urmeaz s ptrund n intersecie. In
urma acestor reglementari intersectiile cu sens giratoriu au devenit intersectii dirijate,
iar fluenta circulatiei in aceste intersectii a crescut considerabil. De asemenea regulile
de circulatie intr-o asemenea intersectie sunt simple si nu reprezinta surse generatoare
de accidente. In multe situatii intersectiile cu sens giratoriu au indicatorul cedeaza
trecerea plasat la fiecare intrarea a acestora.
Modul de reglementare a circulatiei intr-o intersectie cu sens giratoriu este ilustrat in
urmatoarea lectie 3D:
Sens giratoriu

giratoriu.txt

CAPITOLUL VI
MANEVRE

Depirea

Depirea este manevra prin care un vehicul trece naintea altui vehicul ori pe
lng un obstacol, aflat pe acela i sens de circulaie, prin schimbarea direc iei de mers
i ieirea de pe banda de circula ie sau din irul de vehicule n care s-a aflat ini ial.

Fazele depasirii sunt ilustrate in figurile urmatoare:

26

Initiere depasire

Continuare depasire

Finalizare depasire

27

Depirea se efectueaz numai pe partea stng a vehiculului depit.

Tramvaiul sau vehiculul al crui conductor a semnalizat intenia i s-a ncadrat
corespunztor prsirii sensului de mers spre stnga se dep ete prin partea dreapt.
Excepie: Tramvaiul aflat n mers poate fi depit i pe partea stng atunci
cnd drumul este cu sens unic sau cnd ntre ina din dreapta i marginea trotuarului
nu exist spaiu suficient.
Observatie: nu constituie dep ire situaia n care un vehicul circul mai
repede pe una dintre benzi dect vehiculele care circul pe alt band n acelai sens de
circulaie.
Conductorul de vehicul care efectueaz depirea este obligat:
a) s se asigure c acela care l urmeaz sau l preced nu a semnalizat inten ia
nceperii unei manevre similare i c poate depi fr a pune n pericol sau f r a
stnjeni circulaia din sens opus;
b) s semnalizeze inten ia de efectuare a depirii;
c) s pstreze n timpul depirii o distan lateral suficient fa de vehiculul dep it;
d) s reintre pe banda sau n irul de circulaie iniial dup ce a semnalizat i s-a
asigurat c poate efectua aceast manevr n condiii de siguran pentru vehiculul
depit i pentru ceilali participani la trafic.
Conductorul de vehicul care urmeaz s fie depit este obligat:
a) s nu mreasc viteza de deplasare;
b) s circule ct mai aproape de marginea din dreapta a p rii carosabile sau a benzii pe
care se deplaseaz.

Se interzice depirea vehiculelor n urmtoarele cazuri:

a) n intersecii cu circulaia nedirijat;
b) n apropierea vrfurilor de ramp , cnd vizibilitatea este redus sub 50 m;
c) n curbe i n orice alte locuri unde vizibilitatea este redus sub 50 m;
d) pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri i n tuneluri. Prin excep ie, pot fi
depite n aceste locuri vehiculele cu trac iune animal, motocicletele fr ata,

28

mopedele i bicicletele, dac vizibilitatea asupra drumului este asigurat pe o distan

mai mare de 20 m, iar l imea drumului este de cel pu in 7 m;
e) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare i marcaje;
f) pe trecerile la nivel cu calea ferat curent i la mai puin de 50 m nainte de acestea;
g) n dreptul staiei pentru tramvai, atunci cnd acesta este oprit, iar sta ia nu este
prevzut cu refugiu pentru pietoni;
h) n zona de aciune a indicatorului "Depirea interzis";
i) cnd pentru efectuarea manevrei se ncalc marcajul continuu, simplu sau dublu,
care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circul , chiar i parial, pe sensul
opus, ori se ncalc marcajul care delimiteaz spaiul de interzicere;
j) cnd din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conduc torul acestuia este obligat s
efectueze manevre de evitare a coliziunii;
k) pe sectorul de drum unde s-a format o coloan de vehicule n ateptare, dac prin
aceasta se intr pe sensul opus de circula ie.
Punctele i) i j) fac referire la manevra de triplare si anume triplare din spate respectiv
triplare din fa.
Se consider triplare din fa, faptul c un vehicul aflat n dep irea altui
vehicul, ncalc sau trece de axa drumului i pe sensul opus se afl un alt vehicul.
Se consider triplare din spate faptul c un vehicul depete vehicule care, la
rndul lor, se afl n depirea altor vehicule i ncalc sau trece de axa Iongitudinal a
drumului.

Se interzice depirea coloanei oficiale. Conductorii de autovehicule care

se apropie de o coloan oficial o pot depi dac li se semnalizeaz aceast manevr
de ctre poliistul rutier. Se interzice altor participani la trafic intercalarea sau ataarea
la o astfel de coloan oficial.
Spaiul total necesar depirii n funcie de viteza autovehiculelor este dat
in tabelul de mai jos:

29

Viteza kw/h a autovehiculului

Spaiul total necesar

depirii

depit

care depete

40

50

325

40

60

195

40

80

130

50

60

450

50

70

263

50

80

195

60

70

595

60

80

340

60

90

255

80

90

945

80

100

525

80

120

315

Sanciuni:
1) Constituie contraven ie i se sancioneaz cu amenda prev zut n clasa a II-a
de sanciuni i cu aplicarea sanciunii contravenionale complementare a suspend rii
exercitrii dreptului de a conduce pentru o perioad de 30 de zile svrirea de ctre
conductorul de autovehicul sau tramvai a urm toarelor fapte:
a) dep irea coloanelor de vehicule oprite la culoarea ro ie a semaforului sau
la trecerile la nivel cu calea ferat;
b) nerespectarea regulilor privind dep irea;
2) Constituie contraven ie i se sancioneaz cu amenda prev zut n clasa a IIIa de sanciuni i cu aplicarea sanciunii contravenionale complementare a suspend rii
30

dreptului de a conduce pentru o perioad de 60 de zile svrirea de ctre conductorul

de autovehicul sau tramvai a urm toarelor fapte:

nerespectarea regulilor privind

prioritatea de trecere, dep irea sau trecerea la culoarea ro ie a semaforului, dac prin
aceasta s-a produs un accident de circula ie din care a rezultat avarierea unui vehicul
sau alte pagube materiale;
Pn la expirarea perioadei de suspendare a exercit rii dreptului de a
conduce, conduc torul de autovehicul i tramvai trebuie s se prezinte la serviciul
poliiei rutiere care l are n eviden , pentru verificarea cunoaterii regulilor de
circulaie, dup cum urmeaz: cnd permisul de conducere i-a fost re inut pentru
conducerea sub influen a buturilor alcoolice sau pentru nerespectarea regulilor
privind prioritatea de trecere, dep irea sau trecerea la culoarea ro ie a semaforului,
dac prin aceasta s-a produs un accident de circula ie din care a rezultat avarierea unui
vehicul sau alte pagube materiale;

OPRIREA
Se consider oprire imobilizarea voluntar a unui vehicul pe drumul public, pe
o durat de cel mult 5 minute
Oprirea este de dou feluri:
voluntar
sau
voit
cand
conducatorul
a)oprirea
imobilizeaza vehiculului fara a fi constrans de imprejurari;

autovehiculului

b)oprirea obligatorie sau fortuit, atunci cnd un conduc tor de autovehicul este
obligat s opreasc, independent de voin a sa.
Cele dou feluri de opriri se deosebesc prin durata opririi si pozi ia n care se oprete.
Cazurile n care se interzice oprirea se refer numai la oprirea voluntar
Nu se consider oprire in urmatoarele situatii:
a) imobilizarea vehiculului att timp ct este necesar pentru mbarcarea sau
debarcarea unor persoane, dac prin aceast manevr nu a fost perturbat circulaia pe
drumul public respectiv;

31

b) imobilizarea autovehiculului avnd o mas total maxim autorizat de pn la

3,5 tone, att timp ct este necesar pentru opera iunea de distribuire a m rfurilor
alimentare la unitile comerciale. (pentru autovehiculele care transport mrfuri i
depesc masa total maxim autorizat de 3,5 tone, administratorul drumului public
mpreun cu autoritile administraiei publice locale, cu avizul poli iei rutiere, vor
stabili programe sau intervale orare pe timpul nop ii, n care oprirea sau sta ionarea
este permis pentru distribuirea m rfurilor.)
Manevra de oprire se execut , de regul, n afara prii carosabile, iar acolo
unde nu exist asemenea condiii, ct mai aproape de marginea din dreapta a drumului,
pe acostament sau lng bordur ori n spaiile de parcare, iar noaptea, cu prec dere, n
locuri iluminate.
V ehiculul oprit pe partea carosabil trebuie aezat lng i n paralel cu marginea
acesteia, pe un singur rnd, dac printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune
altfel. Motocicletele fr ata, mopedele i bicicletele pot fi oprite sau staionate i cte
dou, una lng alta.
n localiti, pe drumurile cu sens unic, oprirea voluntar a vehiculelor este
permis i pe partea stng, dac rmne liber cel puin o band de circulaie.
n afara localitilor oprirea voluntar a vehiculelor se face n afara p rii
carosabile, iar atunci cnd nu este posibil, ct mai aproape de marginea din dreapta a
drumului, paralel cu axa acestuia.
Administratorul drumului public poate permite oprirea, par iala ori totala, a unui
vehicul pe trotuar, cu respectarea marcajului, iar n lipsa acestuia, numai dac rmne
liber cel puin un culuoar de minimum 1 m l ime nspre marginea opus prii
carosabile, destinat circulaiei pietonilor.

Obligaiile conductorilor autovehiculelor oprite

Conductorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice, care se
ndeprteaz de acestea, sunt obliga i s acioneze frna de ajutor, s opreasc
funcionarea motorului i s cupleze ntr-o treapt de vitez inferioar sau n cea de
parcare dac autovehiculul are transmisie automat .

32

n cazul imobilizrii involuntare a autovehiculului n pant sau n ramp, pe

lng obligaiile anterioare conduc torul trebuie s bracheze roile directoare.
n cazul imobilizrii involuntare a autovehiculului n pasaje subterane sau n
tuneluri, conductorul acestuia este obligat s opreasc funcionarea motorului.
Conductorii de vehicule sunt obligai s semnalizeze oprirea i punerea n
micare.
Intenia conductorilor de autovehicule, tramvaie sau mopede de a efectua
manevra de oprire se semnalizeaz prin punerea n funciune a luminilor indicatoare de
direcie cu cel puin 50 m n localiti i 100 m n afara localitilor, nainte de
nceperea efecturii manevrei.

Oprirea obligatorie sau fortuit are loc atunci cand:

barierele sau semibarierele sunt coborte, n curs de coborre sau de ridicare;
semnalul cu lumini roii i/sau semnalul sonor sunt n func iune;
se ntlnete indicatorul "Trecerea la nivel cu calea ferat simpl, fr bariere",
"Trecerea la nivel cu calea ferat dubl, fr bariere" sau "Oprire".
vehiculele trebuie s opreasc, n ordinea sosirii, n locul n care exist
vizibilitate maxim asupra cii ferate fr a trece de indicatoarele "Trecerea la
nivel cu calea ferat simpl, fr bariere", "Trecerea la nivel cu calea ferat
dubl, fr bariere" sau "Oprire" sau, dup caz, naintea marcajului pentru
oprire ori naintea barierelor sau semibarierelor, cnd acestea sunt nchise, n
curs de coborre sau de ridicare.
semaforul are culoare ro ie. V ehiculul trebuie oprit naintea marcajului pentru
oprire sau, dup caz, pentru trecerea pietonilor, iar n lipsa acestuia, n dreptul
semaforului. Dac semaforul este instalat deasupra ori de cealalt parte a
interseciei, n lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor,
vehiculul trebuie oprit nainte de marginea p rii carosabile a drumului ce
urmeaz a fi intersectat.
intalneste un politist care dirijeaz circulaia:

33

a) braul ridicat vertical semnific "atenie, oprire" pentru toi participanii la

trafic care se apropie, cu excep ia conductorilor de vehicule care nu ar mai putea opri
n condiii de siguran. Dac semnalul este dat ntr-o intersecie, aceasta nu impune
oprirea conductorilor de vehicule care se afl deja angajai n traversare;
b) braul sau braele ntinse orizontal semnific "oprire" pentru toi participanii la
trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circul din direcia sau direciile
intersectate de braul sau braele ntinse. Dup ce a dat acest semnal, poli istul poate
cobor braul sau braele, poziia sa nsemnnd, de asemenea, "oprire" pentru
participanii la trafic care vin din fa ori din spate;
intalneste autoritati sau persoane care au dreptul sa opreasca autovehiculele
a) poliitii de frontier;
b) ndrumtorii de circulaie ai Ministerului Aprrii;
c) agenii de cale ferat, la trecerile la nivel;
d) personalul autorizat din zona lucr rilor pe drumurile publice;
e) membrii patrulelor colare de circulaie, la trecerile pentru pietoni din apropierea
unitilor de nvmnt;
f) nevztori, prin ridicarea bastonului alb, atunci cnd ace tia traverseaz strada.
intalneste un poliist de la politia rutiera aflat ntr-un autovehicul al poli iei care
executa semnale cu braul, cu sau fr baston reflectorizant, scos pe partea
lateral dreapt a vehiculului. Acest semnal semnific oprire pentru
conductorii vehiculelor care circul n spatele autovehiculului poli iei. Acelai
semnal efectuat pe partea stng a autovehiculului semnific oprire pentru
conductorii vehiculelor care circul pe banda din partea stng n acelai sens
de mers ori n sens opus celui al autovehiculului poli iei.

Oprirea voluntar este interzisa in urmatoarele situatii:

a) n zona de aciune a indicatorului "Oprirea interzis ";
b) pe trecerile la nivel cu calea ferat curent i la o distan mai mic de 50 m
nainte i dup acestea;
c) pe poduri, pe i sub pasaje denivelate, precum i pe viaducte;
d) n curbe i n alte locuri cu vizibilitate redus sub 50 m;

34

e) pe trecerile pentru pietoni ori la mai pu in de 25 m nainte i nainte de acestea;

f) n intersecii, inclusiv cele cu circulaie n sens giratoriu, precum i n zona de
preselecie unde sunt aplicate marcaje continue, iar n lipsa acestora, la o distan mai
mic de 25 m de col ul interseciei;
g) n staiile mijloacelor de transport public de persoane, precum i la mai puin de
25 m nainte i dup acestea;
h) n dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabil , dac prin aceasta se stnjene te
circulaia a dou vehicule venind din sensuri opuse, precum i n dreptul marcajului
continuu, n cazul n care conduc torii celorlalte vehicule care circul n acelai sens ar
fi obligai, din aceast cauz, s treac peste acest marcaj;
i) n locul n care se mpiedic vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal
luminos;
j) pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnifica iile "Drum
ngustat", "Prioritate pentru circulaia din sens invers" sau "Prioritate fa de circulaia
din sens invers";
k) pe pistele obligatorii pentru pietoni i/sau bicicliti ori pe benzile rezervate unor
anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare;
l) pe platforma cii ferate industriale sau de tramvai ori la mai pu in de 50 m de
acestea, dac circulaia vehiculelor pe ine ar putea fi stnjenit sau mpiedicat;
m) pe partea carosabil a autostrzilor, a drumurilor expres i a celor naionale
europene (E);
n) pe trotuar, dac nu se asigur spaiu de cel puin 1 m pentru circulaia pietonilor;
o) pe pistele pentru biciclete;
p) n locurile unde este interzis depirea.

Pentru a nu genera situatii care ar putea cauza accidente sau pentru a nu creea
ambuteiaje se interzice:
conductorilor de vehicule s reduc brusc viteza ori s efectueze o oprire
neateptat, fr motiv ntemeiat.

35

 conductorului de autovehicul i pasagerilor ca n timpul opririi s deschid ori

s lase deschise uile acestuia sau s coboare fr s se asigure c nu creeaz un
pericol pentru circulaie.
folosirea triunghiurilor reflectorizante ori a luminilor de avarie n mod
nejustificat sau pentru a simula o r mnere n pan n locurile unde oprirea este
interzis.
oprirea sai circulaia pe banda de urgen, cu excepia cazurilor justificate,
precum i a autovehiculelor cu regim de circula ie prioritar.

Sanciuni
Constituie contravenii i se sancioneaz cu amenda prev zut n clasa a III-a
de sanciuni oprirea autovehiculelor destinate transportului public de persoane n alte
locuri dect n staiile semnalizate ca atare;
Constituie contravenie i se sancioneaz cu amenda prevzut n clasa a
IV-a de sanciuni i cu aplicarea sanciunii complementare a suspend rii exercitrii
dreptului de a conduce pentru o perioad de 90 de zile svrirea de ctre conductorul
de autovehicul sau tramvai daca nu se opreste la trecerea la nivel cu calea ferat cnd
barierele sau semibarierele sunt coborte ori n curs de coborre sau cnd semnalele cu
lumini roii i/sau sonore sunt n func iune;

Svrirea de ctre conductorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai

multor contravenii atrage, pe lng amend, i aplicarea unui num r de puncte de
penalizare, dup cum urmeaz:
a) 2 puncte de penalizare pentru oprirea neregulamentar ;
b) 3 puncte de penalizare pentru oprirea nejustificat sau circulaia pe banda de
urgen a autostrzilor sau oprirea pe partea carosabil a drumurilor expres sau a
drumurilor naionale europene (E);

36

c) 6 puncte de penalizare pentru nerespectarea semnifica iei indicatoarelor Trecere la

nivel cu o cale ferat simpl, fr bariere, Trecere la nivel cu o cale ferat dubl, fr
bariere sau Oprire, instalate la trecerea la nivel cu o cale ferat .

STAIONAREA
Stationarea este o manevr voluntar care rezulta prin transformarea unei opriri
voluntare care a depasit cele 5 minute sau in momentul in care conduc torul a prsit
vehiculul. Se mentioneaza faptul ca oprirea obligatorie sau fortuit mai mult de 5
minute nu se considera stationare
Avand in vedere ca orice stationare este mai intai o oprire voluntara, conducatorul
autovehiculului stationat trebuie sa respecte toate obligatiile de la oprirea voluntara.
Dac conductorul prsete vehiculul, este obligat s scoat cheia din contact, s
introduc maneta schimbtorului de vitez ntr-o vitez inferioar sau in marsarier, s
l asigure cu frana de ajutor, s ridice geamurile i s ncuie uile.
Pe timp de noapte este interzisa sta ionarea pe drumurile publice a urmatoarelor
categorii de vehicule: tractoare, remorci, vehiculelor cu trac iune animal, a celor trase
sau mpinse cu braul, precum i a autovehiculelor care transport materiale
periculoase .
De asemenea unn vehicul poate fi oprit sau sta ionat cu toate luminile stinse, n
locurile n care aceste manevre sunt permise, atunci cnd se afl :
a) pe un drum iluminat, astfel nct vehiculul este vizibil de la o distan de cel puin
50 m;
b) n afara prii carosabile, pe un acostament consolidat;
c) n localiti, la marginea prii carosabile, n cazul motocicletelor cu dou roi,
fr ata i a mopedelor, care nu sunt prev zute cu surs de energie.

INTERZICEREA STAIONRII
Staionarea este interzis n toate cazurile n care oprirea este interzis . Pe langa
situatiile in care este interzisa oprirea, stationarea este interzisa si in urmatoarele
situatii:
n zona de aciune a indicatorului staionarea interzis, care are aceeai
zon de aciune i mod de amplasare cu a indicatorului "Oprirea interzis "

37

n zona marcajului care interzice sta ionarea

pe drumurile publice cu o l ime mai mic de 6 m.
n dreptul cilor de acces care deservesc propriet ile alturate dramului public.
pe partea carosabil a drumurilor naionale. Daca nu este posibil scoaterea n
afara prii carosabile, vehiculele vor staiona ct mai aproape de marginea din
dreapta drumului.
n pant sau ramp, pe lungimea ei, dar nu i la vrf de pant sau ramp unde
toate manevrele sunt interzise.

NTOARCEREA
Intoarcerea este manevra de schimbare a sensului de mers pe acela i drum.
Intoarcerea se poate executa in dou feluri:
- prin manevre nainte i napoi
- printr-un viraj ( ocolire )
Indiferent de felul n care se execut ntoarcerea obligaiile sunt aceleai si
anume:
a) s se asigure c n locul respectiv manevra este posibil i permis;
b) s se asigure c din fa, din spate sau din lateral nu circul n acel moment
nici un vehicul;
c) se pierde prioritatea fa de toate vehiculele aflate n mers pe
drumul public;
d) intenia conductorilor de autovehicule, tramvaie sau mopede care urmeaz s
efectueze ntoarcere, se semnalizeaz prin punerea n funciune a luminilor indicatoare
de direcie cu cel puin 50 m n localiti i 100 m n afara localitilor, nainte de
nceperea efecturii manevrelor.

Intoarcerea vehiculului este interzisa in urmatoarele situatii:

a) n locurile n care este interzis oprirea voluntar a vehiculelor, cu excepia
cazurilor prevzute n intersecii, inclusiv cele cu circulaie n sens giratoriu;
b) n interseciile n care este interzis virajul la stnga, precum i n cele n care,
pentru efectuare, este necesar manevrarea nainte i napoi a vehiculului;
c) n locurile unde soliditatea drumului nu permite;
d) pe drumurile cu sens unic;
e) pe marcajul pietonal;
38

f) n locurile n care este instalat indicatorul "ntoarcerea interzis ".

Sanciuni
Svrirea de ctre conductorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai
multor contravenii atrage, pe lng amend, i aplicarea unui num r de puncte de
penalizare, dup cum urmeaz:
a) 2 puncte de penalizare pentru nerespectarea regulilor privind manevra de
ntoarcere.
b) 3 puncte de penalizare pentru nerespectarea regulilor privind manevra de
ntoarcere, dac prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui
vehicul sau alte pagube materiale.
c) 6 puncte de penalizare pentru executarea pe autostrad a manevrei de
ntoarcere.

MERSUL NAPOI
Mersul napoi este manevra de deplasare a unui vehicul cu spatele contrar sensului
normal de mers. La mersul napoi se respect toate obligaiile de la pornirea de pe loc,
cu asigurarea n mod deosebit n spate i semnalizarea cu luminile pentru mersul
napoi. Se recomand dotarea autovehiculelor i cu dispozitive sonore pentru
semnalizarea acestei manevre. Mersul napoi este interzis n toate cazurile unde
oprirea este interzis.
Pe timpul execut rii manevrei de mers napoi soferul este exceptat de la
obligaia de a purta centura de siguran .

Mersul inapoi se executa in urmatoare situatii

(1) Pe drumurile publice nguste i/sau cu declivitate, unde trecerea vehiculelor care
circul din sensuri opuse, unele pe lng altele, este imposibil sau periculoas, se
procedeaz dup cum urmeaz:
a) la ntlnirea unui ansamblu de vehicule cu un autovehicul, conduc torul
autovehiculului trebuie s manevreze cu spatele;

39

b) la ntlnirea unui vehicul greu cu un vehicul u or, conductorul vehiculului uor

trebuie s manevreze cu spatele;
c) la ntlnirea unui vehicul care efectueaz transport public de persoane cu un
vehicul de transport mrfuri conductorul acestuia din urm trebuie s manevreze cu
spatele.
(2) n cazul vehiculelor de aceea i categorie, obligaia de a efectua o manevr de
mers napoi revine conduc torului care urc, cu excepia cazului cnd este mai u or i
exist condiii pentru conductorul care coboar s execute aceast manevr, mai ales
atunci cnd se afl aproape de un refugiu.
Mersul inapoi se interzice in urmatoarele cazuri:
a) n cazurile n care este interzis ntoarcerea, cu excep ia interzicerii pe drumurile
pe sens unic
b) pe o distan mai mare de 50 m;
c) la ieirea de pe proprieti alturate drumurilor publice.
In locurile n care mersul napoi este permis, dar vizibilitatea n spate este
mpiedicat, vehiculul poate fi manevrat napoi numai atunci cnd conduc torul
acestuia este dirijat de cel pu in o persoan aflat n afara vehiculului. Persoana care
dirijeaz manevrarea cu spatele a unui vehicul este obligat s se asigure c manevra
se efectueaz fr a pune n pericol siguran a participanilor la trafic.

Sanciuni
Svrirea de ctre conductorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai
multor contravenii atrage, pe lng amend, i aplicarea unui num r de puncte de
penalizare, dup cum urmeaz:
a) 2 puncte de penalizare pentru erespectarea regulilor privind manevra de
mers napoi.
b) 3 puncte de penalizare pentru nerespectarea regulilor privind manevra
de mers napoi, dac prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea
unui vehicul sau alte pagube materiale.

40

c) 6 puncte de penalizare pentru executarea pe autostrad a manevrei de

mers napoi.

PARCAREA
Parcarea este o staionare n locuri special amenajate pentru parcare i
semnalizate prin indicatoare sau marcaje de parcare. Pozi ia vehiculului n parcare
respect marcajul locului de parcare. Pozitia autovehiculelor poate fi: perpendicula,
oblic sau paralela cu axul drumului. Orientarea este de regula cu fa a la bordur.
Conducatorilor autovehiculelor parcate le revin aceleasi abligatii ca si la stationare,
mai putin obligatia de a lasa luminile de pozitie (stationare) aprinse pe timp de noapte.
In cazul unui vehicul care transport produse sau substan e periculoase,
destinaia final pentru parcarea autovehiculului se stabileste impreuna cu unit ile
Inspectoratului General pentru Situa ii de Urgen si sub observatia directa a unitatilor
de poliie din acea localitate.

Sanctiuni
Se acorda 6 puncte de penalizare pentru parcarea autovehiculelor pe autostrad sau n
alte locuri dect cele special amenajate i semnalizate corespunzator.

CAPITOLUL 7
ASPECTE PRACTICE PRIVIND UTILIZAREA
AUTOVEHICOLULUI
Obligaiile conductorilor de autovehicule:
sa aiba in vedere starea tehnica a masinii si sa verifice aspectele tehnice ce
tin de siguranta in trafic si de buna functionare a sistemelor de semnalizare.
s aib asupra lor n timpul conducerii: permisul de conducere, certificatul
de nmatriculare, dovada de inspec ie tehnic, cartea de identitate, licen a de
execuie; atestatul de taximetrist sau instructor auto, alte documente
prevzute de lege.
s circule numai pe sectoarele de drum pe care i este permis accesul;
s aib n autovehicul trusa medical , triunghiuri reflectorizante i stingtor
de incendiu omologate;
s transporte poliitii la cererea acestora, pentru luarea de m suri legale ce
nu sufer amnare i nu pot fi aduse la ndeplinire altfel;
s nmneze, la cerere, poli istului, documentele prevzute de lege, precum
i cele referitoare ia bunurile transportate;
s opreasc imediat autovehiculul la semnalul poli itilor de frontier aflai
n zona de competen ;

41

 s sesizeze organul de poli ie cel mai apropiat despre producerea vreunui

accident de circulaie, despre apariia unor obstacole sau surp ri care pun in
pericol circulaia.
s se prezinte la termen la unitatea de poli ie la care a fost citat pentru
soluionarea unor probleme legate de calitatea de conduc tor sau de
deintor de autovehicul;
s permit controlul strii tehnice a autovehiculului, precum i a mrfii
transportate;
s conduc n aa fel nct s nu stropeasc pe ceilali participani la trafic;
s opreasc motorul i s semnalizeze autovehiculul imobilizat n pasaje
subterane sau tuneluri;
s ia toate msurile de nlturare a defeciunilor survenite pe parcurs, arunci
cnd autovehiculul nu mai ndepline te condiiile tehnice, iar dac nu le
poate remedia s se deplaseze la cea mai apropiat unitate service cu o
vitez care s-i asigure evitarea oricrui accident;
s ajute la scoaterea de pe carosabil a autovehiculelor r mase n pan sau
avariate ntr-un accident;
s dea ntietate la alimentare autovehiculelor care se bucur de regim
prioritar de circulaie;
s se prezinte la examenele medicale sau psihologice la solicitarea poli iei
sau periodic, potrivit legii.
s opreasc autovehiculul la semnalul: agen ilor de cale ferat la trecerile la
nivel, lucrtorilor de drumuri, n zona lucr rilor pe partea carosabil,
conductorilor de coloane militare sau grupurilor organizate de pietoni,
membrilor patrulelor colare de circulaie la trecerile de pietoni din
apropierea colilor, nevazatorilor, dat prin ridicarea unui baston de culoare
alb.
s execute inspecia tehnic a autovehiculului n termenul prev zut de lege;
sa solicite radierea n termen de 30 de zile in urmatoarele cazuri:
la trecerea autovehiculului sau remorcii n proprietatea altei persoane;
la schimbarea domiciliului sau sediului n alt raz de competen teritorialadministrativ;
la scoaterea definitiv din Romnia a autovehiculului sau a remorcii;
cnd autovehiculul sau remorca au devenit improprii din punct de vedere
tehnic i au fost dezmembrate de un agent economic autorizat;
s comunice, la cererea poli iei, identitatea persoanelor c rora le-au
ncredinat spre conducere autovehiculele n cazurile n care acestea au
svrit infraciune sau contraven ie;
s declare pierderea, furtul sau distrugerea certificatului de nmatriculare n
termen de cel mult 48 de ore de la constatare autorit ilor emitente;
s solicite eliberarea unui nou certificat de nmatriculare n locul celui
pierdut, furat sau distrus;
s depun imediat la autoritatea emitent certificatul de nmatriculare
original, dac a intrat n posesia acestuia dup ce i s-a eliberat un duplicat;

42

 s solicite n termen de 30 de zile eliberarea unui nou permis de conducere,

atunci cnd au intervenit modificri n datele nscrise sau la expirarea
permisului de conducere;
s monteze triunghiul reflectorizant la o distan de cel puin 30 m n spatele
autovehiculului rmas n pan. In localiti acesta se poate monta la o
distan mai mic sau chiar pe autovehicul, n a a fel nct s poat fi
observat.
Obligaii n caz de accident:
In urma unui accident pot rezulta doar pagube materiale sau accidentul se
poate solda cu persoane ranite ori decedate
Obligaiile conductorilor cnd sunt implicai ntr-un accident de circula ie
care a avut ca urmare numai avarii sunt urmatoarele:
s scoat autovehiculul n afara prii carosabile sau ct mai aproape de
bordur, iar dac nu mai pot circula s semnalizeze in mod corespunzator
portiunea de drum respectiva;
s anune imediat la cea mai apropiat unitate de poliie pe raza creia s-a
petrecut accidentul;
s se prezinte la unitatea de poli ie pe raza creia s-a produs accidentul n
termenul comunicat de aceasta, dat nu mai trziu de 48 de ore de la
producerea accidentului, pentru ntocmirea documentelor de constatare, n
baza declaraiilor scrise;
s solicite poliiei competente eliberarea unei autoriza ii de reparaie.
Conductorii care au avariat autovehiculele n alte mprejur ri dect n accidente pe
drumurile publice au obligaia s cear organelor de poliie competente autoriza ie de
reparaie.
Obligaiile conductorilor cnd au fost implicati intr-un accident care a avut
ca urmare rnirea sau moartea vreunei persoane:
s opreasc imediat autovehiculul;
s nu schimbe poziia autovehiculului;
s acorde primul ajutor persoanelor r nite;
s se ngrijeasc de transportul persoanelor r nite la cea mai apropiat
unitate sanitar.
Conductorul care a transportat o victim este obligat:
s se legitimeze i s comunice unitii sanitare numrul de nmatriculare a
autovehiculului cu care s-a efectuat transportul;
s anune cel mai apropiat organ de poli ie;
s nu prseasc locul accidentului fara acordul poli iei;
s nu distruga probele la locul accidentului;
s nu consume dup producerea accidentului b uturi alcoolice, substan e ori
produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, pn la
testarea concentraiei alcoolului n aerul expirat i/sau recoltarea probelor
biologice;

43

 n situaia n care nu exist posibilitatea transportrii la cea mai apropiat

unitate sanitar a persoanelor rnite, cu alte mijloace de transport, daca este
posibil vor transporta ei nii persoanele rnite, avnd obligaia de a se
ntoarce imediat la locul accidentului.
Obligaiile conductorilor cnd iau cuno tin despre producerea unui accident,
indiferent daca au fost sau nu implicati in accident:
s opreasc la locul accidentului;
s anune cel mai apropiat organ de poli ie la numrul unic pentru urgene
112;
s acorde prim-ajutor persoanelor r nite;
s transporte persoanele r nite la cea mai apropiat unitate sanitar.

CAPITOLUL 8
FENOMENE FIZICE IMPORTANTE
Pe langa regulile de circulatie, conducatorii auto trebuie sa fie atenti si asupra
situatiilor in care masina poate derapa din cauza poleiului sau din cauza acvaplanarii.
De asemenea, se poate intalni si fenomenul de absorbtie, atunci cand asupra
autoturismului actioneaza o forta laterala puternica.
Acvaplanarea
Acvaplanarea este fenomenul care se produce atunci cnd se circul cu o vitez
mare n condiiile in care carosabilul este acoperit cu apa din cauza ploii sau din alte
cauze. Un mare rol in diminuarea deraparii il are starea de uzur a anvelopelor. Cu ct
acestea sunt mai uzate, cu att se elimin mai puin ap de sub pneuri. Fenomenul are
drept consecin pierderea controlului autovehiculului, nemaiavnd eficien nici
frnarea, nici schimbarea directiei de mers.
Derapajul
Fenomenul este influenat de mai muli factori i se poate produce in orice
condiii. Cele mai frecvente cauze care contribuie la deraparea autovehiculului sunt:
poleiul, mzga, zpada, pietriul mrunt, piatra cubic umed, liniile de tramvai
umede.
In momentul intalnirii unei portiuni de drum cu un potential ridicat in ceea ce
priveste deraparea, conducatorii auto trebuie sa:
reduca viteza fara sa bruscheze frana de serviciu.
utilizeze frana de motor, atat pe portiunea de drum cu polei, cat si inainte de
a patrunde pe acea portiune;
pastreze distante mai mari intre autovehicule in timp ce se deplaseaza;
nu bruscheze volanul;
circule cu atentie sporita.
In cazul in care masina intra in derapaj, se procedeaza dupa cum urmeaza:
nu se acioneaz niciodat frna;

44

nu se acioneaz pedala de ambreiaj;

nu se scoate vehiculul din treapta de vitez ;
se acioneaz uor volanul ctre partea spre care a derapat vehiculul;
se poate trece intr-o treapt inferioar de vitez urmat de o accelerare,
concomitent cu acionarea volanului.

Absorbia
Este un fenomen de atragere a vehiculului intr-un gol de aer pe care l formeaz un
alt vehicul de gabarit mare, care circul din sens contrar. Amplitudinea fenomenului
creste atunci cnd vntul bate cu putere din lateralul drumului. Pentru men inerea
direciei este nevoie s se in ncordat volanul n contradirec ia vntului.

CAPITOLUL 9
CATEV A SFATURI PRACTICE
In trafic pot aparea si situatii care tin de abordarea fiecarui conducator auto. De
exemplu, daca intr-o intersectie conducatorul auto care are prioritate opreste si acorda
prioritate altui conducator auto care nu are prioritate, acesta din urma poate sa
produca un accident cu un al treilea conducator care soseste in intersectie si respecta
regulile de circulatie din acea intersectie.
Ca regula de baza in acest caz, conducatorul auto care nu are prioritate trebuie sa se
asigure temeinic ca nu va fi implicat intr-un accident stupid cu alt participant la trafic,
altul decat cel care i-a acordat prioritate.
In cazul in care cedati prioritatea unui alt conducator auto, asigurati-va ca acel
conducator auto nu va fi implicat intr-un accident de circulatie.
O alta situatie este si aceea cand unii conducatori auto merg pe baza asigurarii
prioritatii stabilite de un pasager din autovehicul sau pe baza manevrelor facute de
conducatorul autovehiculului aflat imediat in fata acestuia. Asigurarea in orice situatie
trebuie facuta de catre soferul in cauza, in mod personal si cu mare atentie.
Nu uitati sa va asigurati temeinic la trecerea la nivel cu calea ferata, deoarece
pericolul in astfel de cazuri este foarte ridicat. Mai mult, daca autovehiculul din fata
dumneavoastra a trecut fara sa se asigure sau s-a asigurat pret de cateva secunde, nu il
urmati, ci uitati-va atent in ambele parti inainte de a trece peste linia de cale ferata.
Reduceti viteza in orase la trecerile de pietoni, deoarece, in majoritatea cazurilor,
acestea vor fi mascate de vehiculele parcate pe marginea carosabilului, iar pietonii vor
fi cu greu observati sau de cele mai multe ori vor traversa strada fara sa se asigure
temeinic. Pentru o conduita sigura, incercati sa preveniti orice situatie la intalnirea
trecerilor pietonale.
Cand circulati de-a lungul unei strazi cu linie de tramvai sau sunteti in dreptul unui
tramvai, nu uitati ca acesta are prioritate de dreapta chiar si in cazul cand
dumneavoastra va deplasati pe directia inainte.
Autoturismul este pentru a va deplasa si nu pentru a face demonstratii de forta in
trafic. Orice parasire a unei atitudini calme duce la scaderea vigilentei in trafic.
45

Trebuie sa dezvoltati un comportament respectuos, atat fata de pietoni, cat si fata

de ceilalti participanti la trafic.
Incercati sa reduceti din stresul traficului promovand o atitudine de intelegere fata
de cei care au ezitari. Daca aveti posibilitatea incercati sa contribuiti la
decongestionarea traficului printr-o atitudine constructiva si preventiva.
Trebuie sa intelegeti ca veti pierde mai mult timp daca veti cauza un accident, decat
daca veti avea o abordare calma si veti evita acel accident.
In momentul in care ati uitat traseul de mers sau nu stiti in ce directie sa va
deplasati, opriti-va pe partea dreapta a soselei, intr-un loc sigur, si numai atunci
incercati sa va replanuiti ruta de mers. De asemenea, la intalnirea unei intersectii
dubioase in care modalitatile de semnalizare sunt deteriorate sau lipsa, opriti si
asigurati-va din toate directiile inainte de a executa urmatoarea manevra.
Sa se supravegheze constant toate directiile campului vizual atunci cand se executa
manevra intoarcerii. De exemplu, in timp ce virati si mergeti inapoi spre partea
stanga, trebuie supravegheata atat partea dreapta-fata a autovehiculului, cat si partea
din spate a acestuia, pentru a evita eventualele coliziuni.
Incercati sa protejati pe cat posibil suspensiile celor doua roti din partea din dreapta
a autovehicolului deoarece acestea sunt supuse cel mai frecvent micilor denivelari si
fluctuatii ale partii din dreapta a carosabilului.
Incercati sa nu va lasati influentati de catre ceilalti participanti la trafic in ceea ce
priveste ritmul de mers sau de deplasare cu autoturismul. Daca toate celelalte
autovehicule se deplaseaza cu o viteza mare si intr-un ritm rapid, dumneavoastra ar
trebui sa va mentineti ritmul propriu de mers, astfel incat acest fapt sa va permita
conducerea in deplina siguranta.
Incercati sa nu tineti insistent actionat ambreiajul, deoarece solicitati componentele
acestuia. De exemplu, la stationarea intr-o intersectie semaforizata, la culoarea rosie a
semaforului eliberati pedala de ambreiaj pana in momentul repornirii.
Pe cat posibil, in curbe periculoase nu schimbati treapta de viteza pentru a nu
pierde controlul volanului. Daca totusi sunteti obligat sa o faceti, aveti grija sa nu
pierdeti contactul cu volanul.

46