Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept Comunitar
Drept Comunitar
Cursul II
Izvoarele dreptului comunitar
Acestea sunt modalitati specifice prin care regulile de conduita considerate necesare in
structurile europene devin norme de drept prin acordul de vointa al statelor membre. Datorita
diversitatii lor, izvoarele dreptului comunitar se clasifica dupa cum urmeaza:
1. Izvoare primare ce reprezinta actele constitutive ale comunitatii europene:
- Tratatul privind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (paris 1951)
- Tratatul privind Comunitatea Economica Europeana (roma 1957)
- Tratatul privind instituirea Comunitatii Europene a Energiei Atomice(roma 1957)
- Tratatul instituind o comisie unica si un consiliu unic pentru comunitatile europene (1965)
- Tratatul bugetar al Comunitatii Europeane (Luxemburg/Bruxelles 1975)
- Actul Unic European (1987)
- Tratatul privind instituirea unei Uniuni Europene negociat la Conferinta Interguvernamentala de
la Maastricht (1991)
- Tratatul de la Amsterdam
- Tratatele si acordurile de aderare ale statelor mambre
2. Izvoare secundare ce au rolul de a completa izvoarele principale si la fel ca si primele, ele
vizeaza domenii diverse ale vietii sociale:
a.
Regulamentele sunt adoptate de catre Parlamentul European, Comisia Europeana,
Consiliul European; acestea sunt generale si obligatorii pentru toate statele membre,
acestea sunt emise in vederea reglementarii relatiilor diverse din viata sociala
b.
Directivele se adreseaza doar anumitor state membre care au nevoie de indrumare
intr-un anumit domeniu al vietii sociale. Per contrario se observa ca nu sunt generale si
obligatorii pentru toate statele membre ca si regulamentele dar sunt obligatorii pentru
statele la care se refera. Ele au un important rol in domeniul armonizarii legislatiei
europene cu cea interna.
c.
Deciziile emise de catre Parlament si Consiliul in diverse domenii ale vietii sociale.
d.
Recomandari si avize. Ele nu au forta juridica reprezentand doar puncte de vedere
sau opinii ale institutiilor comunitare in probleme de interes general.desi nu au forta
juridica obligatorie ele au forta morala si politica.
3. Principiile generale de drept
Principiul de drept este o regula de conduita cu caracter general si obligatoriu. Nu toate
principiile de drept sunt izvoare ale dreptului comunitar ci numai cele fundamentale:
- Principiul democratiei reprezentative
- Principiul respectarii drepturilor si libertatii omului
- Principiul justitiei sociale
- Principiul diversitatii culturale
- Principiul echilibrului institutional
- Principiul autonomiei
- Principiul loialitatii
- Principiul cooperarii interstatale
- Principiul subsidiaritatii
Alte principii care sunt izvoare de drept comunitar sunt cele cu aplicare generala: egalitatea
de tratament, libertatea de informare, libertatea de exprimare, protectia confidentialitatii, dreptul
de actiune in justitie (dreptul de petitionare), dreptul la initiativa economica, dreptul la
proprietate.
Principiile de drept intern sunt: dreptul la aparare, autoritatea lucrului judecat, buna
credinta, egalitatea de tratament sau nediscriminare, neretroactivitatea legii, dreptul la viata
privata, principiul solidaritatii, principiul utilizarii resurselor naturale in mod rational.
4. Jurisprudenta curtii de justitie a comunitatii europene
Spre deosebire de dreptul international, unde jurisprudenta instantelor internationale nu
constitue izvor de drept, in cazul dreptului comunitar, hotararile date de catre curtea de justitie
reprezinta veritabile izvoare de drept.
5. Cutuma nu este izvor de drept deoarece dreptul comunitar este ramura relativ noua, iar
cutuma reprezinta o practica generala si neantrerupta intr-un anumit domeniu.
6. Acordurile sunt intelegeri bi sau multilaterale ce apar intre statele membre uniunii din
diverse domenii: comerciale, de cooperare economica si tehnica sau de asociere cu statele
membre. Baza acordurilor o reprezinta tratatele constitutive ale unei politici comunitare comune
din diverse domenii ce imprima o prioritate comunitara.
Ordinea juridica comunitara.Ordinea juridica nationala
Elemente definitorii ale ordinii juridice comunitare
Existenta institutiilor europene care stabilesc ansamblul de drept si obligatii ce la revin.
Acestea si-au stabilit propriile regulamente dupa care sunt organizati si dupa care functioneaza.
Aceste institutii europene isi stabilesc relatii si rapoarte cu statele membre. Activitatea lor se
subordoneaza controlului ierarhic care garanteaza respectarea principiului de drept.ordinea
juridica comunitara presupune in mod obligatoriu existenta normelor juridice comunitare.
Adoptarea normelor comunitare se face avand la baza acordul comun al statelor membre.
Astfel putem defini ordinea juridica comunitara ca fiind o aplicare a normelor juridice in
cadrul activitatilor institutiilor europene, in cadrul raportului uniunii cu statele membre, proces
garantat de existenta controlului juridic care asigura respectarea acestor norme de catre toti
participantii la viata comunitara.
Intre dreptul intern si dreptul comunitar nu exista o subordonare ci o colaborare, cele doua
sisteme de drept , intern si comunitar, completeaza efortul comun de promuvare a obiectivelor
generale comunitare. Intre dreptul intern si cel comunitar exista o interdependenta continua
intrucat sistemele interne au influentat sistemul european, iar dupa ce acesta s-a consolidat a fost
cel care a influentat celalalte sisteme interne.
Conflictul dintre norma comunitara si norma juridica interna
Conflictul de norme (nesincronizarea acestora) apare ori de cate ori exista reglementari
definite a acelorasi relatii sociale privite din prisma dreptului intern sau comunitar.
Acest conflict poate sa dispara numai in urma procesului de armonizare legislativa (punere de
acord sau ajungerea la acelasi numitor comun din partea celor doua sisteme). Armonizarea se
poate face prin trei moduri: modificarea reglementarilor deja existente ; abrogarea totala sau
partiala a reglementarilor ce nu mai au deloc corespondent in legea comunitara ; adoptarea unor
reglementari noi.
Aceasta armonizare legislativa nu trebuie sa fie fortata sau impusa, ci trebuie sa vina de la
sine in cadrul procesului de protejare a valorilor sociale comune. Armonizarea legislativa este un
procedeu ce trebuie sa tina seama de istoria poporului, cultura acestora si traditie. Statele
membre au impus principiul aplicatibilitatii directe a dreptului comunitar in baza caruia este
promovata conceptia prioritatii dreptului comunitar.
Cursul III
I Institutiile Europene
Institutiile nationale se regasesc in echivalentul lor si in plan european. Asadar principiul
separarii puterilor in stat care guverneaza Romania ca stat de drept, care imparte puterea in mod
egal si nediscriminator organelor interne, il regasim si lanivel european sub denumirea de
principiul reprezentarii intereselor generale.
Institutiile europene sunt:
1. Parlamentul European
2. Consiliul Europei
3. Comisia Europeana
(acestea formeaza triunghiul institutional in cadril UE)
4. Curtea de Justitie si Tribunalul de Prima Instanta
5. Curtea de Conturi
6. Bancile Europene
7. Agentiile specializate
8. Fondurile Europene
Parlamentul European
Constituirea Parlamentului
- in anii 60 70 parlamentarii europei erau desemnati de parlamentele nationale
- 17 iulie 79 a intrat in vigoare actul privind alegerea reprezentantilor in Parlamentul
European, prin acesta sa stabilit ca parlamentarii europeni sunt alesi prin vot direct si
universal
- primele alegeri pentru Parlamentul European s-au desfasurat in iulie 1979, urmate de
cele din ilulie 1984, 1989, 1994, 1999, 2009
- la inceput Parlamentul European s-a numit Adunarea Parlamentara, compusa din
reprezentanti ai popoarelor statelor reunite in Comunitate, apoi a devenit Adunarea
Parlamentara Europeana si in anul 1962 s-a numit Parlamentul European.
Componenta, organizarea si functionarea Parlamentului European
-
Atributiile Consiliului
coordoneaza politica economica generala ale statelor membre
are putere de decizie
confera Comisiei puteri necesare pentru a implementa regulile sale
Cursul IV
II Institutiile Europene
Comisia Europeana
Organul executiv in cadrul institutiilor comunitare. UE functioneaza in baza principiului
reprezentarii intereselor, echivalentul principiului separarii puterilor in stat in plan intern.
Comisia Europeana a fost constituita in baza tratatelor comunitare; la 8 aprilie 1965 a luat
nastere Comisia Europeana. Membrii Comisiei isi exercita atributiile in deplina independenta si
in interesul general al Comunitatii, este compusa din 20 de comisari, cetateni ai statelor membre,
fiecare stat membru al UE poate sa numeasca maxim 2 comisari, minim 1.
Comisia Europeana functioneaza si pe baza principiului colegialitatii sisolidaritatii,
urmarindu-se cresterea stabilitatii politice a acestora in fata Parlamentului European. Comisarii
au mandat de 5 ani care poate fi sau nu reinnoit. In aceasta perioada ei nu au voie sa desfasoare
alte activitati remunerate sau nu.
Comisia actioneaza independent, fiecare comisar are raspunderea unui sector al activitatii
comunitare (este stabilit prin regulamentul intern al Comisiei adoptat la 17 februarie 1993). In
structura Comisiei intra: portofoliile, cabinetele, serviciile(speciale sau generale). Aceasta se
intruneste in fiecare zi de miercuri debutand cu o proceduraorala urmata de cea scrisa.
-
Aceasta institutie si-a adus o contributie deosebita in promovarea unor raporturi comunitare
cu respectarea nu numai al literei legii dar si al spiritului sau. Curtea este compusa din 27 de
judecatori cate unul din fiecare tara membra, acestia sunt numiti dintre judecatorii din cele mai
inalte functii in plan intern si care se bucura de o buna reputatie si pregatire profesionala.
Curtea functioneaza dupa un statut din anul 1957 si conform acestuia, judecatorii nu pot
exercita nici o alta functie remunerata sau nu, cu exceptia cadrului didactic universitar si
cercetator stiintific.
Numirea judecatorilor este pe 6 ani ce poate fi prelungit sau revocat, prin desemnarea de
catre fiecare stat membru a unui judecator este asigurata reprezentarea diferitelor scoli de gandire
juridica si se pune in valoare bogatia si diversitatea experientei judecatorilor. In scopul de a asista
curtea sunt desemnati si avocati generali, care impreuna cu judecatorii depun un juramant la
inceputul mandatului. Curtea numeste un grefier si un grefier asistent pe 6 ani si 3 secretari care
le pregatesc dosarele.
Curtea e condusa de un presedinte ales pe 3 ani ce are atributiile de a: incredinteaza cauza
spre solutionare; desemneaza judecatorului-raportor; stabileste termenele si ordinea de prioritate.
Curtea functioneaza in plen sau in camere constituite din trei sau cinci judecatori in functie
de natura litigiului. Curtea este competenta sa se pronunte asupra legalitatii actelor adoptate de
Parlamentul European, Consiliul, Comisia si Banca Centrala Europeana.
Curtea de Conturi
Are sarcina de a controla veniturile si cheltuielile din bugetele comunitare au fost legal
stabilite si utilizate si daca managementul financiar al UE a corespuns programelor stabilite la
inceput. A fost infiintata in 1975 si se compune din 27 de membrii alesi de statele membre, de
personalitati din domeniu. Membrii curtii au un mandat de 3 ani si presedintele la fel, ce poate fi
prelungit sau revocat.
Bancile Europene
-Banca Central Europeana 1 ianuarie 1999, are ca atributii asigurarea unei politici monetare
constante in UE
-Banca europeana de Investitii 1958, contribuie la dezvoltarea echilibrata a Petei Comune
in interesul Comunitatii
-Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare 15 aprilie 1994, are obiective in
domeniul infrastructurii in UE (finantare)
Agentiile specializate
-Agentia Europeana pentru Mediu 7 mai 1990, sediu la Copenhaga
-Agentia Spatiala Europeana 1975, coopereaza cu NASA
Fondurile Europene
- Fondul European de Orientare si Garantie Agricola
- Fondul European de Dezvoltare Regionala 1975
- Fondul European de Social European 1960, act. in domeniul creearii de noi locuri de munca
- Fondul de Coeziune 1993, rol de protejare a mediului
- Fondul de Preaderare (PHARE si SAPARD)
Cursul V
Particularitati privind dreptul comunitar si integrarea in UE
1. Tratatele constitutive ale comunitatii europene sunt:
- Tratatul privind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului (paris 1951)
- Tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana (roma 1957)
- Tratatul privind instituirea Comunitatii Europene a Energiei Atomice(roma 1957)
- Tratatul de la Maastricht (7 feb 1992)
- Tratatul de la Amsterdam (8 iun. 1997)
- Tratatul de la Nisa (11 dec. 2000)
Toate aceste tratate formeaza fundamentele dreptului comunitar,izvoarele dreptului
comunitar, documente prin care se precizeaza coordonatele si functiile institutiilor europene
(parlamentul european, comisia eu., consiliul, curtea de justitie, curtea de fonduri, agentiile
specializate). La ora actuala UE cuprinde 27 de state.
La 22 iunie 2007 la Bruxeles a avut loc procesul de reformare a tratatelor din cadrul
uniunii, cu aceasta ocazie, franta si olanda au respins proiectul privind constitutia europei, pe
motivul ca existenta acesteia doar va afecta suveranitatea statelor membre ca atribut al sigurantei
si securitatii nationale.
II Principalele probleme institutionale convenite de Consiliul Europei:
-dezbaterile Consiliului Europei s-au concentrat asupra problemelor institutiilor europene
reusind sa rezolve probleme precum:
-presedintele reuniunilor Consiliului Europei
-seful diplomat european
-apararea reciproca a statelor membre
-sistemul de vot pentru adoptarea deciziilor in cadrul uniunii este cel al majoritatii
stipulat in Tratatul de la Nisa, acesta necesita acordul a 55% din statele membre reprezentand
65% din populatia uniunii
-in cadrul consiliului de ministri numarul de voturi este urmatorul, raportat la numarul
populatiei:
- 29 pentru Germania, Franta, Italia, Marea Britanie
- 27 Spania si Polonia
- 14 Romania
- 13 Olanda
- 12 Belgia, Cehia, Grecia, Ungaria si Portugalia
- 10 Austria, Bulgaria, Suedia
- 7 Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia si Finlanda
- 4 Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg si Slovenia
- 3 Malta
-consiliul a convenit ca UE sa recunoasca drepturile, libertatile si principiile prevazute de
Carta Drepturilor Fundamentale 7 decembrie 2000 si uniunea sa la Conventia ruropeana a
drepturilor omului, Paris 1950
-drepturile astfel cum sunt prezentate rezulta din traditia constitutionala a statelor si
constitue principiile generale ale dreptului UE
-parlamentele nationale au un rol important in definirea atributiilor institutiilor europene,
Olanda a respins prin referendum constitutia europei, cu aceasta ocazie, Olanda a cerut sa se
defineasca in mod clar raporturile dintre institutiile UE si cele nationale
Acest subiect trebuie abordat din punct de vedere politic, economic si social, astfel apar
trei probleme:
- implica integrarea in UE lichidarea spacietatii industriei proprii
- presupune integrarea in UE vanzarea bancilor nationale
- presupune integrarea in UE abligatia guvernantilor de a accepta o instrainare a pamantului
romanesc
Dupa revolutiile din 89-91 din europa centrala si de est, fortele politice de la putere au
apreciat ca integrarea in UE reprezinta un obiectiv necesar
In anul 1995 fortele politice din Romania au negociat strategia de intrare in UE (Acordul
de la Snagov 95), in ianuarie 2000 a fost elaborata strategia pe termen mediu de integrare a
Romaniei in UE.
Dezvoltarea si consolidarea economica a uniunii constitue tendinta majora a ultimului
deceniu al secolului XX. Se considera ca aceasta tendinta se datoreaza extinderii UE dupa 91 in
tarile foste comuniste.
Consolidarea economica are loc in conditiile intensificarii competitieipe piata mondiala, a
se vedea proiectul Anglosfera format din SUA, Canada, Marea Britanie, Irlanda, Noua Zeelanda,
Australia, Africa de S si o mare parte a Caraibilor, fiind considerat un inamic al UE, proiect
initiat din 1999 de catre fostul ministru Margaret Thatcher, aceasta idee aramas in stadiul de
proiect.
Europa occidentala este atractiva deoarece:
-prezinta un nivel ridicat de trai
-standarde superioare de civilizatie
-posibilitatea de realizare intr-un mod concret a drepturilor si libertatilor prin legile interne si
internationale
Totusi, mitul european paleste in fata conditiilor si conditionarii impuse pentru integrare
(ex: extradarea propriilor cetateni).
In orice sistem democratic, guvernantii au obligatia sa aduca la cunostinta populatiei
consecintele unei decizii politice si economice astfel incat oamenii sa stie la ce anume se pot
astepta (a se vedea cazul norvegiei care prin referandum a consultat populatia privind integrarea
in UE).
Tarile candidate sunt solicitate sa efectueze reformele necesare in vederea imbunatatirii
performantelor economice.
Aceste reforme implica o analiza a functionarii sectoarelor si ramurilor economice
pentru a decide care au sanse si care nu au sanse de performanta, din acest punct de vedere,
privatizarea este conceputa si promovata in scopul imbunatatirii economice. Oficiile UE ne-au
adus la cunostinta ca este de competenta guvernelor nationale sa decida asupra intreprinderilor
pe care le supunem privatizarii sau vanzarii.
Franklin Delano Roosevelt atragea atentia ca bancile reprezinta parghiile financiare ale
unei natiuni iar statele care nu au astfel de parghii nu au suveranitate.
Este posibila cunoasterea costurilor integrarii europene?
Cine va suporta costurile integrarii?