Sunteți pe pagina 1din 41

Momentul aparitiei lui Confucius (numele latinizat al lui Kong-zi, sau Kong Fu-zi, cca 551

479 idH) a marcat inceputul traditiei filosofice dominante in cultura chineza pentru mai mult de
doua mii de ani, insa si influenta spirituala in mai toate domeniile culturii chineze, inclusiv medicina
sau stiinte exacte.
Mostenirea lasata in urma sa nu a inclus opere scrise, ideile, interpretarile, comentariile sau
completarile sale asupra vechiului patrimoniu cultural chinez ( Cartea Poeziei, Cartea Schimbarilor,
Cartea Ritualurilor, Cartea Muzicii, Analele Primaverii si ale Toamnei) fiind transpuse de discipolii
sai intr-o colectie de texte cuprinzand 30 de carti .
Confucius s-a remarcat prin doctrina sa etica, a elaborat codul de norme morale privind
comportamentul oamenilor fata de superiori, fata de ceilalti. Tema fundamentala impusa inteleptului
este societatea, existenta sociala a individului, conditiile ideale dintre om si societate, scopul
filosofiei sale fiind formarea omului util societatii. Problema centrala a lui Confucius fiind sistemul
de guvernare care se cerea mereu reinnoit, acesta urmarea in permanenta ca discipolii sai, multi de
origine modesta, carora le preda lectii de istorie, literatura, diplomatie si ritualuri de curte, sa fie
pregatiti pentru a putea deveni buni functionari ai statului.
In centrul doctrinei morale se afla ideea armoniei dintre om si cosmos. O alta idee este ca omul
trebuie sa tinda spre perfectiune morala si ca fericirea depinde de perfectiune. Perfectiunea morala si
fericirea depind de venerarea traditiilor trecutului cu scopul de a se imbunatatii climatul prezent.
Printre frumusetiile morale pe care trebuie sa le probeze omul patru erau considerate cele mai
importante, valabile pana in ziua de azi:

Sa fii generos, dar nu risipitor.


Sa fii mndru, dar nu trufas.
Sa ai dorinte, dar nu pofte.
Sa arati inocenta, dar nu asprime.

Confucius evita metafizica, displacandu-i toate notiunile sau teoriile haotice, incerte, neclare,
atribuind toate problemele din viata unui individ, a unei societati sau a unui stat obscuritatii si
impreciziei gandirii si a limbajului, sau lipsei de sinceritate. Un rege, parinte sau fiu care nu se
comporta ca atare, ignorand respectivele lor privilegii si indatoriri ca rege, parinte sau fiu, comit
adevarate abuzuri adapostindu-se in spatele cuvintelor de rege, parinte sau fiu.
Un alt concept fundamental in filosofia confucianista este omul superior. In opinia sa, ceea
ce ii acorda superioritate omului este cultivarea propriului sau eu, cu grija zeloasa si constanta.
Cele trei virtuti ale omului ideal sunt inteligenta, curajul si buna intentie, ceea ce inseamna
caracter, corectitudine, generozitate. Baza caracterului este sinceritatea (sa-ti pui de acord
cuvintele cu faptele), corectitudinea (sa cauti in tine cauza nereusitei tale), moderatia in vorbe si
atitudini, simpatia cordiala pentru toti oamenii.

K'ung Fu-tzu

(K'ung = maestrul, latinizat ca Confucius).


Care s-a nscut n ara Lu n 551 .C. i a murit n 479 .C.
Ca membru al unei familii aristocrate Confucius a oportunitatea s- studieze
manuscrise clasice i s- nvee muzic s- practice sport ca: pescuitul i tragerea cu arcul.
Faptul c el nva bunele maniere a unui domn ne indic declaraia: "Confucius pescuia, dar
nu cu plasa; el trgea, dar nu n psrile ce se odihneau."
3

Totui, el a avut ocazia s- nvee realizri practice, care-l elud pe aristocratul bogat:
"Cnd eu eram tnr, eu triam in condiii modeste, i respectiv mi-am cultivat mult abilitatea
de a face lucruri modeste. Are nevoie oare un domn s- posede attea abiliti? Nu." A
rspuns Confucius la ntrebrile unui mare oficial, care aparent avea dubii dac un om cu
puine realizri putea fi o persoan profund neleapt. Discipolul Tzu-K'ung a replicat c
Cerul i-a mputernicit maestrul, ntr-att nct el urma s- devin nelept, cu toate c el avea
abiliti practice.
Dup conversaia cu Confucius , ucenicul su Lao s-a ntors cu rspunsul su
oficialului: "Maestrul a spus c eu nu am fost angajat oficial, i respectiv am obinut
abilitatea p-u arte simple. "
Este posibil c aceste experiene l-au ajutat pe Confucius s- dezvolte nvturi mai
practice, i mai utile p-u mai muli oameni.
Totui, doar experiena practic nu este suficient p-u a deveni nelept; ea trebuie s-
fie mnuit corect.
n ciuda reputaiei sale p-u nelepciune i abilitilor sale practice, Confucius ntlnea
dificulti n gsirea unei funcii favorabile n guvernmnt de-a lungul vieii sale, chiar dac
era ambiios p-u aa o ocazie.
El era dispus s- lucreze oriunde, att timp ct era moral, iar dac nu dispunea de o munc
cinstit, el era fericit sa-i continue studiile.
Se pare ca el s-a preocupat cu studiile de la o vrst foarte fraged.
Reflectnd asupra vieii sale cu puin timp nainte de a muri, el ne spune c la vrsta de 15
ani i-a pus inima (mintea) pe nvat. Nu este menionat nici un profesor care s- fi avut vreo
influen particular asupra lui. Se crede c el ar fi fost cel mai mult inspirat de ctre anticii
descrii n clasic.
Cnd unul din discipolii si a fost ntrebat de unde provin cunotinele lui Confucius, el
a menionat "Calea primilor regi Chou Wen i Wu" (1111 .C.). i a conclus: "De la cine intradevr Maestrul nostru nu a nvat? Dar n acelai timp, ce nevoie avea el de un profesor
regular "
Aa cum vom vedea, o parte a geniului Confuciusian era s- ie orice situaie i s- fac
din ea o valoare educaional. El se strduia perseverent i di greu ca s- nvee, i anticii
aveau p-u dnsul o fascinare exclusiva: "Eu nu sunt singur, care s-a nscut cu cunotine. Eu
iubesc nvturile strvechi i le caut intenionat. " Nedeclarnd c tie deja, el exemplific
cutarea cunotinelor.
Atunci erau puine cri, i-n acel timp fcute din bambuc, strnse cu nite sfori, dar se
pare c Confucius a executat fr neglijen studierea clasicilor din istorie, poeziilor,
ritualelor, i Oracolului schimbrii. Att de des cita din ele, nct e posibil s- fi nvat
majoritatea sau toate din cele aproape 300 de poeme din timpurile strvechi. El ar fi trebuit s continue s- le fi studiat n decursul vieii, pentru c el ar fi dorit s- aib mai mult timp ca
s- nvee din Cartea schimbrii (I Chin): D-mi mai mult timp ca s-mi pot dedica 50
de ani studierii Crii schimbrii, i a putea s- fiu liber de mari greeli.

Despre familia lui Confucius se menioneaz foarte rar. Istoria ne indic c el a devenit
orfan la o vrst foarte fraged, i c fratele lui mai mare era uneori ofensiv. S-a cstorit, a
avut un fiu i o fiic. A ales so fiicei sale i de asemenea fiicei fratelui su. Se presupune
contrar condiiilor fratelui su, obligaiile lui cdeau pe Confucius.
Dup ce a muncit n guvern n careva funcii minore, i ntre rarele oportuniti de a da
sfaturi politice, ce a fcut Confucius?
Aparent cu mrirea cunotinelor i nelepciunii el a nceput s- atrag studeni i discipoli.
El era probabil n ntregime ntreinut de studeni, cu toate c el mai primea nie salarii de la
guvern. El a spus c nu va refuza niciodat s- nvee pe cineva care-i va aduce ceva, fr
importan
ct de srac. Confucius este primul profesor profesional din China.
El se uita napoi la progresele vieii sale i o msura n termenii dezvoltrii
sale interioare i nu altor funcii sau realizri. La 15 ani mintea mea era pus pe nvat. La
30 mi s-a format caracterul. La 40 nu mai aveam perplexiti.
La 50 am tiut Voina din Ceruri . La 60 eram la nvoial cu orice. Iar la 70 am putut s-mi
urmez dorinele inimii, ns fr a depi principiile morale
La vrsta de 50 ani, ar fi trebuit s- aib loc o schimbare radical n viaa sa. n scurt
timp el a fost numit ntr-o funciune nalt n guvernmnt, n care urma s- fie consultat n
privina unor decizii importante. Cu toate c un incident ne sugereaz faptul c sfatul lui nu a
fost real cutat.
n mod ironic civa din discipolii lui au fost numii n funcii cheie n guvern. Chi
K'ang-tzu care a devenit Capul a trei familii care conduceau n ara Lu,
care era personal sftuit de ctre Confucius, p-u civa ani, ca s- promoveze o bun
guvernare.
La sfritul vrstei de 50 de ani Confucius prsete ara Lu pentru a cltori n alte
state cu scopul de a sftui ali conductori ca s-i pun principiile n practic. n timp
cltorea prin Sung, Huan T'ui ministrul de rzboi a rii Sung a ncercat s-l intercepteze i
s-l asasineze. La care Confucius a rspuns cu calmitate: Cerul a creat virtutea care este din
mine.
De ce trebuie s m tem de unul ca Huan Tui?
n loc ca s- ncerce iraional s- mbunteasc un conductor mpotriva voinei sale, el
mergea mai departe. Unicul conductor care prea s- considere virtutea ca important era
ducele She, din mica rioara Tsai.
Cltorind timp de 17 ani se ntoarce n ara sa natal Lu, la vrsta de 67 de ani. Unde
rareori l sftuia cu diferite ocazii pe Chi Kang-tzu, pn cnd acesta fusese asasinat in 481
.C. Atunci a meditat mult nainte s se duc la curte ca s-l sftuie pe ducele Ai ca el s
pedepseasc usurpatorul.
Totui, cele trei familii nu doreau s- ntreprind ceva. Maestrul ar fi trebuit
s- fie ntr-adevr tare dezamgit la vrsta sa naintat ca el niciodat nu avut oportunitatea s participe total n guvernmnt. Cu ajutorul discuiei neplcerile dispar, eu nu consider c
compar greit cu ali oameni.
5

Dar cu privire la ndeplinirea ndatoriilor unui domn n viaa real, n-am avut niciodat ansa
ca s- art de ce sunt capabil.
n ultimii ani din viaa Maestrului ar fi trebuit s- fie dezagreabil
considernd numrul de decesuri printre asociaii si apropiai.
Mai nti i-a pierdut feciorul, apoi favoritul su discipol Zen Hui, cei mai nali aristocrai
printre discipoli, Ssu-ma Niu, a suferit o moarte tragic n 481, i n 480 Tzu-lu era ucis cnd
el eroic ncerca s- salveze conductorul su din Wei. Confucius prea s-i ntlneasc
propriul sfrit cu calmitate.
Odat cnd era grav mbolnvit, Tzu-lu l-a ntrebat dac poate s se roage pentru el, n
conformitate cu Elogiile, spiritelor din lumile superioar i inferioar. Maestrul rspunse:
"Rugciunile mele au fost pentru mult timp. Confucius la trit pe Tzu-lu cu aproape un an ,
i s-a stins la vrsta de a72 de ani. Realizrile vieii lui au fost rugciunile lui ctre Ceruri.

Cum a gndit Confucius?


Confucius a recunoscut c oamenii nva n mod diferit, cu abiliti variabile, i c cea
mai nalt clas era chiar naintea lui. Cei mai buni sunt cei care se nasc nelepi. Urmtorii
sunt cei care devin nelepi prin nvtur. Apoi urmeaz cei care trebuie s- munceasc din
greu ca s- obin cunotine. i n sfrit celui mai jos nivel al omului obinuit care lucreaz
din greu dar nu reuete s- nvee nimic. Maestrul grijuliu a remarcat fiecrui student s-i
studieze puterile i slbiciunile propriului caracter. Cnd Tzu-kung la ntrebat pe Confucius
cine era mai bun ntre Shih i Shang, el promt i-a replicat, Shih merge prea departe, iar
Shang nu merge destul. Tzu-kung a presupus c aceasta nsemna c Shih este excelent,
dar maestrul la corectat: A merge prea departe este mai ru dect a nu merge destul.
Multe din ntrebrile la care rspundea Confucius erau in legtur cu virtutea,
caracterul i buna conduit. El era dornic s- rspund la acestea dac ele ajutau la
nelegerea de ctre studeni. Fan Ch'ih a ntrebat mai nti despre nlepciune i apoi despre
zeiti. La care Confucius a rspuns: Devot-te mai nti datoriilor ce in de om, i respect
creaturile spirituale, dar inele la distan; aceasta poate fi numit nelepciune Omul bun
mai nti consider c e dificil i numai apoi se gndete la succes. Astfel de om poate fi
numit bun. Omul nelept este ncntat n ap, cel bun este ncntat n muni. Cei nelepi
sunt activi, iar cei buni lintii. Cel nelept savureaz fericirea, iar cel bun viaa lung.
Crescndu-i pe cei drepi i punndu-i deasupra celor strmbi vom obine un adevr strmb.
Uneori Confucius le ddea ntrebri studenilor. Deseori ele erau deschise i personale,
aa nct s- nu aib un singur rspuns corect. Ba chiar fiecrui i era permis s-i exprime
preferinele personale, i puteau s- nvee din ea ct i unul despre altul.
O alt calitate personal, care prea s-l ajute pe Confucius s- nvee i s- predeie mai bine
era comportarea lui modest. El nu era n dificultate s- accepte ideile studenilor si, chiar
cnd acetea l corectau.
Sinceritatea i ncrederea erau foarte importante pentru Confucius, deoarece cuvintele
deseori erau dearte i nu erau ntrite cu echivalentul lor n aciuni. Limba are un atribut
6

distinctiv avnd posibilitatea s- fie adevrat sau fals situaiilor actuale, trecutului sau
aciunilor viitoare. Pentru bunele relaii umane Confucius credea c sinceritatea este
esenial.
Eu nu tiu cum un om fr adevr, se poate nelege. Confucius ne spune c el a
nvat c unii oameni nu fac ce spun; respectiv nelepciunea ne cere ca nu doar s ascultm
vorbele oamenilor dar i s le urmrim aciunile de asemenea.
Confucius utiliza foarte mute exemple umane pentru a ilustra varioasele lecii. El
tindea n special s se refere la legendarii mprai ai anticei ere de aur (naintea anilor 2000
.C.). Din cauza marii lor antichiti el putea s-i utilizeze ca modele a perfeciunii, i nimeni
nu putea s nege aceasta.
Totui dac ei erau cei mai buni peste o perioad de o sut de ani, atunci probabil ei erau
buni ntr-adevr. Confucius spunea: Cel mai bun ca suveran era Yao. Ct de magnific era el:
Nu este aa o mreie dect ca mreia Cerurilor, i totui Yao o putea emula. ntru-att de
nemrginit era nct oamenii nu-i gseau un nume p-u ea; totui ct de magnifice erau
realizrile lui, ce strlucit era expresia culturii lui! Aici el ne indic cum cel mai bun
conductor urmeaz Calea Cerurilor. Aproape att de mrei erau i ceilali doi mprai ai
antichitii despre care Confucius iubea s- menioneze.
Ct de mrei erau marii lui Shun i Yu! Tot ce era sub ceruri era a lor, i totui ei au rmas
indefereni la aceasta. Ei erau acei care n-au nceput s- conduc, pn cnd poporul n-a
venit la ei, i ei erau asigurai c ei au mandatul cerurilor.
n acest fel Confucius i utiliza ca modele a detarii perfecte.
Yu era cunoscut ca un bun inginer care a irigat pmnturile p-u ca ele s poat fi utilizate n
agricultur, nainte de a fi ales mprat din cauza abilitilor sale.
Nam-Kung Kuo i-a indicat lui Confucius c:
Yi era un viteaz i Ao a rsturnat o barc, totui amndoi au terminat-o ru. ns cum Yu i
Chi, care s-au devotat agriculturii, au devenit mai apoi n posesia a tot ce era sub Ceruri.
Confucius n-a rspuns nimic pn
Nan-Kung n-a plecat, apoi la slvit ca pe un adevrat domn, care tia s- evalueze puterea
virtuii. n acest fel maestrul putea clarifica lecia studenilor fr al face pe Nan-Kung
egoistic, slvindu-l n fa.
Probabil Confucius este cel mai cunoscut p-u vorbele sale aforistice, multe din care
deveniser ca bine cunoscutele proverbe ale maestrului. Se consider c el avea un fel de a
face o declaraie moral care putea inspira virtutea fr ca s se cread c el le ordon sau le
spune lor ce s- fac.
El i exprima nelepciunea ca pe o instrucie p-u oricine care dorea s- aib un avantaj din
ea, i nu ca pe comand direct.
Una din calitile cele mai deosebite era elul de a nva. El recunotea c iubirea lui
faa de cunotine era lucrul cheie care-l fcea diferit de majoritatea oamenilor: n fiecare
aduntur de zece familii, exist civa oameni la fel de loiali i de cinstii ca mine, dar nici
unul care ar iubi nvtura le fel ca mine. El n continuu tindea s-i perfecioneze propriul
caracter i profita de orice ocazie ca s-o fac.
7

Chiar i cnd te duci la o petrecere cu nu mai mult de trei persoane, eu pot fi sigur c
ntotdeauna voi nva ceva de al cei cu care sunt. Acolo vor fi calitile bune pe care le pot
selecta p-u a le emula i cele rele care m vor nva ce trebuie s fac p-u a m corecta. Cu
toate c oricine i toi i puteau fi profesori, probabil aceast atitudine de deschidere fa de
nvtur i-a dat posibilitatea lui Confucius de a ajunge foarte aproape de potenialul su
maxim. El credea n valorile educaiei ca n cel mai important factor n ce devine o persoan
nu e necesar nvtura din cri, dar dezvoltarea practic. El a sumarizat aceasta concis
cnd a spus:
Dup natura, aproape mpreun; dup practic, mult prea desprii

Ce a gndit Confucius?
De cnd Confucius era probabil primul profesor profesional al adulilor, ori ce numim
noi educaie superioar, atunci n-ar fi trebuit s se fi organizat un curriculum la acel moment.
Cu toate c Confucius inea discursuri pe subiecte diferite n mod repetat i totodat
recomanda ca studenii lui s studieze n baza unor scopuri specifice, se pare c aceste
subiecte erau categorizate i izolate unele fa de altele oriunde, aproape ca n zilele noastre.
Scopurile continui ale lui Confucius erau practice i fcute ca fiecare persoan s-i
mbunteasc caracterul i conduita, i probabil s- devin pregtit pentru o funcie
oficial n guvern.
n conformitate cu una din Analetecele Confucius reflecta asupra patru lucruri:
cultura, conduita, loialitatea, i ncrederea n adevr;
Cultura consista din: literatur, muzic i probabil din regulile de bun-cuviin. Confucius a
indicat valoarea fiecrei: Las omul s- fie stimulat de poezie, stabilit-n caracter cu
normele de comportament, i perfectat de muzic Aceste scopuri erau sensuri cu care
cineva putea ajunge un ideal mai nalt al urmrii Clii.
Un domn studiaz extensiv literatur, i se restrnge cu regulile de comportament, n aa fel
el nu va viola Calea. Suport-te pe baza virtuii ei. Bazeaz-te pe bunvoin. Gsete
recreere n arte. De fapt ndatorrile morale erau considerate eseniale i veneau naintea
artelor care erau aproape activiti extra-curriculare.
Datoria unui tnr este de a se purta frumos cu prinii si acas i cu cei mai vrstnici, n
afara uilor, de a se revrsa cu iubire tuturor, i s- cultive prietenia a ce este bun. i dac
toate-s fcute, i el mai are energie, atunci lsai-l s- studieze artele culturale.
Unul dintre conceptele fundamentale pentru cei amndoi Lao-Tzu i Confucius era
teh, ce n traducere nseamn virtute, n antichitate sensul unei puteri sau abiliti a
zeitilor. Termenul chinez are conotarea unei puteri spirituale sau a unei puteri morale pe
care oamenii o pot dezvolta n sine.
Confucius spunea c a luat iubirea i dorina i i-a creat virtutea, dar totui era
contient de puterea atraciei sexuale. Eu nu am vzut pe nimeni

s-a iubeasc virtutea aa cum iubete frumuseea. O alt translaie citeaz: Eu nu am vzut
deocamdat pe nimeni a crui dorin de a-i construi puterea moral s- fie mcar att de
puternic ca dorina sexual.
Virtutea, p-u Confucius atunci, este dezvoltarea prin iubire i dorin p-u buntate, dar
trebuie s- concureze cu mult mai puternicele stimulente sexuale. Ca rezultat virtutea
devenind o sarcin nu prea uoar.
Odat Tzu-Chang a ntrebat despre un cuplet rimat menionnd pilonizarea virtuii i
a decide n dou mini. La care maestrul a rspuns: Prin pilonizarea virtuii se nelege a
vorbi cu ncredere i sinceritate, ca i cu principiile ndrumtoare ale cuiva, i micndu-se n
continuu spre adevr;
i iari a iubi lucruri nseamn a le dori s triasc; A ur nite lucruri nseamn a le dori s-
dispar; astfel se nelege a fi n dou mini .
O cheie n practica virtuii este mijlocul de aur. Doctrina mijloacelor, una dintre
marile clasice Confuciusiene, care era scris timp de patru generaii de-a lui Confucius, i ea
este o frumoas tratare a acestui subiect. Cu toate c mijlocul nu este elaborat pe baza
Analetecelor, este menionat de ctre Confucius: Ct de transcendent este virtutea n
mijlocul conduitei! Rar, dar de mult timp practicat printre oameni. Virtutea pentru
Confucius, era o aciune, ceva ce se practic. Cel mai mare pericol p-u ea fiind vorbirea
greit!
Dintre toate calitile i virtuile oamenilor Confucius o estima ca pe cea mai mare
aceea pe care el o numea jen, translat aici ca buntate, dar i interpretat ca umanitate i
bunvoin. P-u Confucius acest termen reprezenta esena de a fi o persoan bun.
Este buntatea foarte departe? Dac noi am dori foarte tare buntate, noi ar trebui s-
gsim c ea este chiar aici.
Dac un om nu este bun, ce are el de fcut cu regulile de conduit? Dac el nu este
bun ce are el de fcut cu muzica?
Termenul chun-tzu originar nsemna fiu de conductor i pn n timpul lui Confucius
era utilizat p-u a se referi la un membru al clasei nalte.
Confucius putea probabil s fi fost primul care utiliza termenul extensiv cu sensul unui om cu
virtute i principii.
Cho-yun Hsu intr-o recent istorie a Chinei antice scria: Analetecele par a fi prima lucrare n
care termenul chun-tzu era utilizat p-u a indica n mod implicit naltele standarde morale
intr-o persoan; aici denot omul ideal de la care toi oamenii ar trebui s-i cultive
caracterele lor, s- imiteze
Aa un om, nobil n virtute, care nu era necesar s fie nobil n statutul su social. Asta este o
indicaie asupra marii influene pe care ar fi trebuit s o aib Confucius, c n minile
discipolilor si s- schimbe sensul termenului din social-ncrcat, s-l elibereze de noiunea
de clas, p-u ai aplica unul de principii morale. Noi utilizm cuv. domn ca echivalent n
limba romn, cu toate c comuna translare om superior este cu certitudine validat.

Totui noi gsim modelul pe care Confucius l plaseaz n faa studenilor si, p-u ca ei
s- studieze i s- nvee s- emuleze. Curriculum-ul lui este cu totul afectat de dezvoltarea
subiectiv a fiinei umane. Cu toate c unele obiecte umanitare ca: literatura, istoria, i
filosofia erau utilizate ca mijloace auxiliare, ntreaga subliniere const-n mbuntirea
caracterului fiecrei persoane astfel nct el s- poat fi un om superior bun. Dac el ar fi
reuit s- obin o nlesnire n politic, aa cum muli au fcut, aceasta ar fi fost o consecin
incidental, pe ct l-ar fi privit pe Confucius.
Scopul lui era s- ajute oamenii s- devin buni.

Bilbliografie:
Adrese pe web:

10

Confucius & Socrates-The Teaching of Wisdom by Sanderson Beck.


http://www.san.beck.org/index.html
http://www.qilingong.ro/romana/izvoare_de_intelepciune_ro.html
http://www.chinapage.com/confucius/confucius.html
http://classics.mit.edu//Confucius/analects.html
http://biserica.org/Publicatii/2000/NoVII/04_index.html
http://luana.vipnet.ro/ii.htm
http://poezia.home.ro/VOICUpr3.html
http://thor.info.uaic.ro/~dcristea/cursuri/cursfestiv2002final.ppt
DATE BIOGRAFICE
Confucianismul religie aparut in China Antica, cu aproximativ 6.000.000 de adepi ( majoritatea n China,
Coreea, Vietnam, Japonia ), fondat de filozoful chinez Confucius ( 551 - 479 .C ), care se preocupa de principiile
bunei conduite, inelepciunea practic i relaiile sociale. Confucius nu avea intenia sa ntemeieze o religie nou, ci
s interpreteze i s renasc religia dinastiei Zhou, cu ritualurile sale, pe care el le-a interpretat nu ca nite sacrificii
facute de oameni, pentru a primi iertarea de la zei, ci ca nite ceremonii ale oamenilor, ntrupnd modele de
comportament civilizat, adunate de-a lungul mai multor generaii. Acestea insemnau pentru Confucius smburele
societaii chineze. Confucius, al carui nume chinezesc era Kung Fu Tzu, s-a nascut in statul Lu, in anul 551 .C. ntro familie aristocrata, care-i pierduse averea i pozitia. Despre tatal lui se spune ca fusese un razboinic puternic pe
nume u Lianh.
u Lianh naite de a se nate Confucius avea deja 9 fete, fapt ce-l facea nefericit. El avea
nevoie de un motenitor al neamului aristocratic. Fiul mai mare al lui u Lianha era foarte slab chiar de la natere i
rzboinicul nu se grbea s-l fac motenitor. n momentul cnd cea dea treia soie ramne nsarcinat, u aduce
mulumire zeilor ntr-o petera ( petera pentru chinezi este loc sfnt ). n aceasta peter s-a i nascut nvtorul
celui mai mare curent filosofic.
Cnd baiatul avea 2 ani i trei luni u Lianh se stinge din via. Celelalte doua soii ale lui u Lianh deja nu mai
ascundeau invidia catre tnara mam a motenitorului. Aceasta era nevoita s plece n oraul ei natal. Parinii ns nu
au primito n cas pe care ea o necinstise, cstorindu-se mai devreme de ct cele dou surori mai mari.
Din aceasta cauz mama i cu micul Confucius a fost nevoit s- se stabileasca departe de familie. Confucius pe acea
vreme se evidenia de ceilali prin agerime, ura nedreptatea, iubea deosebit parinii, tia multe obiceiuri religioase. El
tia istoria neamului, ce numara mai mult de un secol. Aflnd despre maiestria stramoilor lui, printre care erau i
oameni talentai, care s-au afirmat n multe domenii, el a contientizat c numai o bun pregtire militar nu este de
ajuns petru a atinge absolutul. Cnd Confucius avea 17 ani, mama sa se stinge din via, ea abia nmplinise 38 de ani.
El i nmormnteaz mama alaturi de mormntul tatalui pe care l va gasi cu greu.
n tineree a fost profesor, dar a aspirat la o poziie guvernamental, ntruct avea o deplin ncredere n capacitatea
lui de a reorganiza societatea. i-a petrecut mult din viata calatorind prin China, dnd sfaturi conducatorilor. Era
unul din acei filozofi, care aspirau la salvarea unei ri, prin sfaturile pe care le ddea. Spre deosebire de ceilali, care
i-au gsit calea n cunoatere, Confucius s-a inspirat din trecut, pe care ncerca s-l transforme in realitate. Se
declara un traditionalist, nu un creator de nou, ci un iubitor al vechiului.

Ultimii ani din via i-a petrecut in oraul natal, unde s-a dedicat in totalitate
propovduirii nvaturilor sale. Analectele reprezinta o colectie de nvaturi ale lui
Confucius, pstrate de discipolii lui, considerate singurele care i se pot atribui lui
Confucius cu siguran. Confucianismul este una din cele mai influente tradiii
filozofice din lume, cu introspecii profunde in natura uman. Dei confucianismul a
devenit ideologia oficial a statului chinez, n-a existat niciodat ca religie instaurat,
cu biserici si preoi. Savanii chinezi l-au onorat pe Confucius ca pe un mare nelept,
fr nsa a-l venera ca pe un zeu. La rndul lui, Confucius nu a pretins niciodata a fi o

11

divinitate. n confucianism, omul este centrul universului, el nu poate trai n izolare, ci


n comunitate. Scopul vieii este atingerea fericirii individuale, care se poate obtine
prin pace.

12

NVTURILE LUI CONFUCIUS


NVTURA DESPRE OM
nvtura lui Confucius se poate de mparit n trei pari strns legate i dependente reciproc, mpreunate de idea ca
omul este centrul confucianismului. Prima i cea mai principal din cele trei nvturi este nsi nvptura despre
om.
Confucius a creat aceasta nvtur bazndu-se pe practica propriei viei. Pe baza comunicrii cu lumea observ c
viciile societii cu timpul cad. A mparit oamenii n trei tipuri.
1) Laii
2) Persoane capabile s se abin
3) Protii
Aducnd exemple, ce caracterizeaz comportamentul uman, aparinnd la un oarecare tip, a demonstrat aceast
afirmaie i a ncercat s gseasc cauza fenomenului dat. Analiznd i fcnd concluzii Confucius a ajuns la ideia
c : ,, Bogia i prestigiul iat spre ce tinde omenirea. Dac se va instaura pentru ei Dao n ascensiune, ei nu vor
atinge. Srcia i mizeria iat ce-i dezgust pe oameni. Dac se va instaura Dao spre a se debarasa de el, ei nu se
vor debarasa . Aceste dou spiraii principale ale omului Confucius le credea inplantate n om nc de la natere,
adic biologic predeterminate. De aceea aceti factori favorizeaz att purtarea indivizilor n particular, ct i a
grupurilor de indivizi, adic a ntregilor popoare. La factorii naturali Confucius nu atrgea mare atenie i foarte
pesimist analiza : Eu niciodat n-am ntlnit omul, care, observnd greeala sa, se va autocondamna. Be baza
factorilor naturali, deloc ideali pentru Confucius, el chiar contazice nvturile Chinei antice, care considerau
perfeciunea fenomenelor naturale o axiom.
Scopul nvturii lui Confucius era de a nelege rostul existenei umane, principalul pentru el const n
descoperirea naturei umane ascunse, ceea ce-l mic i-l face s tind spre anumite idealuri.
Posednd anumite caliti i locuri n societate oamenii au fost mprii de ctre Confucius n trei categorii:
1)
Tziuni-tz ( soul generos ) ocup unul din locurile centrale n toat nvtura. Prezena rolului de om
ideal servete drept exemplu demn de urmat pentru urmtoarele dou categorii.
2)
Jni oameni obinuii, mulimea.
3)
Slo Jni ( om ingferior ) n nvtur se utilizeaz n general n comparaie cu Tziuni-tz.
Confucius i-a exprimat gndurile despre omul ideal scriind : Soul generos se gdete mai nti la nou lucruri s
vad limpede, s aud bine, faa s-i fie binevoitoare, vorba s-i fie sincer, fapele s-i fie cumptate, necesitatea de
antreba pe alii, cnd apare nencrederea n sine, necesitatea de a memoriza urmarile raului su, necesitatea de a
memoriza dreptatea, cnd este posibilitatea de a nva ceva nou.
Sensul vieii omului generos este de a atinge Dao, importana averii ocupa locul doi : Soul generos se gndete doar
la posibilitatea de a atinge Dao, pe el nu-l ranjeaz srcia. Ce caliti trebuie s posede Tziuni-Tz? Confucius
deosebete doi factori : jni i vni. Ierogliful ce determin primul factor, se traduce ca binevoin. Dup
Confucius omul generos trebuie s manifeste omenie n relaii, aceasta este i baza nvturii lui. Schema
cosmogonic alctuit de el descrie viaa ca o fapt eroic sau autosacrificare, n rezultatul creia apare etic o
societate perfect. nc o variant tradus a cuvntului omenie. Omul generos ntodeauna este adeptul adevrului i
nu se ascunde dup spatele altuia. Omenia nu presupune faa binevoitoare i limbajul chibzuit.
De a observa aceast calitate n om este foarte greu, practic imposibil. Confucius socotea c omul pentru a atinge
jni trebuie s posede o dorina profund i s-i dea seama dac a atins perfeciunea poate doar el singur.
Vni cultura, literatura. Omul generos trebuie s posede o cultur interioar bogat. n aceli timp
Confucius spune despre efectul negativ produs de abuzul de vni: Cnd n om sunt mai presus calitile naturii se
primete o fiar pe cnd educaia const doar n a nva.

13

NVTURA DESPRE SOCIETATE


Confucius nelegea c societatea nu poate s fie alctuit doar din jni ea va pierde capacitatea de a exista, nu se
va dezvolta i n final va regresa. n acela tim este nereal ca societatea s conin doar vni progres nu va exista
nici n cazul dat.
Dup Confucius, omul trebuie s posede trasturile naturii i s dobndeasc nvtura. Asta nu este pe puterile
oricui, sus pot ajunge doar persoane ideale.
Cum putem afla, descoperi apartenena omului la anumite categorii ? n calitate de indicator aici se folosete
principiul h i opusul lui tun. Acest principiu poate fi numit principiul dreptii, sinceritii, independenei
opiniilor.
Soul generos tinde spre h, dar nu spre tun, omul mic invers, tinde spre tun, nu spre h.
Confucius mai spunea : Soul generos tinde spre dreptate, de aceia el nu poate s urmeze tun. Omul mic tinde spre
bogie, deaceea el nu poate urma h.
H este criteriul principal a Soului Generos. Obinnd h, el obine tot ce puteau s-i ofere vni i jni :
independena gndirii, activitate etc. Anume aceasta este baza teoriei conducerii statului.
n acelai timp Confucius nu critic nici pe omul mic, el vorbete doar de diferenierea de sfere a activitii lor. Slo
jni, dup Confucius, trebuie s ndeplineasc anumite funcii n favoarea Tziuni-tz, s se ocupe de munca grea.
n acelai timp a utilizat tipul omului mic n scopuri educative. Astfel l-a nzestrat practic cu toate caracterele
negative, el a facut din Slo Jni exemplul spre care degradeaz omul ce nu tinde s se ridice.
n multe nvturi ale lui Confucius figureaz Dao. Ce este Dao? Dao - una din principalele categorii a filosofiei
chinei antice i gndirii etico-politice.
Astfel Dao este limita aspiraiei umane, dar atingerea ei nu este pe puterile oricui. Dar Confucius nu credea c Dao
este imposibil de atins. Confruntnd Dao i omul, Confucius a subliniat c omul este centrul nvturilor lui.
n relaiile societate - natura Confucius deasemeni se ocupa de grija pentru oameni. Pentru a prelungi existena sa
societatea este obligat s se foloseasc raional de resursele naturale.
Confucius a dedus patru principii de baz pentru conlucrarea societate-natur:
1) Pentru a ajunge membru destoinic al societii este necesar s-i adnceti cunotinele despre natur.
2) Numai natura este n stare s ofere omului i societii putere spre a supraveui i ispiraie.
3) Atrnare serioas fa de lumea vie ct i fa de resursele naturale.
4) Mulumirea regulat Naturii. Acest principiu are rdcinile n religia chinei antice.

14

NVTURA DESPRE STAT


Confucius aexpus cteva doliane ale sale despre organizarea i principiile comnducerii unui stat ideal.
Toate manevrele de crmuire a statului trebuie s se bazeze pe li. Li are un neles foarte larg.
Conform schemei lui confucius, conductorul este mai sus de ct capul familiei lui doar cu cteva trepte. O astfel de
atrnare universal transforma statul ntr-o familie obinuit numai c de proporii mul mai mari. Prin urmare
crmuirea statului se va efectua dup aceleai principii ca i societatea lui Confucius, adic bazate pe omenie,
dragoste i sinceritate.
Confucius s-a pronuat mpotriva legilor fixate, ntroduse pe acea vreme n cteva mprii ale Chinei. El considera
egalitatea n faa legii drept atac asupra personalitii ceea ce mpiedic formarea societii ideale.
Pe oameni Confucius i-a mprit n:
1) Conductori
2) Condui
Atenia n aceast parte a nvturii este atras asupra primei categorii.
Dup Confucius acetia trebuie s fie oameni ce posed calitile Tziuni-tz. Anume ei trebuie s execute puterea n
stat. Calitile lor nalte trebuie s serveasc drept exemplu pentru ceilali. Rolul lor este de a educa poporul, de
ndrepta pe calea cea dreapt.
Pentru conductori Confucius a elaborat patru Dao:
1) Simul autorespectului.
2) Simul rspunderii.
3) Simul binevoirii n educaia poporului.
4) Simul dreptii
Chiar fiind adeptul sistemei autoritare, Confucius era mpotriva concentrrii puterii n mna unui singur om.
Rezervnd pentru om locul principal n sistemul sau, Confucius, totui recunotea o putere suprem omului, Puterea
Cerului. Dup prerea sa Tziuni-tz pot s- nterpreteze corect fenomenele ce au loc pe pamnt i care sunt create de
aceast putere.
Acordnd atenie n general oamenilor ce conduc, Confucius a subliniat c factorul principal al stabilitii statului
este ncrederea poporului. Puterea n care poporul nu are ncredere este supus pieririi, acesata nu exclude i regresul
ntregii societi.

15

NCHEERE

nvtura lui Confucius, aprut pe baza nvturilor religioase i filosofice a Chinei


antice, totodat foarte diferit , n unele cazuri chiar vine n contradicie cu ele.
Confucianismul este pur umanism, o filozofie care se preocup de fiinele umane, de
interesele i realizarile lor, mai degrab dect de abstraciuni sau probleme de
teologie. El nu este att o religie, ct un cod moral, care a influenat foarte mult
gndirea i modul de viaa al chinezilor. Principiile fundamentale ale acestei gndiri
sunt: supunere i respect fa de superiori i parini, datorie faa de familie, loialitate
fa de prieteni, umilina, sinceritate i politee. Astazi, confuciansmul este adeseori
confundat cu taoismul. Este foarte greu de distins ntre ce e element taoist i ce
aparine confucianismului, ntruct amndoua au idei asemanatoare despre om,
societate, conducatori, cer i univers. Confucianismul se ocupa de aspectul practic i
pamntesc, pe cnd taoismul se ingrijete de cel esoteric si ceresc. Amndoua
credinele au radacina in gndirea a doi filozofi chinezi. Confucius i Lao Tze,
fondatorul Taoismului, au fost contemporani, i este tiut n ambele tradiii, ca ei au
avut cteva dialoguri.

Filosofia lui Confucius


Totui, Confucius a avut ocazia s nvee realizri practice, care-l elud pe
aristocratul bogat: "Cnd eu eram tnr, eu triam in condiii modeste, i respectiv
mi-am cultivat mult abilitatea de a face lucruri modeste. Are nevoie oare un domn s
posede attea abiliti? Nu." A rspuns Confucius la ntrebrile unui mare oficial,
care aparent avea dubii dac un om cu puine realizri putea fi o persoan profund
neleapt. Discipolul Tzu-K'ung a replicat c Cerul i-a mputernicit maestrul, ntratt nct el urma s- devin nelept, cu toate c el avea abiliti practice.
Dup conversaia cu Confucius , ucenicul su Lao s-a ntors cu rspunsul su
oficialului: "Maestrul a spus c eu nu am fost angajat oficial, i respectiv am obinut
abilitatea p-u arte simple. " Este posibil c aceste experiene l-au ajutat pe
Confucius s dezvolte nvturi mai practice, i mai utile mai muli oameni. Totui,
doar experiena practic nu este suficient p-u a deveni nelept; ea trebuie s- fie
mnuit corect.
n ciuda reputaiei sale nelepciune i abilitilor sale practice, Confucius ntlnea
dificulti n gsirea unei funcii favorabile n guvernmnt de-a lungul vieii sale,
chiar dac era ambiios aa o ocazie. Confucius era dispus s lucreze oriunde, att
timp ct era moral, iar dac nu dispunea de o munc cinstit, el era fericit sa-i
16

continue studiile.
Se pare ca Confucius s-a preocupat cu studiile de la o vrst foarte fraged.
Reflectnd asupra vieii sale Confucius cu puin timp nainte de a muri, el ne spune
c la vrsta de 15 ani i-a pus inima (mintea) pe nvat. Nu este menionat nici un
profesor care s fi avut vreo influen particular asupra lui Confucius. Se crede c
Confucius ar fi fost cel mai mult inspirat de ctre anticii descrii n clasic.
Cnd unul din discipolii si a fost ntrebat de unde provin cunotinele lui
Confucius, el a menionat "Calea primilor regi Chou Wen i Wu" (1111 .C.). i a
conclus: "De la cine intr-adevr Maestrul nostru nu a nvat? Dar n acelai timp,
ce nevoie avea el de un profesor regular "
Aa cum vom vedea, o parte a geniului Confuciusian era s- ie orice situaie i s-
fac din ea o valoare educaional. El se strduia perseverent i di greu ca s-
nvee, i anticii aveau p-u dnsul o fascinare exclusiva: "Eu nu sunt singur, care s-a
nscut cu cunotine. Eu iubesc nvturile strvechi i le caut intenionat. "
Nedeclarnd c tie deja, el exemplific cutarea cunotinelor.
Atunci erau puine cri, i-n acel timp fcute din bambuc, strnse cu nite sfori, dar
se pare c Confucius a executat fr neglijen studierea clasicilor din istorie,
poeziilor, ritualelor, i Oracolului schimbrii. Att de des cita din ele, nct e posibil
s- fi nvat majoritatea sau toate din cele aproape 300 de poeme din timpurile
strvechi. El ar fi trebuit s- continue s- le fi studiat n decursul vieii, pentru c el
ar fi dorit s- aib mai mult timp ca s- nvee din Cartea schimbrii (I Chin):
D-mi mai mult timp ca s-mi pot dedica 50 de ani studierii Crii schimbrii, i a
putea s- fiu liber de mari greeli.
Despre familia lui Confucius se menioneaz foarte rar. Istoria ne indic c el a
devenit orfan la o vrst foarte fraged, i c fratele lui mai mare era uneori
ofensiv. S-a cstorit, a avut un fiu i o fiic. A ales so fiicei sale i de asemenea
fiicei fratelui su. Se presupune contrar condiiilor fratelui su, obligaiile lui
cdeau pe Confucius.
Dup ce a muncit n guvern n careva funcii minore, i ntre rarele oportuniti de a
da sfaturi politice, ce a fcut Confucius?
Aparent cu mrirea cunotinelor i nelepciunii el a nceput s- atrag studeni i
discipoli. El era probabil n ntregime ntreinut de studeni, cu toate c el mai
primea nie salarii de la guvern. El a spus c nu va refuza niciodat s- nvee pe
cineva care-i va aduce ceva, fr importan ct de srac. Confucius este primul
profesor profesional din China. El se uita napoi la progresele vieii sale i o msura
17

n termenii dezvoltrii sale interioare i nu altor funcii sau realizri. La 15 ani


mintea mea era pus pe nvat. La 30 mi s-a format caracterul. La 40 nu mai
aveam perplexiti.
La 50 am tiut Voina din Ceruri . La 60 eram la nvoial cu orice. Iar la 70 am
putut s-mi urmez dorinele inimii, ns fr a depi principiile morale La vrsta
de 50 ani, ar fi trebuit s- aib loc o schimbare radical n viaa sa. n scurt timp el
a fost numit ntr-o funciune nalt n guvernmnt, n care urma s- fie consultat n
privina unor decizii importante. Cu toate c un incident ne sugereaz faptul c
sfatul lui nu a fost real cutat.
http://www.referat.ro/referate/Filosofia_lui_Confucius_4699.html

Invatatura lui Confucius

Mareste imaginea.
Confucianismul
Aparitia lui Confucius in istoria Chinei este considerata ca inceputul unei noi ere. Numele acestui erou al vietii spirituale
chinezesti, Kung Fu-tzi ("inaltul slujbas si filosof Kung"), a fost latinizat in Confucius de misionarii crestini din secolul al XVIIlea. Desi n-a fost un intemeietor de religie propriu-zis, Confucius a avut o mare influenta asupra religiei chinezilor.
S-a acreditat o biografie a lui Confucius, din care putem retine ca Confucius s-a nascut in anul 551 i. Hr. in micul principat Lu,
care forma o parte din actuala provincie Sandun din nord-estul Chinei. La varsta de 19 ani s-a casatorit si a avut un baiat si o
fata. In anul 517 a mers in capitala imperiului, Lo-ian, ca sa studieze vechile rituri si obiceiuri ale dinastiei Ciou. Acolo l-a
intalnit pe marele filosof Lao-tzi, cu care nu s-a inteles, dar a carui prezenta l-ar fi impresionat mult. Moare in anul 479 i. Hr.,
in varsta de 72 de ani, inconjurat de discipolii sai.
Invatatura lui Confucius
China a avut filosofi mai profunzi decat Confucius, totusi influenta acestuia asupra poporului chinez a fost mai mare decat a
tuturor celorlalti. La aceasta au contribuit atat imprejurarile istorice cat si simplitatea invataturii sale. Traind intr-o vreme de
mare confuzie politica si decadere morala, cand dinastia Ciou isi pierduse prestigiul, Confucius si-a pus viata in slujba
imbunatatirii vietii politice si sociale din timpul sau. El n-a avut un succes real decat dupa moartea sa.
Sub raport doctrinar, Confucius n-a lasat un sistem propriu. Ideile sale, ca si acelea ale lui Socrate, au fost transmise de
discipolii sai.
Sub raport religios, Confucius nu numai ca nu a adus nimic nou fata de vechea religie chineza, dar chiar si-a interzis orice
speculatie teologica sau, nu l-a interesat, nu a fost obiectul preocuparilor sale indreptate exclusiv spre problemele de ordin
practic, moral si social.
Filosofia morala a lui Confucius pornea de la principiul ca omul, fiind o particica din intreaga natura, un microcosmos, are in
sine insusirile generale ale naturii, ale lui dao: ordine, dreptate, bunatate, sinceritate. De aceea este suficient ca omul sa fie
instruit, dirijat, pentru a se perfectiona. Iar perfectionarea se face prin exemplul inaintasilor. Dupa exemplul acestora, copiii

18

trebuie sa aiba un respect desavarsit fata de parinti, indivizii sa respecte statul, cei vii sa respecte pe cei morti, imparatul sa
respecte pe ilustrii sai predecesori si sa se supuna Cerului. De la cel mai mic pina la cel mai mare trebuie sa-si respecte datoriile
cara revin gradului lor ierarhic.
Desi nu a fost nici filosof in adevaratul inteles al cuvantului, nici intemeietor de religie, Confucius a influentat religia chineza,
indepartand-o de superstitii si pregatind poporul pentru intelegerea doctrinelor filosofice si religioase de mai tarziu.
Confucianismul ca religie
Dupa moartea lui Confucius, toti cei care il indepartasera sau il criticasera pentru rigurozitatea tinutei sale morale si-au aratat
admiratia pentru marele moralist. Guvernatorul din Lu i-a consacrat o capela, unde aducea sacrificii spiritului lui Confucius si
celor patru anotimpuri. Dar adevaratul sau cult a inceput mai tarziu, dupa 250 de ani, datorita imprejurarilor politice favorabile
ideilor sale.
Ca religie de stat, confucianismul a mentinut elementele fundamentale ale vechii religii chineze si in primul rand cultul
stramosilor si al naturii, practicile cultice avand in centrul lor Cerul si pe "Fiul Cerului", imparatul. Locurile de cult ale vechii
religii si-au pierdut desigur simplitatea de odinioara, devenind vaste temple, ca acela din Beijing, inchinat Cerului, care este cel
mai mare templu din lume.
Cultul imperial a luat sfarsit prin revolutia din 1912, iar in 1917, n-a mai fost recunoscut confucianismul ca religie oficiala a
statului. Chiar si adeptii cei mai hotarati ai confucianismului, reproseaza astazi lui Confucius respectul sau exagerat pentru
traditii si formalismul sau rigid, datorita carora China s-a caracterizat printr-o vadita nota de imobilitate. Insa invatatura lui
Confucius, cu tot moralismul sau respectabil, este considerata ca un al doilea zid chinezesc, care a tinut China departe de
influenta culturii europene.

Confucianismul
Confucianismul este o micare religoas, etic i filosofic eloborat n secolul al VI-lea .Cr.
de ctre Confucius (551 .Cr. 479 .Cr.), pe numele su chinezesc Kong Fu-zi, adic
maestrul Kong (numele de Confucius este produsul latinizrii numelui su chinezesc de
ctre misionarii cretini).
Confucianismul a avut o influen major asupra Chinei pn n ziua de azi i chiar asupra
altor state, n special Hong Kong, Taiwan, Japonia, Korea i Vietnam.
Complexitatea doctrinei lui Fu-zi a determinat multe coli, existnd forme aproape contrare
ale confucianismului. De exemplu, neo-confucianismul combin credine budiste i daoiste
pentru a crea o mai complet metafizic ce nu a existat pn atunci, iar alte forme ale religiei
s-au declarat opuse doctrinelor budiste i daoiste.
Viaa lui Confucius
Confucius, al crui nume chinezesc era Kung Fu-zi, s-a nscut n statul Lu, n anul 551 .Cr.
ntr-o familie aristocrat, care-i pierduse averea i poziia. Despre tatl lui, care a murit cnd
Confucius avea 3 ani, se spune c fusese un razboinic puternic. Confucius a fost cel mai mic
dintre cei 11 copii, trind n srcie, dar primind o educaie sntoas. n tineree a fost
profesor, dar a aspirat la o poziie guvernamental, ntruct avea o deplin ncredere n
capacitatea lui de a reorganiza societatea. i-a petrecut mult din via cltorind prin China,
dnd sfaturi conducatorilor. Era unul din acei filosofi care aspirau la salvarea unei ri prin
19

sfaturile pe care le dadea. Spre deosebire de ceilali, care i-au gasit calea n cunoatere,
Confucius s-a inspirat din trecut, pe care ncerca s-l transforme n realitate. Se declara un
tradiionalist, nu un creator de nou, ci un iubitor al vechiului: Eu sunt transmitorul i nu
iniiatorul Iubesc trecutul i-l cercetez cu nelepciune.
Ultimii ani din via i-a petrecut n oraul natal, unde s-a dedicat n totalitate
propovduirii nvturilor sale. Analectele reprezint o colecie de nvturi ale lui
Confucius, pstrate de discipolii lui, considerate singurele care i se pot atribui filosofului cu
siguran.
Confucius moare n anul 479 .Cr., lsnd n urma lui una din cele mai fascinante
doctrine religioase i filosofice ce au mbogit spiritualitatea lumii asiatice.
Zeii Cu timpul au aprut muli contestatari care au afirmat c doctrina lui Confucius nu este
una religioas. Asta se datoreaz i faptului c filosoful chinez, n elaborarea ideilor sale, s-a
axat pe o conduit etic a omului, nepunnd mare accent pe venerarea unor deiti. Totui,
nvturile lui Confucius se bazeaz i pe idei religioase, acceptnd zeii tradiionali ai Chinei:
- Tian Zeul Cerului; cel care va transmite prerogativele sale mpratului chinez, considerat a
fi fiul cerului i mandatarul lui pe pmnt;
- Hu-Tu Zeia Pmntului; este o zei cu atribuii innd de cultul fertilitii i al fecunditii.
Ea formeaz mpreun cu Tian cuplul primordial.
Scrierile Scrierile lui Conficius sunt sistematizate n Canonul confucionist ce cuprinde:
- Cartea Cntecelor (Odelor);
- Cartea Schimbrilor;
- Cartea Edictelor;
- Memorial de ritualuri;
- Cartea Muzicii;
- Primvara Toamna rii Lu.
Multe din textele confucioniste existau nainte de Confucius, ns acestea au fost
dezvoltate de ctre filosoful chinez, cunoscut fiind ca un iubitor de tradiii.
Analectele lui Confucius sunt cele mai importante surse pe care le avem despre nvturile
sale, fiind i singurele care au fost cu siguran scrise de el. Analectele conin discuiile avute
de filosof cu discipolii si i cu anumii conductori. Textile lui Confucius sunt interpretate i

20

n ziua de azi, n special datorit faptului c el nu folosea un limbaj foarte folosit, utiliznd
multe analogii i aforisme pentru a-i exprima ideile.
Doctrina confucianist
Doctrina confucianist este un interesant amalgam de tradiii arhaice chinezeti, de
principii morale, filosofice, religioase etc.
Principalele coordonate ale acestei doctrine sunt:
1.Tradiia i normele etico-politice. Confucius era un tradiionalist convins, punnd mare pre
pe respectarea datinilor, a moravurilor, a sacrificiilor ce fixeaz clar ierarhiile ntr-o societate
bine structurat.
Unul din principalele concepte era legat de guvernare, fapt ce a determinat pe muli mprai
din anumite dinastii s proclame doctrina confucianist cea oficial a imperiului. Ideea de
baz era c, pentru a guverna asupra celorlali, individual trebuie s se guverneze pe sine
nsui n primul rnd. mpratul trebuie lsat s conduc n linite. Fiind centrul calm n
jurul cruia se nvrte statul, mpratul va putea mai bine decide pentru binele tuturor.
Deci, Confucius pune mare pre pe fidelitatea fa de eticheta social. Totodat, el accept
venerarea mpratului chinez ca Fiu al Cerului (Fiul Zeului Cerului Tian i a Zeiei Pmntului
Hu-Tu).
2. n cadrul doctrinei confucioniste se realizeaz conexiuni ntre Macrocosmos (Univers),
guvernat de Zeul Cerului (Tian) i Microcosmos (societatea i omul), cele dou universuri
gravitnd n jurul ideilor de norm, ordine i lege.
3. Educaia absolut. Este centrul doctrinei lui Confucius, care spune c orice om poate fi
perfect, indifferent de originea sa, att timp ct respect normele morale i legale ale societii.
Codul etic
Confucius a descoperit c ntre oameni se stabilesc 5 feluri de relaii fundamentale,
bazate pe dragoste i respect, care ar putea fi mbuntite dac fiecare din cei implicai i-ar
aduce contribuia: conductor-supus, printe-fiu, so-soie, frate-frate, prieten-prieten.
Confucianismul este pur umanism, o filozofie care se preocup de fiinele umane, de
interesele i realizrile lor, mai degraba dect de probleme de teologie. Tradiia confucionist
relateaz faptul c atunci cnd a fost ntrebat despre moarte ice se ntmpl dup aceasta, el
a rspuns: Tu nu cunoti nc viaa, cum vrei s cunoti moartea.
Codul etic se bazeaz pe urmtoarele principii:
- Reciprocitatea ceea ce nu doreti s i se fac ie s nu faci nici tu altora;

21

- Omenia desemneaz iubirea fa de ceilali oameni, exprimat prin forme diverse: respect,
sinceritate, buntate, ajutorare etc.
- Dragostea i respectul familial relaiile dintre so i soie sau printe i fiu sunt fundamentale:
dac nu poi s-i iubeti familia, cu att mai mult nu vei reui s respeci comunitatea.
Pietatea filial Este considerat a fi una din cele mai mari virtui i trebuie artat att celor
vii, ct i celor mori (strmoii). Termenul filial, adic a unui copil, denot respectul i
ascultarea pe care un copil, n special fiul, trebuie s-l arate prinilor si, n special tatlui.
Tatl, capul familiei, este considerat autoritatea suprem, aceast idee avnd conotaii
profunde i asupra sistemului legal: un criminal era mai aspru pedepsit dac a comis o crim
mpotriva unuia din prini. Cea mai important surs de cunoatere a importanei legturii
tat-fiu este coninut n Cartea Pietii Filiale, atribuit lui Confucius, chiar dac se
cunoate c ea a fost scris n secolul al III-lea .Cr., cu muli ani dup moartea acestuia.
Ritualul desemneaz n principiu a sacrifica ntr-o ceremonie religioas. n confucianism
termenul a fost extins pentru a include practice seculare (nereligioase) i se refer acum la
politeea ce coloreaz viaa individului. Ritualul se refr pur i simplu la orice fapt demn a
unei personae, orice lucru fcut de aceasta pentru a-i arta dragostea i respectul pentru cei
din jur.
Relaiile sunt tema central a confucianismului, refrindu-se la diferitele responsabiliti ce
deriv din anumite statuturi sociale ale individului n comparaie cu ceilali. Omul se afl tot
timpul n diferite trepte de relaie cu oameni diferii: prini, copii, frai, prieteni etc. n timp ce
copii trebuie s arate respect necondiionat fa de cei mai n vrst, n special prini, i cei
btrni trebuie s aib anumite sentimente fa de cei tineri: buntate, nelegere, grij.
Principiile fundamentale ale acestei gndiri sunt: supunere i respect fa de superiori i
prini, datorie fa de familie, loialitate fa de prieteni, umilin, sinceritate i politee.
Armonia social marele scop al confucianismului este rezultatul acceptrii fiecruia
dintre oameni a poziiei sale sociale i jucarea acelui rol aa cum trebuie.
n confucianism, omul este centrul universului, el nu poate tri n izolare, ci n comunitate.
Scopul vieii este atingerea fericirii individuale, care se poate obine prin pace.

Confucianismul...religie?
Date istorice
China a rmas mult vreme izolat de restul continentului asiatic i al lumii datorit munilor
din vest i prin faimosul zid chinezesc, construit de imparatii din dinastia Cin pentru a feri
tara de incursiunile hunilor nomazi. Din cauza acestei izolari, informatiile europenilor asupra
civilizatiei chineze au fost multa vreme nesigure si contradictorii.

22

In ceea ce priveste originea antropologica a chinezilor, au fost parasite vechile teorii


intemeiate mai ales pe filologie si etnografie dupa care chinezii ar fi venit din afara, la
inceputul sau in cursul mileniului al III-lea i. Hr.
In privinta vechii civilizatii chineze, desi istoria sigura a acestei civilizatii incepe abia de prin
secolul al Xll-lea sau al Xl-lea i. Hr., epoca de la care au ramas primele documente scrise,
totusi la aceasta data poporul chinez apare ca o organizatie politica bine stabilita.
Principalele documente pentru cunoasterea vechii religii chineze sunt cele cinci carti
canonice, cele cinci tin. Dintre acestea, primele patru au fost compilate de Confucius dupa
codici mai vechi si a cincea se pretinde ca a fost scrisa de el insusi. Aceste carti nu sunt
totusi socotite ca inspirate si au un continut foarte variat.
Astfel, Ii-tin ("Cartea schimbarilor"), prima dintre cele cinci tin, este o carte cu caracter
divinatoriu, un fel de manual de ghicitorie. Cuprinsul cartii este obscur si consta din
interpretarile date unui numar de 64 de figuri formate din diversele combinatii ale
urmatoarelor opt trigrame.
Su-tin ("Cartea documentelor") in ea se cuprind, sub forma istorica, proclamatii si cuvantari
atribuite suveranilor si ministrilor acestora incepand din epoca legendarului imparat Yao (2
357 - 2 258 i. Hr).
Si-tin ("Cartea poeziilor") este o culegere de 305 mici poezii si cantece probabil din secolul
al VII-lea i. Hr., alese de Confucius.
Li-ti ("Codicele ceremoniilor"), carte care cuprinde, in 48 de capitole, protocoalele
ceremoniilor de rigoare in toate imprejurarile: politice, sociale, religioase, familiale. Se stie
cat de mult tin chinezii la politete si la implinirea exacta a formelor protocolare, pe care le
considera ca o mostenire sacra de la stramosi. Esentialului aceasta carte este comportarea
cuviincioasa in toate imprejurarile!
Ciun-tieu ("Primavara si toamna"), ultima dintre cele cinci tin, este o cronica a principatului
Lu, patria lui Confucius, si cuprinde intamplarile petrecute intre anii 722 si 494 i. Hr.
Redactarea cartii este atribuita, cum am spus, lui Confucius. Nu are in ea nimic religios.
Trebuie sa amintim, printre izvoarele pentru cunoasterea religiei chineze, si cartea numita
Hiao-tin ("Cartea despre pietatea filiala"), scrisa in forma unui dialog intre Confucius si un
discipol al sau, si Su-li, carte care descrie cu amanunte organizatia rituala a administratiei de
stat.
Cultul
In vechime sacrificiile se aduceau in aer liber, in fata unei gramezi rotunde de pietre situata
in mijlocul unei campii sau pe varful unui munte. Mai tarziu s-au ridicat si temple, construite
dupa anumite norme.
Ceremoniile cultului nu erau implinite de preoti propriu-zisi. Imparatul implinea actele de cult
pentru intregul imperiu, principii pentru principate, seniorii feudali pentru feudele lor si
administratorii satelor pentru sate, iar cultul familial era savarsit de capii de familie.
Existau totusi numerosi clerici de diferite categorii, care se ocupau cu studierea rugaciunilor
ce se transmiteau din tata in fiu.

23

Cultul consta in primul rand din sacrificii, care erau ordinare si ocazionale.
Sacrificiile ordinare se aduceau Cerului, zeului Pamantului, celor patru puncte cardinale,
muntilor si fluviilor etc. Cele ocazionale se aduceau la inceputul unui razboi, cand era o
recolta proasta, cand pleca regele la vanatoare etc.
Pe langa cultul oficial mai exista un cult savarsit de magicieni si vrajitori. Nici un lucru mai
important nu se facea in viata publica sau particulara fara sa se cerceteze, prin mijloace
divinatorii de tot felul, sortii de izbanda.
Zeii
Supremul imparat era considerat ca are, acolo in cer, familia sa si o intreaga curte, supusii
sai provenind din sufletele celor morti, care aveau in cer o situatie intru totul asemanatoare
celei de pe pamant.
Dupa San-ti era adorat la vechii chinezi Hu-tu. ("stapanul pamanlui"). Zeul pamantului era
un zeu sangeros. I se aduceau chiar si sacrificii omenesti la inapoierea din razboaie.
Erau apoi adorati: mama soarelui, zeita lunii, zeul vantului, zeul ploii, zeul fulgerului etc. Ca
divinitati mai mici erau adorati: zeul portilor, zeul vetrei, al fantanii, al tesutului. Pana si
animalele aveau zeii lor, ca stramosul cailor, caruia i se aduceau sacrificii inainte de plecarea
la vanatoare sau la razboi.
Viata de dincolo
Se vorbeste numai in treacat despre viata viitoare, fara sa se precizeze care va fi rasplata
faptelor din viata de aici. Sigur este ca in China veche credinta in nemurirea sufletului era
extrem de puternica, din moment ce exista un atat de dezvoltat cult al stramosilor. Vechii
chinezi credeau chiar ca omul are doua suflete. Dupa moarte, unul dintre ele, numit
hun, se inalta la cer pentru a face servicii la curtea Stapanului Cerului, iar cel de-al doilea
suflet, locuieste cu cadavrul in mormant, hranindu-se din ofrandele facute defunctului. Daca
se intampla ca vreunui mort sa nu i se fi adus sacrificiile si ofrandele stabilite, se credea ca
sufletul lui devine un strigoi, foarte periculos pentru cei ramasi in viata.
Confucianismul
Aparitia lui Confucius in istoria Chinei este considerata ca inceputul unei noi ere. Numele
acestui erou al vietii spirituale chinezesti, Kung Fu-tzi ("inaltul slujbas si filosof Kung"), a fost
latinizat in Confucius de misionarii crestini din secolul al XVII-lea. Desi n-a fost un
intemeietor de religie propriu-zis, Confucius a avut o mare influenta asupra religiei chinezilor.
S-a acreditat o biografie a lui Confucius, din care putem retine ca Confucius s-a nascut in
anul 551 i. Hr. in micul principat Lu, care forma o parte din actuala provincie Sandun din
nord-estul Chinei. La varsta de 19 ani s-a casatorit si a avut un baiat si o fata. In anul 517 a
mers in capitala imperiului, Lo-ian, ca sa studieze vechile rituri si obiceiuri ale dinastiei Ciou.
Acolo l-a intalnit pe marele filosof Lao-tzi, cu care nu s-a inteles, dar a carui prezenta l-ar fi
impresionat mult. Moare in anul 479 i. Hr., in varsta de 72 de ani, inconjurat de discipolii sai.

24

Invatatura lui Confucius


China a avut filosofi mai profunzi decat Confucius, totusi influenta acestuia asupra poporului
chinez a fost mai mare decat a tuturor celorlalti. La aceasta au contribuit atat imprejurarile
istorice cat si simplitatea invataturii sale. Traind intr-o vreme de mare confuzie politica si
decadere morala, cand dinastia Ciou isi pierduse prestigiul, Confucius si-a pus viata in
slujba imbunatatirii vietii politice si sociale din timpul sau. El n-a avut un succes
real decat dupa moartea sa.
Sub raport doctrinar, Confucius n-a lasat un sistem propriu. Ideile sale, ca si acelea ale lui
Socrate, au fost transmise de discipolii sai.
Sub raport religios, Confucius nu numai ca nu a adus nimic nou fata de vechea religie
chineza, dar chiar si-a interzis orice speculatie teologica sau, nu l-a interesat, nu a fost
obiectul preocuparilor sale indreptate exclusiv spre problemele de ordin practic, moral si
social.
Filosofia morala a lui Confucius pornea de la principiul ca omul, fiind o particica din
intreaga natura, un microcosmos, are in sine insusirile generale ale naturii, ale lui
dao: ordine, dreptate, bunatate, sinceritate. De aceea este suficient ca omul sa fie
instruit, dirijat, pentru a se perfectiona. Iar perfectionarea se face prin exemplul
inaintasilor. Dupa exemplul acestora, copiii trebuie sa aiba un respect desavarsit fata
de parinti, indivizii sa respecte statul, cei vii sa respecte pe cei morti, imparatul sa
respecte pe ilustrii sai predecesori si sa se supuna Cerului. De la cel mai mic pina la
cel mai mare trebuie sa-si respecte datoriile cara revin gradului lor ierarhic.
Desi nu a fost nici filosof in adevaratul inteles al cuvantului, nici intemeietor de religie,
Confucius a influentat religia chineza, indepartand-o de superstitii si pregatind poporul
pentru intelegerea doctrinelor filosofice si religioase de mai tarziu.
Confucianismul ca religie
Dupa moartea lui Confucius, toti cei care il indepartasera sau il criticasera pentru
rigurozitatea tinutei sale morale si-au aratat admiratia pentru marele moralist. Guvernatorul
din Lu i-a consacrat o capela, unde aducea sacrificii spiritului lui Confucius si celor patru
anotimpuri. Dar adevaratul sau cult a inceput mai tarziu, dupa 250 de ani, datorita
imprejurarilor politice favorabile ideilor sale.
Ca religie de stat, confucianismul a mentinut elementele fundamentale ale vechii religii
chineze si in primul rand cultul stramosilor si al naturii, practicile cultice avand in centrul lor
Cerul si pe "Fiul Cerului", imparatul. Locurile de cult ale vechii religii si-au pierdut desigur
simplitatea de odinioara, devenind vaste temple, ca acela din Beijing, inchinat Cerului, care
este cel mai mare templu din lume.
Cultul imperial a luat sfarsit prin revolutia din 1912, iar in 1917, n-a mai fost recunoscut
confucianismul ca religie oficiala a statului. Chiar si adeptii cei mai hotarati ai
confucianismului, reproseaza astazi lui Confucius respectul sau exagerat pentru traditii si

25

formalismul sau rigid, datorita carora China s-a caracterizat printr-o vadita nota de
imobilitate. Insa invatatura lui Confucius, cu tot moralismul sau respectabil, este considerata
ca un al doilea zid chinezesc, care a tinut China departe de influenta culturii europene.

E vorba despre religie. Sunt aici doar cteva informaii preluate din diferite
surse. Informaii generale care ne pot ajuta s ne facem o prere despre
religie? Se discut mult n centrele academice, dar nu numai, despre acest
subiect.
Mai sunt nc 3, dac zic bine, astfel de mari religii ale lumii. A fost una din
temele cerute n primul an de facultate :)). Bineneles, am avut comentarii
proprii, pe care o s le postez aici doar dup ce voi prezenta toate aceste
mari religii ale lumii. Sper ca informaiile s fie folositoare cuiva!
S fim deschii la noutate, dar mereu s avem priviri nelepte asupra a tot
ce ni se ofer!

Confucianismul, enciclopedie, informatii, filozofie


PRELUAREA INFORMATIEI SE FACE CU AFISAREA LINK-ULUI CATRE:
Confucianismul este o religie, cu aproximativ 6.000.000 de adepti (majoritatea in China, Coreea, Vietnam, Japonia),
fondata de filozoful chinez Confucius (551-479 i.C), care se preocupa de principiile bunei conduite, intelepciunea
practica si relatiile sociale. Confucius nu avea intentia sa intemeieze o religie noua, ci sa interpreteze si sa renasca
religia dinastiei Zhou, cu ritualurile sale, pe care el le-a interpretat nu ca niste sacrificii facute de oameni, pentru a
primi iertarea de la zei, ci ca niste ceremonii ale oamenilor, intrupand modele de comportament civilizat, adunate dea lungul mai multor generatii. Acestea insemnau pentru Confucius samburele societatii chineze. Confucius, al carui
nume chinezesc era Kung Fu Tzu, s-a nascut in statul Lu, in anul 551 i.C. intr-o familie aristocrata, care-si pierduse
averea si pozitia. Despre tatal lui, care a murit cand Confucius avea 3 ani, se spune ca fusese un razboinic puternic.
Confucius a fost cel mai mic dintre cei 11 copii, traind in saracie, dar primind o educatie sanatoasa. In tinerete a fost
profesor, dar a aspirat la o pozitie guvernamentala, intrucat avea o deplina incredere in capacitatea lui de a
reorganiza societatea. Si-a petrecut mult din viata calatorind prin China, dand sfaturi conducatorilor. Era unul din
acei filozofi, care aspirau la salvarea unei tari, prin sfaturile pe care le dadea. Spre deosebire de ceilalti, care si-au
gasit calea in cunoastere, Confucius s-a inspirat din trecut, pe care incerca sa-l transforme in realitate. Se declara un
traditionalist, nu un creator de nou, ci un iubitor al vechiului.
Ultimii ani din viata i-a petrecut in orasul natal, unde s-a dedicat in totalitate propovaduirii invataturilor sale.
Analectele reprezinta o colectie de invataturi ale lui Confucius, pastrate de discipolii lui, considerate singurele care i
se pot atribui lui Confucius cu siguranta. Confucianismul este una din cele mai influente traditii filozofice din lume,
cu introspectii profunde in natura umana. Desi confucianismul a devenit ideologia oficiala a statului chinez, n-a
existat niciodata ca religie instaurata, cu biserici si preoti. Savantii chinezi l-au onorat pe Confucius ca pe un mare
intelept, fara insa a-l venera ca pe un zeu. La randul lui, Confucius nu a pretins niciodata a fi o divinitate. In
confucianism, omul este centrul universului, el nu poate trai in izolare, ci in comunitate. Scopul vietii este atingerea
fericirii individuale, care se poate obtine prin pace.
Confucius a descoperit ca intre oameni se stabilesc 5 feluri de relatii fundamentale, bazate pe dragoste si datorie, care
ar putea fi imbunatatite, daca fiecare din cei implicati si-ar aduce contributia: conducator-supus, parinte-fiu, sot-sotie,
frate-frate, prieten-prieten.
SURSA 02
Confucianismul este o micare religoas, etic i filosofic eloborat n secolul al VI-lea .Cr. de ctre Confucius (551
.Cr. 479 .Cr.), pe numele su chinezesc Kong Fu-zi, adic maestrul Kong (numele de Confucius este produsul
latinizrii numelui su chinezesc de ctre misionarii cretini).
Confucianismul a avut o influen major asupra Chinei pn n ziua de azi i chiar asupra altor state, n special

26

Hong Kong, Taiwan, Japonia, Korea i Vietnam.


Complexitatea doctrinei lui Fu-zi a determinat multe coli, existnd forme aproape contrare ale confucianismului. De
exemplu, neo-confucianismul combin credine budiste i daoiste pentru a crea o mai complet metafizic ce nu a
existat pn atunci, iar alte forme ale religiei s-au declarat opuse doctrinelor budiste i daoiste.
Doctrina confucianist
Doctrina confucianist este un interesant amalgam de tradiii arhaice chinezeti, de principii morale, filosofice,
religioase etc.
Principalele coordonate ale acestei doctrine sunt:
1.Tradiia i normele etico-politice. Confucius era un tradiionalist convins, punnd mare pre pe respectarea
datinilor, a moravurilor, a sacrificiilor ce fixeaz clar ierarhiile ntr-o societate bine structurat.
Unul din principalele concepte era legat de guvernare, fapt ce a determinat pe muli mprai din anumite dinastii s
proclame doctrina confucianist cea oficial a imperiului. Ideea de baz era c, pentru a guverna asupra celorlali,
individual trebuie s se guverneze pe sine nsui n primul rnd. mpratul trebuie lsat s conduc n linite. Fiind
centrul calm n jurul cruia se nvrte statul, mpratul va putea mai bine decide pentru binele tuturor.
Deci, Confucius pune mare pre pe fidelitatea fa de eticheta social. Totodat, el accept venerarea mpratului
chinez ca Fiu al Cerului (Fiul Zeului Cerului Tian i a Zeiei Pmntului Hu-Tu).
2. n cadrul doctrinei confucioniste se realizeaz conexiuni ntre Macrocosmos (Univers), guvernat de Zeul Cerului
(Tian) i Microcosmos (societatea i omul), cele dou universuri gravitnd n jurul ideilor de norm, ordine i lege.
3. Educaia absolut. Este centrul doctrinei lui Confucius, care spune c orice om poate fi perfect, indiferent de
originea sa, att timp ct respect normele morale i legale ale societii.
SURSA 03
nvtura lui Confucius, aprut pe baza nvturilor religioase i filosofice a Chinei antice, totodat foarte diferit ,
n unele cazuri chiar vine n contradicie cu ele. Confucianismul este pur umanism, o filozofie care se preocup de
fiinele umane, de interesele i realizarile lor, mai degrab dect de abstraciuni sau probleme de teologie. El nu este
att o religie, ct un cod moral, care a influenat foarte mult gndirea i modul de viaa al chinezilor. Principiile
fundamentale ale acestei gndiri sunt: supunere i respect fa de superiori i parini, datorie faa de familie, loialitate
fa de prieteni, umilina, sinceritate i politee. Astazi, confuciansmul este adeseori confundat cu taoismul. Este
foarte greu de distins ntre ce e element taoist i ce aparine confucianismului, ntruct amndoua au idei
asemanatoare despre om, societate, conducatori, cer i univers. Confucianismul se ocupa de aspectul practic i
pamntesc, pe cnd taoismul se ingrijete de cel esoteric si ceresc. Amndoua credinele au radacina in gndirea a doi
filozofi chinezi. Confucius i Lao Tze, fondatorul Taoismului, au fost contemporani, i este tiut n ambele tradiii, ca
ei au avut cteva dialoguri.

Confucius - Cum a gandit Confucius, Ce a gandit Confucius


K'ung Fu-tzu
(K'ung = maestrul, latinizat ca Confucius).
Care s-a nascut in tara Lu in 551 i.C. si a murit in 479 i.C.
Ca membru al unei familii aristocrate Confucius a oportunitatea s-a studieze manuscrise
clasice si s-a invete muzica s-a practice sport ca: pescuitul si tragerea cu arcul. Faptul ca el invata
bunele maniere a unui domn ne indica declaratia: "Confucius pescuia, dar nu cu plasa; el tragea, dar
nu in pasarile ce se odihneau."
Totusi, el a avut ocazia s-a invete realizari practice, care-l eluda pe aristocratul bogat: "Cand
eu eram tanar, eu traiam in conditii modeste, si respectiv mi-am cultivat mult abilitatea de a face
lucruri modeste. Are nevoie oare un domn s-a posede atatea abilitati? Nu." A raspuns Confucius la
intrebarile unui mare oficial, care aparent avea dubii daca un om cu putine realizari putea fi o

27

persoana profund inteleapta. Discipolul Tzu-K'ung a replicat ca Cerul i-a imputernicit maestrul, intratat incat el urma s-a devina intelept, cu toate ca el avea abilitati practice.
Dupa conversatia cu Confucius , ucenicul sau Lao s-a intors cu raspunsul sau oficialului:
"Maestrul a spus ca eu nu am fost angajat oficial, si respectiv am obtinut abilitatea p-u arte simple. "
Este posibil ca aceste experiente l-au ajutat pe Confucius s-a dezvolte invataturi mai
practice, si mai utile p-u mai multi oameni.
Totusi, doar experienta practica nu este suficienta p-u a deveni intelept; ea trebuie s-a fie
manuita corect.
In ciuda reputatiei sale p-u intelepciune si abilitatilor sale practice, Confucius intalnea
dificultati in gasirea unei functii favorabile in guvernamant de-a lungul vietii sale, chiar daca era
ambitios p-u asa o ocazie.
El era dispus s-a lucreze oriunde, atat timp cat era moral, iar daca nu dispunea de o munca cinstita,
el era fericit sa-si continue studiile.
Se pare ca el s-a preocupat cu studiile de la o varsta foarte frageda.
Reflectand asupra vietii sale cu putin timp inainte de a muri, el ne spune ca la varsta de 15 ani si-a
pus inima (mintea) pe invatat. Nu este mentionat nici un profesor care s-a fi avut vreo influenta
particulara asupra lui. Se crede ca el ar fi fost cel mai mult inspirat de catre anticii descrisi in clasica.
Cand unul din discipolii sai a fost intrebat de unde provin cunostintele lui Confucius, el a
mentionat "Calea primilor regi Chou Wen si Wu" (1111 i.C.). Si a conclus: "De la cine intr-adevar
Maestrul nostru nu a invatat? Dar in acelasi timp, ce nevoie avea el de un profesor regular "
Asa cum vom vedea, o parte a geniului Confuciusian era s-a ie orice situatie si s-a faca din
ea o valoare educationala. El se straduia perseverent si di greu ca s-a invete, si anticii aveau p-u
dansul o fascinare exclusiva: "Eu nu sunt singur, care s-a nascut cu cunostinte. Eu iubesc
invataturile stravechi si le caut intentionat. " Nedeclarand ca stie deja, el exemplifica cautarea
cunostintelor.
Atunci erau putine carti, si-n acel timp facute din bambuc, stranse cu niste sfori, dar se pare ca
Confucius a executat fara neglijenta studierea clasicilor din istorie, poeziilor, ritualelor, si Oracolului
schimbarii. Atit de des cita din ele, incat e posibil s-a fi invatat majoritatea sau toate din cele aproape
300 de poeme din timpurile stravechi. El ar fi trebuit s-a continue s-a le fi studiat in decursul vietii,
pentru ca el ar fi dorit s-a aiba mai mult timp ca s-a invete din Cartea schimbarii (I Chin): Dami mai mult timp ca sa-mi pot dedica 50 de ani studierii Cartii schimbarii, si as putea s-a fiu liber de
mari greseli.
Despre familia lui Confucius se mentioneaza foarte rar. Istoria ne indica ca el a devenit orfan la o
varsta foarte frageda, si ca fratele lui mai mare era uneori ofensiv. S-a casatorit, a avut un fiu si o
fiica. A ales sot fiicei sale si de asemenea fiicei fratelui sau. Se presupune contrar conditiilor fratelui
sau, obligatiile lui cadeau pe Confucius.
Dupa ce a muncit in guvern in careva functii minore, si intre rarele oportunitati de a da sfaturi
politice, ce a facut Confucius? 11763rvu57buk4g

28

Aparent cu marirea cunostintelor si intelepciunii el a inceput s-a atraga studenti si discipoli. El era
probabil in intregime intretinut de studenti, cu toate ca el mai primea nise salarii de la guvern. El a
spus ca nu va refuza niciodata s-a invete pe cineva care-i va aduce ceva, fara importanta
cat de sarac. Confucius este primul profesor profesional din China.
El se uita inapoi la progresele vietii sale si o masura in termenii dezvoltarii
sale interioare si nu altor functii sau realizari. La 15 ani mintea mea era pusa pe invatat. La 30 mi sa format caracterul. La 40 nu mai aveam perplexitati. vu763r1157buuk
La 50 am stiut Vointa din Ceruri . La 60 eram la invoiala cu orice. Iar la 70 am putut sa-mi urmez
dorintele inimii, insa fara a depasi principiile morale
La varsta de 50 ani, ar fi trebuit s-a aiba loc o schimbare radicala in viata sa. In scurt timp el
a fost numit intr-o functiune inalta in guvernamant, in care urma s-a fie consultat in privinta unor
decizii importante. Cu toate ca un incident ne sugereaza faptul ca sfatul lui nu a fost real cautat.
In mod ironic cativa din discipolii lui au fost numiti in functii cheie in guvern. Chi K'ang-tzu
care a devenit Capul a trei familii care conduceau in tara Lu,
care era personal sfatuit de catre Confucius, p-u cativa ani, ca s-a promoveze o buna guvernare.
La sfarsitul virstei de 50 de ani Confucius paraseste tara Lu pentru a calatori in alte state cu scopul
de a sfatui alti conducatori ca sa-si puna principiile in practica. In timp calatorea prin Sung, Huan
T'ui ministrul de razboi a tarii Sung a incercat sa-l intercepteze si sa-l asasineze. La care Confucius a
raspuns cu calmitate: Cerul a creat virtutea care este din mine.
De ce trebuie sa ma tem de unul ca Huan Tui?
In loc ca s-a incerce irational s-a imbunatateasca un conducator impotriva vointei sale, el mergea
mai departe. Unicul conducator care parea s-a considere virtutea ca importanta era ducele She, din
mica tarisoara Tsai.
Calatorind timp de 17 ani se intoarce in tara sa natala Lu, la varsta de 67 de ani. Unde
rareori il sfatuia cu diferite ocazii pe Chi Kang-tzu, pana cand acesta fusese asasinat in 481 i.C.
Atunci a meditat mult inainte sa se duca la curte ca sa-l sfatuie pe ducele Ai ca el sa pedepseasca
usurpatorul.
Totusi, cele trei familii nu doreau s-a intreprinda ceva. Maestrul ar fi trebuit
s-a fie intr-adevar tare dezamagit la varsta sa inaintata ca el niciodata nu avut oportunitatea s-a
participe total in guvernamant. Cu ajutorul discutiei neplacerile dispar, eu nu consider ca compar
gresit cu alti oameni.
Dar cu privire la indeplinirea indatoriilor unui domn in viata reala, n-am avut niciodata sansa ca s-a
arat de ce sunt capabil.
In ultimii ani din viata Maestrului ar fi trebuit s-a fie dezagreabila
considerand numarul de decesuri printre asociatii sai apropiati.

29

Mai intai si-a pierdut feciorul, apoi favoritul sau discipol Zen Hui, cei mai inalti aristocrati printre
discipoli, Ssu-ma Niu, a suferit o moarte tragica in 481, si in 480 Tzu-lu era ucis cand el eroic
incerca s-a salveze conducatorul sau din Wei. Confucius parea sa-si intalneasca propriul sfarsit cu
calmitate.
Odata cand era grav imbolnavit, Tzu-lu l-a intrebat daca poate sa se roage pentru el, in
conformitate cu Elogiile, spiritelor din lumile superioara si inferioara. Maestrul raspunse:
"Rugaciunile mele au fost pentru mult timp. Confucius la trait pe Tzu-lu cu aproape un an , si s-a
stins la varsta de a72 de ani. Realizarile vietii lui au fost rugaciunile lui catre Ceruri.
Cum a gandit Confucius?
Confucius a recunoscut ca oamenii invata in mod diferit, cu abilitati variabile, si ca cea mai
inalta clasa era chiar inaintea lui. Cei mai buni sunt cei care se nasc intelepti. Urmatorii sunt cei
care devin intelepti prin invatatura. Apoi urmeaza cei care trebuie s-a munceasca din greu ca s-a
obtina cunostinte. Si in sfarsit celui mai jos nivel al omului obisnuit care lucreaza din greu dar nu
reuseste s-a invete nimic. Maestrul grijuliu a remarcat fiecarui student sa-si studieze puterile si
slabiciunile propriului caracter. Cand Tzu-kung la intrebat pe Confucius cine era mai bun intre Shih
si Shang, el promt i-a replicat, Shih merge prea departe, iar Shang nu merge destul. Tzu-kung a
presupus ca aceasta insemna ca Shih este excelent,
dar maestrul la corectat: A merge prea departe este mai rau decat a nu merge destul.
Multe din intrebarile la care raspundea Confucius erau in legatura cu virtutea, caracterul si buna
conduita. El era dornic s-a raspunda la acestea daca ele ajutau la intelegerea de catre studenti. Fan
Ch'ih a intrebat mai intii despre intlepciune si apoi despre zeitati. La care Confucius a raspuns:
Devota-te mai intii datoriilor ce tin de om, si respecta creaturile spirituale, dar tinele la distanta;
aceasta poate fi numita intelepciune Omul bun mai intii considera ca e dificil si numai apoi se
gandeste la succes. Astfel de om poate fi numit bun. Omul intelept este incantat in apa, cel bun
este incantat in munti. Cei intelepti sunt activi, iar cei buni linstiti. Cel intelept savureaza fericirea,
iar cel bun viata lunga. Crescandu-i pe cei drepti si punandu-i deasupra celor strambi vom obtine
un adevar stramb.
Uneori Confucius le dadea intrebari studentilor. Deseori ele erau deschise si personale, asa incat s-a
nu aiba un singur raspuns corect. Ba chiar fiecarui ii era permis sa-si exprime preferintele personale,
si puteau s-a invete din ea cat si unul despre altul.
O alta calitate personala, care parea sa-l ajute pe Confucius s-a invete si s-a predeie mai bine era
comportarea lui modesta. El nu era in dificultate s-a accepte ideile studentilor sai, chiar cand acestea
il corectau.
Sinceritatea si increderea erau foarte importante pentru Confucius, deoarece cuvintele deseori erau
desarte si nu erau intarite cu echivalentul lor in actiuni. Limba are un atribut distinctiv avand
posibilitatea s-a fie adevarata sau falsa situatiilor actuale, trecutului sau actiunilor viitoare. Pentru
bunele relatii umane Confucius credea ca sinceritatea este esentiala.
Eu nu stiu cum un om fara adevar, se poate intelege. Confucius ne spune ca el a invatat ca unii
oameni nu fac ce spun; respectiv intelepciunea ne cere ca nu doar sa ascultam vorbele oamenilor dar
si sa le urmarim actiunile de asemenea.

30

Confucius utiliza foarte mute exemple umane pentru a ilustra varioasele lectii. El tindea in special sa
se refere la legendarii imparati ai anticei ere de aur (inaintea anilor 2000 i.C.). Din cauza marii lor
antichitati el putea sa-i utilizeze ca modele a perfectiunii, si nimeni nu putea sa nege aceasta.
Totusi daca ei erau cei mai buni peste o perioada de o suta de ani, atunci probabil ei erau buni intradevar. Confucius spunea: Cel mai bun ca suveran era Yao. Cat de magnific era el: Nu este asa o
maretie decat ca maretia Cerurilor, si totusi Yao o putea emula. Intru-atat de nemarginita era incat
oamenii nu-i gaseau un nume p-u ea; totusi cat de magnifice erau realizarile lui, ce stralucita era
expresia culturii lui! Aici el ne indica cum cel mai bun conducator urmeaza Calea Cerurilor.
Aproape atit de mareti erau si ceilalti doi imparati ai antichitatii despre care Confucius iubea s-a
mentioneze.
Cat de mareti erau marii lui Shun si Yu! Tot ce era sub ceruri era a lor, si totusi ei au ramas
indeferenti la aceasta. Ei erau acei care n-au inceput s-a conduca, pana cand poporul n-a venit la ei,
si ei erau asigurati ca ei au mandatul cerurilor.
In acest fel Confucius ii utiliza ca modele a detasarii perfecte.
Yu era cunoscut ca un bun inginer care a irigat pamanturile p-u ca ele sa poata fi utilizate in
agricultura, inainte de a fi ales imparat din cauza abilitatilor sale.
Nam-Kung Kuo i-a indicat lui Confucius ca:
Yi era un viteaz si Ao a rasturnat o barca, totusi amandoi au terminat-o rau. Insa cum Yu si Chi,
care s-au devotat agriculturii, au devenit mai apoi in posesia a tot ce era sub Ceruri. Confucius n-a
raspuns nimic pana
Nan-Kung n-a plecat, apoi la slavit ca pe un adevarat domn, care stia s-a evalueze puterea virtutii.
In acest fel maestrul putea clarifica lectia studentilor fara al face pe Nan-Kung egoistic, slavindu-l
in fata.
Probabil Confucius este cel mai cunoscut p-u vorbele sale aforistice, multe din care devenisera ca
bine cunoscutele proverbe ale maestrului. Se considera ca el avea un fel de a face o declaratie
morala care putea inspira virtutea fara ca sa se creada ca el le ordona sau le spune lor ce s-a faca.
El isi exprima intelepciunea ca pe o instructie p-u oricine care dorea s-a aiba un avantaj din ea, si nu
ca pe comanda directa.
Una din calitatile cele mai deosebite era telul de a invata. El recunostea ca iubirea lui fata de
cunostinte era lucrul cheie care-l facea diferit de majoritatea oamenilor: In fiecare adunatura de
zece familii, exista cativa oameni la fel de loiali si de cinstiti ca mine, dar nici unul care ar iubi
invatatura le fel ca mine. El in continuu tindea sa-si perfectioneze propriul caracter si profita de
orice ocazie ca s-o faca.
Chiar si cand te duci la o petrecere cu nu mai mult de trei persoane, eu pot fi sigur ca
intotdeauna voi invata ceva de al cei cu care sunt. Acolo vor fi calitatile bune pe care le pot selecta
p-u a le emula si cele rele care ma vor invata ce trebuie sa fac p-u a ma corecta. Cu toate ca oricine
si toti ii puteau fi profesori, probabil aceasta atitudine de deschidere fata de invatatura i-a dat
posibilitatea lui Confucius de a ajunge foarte aproape de potentialul sau maxim. El credea in valorile
educatiei ca in cel mai important factor in ce devine o persoana nu e necesara invatatura din carti,
dar dezvoltarea practica. El a sumarizat aceasta concis cand a spus:

31

Dupa natura, aproape impreuna; dupa practica, mult prea despartiti

Ce a gandit Confucius?
De cand Confucius era probabil primul profesor profesional al adultilor, ori ce numim noi
educatie superioara, atunci n-ar fi trebuit sa se fi organizat un curriculum la acel moment. Cu toate
ca Confucius tinea discursuri pe subiecte diferite in mod repetat si totodata recomanda ca studentii
lui sa studieze in baza unor scopuri specifice, se pare ca aceste subiecte erau categorizate si izolate
unele fata de altele oriunde, aproape ca in zilele noastre. Scopurile continui ale lui Confucius erau
practice si facute ca fiecare persoana sa-si imbunatateasca caracterul si conduita, si probabil s-a
devina pregatita pentru o functie oficiala in guvern.
In conformitate cu una din Analetecele Confucius reflecta asupra patru lucruri: cultura,
conduita, loialitatea, si increderea in adevar;
Cultura consista din: literatura, muzica si probabil din regulile de buna-cuviinta. Confucius a indicat
valoarea fiecarei: Lasa omul s-a fie stimulat de poezie, stabilita-n caracter cu normele de
comportament, si perfectata de muzica Aceste scopuri erau sensuri cu care cineva putea ajunge un
ideal mai inalt al urmarii Calii.
Un domn studiaza extensiv literatura, si se restrange cu regulile de comportament, in asa fel el nu
va viola Calea. Suporta-te pe baza virtutii ei. Bazeaza-te pe bunavointa. Gaseste recreere in arte.
De fapt indatorarile morale erau considerate esentiale si veneau inaintea artelor care erau aproape
activitati extra-curriculare.
Datoria unui tanar este de a se purta frumos cu parintii sai acasa si cu cei mai varstnici, in afara
usilor, de a se revarsa cu iubire tuturor, si s-a cultive prietenia a ce este bun. Si daca toate-s facute,
si el mai are energie, atunci lasati-l s-a studieze artele culturale.
Unul dintre conceptele fundamentale pentru cei amandoi Lao-Tzu si Confucius era teh, ce in
traducere inseamna virtute, in antichitate sensul unei puteri sau abilitati a zeitatilor. Termenul
chinez are conotarea unei puteri spirituale sau a unei puteri morale pe care oamenii o pot dezvolta
in sine.
Confucius spunea ca a luat iubirea si dorinta si si-a creat virtutea, dar totusi era constient de puterea
atractiei sexuale. Eu nu am vazut pe nimeni
s-a iubeasca virtutea asa cum iubeste frumusetea. O alta translatie citeaza: Eu nu am vazut
deocamdata pe nimeni a carui dorinta de a-si construi puterea morala s-a fie macar atit de puternica
ca dorinta sexuala.
Virtutea, p-u Confucius atunci, este dezvoltarea prin iubire si dorinta p-u bunatate, dar trebuie s-a
concureze cu mult mai puternicele stimulente sexuale. Ca rezultat virtutea devenind o sarcina nu
prea usoara.
Odata Tzu-Chang a intrebat despre un cuplet rimat mentionand pilonizarea virtutii si a decide in
doua minti. La care maestrul a raspuns: Prin pilonizarea virtutii se intelege a vorbi cu incredere si
sinceritate, ca si cu principiile indrumatoare ale cuiva, si miscandu-se in continuu spre adevar;

32

si iarasi a iubi lucruri inseamna a le dori sa traiasca; A uri niste lucruri inseamna a le dori s-a dispara;
astfel se intelege a fi in doua minti .
O cheie in practica virtutii este mijlocul de aur. Doctrina mijloacelor, una dintre marile clasice
Confuciusiene, care era scrisa timp de patru generatii de-a lui Confucius, si ea este o frumoasa
tratare a acestui subiect. Cu toate ca mijlocul nu este elaborat pe baza Analetecelor, este mentionat
de catre Confucius: Cat de transcendenta este virtutea in mijlocul conduitei! Rar, dar de mult timp
practicata printre oameni. Virtutea pentru Confucius, era o actiune, ceva ce se practica. Cel mai
mare pericol p-u ea fiind vorbirea gresita!
Dintre toate calitatile si virtutile oamenilor Confucius o estima ca pe cea mai mare aceea pe care el
o numea jen, translata aici ca bunatate, dar si interpretata ca umanitate si bunavointa. P-u
Confucius acest termen reprezenta esenta de a fi o persoana buna.
Este bunatatea foarte departe? Daca noi am dori foarte tare bunatate, noi ar trebui s-a
gasim ca ea este chiar aici.
Daca un om nu este bun, ce are el de facut cu regulile de conduita? Daca el nu este bun ce
are el de facut cu muzica?
Termenul chun-tzu originar insemna fiu de conducator si pana in timpul lui Confucius era
utilizat p-u a se referi la un membru al clasei inalte.
Confucius putea probabil sa fi fost primul care utiliza termenul extensiv cu sensul unui om cu virtute
si principii.
Cho-yun Hsu intr-o recenta istorie a Chinei antice scria: Analetecele par a fi prima lucrare in care
termenul chun-tzu era utilizat p-u a indica in mod implicit inaltele standarde morale intr-o
persoana; aici denota omul ideal de la care toti oamenii ar trebui sa-si cultive caracterele lor, s-a
imiteze
Asa un om, nobil in virtute, care nu era necesar sa fie nobil in statutul sau social. Asta este o
indicatie asupra marii influente pe care ar fi trebuit sa o aiba Confucius, ca in mintile discipolilor sai
s-a schimbe sensul termenului din social-incarcat, sa-l elibereze de notiunea de clasa, p-u ai aplica
unul de principii morale. Noi utilizam cuv. domn ca echivalent in limba romana, cu toate ca
comuna translare om superior este cu certitudine validata.
Totusi noi gasim modelul pe care Confucius il plaseaza in fata studentilor sai, p-u ca ei s-a studieze
si s-a invete s-a emuleze. Curriculum-ul lui este cu totul afectat de dezvoltarea subiectiva a fiintei
umane. Cu toate ca unele obiecte umanitare ca: literatura, istoria, si filosofia erau utilizate ca
mijloace auxiliare, intreaga subliniere consta-n imbunatatirea caracterului fiecarei persoane astfel
incat el s-a poata fi un om superior bun. Daca el ar fi reusit s-a obtina o inlesnire in politica, asa
cum multi au facut, aceasta ar fi fost o consecinta incidentala, pe cat l-ar fi privit pe Confucius.
Scopul lui era s-a ajute oamenii s-a devina buni.
Bilbliografie:
Adrese pe web:

33

Confucius & Socrates-The Teaching of Wisdom by Sanderson Beck.


http://www.san.beck.org/index.html
http://www.qilingong.ro/romana/izvoare_de_intelepciune_ro.html
http://www.chinapage.com/confucius/confucius.html
http://classics.mit.edu//Confucius/analects.html
http://biserica.org/Publicatii/2000/NoVII/04_index.html
http://luana.vipnet.ro/ii.htm
http://poezia.home.ro/VOICUpr3.html
http://thor.info.uaic.ro/~dcristea/cursuri/cursfestiv2002final.ppt

CONFUCIANISMUL

Este o complexa doctrina religioasa, etica si filosofica elaborata in sec. al VI-lea I.Ch. de catre Confucius si
reprezinta prima mare sinteza a spiritualitatii religioase chineze. Confucius (551 - 479 I.Ch.) viata si doctrina
Reformator religios si filosof chinez (Kong Fu Tzi ,,Maestrul Kong - latinizat de misionarii crestini in sec. al XVIIlea sub numele de Confucius), provine dintr-o familie nobila chineza, educatia si cariera sa i-au permis asimilarea
traditiilor culturii si civilizatiei chineze. A fost un ,,invatator itinerant, strabatand imensul teritoriu al Chinei Antice
in ,,cautarea intelepciunii. Scrierile sale, sistematizate in ,, Canonul confucionist cuprind: - ,,Cartea Cantecelor

34

(Odelor); - ,,Cartea Schimbarilor; - ,,Cartea Edictelor; - ,,Memorial de ritualuri (in limba chineza, ritual = li); ,,Cartea Muzicii; - ,, Primavara Toamna Tarii Lu. Doctrina confucionista este un interesant amalgam de traditii
arhaice chinezesti, de principii morale, filosofice, religioase etc. Principalele coordonate ale acestei doctrine sunt: esafodajul invataturii confucioniste il constituie traditia si normele etico-politice: fidelitatea fata de eticheta sociala;
respectarea datinilor, a moravurilor, a sacrificiilor ce fixeaza clar ierarhiile intr-o societate bine structurata;
divinizarea imparatului chinez ca Fiu al Cerului; Toate acestea punctand un veritabil sincretism intre cultul
stramosilor si cultul naturii. ,,Eu sunt transmitator si nu initiator... Iubesc trecutul si-l cercetez cu intelepciune
(Confucius). - in cadrul doctrinei confucioniste se realizeaza conexiuni intre Macrocosmos (Univers), guvernat de
zeul cerului (Tian) si Microcosmos (societatea si omul), cele doua universuri graviteaza in jurul ideilor de norma,
ordine, lege. ,,Cerul a pus inceput Puterii (Te) care este in mine; ,,a carmui prin virtute este ca si cum ai fi Steaua
Polara (Confucius). - in centrul doctrinei confucioniste sta educatia absoluta, metoda prin care individul obisnuit
devine un om perfect (oricine poate deveni perfect, indiferent de originea sa, daca respecta neconditionat disciplina si
normele). Dupa opinia lui Confucius, nobletea se dobandeste prin educatie si nu prin nastere, ea caracterizandu-se
prin intelepciune, bunatate si curaj, avand drept scop suprem dezvoltarea virtutiilor. - Confucius a elaborat un
veritabil cod etic ce se fundamenteaza pe urmatoarele principii: 1) Reciprocitatea: ,,ceea ce nu doresti sa ti se faca tie
sa nu faci nici tu altora; 2) Omenia inseamna, in viziunea confucionista, a iubi pe oameni, a fi uman, insemnand un
sumum de virtuti cultivate: respect, sinceritate, marinimie, statornicie, bunatate; 3) Dragostea si respectul in familie
Confucius insista pe relatia sot-sotie, parinte-fiu, batran-tanar, subliniind necesitatea ca intre membrii familiei sa
existe cele mai bune relatii, bazate pe respect, dar si a respectului cetateanului fata de stat, a viilor fata de morti. Confucius refuza speculatiile teologice, pentru ca atentia sa s-a focalizat exclusiv spre problemele de ordin practic,
etic, social. Traditia confucionista relateaza faptul ca atunci cand a fost intrebat despre moarte si ce se intampla dupa
moarte, el a raspuns: ,,Tu nu cunosti inca viata, cum vrei sa cunosti moartea?... Sub dinastia Han (sec. al II-lea
i.Ch.), Confucius a fost zeificat, iar mai tarziu este declarat ,,Supremul invatator sau ,,Invatatorul celor 10.000 de
generatii, confucionismul devenind religia oficiala a Chinei timp de aprox. 2000 de ani. Cu toate marile sale
contributii legate de moralitate, disciplina etc., prin caracterul sau rigid, conservator, prin inclinatiile spre un
rationalism sec, prin exagerarea influentei traditiilor si a formalismului, a inoculat Chinei o nota de imobilitate,
confucionismul functionand ca un veritabil ,,Zid Chinezesc al mentalitatilor.

Confucianismul
Confucianismul este o religie, cu aproximativ 6.000.000 de adepti (majoritatea n China, Coreea, Vietnam,
Japonia), fondata de filozoful chinez Confucius (551-479 .C), care se preocupa de principiile bunei conduite,
intelepciunea practica si relatiile sociale. Confucius nu avea intentia sa intemeieze o religie noua, ci sa
interpreteze si sa renasca religia dinastiei Zhou, cu ritualurile sale, pe care el le-a interpretat nu ca niste
sacrificii facute de oameni, pentru a primi iertarea de la zei, ci ca niste ceremonii ale oamenilor, ntrupnd
modele de comportament civilizat, adunate de-a lungul mai multor generatii. Acestea insemnau pentru
Confucius smburele societatii chineze. Confucius, al carui nume chinezesc era Kung Fu Tzu, s-a nascut in
statul Lu, in anul 551 .C. intr-o familie aristocrata, care-si pierduse averea si pozitia. Despre tatal lui, care a
murit cnd Confucius avea 3 ani, se spune ca fusese un razboinic puternic. Confucius a fost cel mai mic dintre
cei 11 copii, traind in saracie, dar primind o educatie sanatoasa. In tinerete a fost profesor, dar a aspirat la o
pozitie guvernamentala, intruct avea o deplina incredere in capacitatea lui de a reorganiza societatea. Si-a
petrecut mult din viata calatorind prin China, dnd sfaturi conducatorilor. Era unul din acei filozofi, care
aspirau la salvarea unei tari, prin sfaturile pe care le dadea. Spre deosebire de ceilalti, care si-au gasit calea in
cunoastere, Confucius s-a inspirat din trecut, pe care incerca sa-l transforme in realitate. Se declara un
traditionalist, nu un creator de nou, ci un iubitor al vechiului.

35

Ultimii ani din viata i-a petrecut in orasul natal, unde s-a dedicat in totalitate propovaduirii invataturilor sale.
Analectele reprezinta o colectie de invataturi ale lui Confucius, pastrate de discipolii lui, considerate singurele
care i se pot atribui lui Confucius cu siguranta. Confucianismul este una din cele mai influente traditii filozofice
din lume, cu introspectii profunde in natura umana. Desi confucianismul a devenit ideologia oficiala a statului
chinez, n-a existat niciodata ca religie instaurata, cu biserici si preoti. Savantii chinezi l-au onorat pe Confucius
ca pe un mare intelept, fara insa a-l venera ca pe un zeu. La rndul lui, Confucius nu a pretins niciodata a fi o
divinitate. In confucianism, omul este centrul universului, el nu poate trai in izolare, ci in comunitate. Scopul
vietii este atingerea fericirii individuale, care se poate obtine prin pace.
Confucius a descoperit ca intre oameni se stabilesc 5 feluri de relatii fundamentale, bazate pe dragoste si
datorie, care ar putea fi imbunatatite, daca fiecare din cei implicati si-ar aduce contributia: conducator-supus,
parinte-fiu, sot-sotie, frate-frate, prieten-prieten. Confucianismul este pur umanism, o filozofie care se preocupa
de fiintele umane, de interesele si realizarile lor, mai degraba dect de abstractiuni sau probleme de teologie.
El nu este att o religie, ct un cod moral, care a influentat foarte mult gndirea si modul de viata al
chinezilor. Principiile fundamentale ale acestei gndiri sunt: supunere si respect fata de superiori si parinti,
datorie fata de familie, loialitate fate de prieteni, umilinta, sinceritate si politete.
Astazi, confuciansmul este adeseori confundat cu taoismul. Este foarte greu de distins intre ce e element taoist si
ce apartine confucianismului, intruct amndoua au idei asemanatoare despre om, societate, conducatori, cer
si univers. Confucianismul se ocupa de aspectul practic si pamntesc, pe cand taoismul se ingrijeste de cel
esoteric si ceresc. Amndoua credintele au radacina in gndirea a doi filozofi chinezi. Confucius si Lao Tze,
fondatorul Taoismului, au fost contemporani, si este stiut in ambele traditii, ca ei au avut cteva dialoguri.

Confucianism
De la Wikipedia, enciclopedia liber
Salt la: Navigare, cutare

Confucianismul ("coala nvailor"; sau Kngjio, "") este un sistem filozofic chinez care sa dezvoltat iniial din nvturile neleptului Confucius. Tratatul acestuia se numete Analecte.
Potrivit Dictionarului estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicaiei... de Ion Pachia
Tatomirescu, prin Confucianism este desemnat una dintre cele Trei Religii aflate n patrimoniul
chinez, fundamentat de filosoful Kong-Fu-zi, n secolul al VI-lea . H., religie n care:
(I) Cerul, neconsiderat zeu, ci principiu garant al ordinii, devine puterea suprem / absolut,
contient i activ, determinatoare a actelor / comportamentelor uman-terestre;
(II) dei existena se bizuie pe virtutea esenial jen (jun) / omenie, din lume nu-i nimic de salvat, de
vreme ce oamenii nu sunt n stare s fie devotai semenilor lor i n-au nici cum s-i poat sluji
oamenii pe zei, de vreme ce nu poi cunoate viaa, neavnd nici cum cunoate moartea;
(III) preocuparea esenial a fiecrui ens rmne s afle un Dao, adic o Cale pstrtoare a
echilibrului ntre voina Pmntului i voina Cerului;
(IV) sacrificiile trebuie s fie pentru Cer i pentru Pmnt;
(V) totui, menirea ens-ului pe pmnt este de a se desvri ntru ren / run (omenie), ndeplinindui datoria numai n concordan cu ceea ce este adevrat i drept etc.

36

Numele reformatorului / filosofului chinez Kong-Fu-zi a fost latinizat n Confucius. Doctrina


Confucianismului se ntemeiaz pe urmtoarele lucrri clasice: Yi jing / Cartea schimbrilor, Shi
jing / Cartea odelor, Shu jing / Cartea edictelor, Li ji / Memorial de rituri, Yueh jing / Cartea
muzicii, Lu guo Chun-Qiu / Primvara-toamna rii Lu etc.
Neoconfucianismul apare n epoca Song, prin reinterpretarea conceptului de li (principiu);
curentul religios revitaminizat este reprezentat de cei Cinci Maetri ai Dianstiei Song de
Miaznoapte: Shao Yung (10111077), Zhon Dun-yuan (10171073)), Zhang Zai (10201077),
Cheng Hao (10321085) i fratele acestuia, Cheng Yuan (10331107). Neoconfucianismul,
interzis n China comunist din orizontul anului 1960, i-a pstrat privilegiile n Taiwan, n Hong
Kong i n comunitile chinezeti din Statele Unite ale Americii (p. 87 sq.).

CONFUCIUS I DOCTRINA LUI

Cine vorbete de cultura tradiional a Chinei nu poate s nu


menioneze de Confucius. Pe o list numit Topul celor 100 de
personaliti care au avut influene nsemnate asupra istoriei umane,
redactat n anii 70 ai secolului trecut de un scriitor american, Confucius
era clasificat pe locul al 5-lea, urmnd lui Iesus Christos, Sakiamuni i
altor doi. Pentru chinezi ns Confucius ar figura foarte posibil pe primul
loc ntr-un asemenea clasament, deoarece fiecare chinez este influenat
ntr-o msur mai mare sau mai mic de nvtura lui.
Confucius este fondatorul colii ce-i poart numele. De-a lungul celor peste 2000
de ani, influena gndirii confucianiste asupra rii noastre se poate gsi nu numai n
domeniile politic i cultural, dar i n comportamentul i mentalitatea fiecrui chinez.
Unii autori din strintate calific gndirea confucianist drept o religie a Chinei. De
fapt ns, coala confucianist era doar una din multele coli ideologice din antichitatea
Chinei, ea fiind o gndire filozofic i nu o religie. Numai c n decursul celor peste
2000 de ani ct a perpetuat societatea feudal n ara noastr gndirea confucianist a
fost venerat timp ndelungat drept singura ideologie ortodox, care se bucura de un
respect special. Dar influena gndirii lui Confucius s-a extins i n unele ri asiatice.
n zilele noastre, dat fiind c pe mai toate meridianele globului se gsesc emigrani
chinezi i ceteni strini de origine chinez, se poate afirma c influena
confucianismului nu se limiteaz numai n China i n restul Asiei.
Confucius s-a nscut n 551 .e.n. i a trecut n nemurire n 479 .e.n. Perioada vieii sale era cu mai mult de 100 de ani
mai devreme dect a lui Aristotel. Rmnd de la 3 ani orfan de tatl Confucius s-a stabilit mpreun cu mama n Principatul
Lu (provincia Shandong de astzi). Numele lui n limba chinez este Kong Qiu, iar oamenii din posteritate i numesc cu
veneraie Kong Zi (n antichitatea Chinei, caracterul Zi adugat la numele unei personaliti nseamn un titlu de
onoare). Fiindc numele Confucius este aproape familial europenilor i celor din alte pri ale lumii, l folosim i noi n
aceast prezentare.
Confucius a trit n Perioada Primverii i Toamnei din istoria Chinei, rstimp n care mpria unit s-a destrmat,
lundu-i locul mai multe principate mici. Patria lui Confucius Lu era tocmai un astfel de principat care avea pe vremea
aceea cultura cea mai dezvoltat.
Confucius nu a ocupat vreun post dregtoresc nsemnat. n respectiva perioad, a se bucura de educaie constituia un
privilegiul aristocrailor. Confucius contravenind acestui privilegiu, a recrutat discipoli neinnd seama de proveniena i

37

situaia social a acestora. Oricine ar fi, dac i oferea dup posibilitatea sa, un obiect (de regul o bucic de carne de porc
afumat) putea s intre n ucenicie la el. Dasclul le propaga opinia politic i ideologia etic. Se spune c a avut 3000 de
discipoli, dintre care civa au devenit ulterior mari nvai ca i dasclul lor. Acetia au continuat i dezvoltat gndirea lui
Confucius.
Dar de ce doctrina lui Confucius a putut s ocupe tot timpul o poziie preponderent n epoca feudal a Chinei? Despre
aceast tem s-au scris tomuri ntregi. n cteva cuvinte putem spune c ideea sa despre ierarhizarea strict a societii i
concepia sa reformatoare corespund intereselor clasei dominante, fiind totodat favorabile stabilizrii i dezvoltrii sociale.
Confucius a subliniat ordinea i norma etic riguroas, considernd drept un grav pcat dac un subaltern nu socotete
voina superiorului i un fiu contrazice pe printe. n conformitate cu etica propagat de el, atribuia unui suveran este de a
pune n bun ordine statul, iar rostul unui om de rnd este de a rmne devotat suveranului. Fiecare om are mai multe
identiti, fiind fiu, tata, supus al regelui .a.m.d., trebuie deci ca n mprejurri diferite s nu se abat n nici un caz de la
linia de dermarcaie ntre nobil i umili. Astfel statul poate fi dominat de pace, iar norodul poate s aib parte de o via
tihnit.
Doctrina lui Confucius nu a devenit imediat dup apariie o gndire preponderent. Pn n secolul 2 .e.n., cnd China
devenise o mprie centralist, puternic i unit, dominanii au aflat c teoria lui Confucius este foarte potrivit pentru
meninerea stabilitii societii feudale, i-a acordat statutul de singura doctrin ortodox a statului, eliminnd totodat toate
celelalte ocoli i curente ideologice.
Ideile, cuvintele i faptele lui Confucius au fost consemnate ntr-o crticic intitulat Analecte (Cugetri), care conine
n principal citate din cuvintele Confucius i dialoguri ntre dascl i ucenici. Analecte era socotit drept o carte canonic
asemenea Bibliei pentru oamenii din Occident. Nu numai un om de rnd trebuia s se cluzeasc n viaa de taote zilele
dup aceast carte, dar i un crturar care dorea s aib o carier politic, tot trebuia s-o studieze n profunzime. n istoria
Chinei exista o vorb: De i-ai nsuit mcar o jumtate din ideile cupriinse n Analecte, vei fi capabil s pui un stat n
ordine.
n realitate Analecte nu este o carte plin de predici de idei canonice, ci una bogat n coninut i cu un limbaj viu. Peste
tot n ea cnteiete nelepciunea. Cuvintele consemnate aici se refer la vaste domenii, despre lectur, muzic, excursie,
prietenie etc. Spre exemplu, un discipol al lui Confucius, l-a ntrebat pe dascl despre modalitatea de crmuire a statului,
spunnd: Dac la unul dintre cei trei factori otirea, alimentaia i norodul ar trebui s renuni, care va fi el?
Confucius i-a rspuns fr nici o ezitare: Otirea.

nvtura lui Confucius este pe ct de vast pe att de profund. Multe concepte ale lui au o
semnificaie actual i n zilele noastre. O mulime din aforisme din Analecte au devenit proverbe des
folosite de chinezi contemporani. Bunoar: Dac pleci la drum cu doi ini, cel puin unul poate s-i dea
sfaturi bune. Proverbul ne spune c oamenii trebuie s nvee unul de la altul, cci fiecare i are aspectele
pozitive.

Confucius - citate de intelepciune

A studia i a nu gndi este o risip. A gndi i a nu studia este periculos.


Cnd vorbeti mult, aproape ntotdeauna spui i ce n-ar trebui spus.
Contiina:... lumina inteligenei pentru a distinge binele de ru.
Cuvintele sunt vocea inimii.
Este greu s gseti o pisic neagr ntr-o camer ntunecat, atunci cnd ea nu se afl acolo.
Fiecare lucru are frumuseea lui, dar nu oricine o vede.
Ignorana este noaptea minii, dar o noapte fr lun i stele.
Modestia este fundaia solid a tuturor virtuilor.
Natura ne aseamn. Educaia ne deosebete.
Numai cei foarte nelepi i cei foarte ignorani nu se schimb.
Nu te ruina de greelile tale, transformndu-le n crime.
Nu conteaz ct de ncet mergi, atta vreme ct nu te opreti.
Nu trebuie s fii trist c n-ai fost remarcat. Fii trist c n-ai fcut nimic remarcabil.
Oamenii se aseamn n natura lor; obiceiurile i difereniaz.
Pstreaz credina i sinceritatea ca principii primordiale.
Protii se plng c nu sunt cunoscui de suficient de muli oameni. nelepii se plng c nu cunosc suficient de mult oamenii.

38

Raiul nseamn s fii una cu Dumnezeu.


Tcerea este prietenul adevrat care nu te trdeaz niciodat.
Trebuie s tii s perseverezi pentru a ajunge la echilibru. Trebuie s fii echilibrat pentru a avea posibilitatea s examinezi cu
calm i limpezime. Trebuie s examinezi cu calm i vedere clar pentru a ajunge la linite, la ncredere. Trebuie s fi obinut
linitirea, ncrederea, pentru a putea discerne esenialul lucrurilor. Cnd se discerne esenialul lucrurilor, se poate atinge scopul.
Unde se gsete un om care s fie pentru sine nsui un cenzor sever, un martor, un acuzator, un judector; care s-i recunoasc
vina, s se cheme el nsui n faa tribunalului contiinei sale, s se recunoasc vinovat i s se pedepseasc?
Un tablou este un poem fr cuvinte.
Vrei s trieti cum se cuvine? nva mai nti s mori.

Confucianismul
Temple, preoti, rituri, sarbatori in China anticaCultul In vechime sacrificiile se aduceau in
aer liber, in fata unei gramezi
rotunde de pietre situata in mijlocul unei campii sau pe varful unui munte. Mai tarziu s-au
ridicat si temple, construite
dupa anumite norme. Ceremoniile cultului nu erau implinite de preoti propriu-zisi. Imparatul
implinea actele de cult pentru
intregul imperiu, principii pentru principate, seniorii feudali pentru feudele lor si
administratorii satelor pentru sate, iar cultul
familial era savarsit de capii de familie. Existau totusi numerosi clerici de diferite
categorii, care se ocupau cu studierea
rugaciunilor ce se transmiteau din tata in fiu.
Cultul consta in primul rand din sacrificii,
care erau ordinare si
ocazionale. Sacrificiile ordinare se aduceau Cerului, zeului Pamantului, celor patru puncte
cardinale, muntilor si fluviilor
etc. Cele ocazionale se aduceau la inceputul unui razboi, cand era o recolta proasta, cand
pleca regele la vanatoare etc.
Cultul stramosilor comporta de asemenea numeroase ceremonii si sacrificii. Pe langa cultul
oficial mai exista un cult
savarsit de magicieni si vrajitori. Nici un lucru mai important nu se facea in viata publica sau
particulara fara sa se
cerceteze, prin mijloace divinatorii de tot felul, sortii de izbanda.
Zeii in China anticaZeii In fruntea panteonului vechilor chinezi era o divinitate foarte putin
bine definita, San-ti ("imparatul
de sus"), al carei nume complet avea sa fie, odata cu venirea la putere a dinastiei Ciou, Hao
tien San-ti ("imparatul de
sus al vastului cer"). Se considera ca in perioada veche a fost adorat cerul insusi, reprezentat
sub forma materiala si cu
timpul s-a ajuns la o conceptie care reprezenta cerulsub forma antropomorfa, ca un suveran
suprem, guvernator al
lumii. Supremul imparat era considerat ca are, acolo in cer, familia sa si o intreaga curte,
supusii sai provenind din
39

sufletele celor morti, care aveau in cer o situatie intru totul asemanatoare celei de pe pamant.
Dupa San-ti era adorat la
vechii chinezi Hu-tu. ("stapanul pamanlui"). Zeul pamantului era un zeu sangeros. I se
aduceau chiar si sacrificii omenesti
la inapoierea din razboaie. Erau apoi adorati: mama soarelui, zeita lunii, zeul vantului, zeul
ploii, zeul fulgerului etc. Ca
divinitati mai mici erau adorati: zeul portilor, zeul vetrei, al fantanii, al tesutului. Pana si
animalele aveau zeii lor, ca
stramosul cailor, caruia i se aduceau sacrificii inainte de plecarea la vanatoare sau la razboi.
Divinitatile minore amintite
mai sus sunt mai degraba spirite ale naturii, spirite cu care chinezii vechi au populat intreaga
natura, fara ca pentru
aceasta sa se poata spune ca religia lor ar fi fost pur si simplu animista, deoarece in conceptia
chineza spiritele locuiesc
in natura, nu patrund natura, cum se intampla in animismul propriu zis. Dar in afara de
spiritele naturii, chinezii au avut
totdeauna un cult deosebit pentru spiritele stramosilor. Aceasta mai ales in timpul regimului
feudal.
Viata de apoi in China anticaViata de dincolo Se vorbeste numai in treacat despre viata
viitoare, fara sa se precizeze
care va fi rasplata faptelor din viata de aici. Sigur este ca in China veche credinta in
nemurirea sufletului era extrem de
puternica, din moment ce exista un atat de dezvoltat cult al stramosilor. Vechii chinezi
credeau chiar ca omul are doua
suflete. Dupa moarte, unul dintre ele, numit hun, se inalta la cer pentru a face servicii la
curtea Stapanului Cerului, iar cel
de-al doilea suflet, locuieste cu cadavrul in mormant, hranindu-se din ofrandele facute
defunctului. Daca se intampla ca
vreunui mort sa nu i se fi adus sacrificiile si ofrandele stabilite, se credea ca sufletul lui
devine un strigoi, foarte periculos
pentru cei ramasi in viata. Date istorice Date istorice China a ramas multa vreme izolata de
restul continentului asiatic si
al lumii datorita muntilor din vest si prin faimosul zid chinezesc, construit de imparatii din
dinastia Cin pentru a feri tara de
incursiunile hunilor nomazi. Din cauza acestei izolari, informatiile europenilor asupra
civilizatiei chineze au fost multa
vreme nesigure si contradictorii. In ceea ce priveste originea antropologica a chinezilor, au
fost parasite vechile teorii
intemeiate mai ales pe filologie si etnografie dupa care chinezii ar fi venit din afara, la
inceputul sau in cursul mileniului al

40

III-lea i. Hr. In privinta vechii civilizatii chineze, desi istoria sigura a acestei civilizatii incepe
abia de prin secolul al Xll-lea
sau al Xl-lea i. Hr., epoca de la care au ramas primele docu-mente scrise, totusi la aceasta
data poporul chinez apare ca
o organizatie politica bine stabilita. Principalele documente pentru cunoasterea vechii religii
chineze sunt cele cinci carti
canonice, cele cinci tin. Dintre acestea, primele patru au fost compilate de Confucius dupa
codici mai vechi si a cincea se
pretinde ca a fost scrisa de el insusi. Aceste carti nu sunt totusi socotite ca inspirate si au un
continut foarte variat. Astfel,
Ii-tin ("Cartea schimbarilor"), prima dintre cele cinci tin, este o carte cu caracter divinatoriu,
un fel de manual de ghicitorie.
Cuprinsul cartii este obscur si consta din interpretarile date unui numar de 64 de figuri
formate din diversele combinatii
ale urmatoarelor opt trigrame. Su-tin ("Cartea documentelor") in ea se cuprind, sub forma
istorica, proclamatii si cuvantari
atribuite suveranilor si ministrilor acestora incepand din epoca legendarului imparat Yao (2
357 - 2 258 i. Hr). Si-tin
("Cartea poeziilor") este o culegere de 305 mici poezii si cantece probabil din secolul al VIIlea i. Hr., alese de Confucius.
Li-ti ("Codicele ceremoniilor"), carte care cuprinde, in 48 de capitole, protocoalele
ceremoniilor de rigoare in toate
imprejurarile: politice, sociale, religioase, familiale. Se stie cat de mult tin chinezii la politete
si la implinirea exacta a
formelor protocolare, pe care le considera ca o mostenire sacra de la stramosi. Esentialului
aceasta carte este
comportarea cuviincioasa in toate imprejurarile! Ciun-tieu ("Primavara si toamna"), ultima
dintre cele cinci tin, este o
cronica a principatului Lu, patria lui Confucius, si cuprinde intamplarile petrecute intre anii
722 si 494 i. Hr. Redactarea
cartii este atribuita, cum am spus, lui Confucius. Nu are in ea nimic religios. Pe linga aceste
cinci carti canonice, chinezii
au in mare cinste cele patru su, carti care ne informeaza mai mult decat primele cinci asupra
doctrinei lui Confucius.
Acestea sunt: Lun-ii ("Convorbiri"), care cuprinde convorbirile lui Confucius cu discipolii
sai; Ciun-ian ("Calea de mijloc"),
scriere atribuita de traditie unui nepot al lui Confucius, Kong Ki, si cuprinzind invatatura
maestrului; Tai-hio ("Marea
invatatura"), carte care cuprinde expunerea filosofica a invataturii confuciene; Men-tzi,
invatatura lui Mencius, cel mai de

41

seama discipol al lui Confucius, care a trait intre anii 372 si 289 i. Hr. Trebuie sa amintim,
printre izvoarele pentru
cunoasterea religiei chineze, si cartea numita Hiao-tin ("Cartea despre pietatea filiala"), scrisa
in forma unui dialog intre
Confucius si un discipol al sau, si Su-li, carte care descrie cu amanunte organizatia rituala a
administratiei de
http://www.zonex.ro - www.zonex.ro Powered by Mambo Generated: 19 February, 2010,
16:47stat. Invatatura lui Confucius Confucianismul
Aparitia lui
Confucius in istoria Chinei este considerata ca in
ere. Numele acestui erou al vietii spirituale chinezesti, Kung Fu-tzi ("inaltul slujbas si filosof
Kung"), a fost latinizat in
Confucius de misionarii crestini din secolul al XVII-lea. Desi n-a fost un intemeietor de
religie propriu-zis, Confucius a
avut o mare influenta asupra religiei chinezilor. S-a acreditat o biografie a lui Confucius, din
care putem retine ca
Confucius s-a nascut in anul 551 i. Hr. in micul principat Lu, care forma o parte din actuala
provincie Sandun din nordestul Chinei. La varsta de 19 ani s-a casatorit si a avut un baiat si o fata. In anul 517 a mers
in capitala imperiului, Lo-ian,
ca sa studieze vechile rituri si obiceiuri ale dinastiei Ciou. Acolo l-a intalnit pe marele filosof
Lao-tzi, cu care nu s-a inteles,
dar a carui prezenta l-ar fi impresionat mult. Moare in anul 479 i. Hr., in varsta de 72 de ani,
inconjurat de discipolii
sai. Invatatura lui ConfuciusChina a avut filosofi mai profunzi decat Confucius, totusi
influenta acestuia asupra poporului
chinez a fost mai mare decat a tuturor celorlalti. La aceasta au contribuit atat imprejurarile
istorice cat si simplitatea
invataturii sale. Traind intr-o vreme de mare confuzie politica si decadere morala, cand
dinastia Ciou isi pierduse
prestigiul, Confucius si-a pus viata in slujba imbunatatirii vietii politice si sociale din timpul
sau. El n-a avut un succes real
decat dupa moartea sa. Sub raport doctrinar, Confucius n-a lasat un sistem propriu. Ideile
sale, ca si acelea ale lui
Socrate, au fost transmise de discipolii sai. Sub raport religios, Confucius nu numai ca nu a
adus nimic nou fata de
vechea religie chineza, dar chiar si-a interzis orice speculatie teologica sau, nu l-a interesat,
nu a fost obiectul
preocuparilor sale indreptate exclusiv spre problemele de ordin practic, moral si social.
Filosofia morala a lui Confucius
pornea de la principiul ca omul, fiind o particica din intreaga natura, un microcosmos, are in
sine insusirile generale ale
42

naturii, ale lui dao: ordine, dreptate, bunatate, sinceritate. De aceea este suficient ca omul sa
fie instruit, dirijat, pentru a
se perfectiona. Iar perfectionarea se face prin exemplul inaintasilor. Dupa exemplul acestora,
copiii trebuie sa aiba un
respect desavarsit fata de parinti, indivizii sa respecte statul, cei vii sa respecte pe cei morti,
imparatul sa respecte pe
ilustrii sai predecesori si sa se supuna Cerului. De la cel mai mic pina la cel mai mare trebuie
sa-si respecte datoriile cara
revin gradului lor ierarhic. Desi nu a fost nici filosof in adevaratul inteles al cuvantului, nici
intemeietor de religie,
Confucius a influentat religia chineza, indepartand-o de superstitii si pregatind poporul pentru
intelegerea doctrinelor
filosofice si religioase de mai tarziu. Confucianismul ca religieDupa moartea lui Confucius,
toti cei care il indepartasera
sau il criticasera pentru rigurozitatea tinutei sale morale si-au aratat admiratia pentru marele
moralist. Guvernatorul din
Lu i-a consacrat o capela, unde aducea sacrificii spiritului lui Confucius si celor patru
anotimpuri. Dar adevaratul sau cult
a inceput mai tarziu, dupa 250 de ani, datorita imprejurarilor politice favorabile ideilor sale.
Ca religie de stat,
confucianismul a mentinut elementele fundamentale ale vechii religii chineze si in primul rand
cultul stramosilor si al
naturii, practicile cultice avand in centrul lor Cerul si pe "Fiul Cerului", imparatul. Locurile
de cult ale vechii religii si-au
pierdut desigur simplitatea de odinioara, devenind vaste temple, ca acela din Beijing, inchinat
Cerului, care este cel mai
mare templu din lume. Cultul imperial a luat sfarsit prin revolutia din 1912, iar in 1917, n-a
mai fost recunoscut
confucianismul ca religie oficiala a statului. Chiar si adeptii cei mai hotarati ai
confucianismului, reproseaza astazi lui
Confucius respectul sau exagerat pentru traditii si formalismul sau rigid, datorita carora
China s-a caracterizat printr-o
vadita nota de imobilitate. Insa invatatura lui Confucius, cu tot moralismul sau respectabil,
este considerata ca un al
doilea zid chinezesc, care a tinut China departe de influenta culturii europene.
http://www.zonex.ro - www.zonex.ro Powered by Mambo Generated: 19 February, 2010,
16:47

43