Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentariu La Epistola A Doua Catre Corinteni
Sfantul Ioan Gura de Aur, Comentariu La Epistola A Doua Catre Corinteni
SAU
: ~ XPLICARE.i\
lOAN CHRISOSTOM
Arl1iepis copUi Cons tanti nopoiei
~litrop o lii
a Un gro-Vial1iei
3 UCUR8!?TI
COMENTARIILE
SAU
sfin~i
plirintelui nostru
I<:)ANCHRISOSTOM
Arhiepiscopu] Constantinopo]ei
OMILIA I
la voi, ...
~i
voiu
cunoa~te
nu cuvant-ul ceiDr ce
O~IIL1A
f{~gac1liincl,
apostolul, dan~ii 0 in<icpIinest' I'll rnuJt(t gl'ttbire, pt'ntru carc:;;i zi('eL: ,,~tiu osardiea voastr2l,
poronds(~
ca cu frica
~i
cu
cutrem~ll~
(Ibid, 7, 15).
Pentru tonto a('cstca a scris
OMILIA I
;;i tari, lara infato~area trupului slaba, ~i cuvantul delaimat" (Ihid, to, 10). Ceia('e dtln$ii ziceau,
~area
lc~te
('C
oJoa(',\ se mepistole -
s(;ri(~
a('(~asta :
apostolul se :;;i
t.os, prin vointa lui Dumnezeu, ~i Timotheiu frat81e" ; - de oarece prin intiea epistola Ii in$tiinti1 ca Ii v a
OMILlA I
mnLIA I
fost biserica una, dadi, cei din{tuntl'ul ei al' fi fast desbinati ~i l'esculati unii contra a ltora.
a~tept
pre e1 cu fratii"
1ara$i ii numc$tc pre clan~jj, uninclu-i pre toti intr'un singur trup, $i conlegandu-i jmprcunil, fiincle<'i nkiil'ar fi
1) No.ta. Di~ verso 8 1?i '15l. cap .. "16 ..se vede I.amurit eaepistola I. Corm them a fost sensa m ASIa, ~I anume m Efes. Com pac
ran~ cap. 6, 2-8, ell cap. 5, 6-8, !;'i avandu-se in vedere cap. J9
21.!;'1 2 din Fapteie Apostolilor, timpul in care a fost scrisa ace~
epIstoia, a fost cam pe la Pa!lteie allului 57. p. ChI'. A se vedea
Isagogia lui N. Damaia, pag. 380.
.
oameni, ci prin ljsus Christos, ~i prin Dumnezeu Tata.!, care I-a invieat pre el din morti, ~i toti
fratii cari sunt impreuna cu mine, bisericelor
Galatiei, char voua ~i pace". Deasemeni, 9i Ebrd-
O~IILIA
o~lILIA I
voiu Doamne virtutea mea, Domnul este sprijinitorul meu", iiWit (~ilJ1( 1 spune de izb<'l virea de nc-
- --
10
O~HL.lA
11
O:>lIUA I
ma
v.'
12
OMILl:\ I
OMILlA I
sa-~i
plece capul ((
(Math. 8, 20). Deci, nu te Intristit fiind nec<:1jit, gandindu-te e u eioe te i'ntov;'irEt$e9ti, ('um te eUrEtte prin ispitc,
$i cate ctu;;t,igi de aieL Nimic nu cste mai jntriSRttoriu
lWTu, Cit it tu lmpotriv! lui Dumnezeu. NeHind ins;)
:..tr.( ~astn, apoi niei neeazurile, nid za vistiile, $i nici alt(,(,,,it ponte Ii in stare de a. intristit un sufiel (".e euget<\
hille, Gi precuOl pe 0 scantee midi ce ar c<'1deit intr'un
al riz ma.re 0 ai puteit stinge imediat, tot G"9il $i cea mai
exagerat<vt tristert (lae,1 cade int!"b ('oo9tiintu bum1, se
uill1iceste si disparc eu usurillta.
D(~~ ;u':eia toemai $i I~ave!' se lH.ieuri1 deapurureu,
flindc.;'i s( ~ incuraj;\ io eele ('tH.r~t Dumnezeu, $i nid macar
lUI simt.;\ <:evit ('itt de mi('. in tonte ri:i.lelc C8 c<.'1deau asupra
lui. Di' siguT' ('tt S8 supttl'it ('it om, illsEt nu s(~ imputinit.
Tot <1::;,i1 $i Patriarhul ucola s(~ gus;\ in Illult-amire sufietC(lS(';'i, putimine! multe rtde. Caci tu te gil.lHle$k l>in( ~ :
a p<'il'ttsit patl'ia lui, aiutreprins c;'"'tlutorii llltillse ::;,i grele,
VCllilld In tarti strttinu, ulHlo llU ave;\ llici 0 p[dmu de
pilmililt. Deaic:i iar;'i~i (kl.nd pest<~ ch\.ns ul 0 foam ete mare,
I-a i~'i('ut dill /lOU hej,l.nal'iu, ~i dUptL ,l('CiL foamde a dat
l)('::>te (1;1.118U1 l,,\pil'l~a fctlleii, ~i fl'i<'a mortii, ~i Jips{t de
('opii, :;;i rttzl)oiu, )1 prinH ~jdii, ~i zavistii, ia.r;) la urma
('('ia I'(~ a pus virf tuturor luptelof', adeca jertf1rea uni('\I1ui StU au, ac(~;\ <lUl'erOLts\ ~i ncpovestWi incercaru
a dragostei lui d(~ ll<.lrillt(~ . Dactt el tOt aseultat eu u:;;urinVl de pOrOIH'tl lui Dumrwzeu, de aid s<'l. Dll-ti J'nehipui
C,l. l<~-a sufnl'it toatl~ acelea ('lI nepttsa rc , CLt de rtI' fi fost
<\(' 0 l11ie <II' ori drept, preGum ~i ('rh, totw;;i erit in accla~i timp $i om, ~1 d(~d SllPllS legilor naturei. Dartt totll~i, nimic dill a('estea nu J-a doborit, ('j a stat drept,
('<1 un hlpt<'ltOl'iu voinie $i ineUllunat, procla mat a:;;il de
fi('( "arc' din w'C'sk is pitc. Tot asit S1 fericitul Pavel v,\z,lncl pC' til'I'arc zi v('!lind peste (h\nsul vifor de ispite,
Sf' l)O('ur;\ 9.1 s(~ . v('selpil (a ::;'1 r:um s'ar fi g{tsit in mijJonll parachsulUl.
Deei, dupre (:' Ull1 cd ce s(~ bLK:UJ'tl I"U 0 astfeliu de
I )L1(~ uric IlU esk lesnc owerit de tristeta, tot (;C:;;a 9i eel
ce J1 U are 0 astfeliu de bueul'ie estc Jesne a fi cucerit
de toate ispitell', :;;i sufere <.1.('e\"t$i lueru, ca :;;i unul ce
ar avnh arnw stricate in rmlni, i s'm' rLUI! el singur la
('('a int<l.i ocazie. Nu In~t tot a$<'t :;;i cclce este bine aparat
dilt to;ttc puq,ile, ('.1 orice S<.'igcab'i ce i s'ar arunCi't dn
13
<.lw;;rnall, S8 turte::;,te lovindu-se de dclnsul. ctlci mai puterilie;\ ('a ori-ce armtt este multtLmirea ('ect cluptt Dl.1mnezeu, $i pe Ull astfeliu de om nimic din aeestca ny-l
poate intristit sau posornorJ, ci torde Ie nd)(ltt (u bar~
lnUic. ctt cC poate fi mai rtm en focul '? Su,u (,(' poate 11
nl ;:~i dlll'eros ca mun<.;il( ~ :;;i cazne\(~ cele lntr'una ~ Chien'
de al' percle c;in8vit mii de mo::;,ii, sau pe copii, sau in
IiI1l~orke, totu9i nn ponte fi a$it cle v,H,\rn,'itol'1u, c: a a
pcnle hueuria f'?i rnulti:i.miJ'(~a eea sufleteasC'ii dupre Dumnczeu. "Piele pentru piele, zic.e, toate ce are OD1UI
Ie va da pentru vieata sa" (lob., 2, lj.~. N~mic. nu
f'ste m;d crrozav ca durerije C(~ Ie sutcr(~ ('meva; ::;'1 ('Ll
toak nl'e~ea cbiar ('cl(~ nesLlfcrite (;tuzului, devin suferite
::;;i dorite pentru multtlInirea $i plu('ere~t cea dupre Dum:wzeu. Chjar de <1i scohori pe mucemc de pe cruce ell
putin suflet intrclI1sul, sau l-ai scttP,\ fIiri .l:tl~d;\rile in car:e
cl'it nruncnt. t.otu 9i vei gaS! in el 0 astfelm de buc~ll'le
;;i multamirc sufieteas(,tt, inei\.t ni('j nu este ('U putlllta
(l(~ a spune.
Dartt ce stt f~t('., zi<'i tu, dactt nsf.c'i.zi nu mai este
timp de mucenie)) '? Ce spui ~ Nu I'ste acum. til~lP (~e HILl;
('cnie? Darii niciodattt timpul (tcesta n'a hPSlt, C1 (la('a
snntc'nt treji, pururea sh~t inai~ltea ochi,lor .'tO$tri. ~u
J111mai SP<"1.11ZUl'm'ea pe CrLlI'e face pc cmeva fllUC8111C ,
(';\ <lad i ;U' fi as;'t, apoi lob a1' Ii lipsit de ascmenea, ('ulIuni, cad el n'a' stat nid inaintea juclectltii, nid n'a auzit
glasul juc1ec<'l.toriuJui, nid n.'a. :v~zut pe caltlU, .nid ~l'n
fost Sp~ll1ZUrat pre Icll'ln, $1 Illel coastele nu 1-<'tU fost
imllunse. ~i e u toate aecstea a pu~ir~lit ~u. n:JUlt Iinai gn'le
patill'li <lec;:\t multi (jintre mUC~n)(:l, cn~l ~1 voel1e .aC:E:lor
Vf~stito1'i, ce veniau unul dupa altul , Jl lZbeau s1-1 Impungeau din tonte part-ile, ('U mUll,. mai Pllt(-'!,ni.c d(,(,,\t
!.!:uI'il\~ ac('lor vif'rmi c<tl'i-l rodeau tim tonJp part11e. A::;:a
~lar<1 curn n\tT fi vl'cdnic d(~ a fi proclamat en muct'llk
i\<:cst ])urbat sfint "? De 0 rnie de ori, de sigur. C;)ci prin
toatc acestea cl se ;;i Juptit, so ~i inc llJH! nil , prin n:veril~
pl'n1ute, prin fii, prill trup, prm femme, l~~'m prJ.e Lem,
prin d u~m<t ni, prill casnici - ~<.ki .~i ~('e~t~w, a ,( lIspretuiau in fatu- prin foam e, prm VlSurJ, prm ~('arbe de
tot feliuJ, iwin putoarea ce ie9;\ llintr.cl.l1sul. De a~'eja
tocmai am fost spus, dt el ar fi vrec1me: l:JU nUl11al de
un mucrnie sau ([oi, ci de mii de mucemcl.
Impreunkl ('U ('('h~ spus<" ap01 ~i timpul ch1ar }i drt
O~J[U!\
OMILIA I
15
'16
OM ILlA I
VOl' umhlit, (' ..'i. ill filW a cest tl'llV stdd'l cios se 'va ind.Jl'acit
intru nestriciiciune, ~i c<'t yei vedeiL pe JiulW II nwi straludt
dec<:1t a fost aici pe piim<.lllt. Dar,\. dcu'tt to mMmesc cell'
ce vezl, i..tlJoi zi ('t\,tr{t tine in s ul.i: tl'LIlJu1 'l<'esta i-a fost
ca 0 haill ':i, $i cU 'um a lepadat-o, spl'e it S8 hUClIl'i l el<;' 0
alta eu mlllt m a i pl'etioastL; acest tt'up este en 0 castL
(.'8 s'a curatiL, spl'e a S8 t~lc e inca Hwi fl'lInloasil, C'i.
pl'el'um 110i (;;lnd voim a ('ur{tl} casele, Ill! lustml a st~L
inallntru pe eei C8 loc:uesc w.;olo, pentrll <l-i SCit Pi't de
colb $i de vuet, ei cillptL (',e Ii pOI'll11ci m de a sO' stnImutiL din ele pentr'ull timp SCll rt, spr e a }'urKtl'it in lini::;;t8
('asa, la urm,\ ii hagtWl ill;1ulltl'L1 Jll lihertate, - tot <I$A
face $i Durmwzeu, dil'i dtll',lmilnclu-i ttl'est corp lHltred,
I-a luat ae lHn in caSH lui ptll'illkasc{t, ca a sti'eliu cclnc1
se va zidl din nou ~i cllr<.'iti, atunci in('tL rrlLli stl'..l ludt<'i
s1 fie: Ded, JlU zke, c.i.i s'a pcnlllt :;;i Illl va mai n, ctu:i
astfeliu de vol'lle Sllllt ale neerediu(')o$ilol', - ci zi ctt 01
doarme :;;i <,ji se va t.rC'zi, s'a dus pent1'u mOlllE.'lIt, insA
va ve lll irnpl'l)UlH\ ell imp:''u'atul. ~i cine om'e <.t spus
<lceasta ~ C:el ('8 avl'i'L jntI'Ll sine pe Christos, Cl1l'e gl'{lC"'t:
"ea daCtt eredern, zice, e~t Iisus a rnurlt, ~i a 111-
O~IlLIA
17
II
OMILIA II
~i
,~i rncilltuir e ,
gasa
in edi-
18
O~IILIA
II
19
O:'IILlA II
'
l.
(.
Cil
mtru tot necazul nostru, ea sa putem si noi mangaea pre eei ee sunt intru tot ne~azui " . - dara a
20
O~IILL\
OMILIA II
Il
rnangaere, at unci de sigur cit cu nimic nu ne Yeti 111vihovati de intarzierea $i z;'Uxwa aceasta, dtci pentru
voi ne$i necajim, pentru voi ne ;;i rmtngaenl>l. Ca s:'i
nu creada cineva di. el a grait aspru zic;\lld dt pentJ'u
voi acestea piHimim)), apoi adaoge :;;1 (';t pentru voi ne
$i mnngaem. $i nn numa.i Hoi ne primejduim, ei lndi ~i
voi sunteti p;'irtct$i acelorn;;i patimi)). A;;tt ca ~i dac;\ sllnt
luati dan;;ii ea partw;;i primejdiilor, apoi ;;i in mi\.ngaere
tot dan$ii sunt cauza, eu care oeazie indulcc:)te vorb,, Oaca noi suntem primejduiti, ziec, voi vtt incurajati;
iar,t ea erec1inta voastr~l sa {levim1 ;;i mai pllternicil, noi.
suferim primejdiile. Da(,(1 noi ne mangaern, voi ViI m,llldriti $i sunteti veseU, caei noi pentnl 'yoi ne bLlcLlr,lrn
de aeestea; a:;;a ea $i de aid Stt devina pcntru voi vr'o
mangaere, $i sa va tacet.i parta;;i mult,lmirei noastl'C ll .
$i cum cit el spline aeum clesprc un astfeliu de mod
de mangaere, de n .l1'e se bueurau, nu numai de a f1
mangaeati de clan;;jj, ei $i de a aflt,\ cti dan;;ii S8 gascsc
il1 toat<.1 lini:;tea ;;i sigllranta, tu aseulta cele ee urmcazil,
prin care a c1cscoperit aeeasta zicanc1: ,,~tiincl ca pre-
:;;1 alungati voi ViI. intristati, ea ;;i cum voi in~i-v<1. <tti
p;Himi, tot n$~\ ;;tim ca $i c<.lncl sllntem mttng;.\eati, 0
('.onsiderati ea :;,j curn voi in~i-v<1. v'ali bllcUrit de acensttt
mangaercll.
Ce a1' putcit fi mni umilit ea acest sllikt ~ El G\J'e
pl'isosh aWt de mult In prilTwjrlii, iata c;\ nunw~tc tovnril9i de primcjrlii pre ('ei ('C n-all suferit nimk din
('dc ale apostolilor, - iartt In nJi\ngc.leJ"c d totul atrilillie lor (Corinthcnilor), ~i nid de ('um ostenelelor sitko
Dllp~\ acein fiind('il. a vorbit in mod nehottl1'it df'
l1<'cazuri, In urrna li arntu :-:;;i {c'lul ("11m d<.\n:;;ij (npostolii)
all sufer-it neck ncc'nzllri.
~j
spre folos,
~j
protiv-
21
(.(~ nid nu el';'t deprisos, d inca foar-te trehuitol'iu, pe deopal'tc pcntru dragostea ee~l, mare ce 0 a vea
dUre ueenid, iaru pc de alta pantl'u nccontenitele ispite,
in care nu micu erit ll1tlngi\.Cl'ea lui de a :;;ti ceJe ce S8
pc'treeeau pl'intl'c d il m~ii, In cut ca ('iliaI' <laGa se petreccau niscareva Imprcjurari trisk:, totw;;i ~i acestea (.;ontJ'ibuiau in a-i face ('u bagare de samtt, prccum ~i daca
SI' petl'eeeau lUCTul'i bUlW, sa ;;tic ('u totii.
.
Aid fnsu el Ii ineuno~tiintazii ~i de na vala ispitelor,
jn Cl('ela$i timp ~i d(~ izbttvil'ea. 101', zidnd: "ca peste
il t;lCC, cdC),
maSUl'a am fost Ingl'euiati, f;ii peste putinta" , intoemai cn. :;;i 0 combie ce c~te in('iil'('atu peste masur<'i..
:;:'i s'al' ptll'eit rtl uuul ~i a('cla::;;i !UCI'U SpUIlC prin ex!>resiunilc "peste masurtl(( $i "peste putinta", insa nu
este numai unul, ci dOllu. Ca sa nu zita cinevc\: apoi
ce? d dad primejdia a fost mare peste mas uru, pentru
voi n'a tost mare)) ~ - a adaos ctt mare a fost eu adev,trat, $i inea a~il dc; mare, ea a biruit puterilc no!),stre,
bn. Intr'atat<.t Ie-a biruit, "In cat n'a veam noi nadej de
de vieata", adeca (mid nu mai crednam noi C,,1 Yom
trail). Ccia ('e David numc:=;;te portile iadului, ;;i dureri,
~i umbra mortii, to(:lIIai aeeasta 0 spune $i Pavel, eu
am suferit primejdii cc negre~it aelue ll1oartea)).
22
OlIlLlA 11
ci intru Dumnezeu".
Dara tu prive9te nnn e1 ii 1T1Angi.'te $i prin aeca!:'ta.
Ispitele, zice, au fost ingac1uite de Dumnezeu ea SLl. vin~t
asupra noastra pentru voi; atat de mult v'a pretuit pre
voi Dumnezeu. - ,,~i ori de patimim necaz, zice,
pentru a voastra mangaere $i mantuire", iara claca patimim 9i peste masura pentru voi, apoi
O~lIUA
II
23
ajutorincl $i voi pentru noi cu rug[ldespre multe fete darul cel catr{t
nOI sa se ll1ultameasca pentru noi" (Vel's HI. 11).
Fiindl'il <:xpJ','siunea "ea sa nu fim naclaj cluinclu-ne
spl~e nC?] " sc pttl'Cit a 1i 0 VillOV,l tie ol>9tensC:,l , ~i <tl'ltzatw pl'ln Ul'mal'e l'e sc l'apol'tit $i ]a uniin dint1'8
apoi d inl"l$i indrepteaztl ('eia en a fast SPltS,
elle!n<:'tncl in iljutorul sttU rug,kiunilc lor, in lot' de ('el
mm mare sprijin, $i l'rl cwela9i timp ari.lti.tnd (',1 vieata
noastra in totdeauna tl'elJUie it fi ( ' U cea mei mar8 h l gm:e de scuntl. Ci'lci expresiuneu "intru care naclaj-;
c1mm ca ne va si mai izbavi" vesteste rnai dinainte
de m ultde ispitc, ~i nu de totala Pi.l]'ilsire a lui DUlTllwzeu, ('i inca ell' ajutoriul $i eonl'uI's ul lui.
Dupa al'eia apoi, ea nu e umvh auzincl intl"Unil ('a
sc vor primejc1ul, &l se imput.ineze, a anlk'tt mai 'nt<U
folosul primejcliilor, ca de pild;\: "ca sa nu fim naclajc1ui ndu-ne spre noi", adee~l ea necontenit sa ne
gtlsim in umilinti.t ; ea 9i m,.lntuirea noastrtl Sil se Iu('reze,
d;'tn~ii,
24
OMILlA II
cum ~i alte multe bun uri. AI doilea a ar~Hat di primejduindu-ne noi no jmparw$im c u Christos, caci zice :
noi
Cli
rugaciunea".
raga ndu-va cu toW pentru noi. Old cha rul eel eatra
noi, adedi mantuirea noastn'i, a binevoit a so haraz1 $i
voua tuturor, ca astfeliu multe fete, multe persoane sil-i
mUltameasca lui, fiindC';'i multi au $i primit ace I char)) .
Acestea Ie zicea, pedeoparte spre a-.i at-ita la rugilciuni pentru altii, iara pe dealta ca sa-i deprinda de
a multtuTIl lui Dumnezeu :;;i pentru cele ce altii patimesG,
arata nd ca aceasta mai cu sama 0 voie:;;te $i Dumneze u.
Caci cei ee se silesc de a face 'acestea pentru altii, Cll
atat m a i mult pentru dan$ii vor face a $i:t. Pe langa toate
acest.ea ii inva!-::t inca de a fi umiliti, $i-i dueo la cea
OMILIA II
25
-----------------------------
Apoi ca nu cumv,\ ~a erezi ca nllmai multimoa e dea juns de a 1mblanzl pe Dumnozeu, zice: "De va fi nu-
2G
O~!ILL\
ml!L1A II
II
ejune se facea ne 'neetat de bisedca c{ttr{l, Dumnezeu pentru dansul" (Fapt 12, 5), ;;i ntt'tt de multa
mal
pentru aitii, ~i
pe sine se 10se face pentru
27
28
OMILIA II
ehemati (eateehumeni) sa ne rugam eu sUirujnta", !limit' alta nu h'tCI', cli-eelt eel atlta intreaga
multimc' a el'C'dinl'io$ilOl' la l'ugal'iuni pentru ace:;;tiin-de
:;;i pan a atunei catf't"ilUlltenii sunt straini, flinddi indt
llU sunt trupullui Christos, lnett nu ~'uu imparb't$it niciodata dn tainclc l'eligillllf'i, ::;;i ineel s unt clesp<lrtiti (l<~
eeata eea duhovniceasett. Deci, daca 110i trchuie a IH~
rug<l pentru aee~tiia, apoi GU atat mai mult pentru madulal'de nonstrc', adee.a penteu frat.ii no~tri. Dc accia !$i
zi('c Diaconul "Sa ne rugam eu star'ujnta "I), ca nu
('UIl1V;\ sii s(~ lepedc de ch'tn:;;ii en de ni::;;t, straini, ea nu
cumva sa-i tl"caea e u vec1eI'ca, ca pc uniia de alta 1'('ligiunc. Cac'i <I<..l,n:;;ii j'nc.<1 nu au bitH~cuv(\'ntarca lcgiuita
9i fntrodusa de Christos, inca nu au c,lpatat eUl'ajuJ, ci
au nevoe de altii eari su-i ini!icze in tainclc c:rc$tinismulul. D,' aceia $i stau ati:trc\ de curtilc j'mparat(~:;;ti, departe de enc:intele sflnt( ~ . De neeia $i sunt seo$i afara,
dtnd sc dcsfa;mr;1 acele fnfrico$ate ruga eiuni. De aceia
$i tu c$ti indemnat de a tc l'ugtl pentru dan:;;ii, ea astfeliu sa devina maduEil'ile talc, ca sa nu mai fie straini
1) Nota. Expresiunea din origi'naJ ,,2y.1:8YOJr;" = (:u sial'uintll,
lip se ~te
29
OMILIA II
liZ,
l1egraite, (:i au
~tat
('c'i multi, tot a$t 9i credincio:;;ii a ltfeliu aucl, iaru nll ('n
catcchumenii. Dc aiei fnvat{t si catcehumcnul, ctt accsten
Je' af15 nu dela oameni, $i 'ni~',i nu Ie allele dela oaowll1.
,, ~u
(Matil. 23,8)
30
OMILlA II
OMILIA II
54"
"Si
13).
VOl'
fi toti inv:ltati
., ,
Ii se insufh1, cad niciodat,1 ii n'au stiut euvantul adevi:i1'ului, dupre CUlll. trcbuie a-l;;ti. "ea sa insufie intru
dan9ii frica de dansul ((. Ins1 nu c de ajuns aeeasta, did
,.Oa sa Ji descopere lor evangheliea dreptatei". Araht aid, ea acOpel'Cl11<lntul Ii este indoit; P(~
31
~i
zeeasca".
(tt
OWLIA
O~I!L1A
II
,Rug~ciull~a i~la~t.lt~a
l or, .51 tot! credmcw$lt til cllget el e lO1' srt se j'oage p elliru ({dnsii
ziccil1d: D omnrl e rnilue$te.
' ,
i?eci: (r.?iaco,n ul) sa. slujasca penll'u c1an!7ii, zict\nd : Pel1t1'll CI!i
I'Itema/t. tOft S~t r~lJ((1n pj'e DUI/:II~ezeu, r:r! Inli/ul $iiuvito l'ltl d e oamelli
ell. bUllavGtI1!.a ,sa , a scul~e ruqanuml e ~ t " el'eril e lO1', si ].l1'i1n'i l7li j'ugti mwtea lor sa lt oJute, $t s(i h (!erl lor t:ererile inimilo)' lm' Sp l'C {ii/o s ;
sa It des,operc /01' cval1(jhehea Chnstosului sd (( si(-i lwnillc::.e s i
i1!!elelJ/asc{r, sd-i hlVe/e pre llilll~ii euno.~tint(t de Dl;mn e3eu, dr epUt!ilc
.~1 pOl'onc ile lui, sci. li irlTliilarillczeilllru dd/lsii (j"ll'(( lui een l"UI';'tcl.
.~i rncinl'~tit~a1'e, .sii li descldda U1'cchile i l1imi/';1' lor, S1))'(: ((. stc'ir uii II
le(Jea ll!t ~W~l :~t 1/oap t ea; sii.-i im}Jutel'l7 i ceasc1 ill VWW rills/il'e, sll-i
u:z e as('~( .~t Slt~t l?rel~u:ne1'e p1'e (,ldn.~ii CIC s/iinta sa t'll1'1nti, 'i nvl'ecill ir:tndu-l pl'e dan,~lt vaet 1'ena,~tel'e!, hnv1'(Jcamil1tei n estri c[ir'iullei, vielei
relei acieUIlI'ate, sa-i izbciveasca pre ddnsi'i de toatii. l1eevsel'iea si 'set
I1U de~ ! oc ceUd strilin aSttpNt lo~"; ~et-( cUj'ti/ asi'(t }Jre r/cill.~ii d~ {oata
l1eCU1'(r{lCa Il'uIJultn F a su.{letulUl, .~t sa locuiasdi 'il7lru dl;nsii si srI
'lncct1'gii impl'l!wlIl cu (/lilr'5 ii pl'ill Ch1'is[osul s1/1, sd bil1e(:uvii1tc~e
illtl'iirile l OT ,~i e,~irile, ,~i sa Uimll'cpteze {nat e rde ee Ii st((ttil1aillt~
S1) I'C ( olos ,
"
b/i'{t m~ti en sWl'uill{ii sa li e rllgi7m ]Jel ltl'1l (/r1I1,~ii; I'(t hWl'cd1I~('wd~l-se d e ~e1'faT~(t p,dmlelor ~rillilltl'lJd(lierCII 'i ll still/In 1'elir]iulle
Sir setn~l',c(ln~i'eqsca slmlelo)' ,tamc, .~1 petl'ecc;'ei im,pl' CllIl rl cU s/in!ii.
Rt(~tcalt - v a , ,catl:chumemlol', P(/CI~a lm DU'mn ezcu 1Jl'in Christowl sa'll S(( ..O l: el'e ( t; z~ ttl pc~ce F ( (11'17, de pO,ca t, ~i t ot timpul vie{ei
VO~lstre, stlt1'$11 ~hre.'il!l1esl' vw!e! voastl'e; liltlld $i hul ll?'((t (fie rdtl'li
VI!!) l!u!nnezeu , l er/area }J(lco tel(lI' (sli, vii (ial'uia scO), PI'C voi hl.~i-I'fl
:m . VI(, 11l~j'eclm!((!t (pr edo!!) Dwnll ilzeu{ui eel'll i sillgu l' (1/1'11. incepul,
prm Cfl1'1stosul sau, Pleto!i-Nt , ~i sa l i{i irinert/urln [a!i .
35
34
O'IILI.\
lJ
dill cele zise con1ucreazc\ 1a I>inele ap1'oape1ui, $i S8 ('onlucreaz:'t de d[lnsul, cup1'inzandu-l J'n sine, :;;i fUnd !'uprins de chlnsul.
tr'U clU1~ii".
Fiindcct in titnpul unei lungi cuvunthi sufictul ohi:;;nue~te a cafleil i'n pi1'oteala, ia1'a$i il desteapta
prin aceast;'i l'e1'e1'O, In mlevar, C[\ ma1'i 1ucruri ${ inalte
voie$te a cerc din nou, pentru care $i ziee: "in ea. mai
cu starui nta sa ne rugam pen tru c1a,n~ii". ~i pentru co anumo~ "Ca sa-i izbaveasca pre clansii de
tot lucrul diu ~i absurd". Aid noi Ii cer('n; de a
11 u 6ideit ill ispiili, $i de a-i sdipit cle orice Gursa
si
tl'upeasc;t, $i sufieteasCi'l. De a(~eia $i aclaoge, zininci:
.....,..
tot p~catul. di~ v?lesc, ~i de toaW, Ilt1potl'iVll'ea celUl protlVl1lc", a1'tlblnd pl'in aGestea ispiti1e
Domnul casa, inde~al't s'a1' osteni cei ee 0 ziclesc pee ea" (Ps. 126, 1), ~i mai ales nind yorba de
,,~le
<lllltre
.......
....
36
OMILL\ II
O~I\LlA
Ca aceia
VOl" m~teni
(Efes. 6, 2. 3).
.
"Pre coplii lor s&-i bine-cuvinteze, ~i intarinclu-i in mt'tsur"a virstei sa-i intelepteasca ". :;;i
aid iar.l ~i Ii cere $i cevit trupesc, dar ~i ccvit duhovnil'ese, ea uniia eo se gttsc:::;c, illdi, in stare de copiliirit-.
Duptt acoia apoi Ii ('.ere nurnai c1uhovnice~ti o "Ca S~l li
indrepteze toate cele ce 11 stau inail'lte, zicc, spre
folosullor". Nu zic.: sirnplu <donte cole ('0 li stau inaillt('
d adauge en sil. Ii fie "spre folosul lor". C<ki de multe
ori poate c yorba de 0 e;'U;'itol'ic, c1ar,\ nu E'ste sprc [010s,
sau alteevi\ a fi:we, care nu cste spre folos. Deb (\('esb'a
ckln~ii sunt invt~tati de a multilmi lui Durnnczeu in to,lte,
('<1 eele ce se d esf~l~ur;\ spre fol osul 101'.
Duptt toate acestea la Ul'nli\ Diaconulli POl'ullc(':;:te
de a se ridicit pe picioare. i\lai inn,inte poroncindu-li de
a s(~ pune i'n gellund1i, spre a SC~ rugil, :;;i dupcl ('(' a
l'crut Diaconul pentru (h'tll$ii ('cIe spus(', dup,\ care 9i-au
c'\p,ltnt c uraj, iaitl cii, 1a urn].t li poron('(';;;tr' a se ridi( 'it
de j os, $i de a luit 9i d<ll1::;ii pal'tc~ la ru gikillni. Pc unde
1(' spllnem noi, p(~ altele Ii ing,tduim. 101' de it Ie Sl)l1lW,
deschiz,lndll-li dejil ul?ile sp}'(~ n Sf' rug;\. IVJai 'nt,li ii invat,\m noi en pre copii, iant. dUPil aceia Ii porulJI'im
de a grit] $i elela d;lll$ii, zkilnd: "Ingerl.ll pacej eel'jti-l
catehumenHor", fiinde<1 ('st(' ~i )'I]g('r ([tl'e a 1'(:.' ('U
sine tulburare:l, inger \",lti\111 <'i tor, crt .\tUI1('i ('it 11<1 zit'c':
"trimiterea de fngeri l'aj" (Ps. 77, 54). D(' (lI'C'ia
poroncim (le n (~cre ingcl'ul p,\ ("ci, hlviiii'tnciu-sc' dc' nil'i,
ca s{t ceartt totdealll1a paeea, care este legit turn tuturor
hunurilor, ea astfeliu 5<t srape de ori-c('lupt.:f, til' ori-l'(' r;ilzhoiu, de ori-cc cen rt~l. " Toate cele ee yEt stau inainte,
sa va fie paciniee". Chim' <1(' ar 11 ('I;V(\ greoiu, totusi
dac<.1 cste pace, Sf' pare ll~Ol' . De H('cia ~i Cllristos zki,;'i:
37
II
.,
,0Pacinica (fie) ziua de asUtzi, ~i toate zilele
vietei voastre ceriti-le a fi pacinice". Ai vazut cum
iart:$i poronee:;;te de
putel'nic; Amin".
38
O~HLI A
III
OM ILIA III
O>llLiA III
- -- -
39
Imne'~
zice. "0,,1"',\ nid aceasta nu cste eevit mie pentru 111,1ng,lerea noast.rt~; S;} n.lai hilw zis, n,Ll numai spr~~ Ini\ ~l
g~lerea nonstra, Cl 91 spn~ a lt-('eva care es~e en Illltit
lIlai rnal'U dec~1.t m<::'tngtlCI'Ca, spr(' la udn noastra. Aeestea
Ie spune;'t apostolul ea 9i pe aceia &\-i in.vete de a nu. cad~
in imputinar c pc timpul ispitclor S;l a necazllrllor, ~1
illCtt s\ se ~i rnil.ndl'easdl, ('<\11<1 l:':Igctu1 .lor ('ste cun~~, ll~
aceIa$i tim!> pe ncsimtite se atmgc. $1 (~C .apostol~l C,?l
lllindno$i. $i dupre ('lIlT! in inhlcn ~p1stola h. spunt.;,<t ca:
"m-a tf'il11iS Christos spre a bme~vestl, n~l lvntr.U
intelepciunea CUV3!1tu1ui: ca S~t nu se zacla~~m
cease a Cf'ucea 1m Chrlstos" $i "ca cl'eclmta
40
O~IlLl.\
0:-'111.1.\ III
!l[
feliu, ci
adevar,
1ntru euget cur'at ;;'1 Ilcv1e1ean, intl"o ('on9tiin1i\ slncor,{
~1eaV<lnd yimiG aSClllls, sau mttcar lxllluit. "Nu intru
mt~lepCJU~le trupeasca", itrlce;) nu illtru vic Ie:;>ug,
nllvm~l'l! rauta t:c, J111 illtru llutorea ('.llvintelor, sau jn
grHl~la(hrea SOilSl11olor, - ciici (lcoasta nUlllc9to 01 intolopclUno trtlpcaslit. $i ('eia ('0 aceia cl'odeau de mare
lLl<'TU,. 01 .to~rna~ ( ~;I 0 aIung;'\. C;;i 0 t;lgiidlle9te, ar';\t;lnd
C~I r~rISOSll1ta, (:<1 nu estc a c('st IUeI'u vrednic de laud;\,
~;} .ca
IlU v
JlUl11al
"'-I' so
.
, l1u-1 ('autl ' ei inr-;I j) si
, r('spill"'e
.... .
b
' '-"
"- /
ru:;;meaza de cbnsul.
P~'lIl. plltol'ca c(~a datil 1I0,LW, pm ~ sOlllnele ("C' S(' f~l(', prin
Jm'ulnta Iloas tl'iI a s upra m1 e lcptllol' iJ s upra l'itol'ilor fi10soil~OI\ imp,lr,lliloI', a s upra popoit~'eIOl', liind Iloi llistc
l?I'Ov$tI, :;;1 n ~~ ;lv;~1ll1 , I'll noi .nirnic dill illtekpl'i1l110a c!(;atal'a)). 1\1,1',1 lIlangw'l'C'a ::;;1 lauda acensta IlU oril c um
s-ar Inti'tmplit, ('a ~il. SO l'llIIOaSc.;1 pre Clilll ;;ii, c,\ IlU l) rin
puterea Ol.nen eas(,<l se invl'ednicise (In (~h', d lOittc~ Ie izbutenu prlll ellarlll sfilltullli Dub.
"In lUlne", astfelill (',\ 11U 11Lllnai ill COI'intll , ci in
toatu p;'irtil(' 1umei. ,,~i mai mutt la voi". D<.U';\ ('(~
va s~i zic;l "mai mutt. lel voi"?'" Intl'u dal'u I lui
D1!mnezeu am petr'ecut", c;\ci pl'illtre voi, zice, alll
a~'nta~ SCI1!lle :,;,i lI1inuni, :;:i cea mai JT}<.ll'e exaC'iitate, si
vI~atil fira POIlOS)). -- Fiinrk,1 9i Hce<'lstll 0 n urneste <larlil
lUI DumnezcLI, iar;1 slweesole 101' Ie atl'ilJuie a cclui dar.
In, ackv;II' Cil in Corinth apostolul il Sill'it, itsil zie<.tl1d,
Gllll-r pest.e clllme~l pl'imojC\iiIOl', prcdiC',tnc1 cv,lIlghe liea
fara Vrt,,-O resplata, pentru C(J, stl Ii ('.l'ute s lh bilciunea lor.
riira
numai cele
ce cititi, sau
41
"ea
III
42
- - -_ .. _._--- -_._ ._- -- -- --_O~IIUA
.. _.._._-_
._----_
.. _-_...__.- -- - - - - - - - --
43
mllLlA III
. ':r
L '
(L
e=
..-
' .
..
'
..
.
Deallfeliu sr, Chrlsostom exp
acestei expresiuni.
lCa
OMII.I.-\ III
44
.... . ,
OM ILIA III
45
_-_ .._-_.
('tt "in Iudeia". Dar(t ~i Hceastu ne,;;tiint<l ~i n (~preve(kJ'e
din parte-I, e1';\ tot sprn folos, en nu eurnvit dnevit sl-*i
f~1Ci't 0 idee rnai mare clesprc vredniGiea lor, CCu'j d,t\ 'Cv'
chial' ;;1 tl$it Hind, $i totu$i (\<,'tm;di voiau it li j er tn taul'i
e(l unoI' zei, darlineCl dau1 n'nr fl dat pe f'aVt mai l1lulte
excrnplc de slttl:klciUlw orneneasctl, uII(le n 'ar fi putut
ajun ge en n eces()viea lor'? ~i de cu tn lIlinunezi e~i e1 IlU
$tien $i nki nu prevcdeil toatc cole viitonl'c, daea de
multeori ciliaI' hl l'ug;k iuni nu $tie;\ folos ul lor ?, c1upre
(~ LUn zi('c: "ca a ne rugh precum se cuvine, nu
stim" (Rom, 8, 26). ~i Ill! spune IllllllUi an~asta, ea ::;tt
rlU s<' lJHl';\ pre a nlfnptltat, d chinr ara11'l anurne mule
JIll ::-;tieil folosul in rllgtll'iulli. $i unde nu-1 $tie;\ '? A('o:o
lIlH\t:) S8 l'l1git n fi iz));\Vit de ispite, ziu'tnd: "Da tu-mi-
46
Ot-llUA III
47
OMILL\ III
._--_. -- -_.-----
.--'. -
.-- -
--
-. - - -- ~
noase ('a de pild2\, v8nirea mea 1a voi, ci pururea adcv'lrat~, ~i mai inhli cl 5e lupta pentru ~logmel~ crcdintei si pentru euvantul lui Christos" "Cel ?uv~intul
~l'l'e shv;.l lui sunt tae ute, - caci a('(~astct IllSd,lllll<.l "spr e
slava lui Dunmezeu'. Ded, da(',\ sunt spl'e sl<1v~
~ c
,t
' " , f 1. Sla
va ' 1til,
lui DUlIlIwzeu, <tPOl"
llUIll<U de c,a , q.\, vo~
,
nu 0 va di:::,pl'e\ul, d~ial' ,d~ al' ,fi ch;;~)l'etUl~ ~l ~~l,U1,tUlr~~
noastrtl; - a<"llln insa Illn Illilnt~ll ~a 1,lOdS,t~ <.~ n ~ dl:v
. 'et,ueste 5i estc foartc mantrop, ~1,('(\ 111'.lllt~lle'll~o~.:'tI,}"
pi
, "
(",.;te, illlpreull~i.
legata'" <"ll 5 Iava IU1. AS'l
,,'.("t
( (!-tC'l
v' ~ faO't. ?'.
({\lintile sunt sp1'e ~lava lui, apoi neg1'e:;31t ~;a, ~l, ~naI~
tuil'ea lloastra va urln;'l ~eapa~at, eeIa ee ~1 . ~tl ,:PIstoid
n1dd aco ~
("'"Itre Ffes('ni 0 sl)une Ilwontllluu, ca de r
,
-"
l
'
1
'"
(E't'
ullde zice: "spl'e lauda Savel U! , .~ e5" 1' 1,4r.) ~> "'I
ill fine l)l'etutimleni pune ueea~ta, ar;:~ta!l~l ;),l)~olut~~ 11~C~=
sitate de a se petrel 'e a~il, ee~a, ('.8 . :;;lv alC!,v S!?U,ll~, Cd ~g~~_
duintile lui nu se deznunt l1H;loiJata, (,all ac~le , fag<~
dllinh IlU nUlll<.ti (;;\ pre Iloi ne mAl~tl!e, (~ar~ ~1I,)l e
I.'
",'ul il sFi(. ves!.'
ca, , S au
(l<tn~
. , Ded , ziee 'dsa t'nu-tl," mdupUl
'
se'mI)lmec;('
ElO'{"duit prill 110i, ~i stl te,invo~~l?C;,lcln~
~
" ~
IH1n noi, ci printr'insul. ~l fagadumtlle ~Ul prmtr Jl1sul,
(,;Iei am spus voue nu pe ale noastre2 n pc ale ,f.al~,
In. mij10e 9i ehorul dasealilor, f;ld,nd prin aceast<1 marturiea vreclnica de eredinta, nu uumai pClltru auditori,
d :;;i llentru ('ei ce au lnvatat, C3.ei cle$i Timotheiu $i
Siluall erau uceniei, totu$i apostolul smerin<lu-se i-a prenumarat printre apostoli, D<1ra oare ('8 va sa zica
"n'a fost a~a, :;;i nu"? N'um l'asturnat, ziee, ceLt
co am fast spus mai inainte in predica evangheliei;
n'am spus asbhi aceasta, iara mLtine alta, (iiei aceasb,
ar fi fost nu dovach't de eretiint;:'i., <'i de 0 eugctare si
de 0 minte rtd;aciUt,
'
"Ci a~a in tru el a fost", ac1cdl, eein en alll
fost spus, cuv~\.ntul pc care I-am grait, aeela9i r,'irnane
lwmi$t'at $i neschimbat.
ll;tI
V"
":
. lara cela ee ne
3devereaz~,
pre nOI,
m1-
48
--- ------
--- -- .
OM ILl A III
- - - - - ---~~----
49
50
C'.
51
OMILIA UI
OMILlA III
!'\
. 1/
.,
"
'
'
/'
0uiliunea sfo s(;ripLuri uin limba Sirlana, ~U~10sc.ula sub ~~Ffl~e s\~
Peschito, adecii corecUl, adcvdrat.a, care, era 111 11Z pe at~, ' t t 'de
l'iea; sau cli poale chiar la Elrem Slrul, care se sm \ca 0
acca edi\iune,
52
OMILIA III
OMILI A III
COPiii
53
54
O~III.1A
III
OMILIA . III
- -----.- .-.- ~--- ----
- -- ~--
-------
---
55
- --
:'.?
OMILIA III
. .. .
57
58
O~[(LlA IV
- -- - -- - - --- - _.--_. _ -_
...
__.
OMILIA IV
.
DcU'('i., cc sI!ui, fcrieite Pa vele ~ N u ai venit in Col'mth (Tulanc!u-I pr.c vc(;lm;lii ~ Af?;\ dan'i aici ni introcilwi
o (,~ntra~leel~(,~ vHchta. Mai sus zieeai cit de aceia JI 'ai
tI
up,
OMlLIA
IV
de
('~t~
"ei caci suntel1l impreuna lucnltori bucuriei voastre". uFiimk(1 bUCllriea voastra, zice, est<- f?i
61
OMILIA IV
60
OMILIA IV
S8 justifica de n evenirea
sa, pc nesimtite S8 atinge de di'tm;:;ji. Ca daea dan$ii il
supa rase dej ~t, $i ia ra$i l-a1' 11 suparat, apoi poti prieepe
III c~lt(l, Sci'll' ,l $i amtmlciunc s'ar fl aflat el. Decc?tt el
n'o spune a cuasta , 61 I-au s uparat, ci l$i ma nue$te yorba
in alt m od, dealtmintrelea acela$i lucTu liisfmc1 a se intolege, zid tml, ett (Itln aeeia n'a m venit, ca sa nu va sup{t1'
p(~ voi,), e(~ia c ,p de s ig ur cit dacit are aeCh1$i putere
ell eeia (~e am spus, totu;;i este mai hine primiti'i de
audito1'iu.
(Ica,
c1.1mva iarasi daea voiu ven], sa rna smereasea Dumnezeul 111e1.1 la voi (rata de vo~)"
(Cap. 12, 21). Am scris vow"t accastt~ ('<:m. pre ~a sf(\:r$itul epistolei, zice, "ea nu cumva tara$J daea VOJl~
veni, sa ma smel'easea Dumnezeul n~eu 18; VOl
VOl", llU
62
O~IlLlA
OMILIA IV
IY
63
64
W"
'_ w ___ _ _ . _ _ _ _ _
" . . - . _ _ ___ _ _ . __
Oi\IILlA IV
__ __ __ _ . _ . _ . _. __ _ _ _ __ _ _
_ . __
__ _ .
j \ .
n~l pr~ l11m e ~. mtr]stat", (V81's. 5). Mai intai lblUdanslu-l ~re ~ar:;;ll, ca bucurandu-se de cele ce ;;i el se buA
tuturor est"'.
"I?-ra de. m:a lntristat eineva, nu pe mine a 1ntr]stat,. e1 elm parte, ca S[t nu va 111greuez pre voi
pre tot1 ~. ~tiu, zice, ctt v'ali infurieat ;;i v'ati scanclalizat
65
OMILIA IV
k;;El dar~l e1 nn num~~i ("~I, poronce$te de a shlhi Cll certarea aeeluia, d inC:.l a se $i reintoar('e Ia cele dinainte.
Ctlci pe eel h :H ut dad numai to-ai atins de el, $i nll-l
vel vindeeh, nirnic n'ai f~lcUt. Prive;;te apoi $i pc aeela
cum I-a moiJerat iartl:,;i, ea nu clImvit prin ier'tarc sa
dcvini:'t mai rtw. CU <.lae<1 s'a $i m;trturisit poate, $i s'a
;;i pocait, totu$i apostolul arat;t ctl a luat iertarea, pttcatului nu atJta in urrna pocJintei lui, pc c~t in urlllH
darului. Pelltru care $i zice: "sa-i dal'uiti ~i sa-l mangaea ti", precum $i mai la vale ace]a$i lU(TU il invededereaza. Nu <.loara eLl este vreclnie de a eea sta, zice, ::;;i
nie,j pentl'lH'tl ar fi arata.t 0 pocLlinttt indeajuns cer acest
lucru, ci pentru ca e stah ~i neputincios), De aceia a ~i
adaos: "ca nu eumva pentru mai l1lulta mahnire sa se inghita unul ca acela". A("este vorhe
sunt ale unuia care marturh;;e~;te pe c1eoparte marea lui
pocuintkl, iar,\ pc dea1ta jnsa niei nu-l lastt de a diclec\
in desnadJjduire.
Dar':i <.."e va &l zica "sa se ingita unul ca acela" ?
Sau ('(1 fttc<:'tnd poate ceia ce a filC"ut ~i Iuda '''~lnzLltoriul,
sau I'Ll, tr<'Und sa devin{l $i Ilwi J'Llll. Cit chiar de ar
ntut;.\ &t fugit, zicc, ea &l IlU sufere mai departe durer( 'a
pricinuit;\ din necontenita dojtlIlire, totu9i de mtllte-ori
flind llesnih\;ljduit, sau (:a crapat de necaz, acestea il
vor duee llcgre::;it la 0 rnai mare l';lututc. ned, trebue
a preintimpinil ('lcensta, ea flU ellL11Va raIHt &\ deyirl<\
mai durerOa&l, $i nid ('eiaee am cc\.7tigat dejil, stt perdem prill necumpatarc). Acestpa II'. zicec\ apostolul, d upre cum am mai spus, ~i moderflIldu-l, $i iJ1(lernn~lndu-l
de a nu devenl. rnai lelle$ dupa iertarea lui. L-am fost
primit, zke, nu ea pf' unul S8 s'a spclJat $i s'a cura1it
ill totul, ci tern~'tndu-Iml, ea IlU eumvit &l f~lca ceva $i
mai r;lu. n e aiei noi ne invatJm di pocainta celor ce
paciituiesc trobuic a 0 howri nu nLlmai in raport l'U natura pacate1or, ci ill raport 9i cu eugetul 9i eu apleearca
('clor ce padltllcsC',-ceia ce a ~i fil(;ut atunci apostoJul.
5
66
67
OMILIA IV
mIlLlA IV
I,(
"
68
------------_._--
69
OMILIA. IV
OMILIA IV
Sa
nu este sa llU
lui" (Vcrs. 11).
:;,i pretutindeni in fine el ~i pe sine se desvilloV;\te:;;te in ehestiuneCl ncelui cUl'variu, :;;i pc dAIl9ii in ;-lI'CIa:;;i timp. C;lci, g:tmle9te-te deja inceput. "lara de m'a
intristat cineva, zicl', ou pre mine m'a intristat.
70
"71
OMILlA IV
OMILIA IV
~i
ca un trebnie de a dis-
(low\ 3, 10). Nu zicc ctt a vazut postul 1m' eel indulungat, niei saeul, sau ('cnu9Cl ('C-9i pusl'se pc cap, ~i
aeestea nu Ie spun doar,\ d('s1lint~lnd postul; stl IlU lie
una ea aceasta !-d indemmlllcl ca odat<\ eLI postul stl se
f:wtl ~i c:eia ee este mai bun dec;:lt postul; aceia adectl
de it se depurth cinevil de ori-cc rtll1t~h'.
A pucutuit ~i David, Ikei , s'i ve<iem ('um s'a potait 9i acesta. Trei zile n $uzut pc Ix'im<lnt, insu acensta
o face;\ nu pcntru p<l.catele sale, ('i pentru fiul s'iu care
erA ea heat (If> patimi.i, pc d1ld pacatul ill alt mod 1'a,
euratit: prin mTIiJint<l., prjll inima infr{lI1W, prin smurirea sufietului, prin faptul ctl n'a mai ( ..hut in ael'Ie
p;'icate, d~ '.;;i aminteit intr'una de cIC', ('8. SUr( 'r< 'it eu mult5mir(~ toak cdc ce venial! asupI't~-i, ett ('rutil pre ('ei
ee il :intristau, (:;1 nu numai nu so raZbllIl;'1 contra eelor
ep, m('$te~ug('au rale asupra sa, ci inca $i pre cri ce
voiau s\ f~l.ea aceasta jj impedech. Otnd de pild<l Semee
ii arl!nc;\ asupra lui euvintele c:cle mai ba tjo('oritoare 1),
I) NoW. A se vedea cartea II a Impiiratilor, 16, 6 ~i urma-
toarele.
72
73
OM[LIAIV
OMlLIA IV
)J
74
OMILIA V
--- ._._._---
-.------.-~-- .-.-- --
OM ILIA V
S8
pal' a Ii llevreduicc
d(~
Pavel
------_. . _ - ---
- ---
O~l[LIA V
75
7(;
OMlLIA V
-------------------
'
v.
')
'
. .
OMILIA V
- - --
77
78
79
O\IlLlA \'
O\I1UA V
Cit
9i
Ie
"ea nu suntem ca cel multi, cal'i cUl'cirna['esc (falsifica) cuvantullui Dumnezeu" (Vel's. 17).
ca
t:u'estea, zice, amagindu-vil pre voL ca f[\eandu-vi pUiI'prea voastra, sal! introducand eeva dela noi $i amestt'('aml, ci "ca dela Dumnezeu", adeeii nu spunem
80
81
OMILIA V
OMILIA V
. ea va hi'iT1.\'zim eevi~ dela noi, ci pc toate Ie-a dat Durnt18ZeU. Citci accasta insnmna "de1a Dumnezeu ", adec.;\,
dea nu ne m<.'tndri de nirniG ea fiind al nostru propriu,
ci toate ale raporth Ia ClilllSUl.
"Inteu Cheistos geaim". Adc(';l lIU llltrll illtcIepciunea noastr;l, d iniliati, invaf,ati prin putCI'ea Iui,pc (',['mel acein S8 fi\,Ies(; nu In a$it mod, ci ca $[ nun
ar n introdus cev[\ dela d1.tl1$ii. De aeeia $i Iu~lnctu-i in
der-idere, in alt<1 parte, ziec;\: "cii ce ai, pe care n'ai
luat? lara de ai ~i luat, de ce te ingamfi ca
Cum n'ai fi luat" (I. Cor. 4, 7)? Aceasta e~te ecet mai
mate virtute, de a atribui totul lui Durnnezeu, de a Ill!
considerit nimiG ea ni teu, de it face totul nu Spl'C slava
oamenilor, ci spre slava lui ])umllezeu, eiici cl este CBl'e
va cere respuns de faptel e f~1cute. Dar;'\, acurn toate s'au
l'esturnat anapoda, cad de ('el ce $a< Ie pc troll $i ('ere
respundere de itpte nu 11e temem H$it de tare, iar':-~ de
cui ce stau irnpreunu ('.L\ Hoi $i ne judec<l, IW inih('o$unJ.
.
1) Dara de unde oare vine bonIa (l('.casta t I Je unde
9i Gum de a putl'un~ ill s ufietul no::otru t De acoJn, (,(lllU
ne g,-'tnclim intr'una la ])UInllCZeU, ei ne lipim de cde
pre~ente. De aiei vine ar)oi ctt 9i ill faptel e celc relc u;:or
eadem, iarll dadi poate $i fa cern vrc-o fapt;\ bunu, 0 f~t('E'rrl
rnai mult de f~tlu, ca $i de aid s;\ ni vin':-t paguba, A
v;\zut einevit de multe-ori pe 0 feIT}('ie ('U cautatura b<\inlitc\ $i necurah'1, $i l1u-l $tie poate nici femeia l'\('e8<1 ::;;i
niei eei ce sunt pe l;tng;\' (htllSa; insii de oehiul cd neadormit nu se poate <10:-1. C;ki acoIn chinr :;;i mai 'llaillte
de a se f~'t('e pac.atul, a $tiut 6i acel suflet va fi ~tricat,
ct eunoseut dejit 9i dispozitia lui h'iuntridl, ;;i cllgetele
eele care se inv;lrtesG numai ill tulhurch-i $i ll elini:;;te,fiindea cel ce :;;tie toate, Ilid IlU are l1PVOC (I<-~ rn;lrturii
~i dovezi,
Deci, nu te uW~ spre eei deo}lotriv;l eu tiw'. ChillI'
de te-ar laudh vr'un om, totu~i nu v(~i a veit Ilid lIll
folos, dac;1 Dumnezeu nu te va l;l ud;l. ClJiar (k~ k-ill'
disprctui vr'un om, totu;;i niei () v;lt,lmare I1U vt'i nvc-h,
<lilea Durnnezeu llU te va dispretul. A:;:;\ dar;1 nu m;lni(';'t
28913
82
OMILlA V
- -. - - -- - --.-- -
OMILIA V
...-~-------- ----
83
pac,a tele lor, Cil aceia:;;i sa 0 putem face :;;i pentru noi
cu euraj, Aeum insa tu ai antidpat votul judecatorului, prin eel al tau, pl'etinzalld de a pedepsl pre cei
ce padj,tuesc, eeia ee te :;;i lipse9te de ori-ce iertare. Dara
daca tu te vei rugi), pentru ale lor pacate, apoi chiar
de n-ai spune nimic de ale t~lle, totu:~i ai ca;;tigat mult.
Glnde:;;te-te cate jartfe sunt in legea veche: jartfa
laudei, jartfa marturisirei, Jartfa mantuirei, jartfa pentru
ptmgarirea religioas;), U~\)at(y' 'l'.~{}O:P!l-OO'l), ;;i altele multe,
dadi nic.i una nu este eontra du;;manilor, ci fiecare din
ell? este pentru propriile pacate ale Guiva, sau pentru
sun'ese. Nu eumvil. poate te apropii de alt Dumnezeu ~
De ;1eela 'te apl'opii, care a zis: "Rugat i-va pentru
du~manii vo~tri " , Ded, cum de strigi contra lor 't
Cum rie rogi pe Dumnezeu de a strieil legea sa ~ Nu
acesta este feliul de i:l. :se rug<'t dnevi't.; nirneni nu se
rO<tga ca altul sa piara, d en el insu;;i &1 se mantueasc:;)..
1led, de ee te imbraci numai eu forma sau cuehipul cellii
('t' 5e roaga, iara vOl'hele Ie ai ale eelui e8 acuza ~ Dara
npoi, cn,nd ne rugam pentrll noi, atunei ;;i caseam intl"una, ;;i sforaim dOfllliti\nd, :;;i in mii de gttnduri eadem,
in timp ce a.tunci G~l.nd ne ruga m. pentru dU$mani, 0
fill 'em aeeasta fiilld treji. Fiin<irli elia volul :;;tie bine, ca
impillgem sahiea ('ontra lloastrtl chiar, apoi nici llU ne
trage inapoi,;;i nid ne impiedera atund, ca astfeliu mai
111 nIt sa fim vtlta.mati.
Dal'Zl, zici tu, sunt nedrept"ltit, ;;i ll1J.lmit. Apoi
atunci roagii-te contra diavolului, care mai eu sama ne
nedrepti'ite;;te pe noi. Aceasta c'hiar ti s'a;;i poroncit de
i:.l ziGe: "ci ne izbave~te de cel vi clean," . Acela
(,:,;te du;;manul nostru eel ne 'mpacat, pe nl.nd omul
ori-;;i-ci'lte ni-ar fa( ~e, e:ste totut;>i prietenul $i fratele nostru.
Contra diavolului, ded, sa ne infuriem, $i in contra lui
s;\ chemiim in ajutoriu pe Dumnezeu $i sa zicem: "sa
zclrobe~ti pe Satana sub picioarele noastre" (Rom.
16. 20), C,3.1"i diavolul na$te ;;i pe dU$mani. Dara de voie$ti
a te rugtl eontra du;;manilor, rugaciunea pc care 0
vl'oie;;te el, roaga-te, dupre cum $i atunci c<lnd te rogi
pentru dU$mani, cOlltra diavolului roaga-te. De ce dara
lusftnd pe adevaratul du;;man, te arunci contra madula1'elOl' tale, tae,lndu-te prin aceasta mai rau dedl.t fearate 'salhatece?
84
OMILIA V
OMILIA V
85
~----
87
OMIUA VI
86
OMIUA VI
OMILIA VI
:,Ca nu ne laudam (recomandam) pre noi inall1tea voa~tra, ci prilej dam vaua de lauda pentru
l~oi" (Cap. 5, 12). ~i PUl:C ae.easta aeolo eu mult;\ putE-re,
eu mal multi\. incura,Flre, p8 c~'tnd aid, ill pnsajul ('e
~l
ni
:l
Accstc{{ iJ\s\ Ie spune I'U HlUlttl put~. re ,ail :i, pe ci\ nl! la
llJceput nu grac9te <:\.9<\, I',i mult Iflm lJlllnd.
..
neci, I'e este c.eia I',e d spune t Vorbe;;te de, l~p]te
8i primejdii, (';'1, pr(tutindl~rli twcska ~e dau pe tc,:t a de
hurnnezeu intru Christos, 9i illtreaga .lume :;;~18 dt::
hiruintele a('.f~stea. Dara. dup;'i ce a vor\nt l~lCrllrl ,1Tl<lrl
flll d;\Tlsul, la Ul'nl<\ surp;'i, tot (,I )i~t G(~ a :vorl nt de ."<lnsul,
ziG;'lId: "Au doara incepem lanJ~J pee nOl a ne
laud~t (recomanda}'? Ccia ce d, ::';pUII~) (li~;i a~_'('ast<':~
iusamll;l: Poate c.tt iu'ar con trazlI'c Cllwva, ZlI'e, :;;1
rn'ar intreh;\: dartl ce este a('east.a P0vele! ~cestea 1e
spui pentru tipe, 9i te l~wz~ pc v:31118-t1 ? . DeCl.', el eI( '~
IOO-;.1nd aCI ~asta hanlleala, zlCe c<~ Jl~.l VOJl~l [\~ ls~a, I.l
alfectt s;\ lie fiilim ~i s;'i lW Hl<lIl~lrm~, ~,1 ca atilt de
flepartc :3untem de a ee\'l ~ dela VOl scrJso.l'l d~c~ r!~I'Ol1lall
datil' in c;U Col ill 10e d( -~ asenH'llea SITlS01'! VoL aVE'lIl
pre J~oi. "Ca cartea noa~tra VO~ suntet~"? zk~
(V('r~, 2). ~i l'E' illSt\,t"II~\ "V?l ~Ul2tetl~,? Ade~a: ,(~da:,.~
ar treJml (k a ii 1101 laudatl catra altll, ap01 In e. \01
v'am pUlle In lllijloe, ill 101' de oriee sl',l'boa~'e, ('I'm n:
spuneil ~i in int<l.ea epistol;\ zidnd: "Ca pecetea
apost?l}pi mele vOi. sunt~tl", (1. c?r. :~,.2) ... AI.e,as~~"\'
ins1 aIel n'o spLIne ehl;u' n::;;a, ('1 CLl o.trCl ,U e 11 ollle, I~t
astfelin ~:,tl-~i faca. cuv;'lItLlI mai lIstur;\torill. "Au cloal'a
ni trebuiesc c~trti de lauc1~l, (recomanclare)"?~ zit-e.
~i d{llld a intclege
(lcC'i :l1?Ost?li rni~ wi ullof?i, it I;tO?il.t,Z
v
pc
"
a:
d~fi~lli'
88
OMILlA VI
OMILIA VI
89,
90
OMILIA VI
OMILlA VI
at
91
sus
(:<:1. "l1U
sebire mare: A a daos apoi c;:t at'eea cn\ scris\ ell litere,
sau ell cel'nealtl, pe c(ln(\ aceasta ('u Duhul lui Dumnezeu. Dara niei aCC'<lsta nu-i de:;;teptit. ahlt de omIt. Spune
in tine eeia ee crit 1n stare a-i inarip;l, (':1, adec<l (l('eea 0
1ll0: 1.r.;i, iara aeetlsta face viu. ~i ('e va SUt zie.1 ('cia ce
d spllne aid ~
In legea vedw cd (',e p;\c.1tuiil, Cl',\ pedepsit, - lJe
dmd in It~gea noutl eel co arc ptlcat, apl'opiindu-se S8
I )oteaz/t ~i devine drept ;-dunl, drept deveniJ H I vieaztl, Hind
izlxt vit de moartea p;\catullli. Legea vechu c~lnd pI'inch'it
pc uciga~ il omor.\, pe diml legea chanllui dn<l prinde
pt.'. th'iga9 j~l lumineaztl :;;i '1 ,f~H'e .viu. ~i c~ spun C'll d~
Uc,lga9"? Chmr 1ernne de er'l Il!'JIlS cmeva de lege ('.1
Ie adunit in zilla Scl.lnlletei, or;', u('is eu piotrc. Acea:-:-ta
va SI zic.l. ctt "litera omoal'{t" ]);11'.1 dUll'lll pl'ind(~
JIlii de uciga9i :;;i de WIllari, pe cn1'e botcz.'ll1dll-i , ii izhl.ve:;;tc de n\lele dinainte. A(,(~<lsta va s;\ zi('.\ "iar{t
duhul face viu". Litcm c hin!' din Vill f:\('8 pc ('el
prins de en mort, pe e;'ll1d eharul din mort face ViLl pc
cd vinovat. "Veniti eatre mine, zic(', cei osteniti
si insal'cinati" (Math. 11, 28), ::;;i lHI zis: (,Y;I YOill pe/lcpsi pre voi)), <.:i "va vain odihni pre voi". CIl'i ill
llotez Sf' ingroap;1. pL'u'atele, se 9tCl'g !nate cele dinaink,
omul e~tc invicat, ~i eharlll intreg ('!:'te seris pe inh lla
Illi ea pc 0 plae.l.
Ded, cuget<.'i ~ingllI', c,1t d(' It Itl1'8 este dcumitat( 'it
duhului, ci'tnd tahlele lui Ie (wattt ctl s llnt mai buno ('(\
ecle dinainte, 9i (,.Ind Ie invef\ercant nwi mari ~i mni
insellll1ate dec;\t inse:;;i inviel'(~a. C.ki ~i 1l10artCtI acen~ta
(duptt char) e:ste Cll mult mai grozav.\ dedt ('en tlinainte,
- de caru se :;;i izl.ntv<':;;tf' ortl1l1, -:;;i inc;\ nl at.It mni
grozavtl, eu cat :;;i sLlrletul I-'sk lllai hUll dee;\t, tI'uplll;
9i cA ins;\9i vieata aceasta se cieriv.\ tli!\ monTh'" ;~ceia,
vieata aceasta, zic, pc care duhul 0 tin. 1)en, dara tlultul
o haraze~te pc a('easta, Cll Hblt mai 11 mIt pe Cf-'a l1l<li
mictl; did pe aceea 0 destw<:\r:;;au ~i Prorocii, pe aeea::-tn
insa nu. caci nirneni nu poate ierb\ p;'icntok, f.Il':1 nLlmai
unul Dumnezeu. Darti niei pe aeeea (invierm din morti)
n'o aeordau Prorocii f;'iT'\ duh. Si IlL! numai aecasta Cf5te
de miraT(~, ('.\ ailee.l, Duhul fa('(~ yill pc cd mort prin
OMILIA VI
92
93
OMILlA VI
~l
ca-
merg $i animalele vnecuv(;lnt.\to~~re. ~ft po~te u~d e mananci $i bei? Dam aceasta 0 fac $1 fectrale salbatece.
Ca poate stai drept pe doua pieioare? Dara aeeasta 'mi
arata mie mai eu sarrul, ca tu e:;;ti feara eu chip de om.
Caei dacii ai toate cele ale fearei s~Ubatece, iara spairna
ei de om nu 0 ai de loc, apoi atunei mai mult mft tulburi ~i m<l spaimc\ntezi, ~i ceia ce vad fn tine mi se
pare mai m ult un monstru.
Ca daea tl$i vedeit 0 fear<.\ salbatee<.\ graind eu gIns
omen~se, pen~ru aeeasta desigu~' d~ n~a:;;i spuf!-e eft este
om, Cl tocmm de aeeasta <1$1 Zlee, en acca feara este
mai monstruoasa deeat ori-ee fe1,ra s~Ubateca.
Deei de unde sa pot eu $t1 ca tu ai sufiet de orn,
c[lnd asv&rli eu pieioarele ea :;;i magarii, eand e:;;ti r(wtLlcios CI), ('ami la, c:..lnd rnw;;ti ea 9i ur:;;ii, cand furi en :;;i
vulpelo, mnd e:;;ti vcninos ~i vicle~n eeL ~arpel? , c:fm~l
n:;;ti neru$in1,t ('1, dmelc '? A~(\ dar?~ de unde. a:;;1 v~utea
afia CC1, tu tti suflet de om'? Voe9tI poate atl arata un
sllfiet mort si unui viu '? Sf~ duccm yorba iara~i la b.l.rbath aeeia din vechime, ~i de vo}e:;;ti, s~ pUJ?em 18: r:nijIoe
pe bogatul acela pc pc tlmpui llU Lazar, ~1 d~ c~lel. yom
putea 9ti, ce va sa zk{~ m~art~a ~ufietullU. Can $1 ae.el
bogat aveit.vm~rt sufietul vsau,v Ia~a aceast<;t sc vede dm
cele ec el faeea. In ac1evar, en elm lucrurIle c:erute dela
sufiet nimic nu fUce,\. Mandl, $i bea, :;;i se dezmerda
numa:i. De acest feliu sunt $i a:::;t.\zi eei nemilostivi $i
CI'uzi, eaci $i ac:e~tiia au sufietul mort en 9i acela, fiindca
intreaga caldura a unui astfeliu de ~llflet, co a~ treh~li
:sa aita, catra aproape1e, e~te perdllta cu t~tl~ ~l . ~e g<~
sC$te la urma mai mort decat un trup mort 91 fara vleata.
Nu insa tot a9<'l ertt si S<lraeul Lazar, ei stand 1a
inaltimea eelei mai mari fil?sofii, cl, str{t~u~e;'t .intr'una;
so lupta eu foamea neeontemt, neavmcl mCl chm~ llI?-n~
zilnica, $i niei a$"\ el n'a spUS (:ev(\ blasfematorm eatrn
numnezeu c.i toate Ie-a sllferit ell barbatie. Dar{t aceasta
nu este do'ara vr'un lucru mie a1 sufietu1ui, ci este dovad{t cea mai mllre 1.:1 unui suilet zclravan 9i slnatos.
Cand aeestea insa nu Ie are sufietlll, apoi este invedcrat ca Ie-a pierdut, din eauzcl ea a murit deja. $i oar:
nu zieem ca esto mort un asemenea sufict, spune-ml,
dlnd dia volul a eazut asupra lui lovindll-l, impung<:lndu-l,
mw;;eandu-l, d~ndu~i eu pieioI'ul, i<l:,r:a, e1 I?-esimtin.d nim~e
din aeestea, ("1 gezand ea mort? ~l .Jl1 tImp ee 1 se ra-
94
OMILlA
VI _._------ _
.. _.._..... -
S?
OMILIA V [
95
~ufie t
96
97
OMILlA VII
OllIlLlA VII
~i
astfeliu 8i 10siL
mine".
Aeestea ded, ;;tiindu-le, iubitilor, sa rivnjrn suf1etul eel viu, ;;i sa fugim de eel mort, ca astfellu sa ne
lnvrednieim ;;i vietei viitoare. De care fie ea eu totii sa
ne impartc.'1.;;im, prin eharul ;;i filantropiea Domnului
nostru Iisus Christos, prin care ;;i eu eare se cade TatiOui ;;i Sfintului Duh slava, stapanirea ;;i cinstea, aCllm
;;i pur urea :;;i jn vecii vecilor. Amin.
OMILIA VII
98
99
OMILIA VII
OMILIA VII
"Ca niei s'a slavit ceia ce era slavit intr'aceasta parte, pentru slava eea covar~itoare"
CVer:s. 10). In pasajek dinainte a aratat ca :;;i slujba
dreptatei este intru slava, ~i inca nu cum s'ar intampla,
ci c<1 ~i prisose~te intru slava, Gilci n'a zis cum nu
mai mult slujba duhului va fi intru sIava ci "prisose~te intru slava", avand dovada din rationamentel(~ spuse. Aici insa, arat~i, :;;i superioritatea eea mare
a l'e1ei din legea noua, zic{lnd paredi: {~a daca 0 compar
pe aceasta eu aceea, apoi atunci slava legei veehi nici
nu mai e:ste sla Va)), pregatind aceasttl idee nu cum s'ar
brod!, ca adedi nu mai este slava, ci fiind yorba de
comparatiune. De aceia tocmai a ~i adaos: "intr'aeeasta parte", adeca duptl comparatiunea dintre e]e,
ca rezultat al acestei eomparatiuni. Dara prin aceasta
de sigur ca e1 nu defaima legea veche, ci inca 0 9i
recomanda foarte mult, fiin( lea chiar :;;i comparatiunile
se obi~nuesc a se face intre Iucruri ce sunt in afinitate
sau inrudire intre d'tnsele.
Mai departe apoi pune in mi:;;care ;;i un ait rationament, care arata superioritatea ~i din alta parte. $i
care este acel rationament? Acel dela timp, zicand: "ca
100
101
OMILIA VII
OMILIA VII
C:m::~
anume? Ca ne-arn invl'ednicit adec;\, IlU numai noi apostolii de nmi rnari hun uri dec<lt Mobi, d :;;i tOii cei ('e
cred zke. "Multa indrazniee intrebuintam". Dill"'i.
dUra cine ace;'t indraznire? spune-mi; catrtt Dul1tllezcu,
sau e;"ttrtt ueenici? Catr,). voi, ucenicii no:;;tri, zi('e;
adeca va gdiim eu toata libertatea, nimie ascurmlncl de
voi, nirnie hanuind, nimic imput.imind, d grainci descJlb,
:;;i nu ne-am temut ea nu eumva sa ViI. viHamtim privil'ile
voastre dupre cum Moisl. pe cele ale ludeilor. ~i nllll ('it.
aceasta a dat a se intelege, asculttt cele Ce urrneaz~\, ~au
mai hine zis, e necesar mai 'nt:li a spune istoriea, c<ki
chiar el neeontenit se inw'trte:;;te imprejurul acelei istol'ii.
Deci, care este ace~t istorie? C(t Moisiluund din nou
eele doua table ale legei, s'a scoborit eu ele de pe lllUnte,
$i ca s'a fost slavit vederea fetei lui care straluceit atilt
'de mult, in cat nu se puteau apropiei\ de el fiii lui Isl'ail
en sa-i vorbease~'t, pilna ce it pus un acoperemclnt pc
fnta sa. Si s'a scris aceasttt btOl'ie astfeliu in Exod:
(1. COl'. 3, 2), iat.;1. ctL aiei zi('e c;\,: "mul ta indraznire
intrebuintam", 9i ;tcluec pe Mois1 ]a IIlijloe, Jnnintund
cu vo)'IJ" I)l"in compaJ'atiune, :;;i prill aeeasta IniUtAnd pe
auditol'iu. ~i de ast<ldab'i. ii adaog.\ 9i pc cluw;lii, :;;i SpUt w
ludeilol' c;\ l1oi nu avelll 1l(~VO(~ de w',operem;\nt, (',n
Mnisi (';'tnt! vorlJeit eapet(miilol' popol'ului)). Cde de dup;\
a('('nsta el Ie ridiei1la inse~i d('nmitatt'(l legiuitorului, sau
Ci\ chiar :;;i lllai departe.
iU';\ (lnlll\ S;\ i\s(~ulbhn ("de (".u lll'll\(~aZrt: "ei s'au
VII
zieand aClIm de pilda: "ca pana astazi acela~i acoperemant pentru citirea legei vechi remane nedescoperit, ca intru Chdstos se strica", iara alta
data spumlnd: "ci pfma astazi cand se cite~te Moisi,
acoperamtmt pre inima lor zace", <"tI',ltctnd (t~ acel
aeoperem<:lnt zaee 9i in dtire, 9i in inima lor. Mai sus
spuneit: "In Cflt nu puteau fiji lui Israil sa caute
la fata lui Moisi, pentru slava fetei lui cea trecatoare", dec<-U care ce ar puteit Ji mai injosit '? O:t nd
nefiind inc~t stricaUt (desiiintattl) aee,\ sla va, sau l1lai
bine zis, nefiind 'inc':-t nici cea (:omparaU't eu aceea, .;:i
('hiar da6't puteau Ii privitori, HeCH slavit S8 neoper-cit
de d~b19ii, "ca sa nu caute fiii lui Israil la sfar~itul celei ce era trecatoare" ,-Htleca In lege, d 't nre
sf;lr~it-"Ci s'au orbit intelegerile (cugeUlrile) lor",
zice - apoi de ak'j poli vede;'t deosebirea. DaI'tl, zici tu,
ce are n f~lce chestiunea de faft eU aeel acoperenxlnb) '?
Apoi apostolul a adus ea mt'lrturie acoperemantul lui
Moisi, care prescl"ieit mai dinainte cele yiitoare. Nu
numai atunci n'au vclzUt Iudeii, ei nici asWzi, ziee, nu Y{td
legea. ~i cauza este chinI' intrclm;;ii, did lmpietrirea cugetului vine dela unul care nu simte, ~i este nerecunosciltoriu. AS~l di noi suntem cari cunoH9tern 9i legea, iar(t de
C1c11l 9ii nu numai eharul, ei ehiar 9i legea a fost aeoperihh.
"Ca pana astazi acela~i acopel'emtmt intru
cWrea legei vechi re111ane, zk.e, nedescoperit, ca
intru Chrbtos se stf'ica (Se c1esfiintaza)". Ceia I:e
el spune aici, aceasta insamn<"t: Chiar legea fhlll~ii nu
pot a 0 cunom;;te, ca a incetat, fiin<ic,1 nu creel intru
Christos. Ca c1adi prin Christos a incetat, dupl'c cunl ~t
9i incetat, ~i legea a ::3pUS aceasta nwi dinainte, avoi
atunci cum cei ce nu primesc pe (:hristos, care a c1esfiintat legeu, VOl' putei't stl eunoasca ca legea a fast desfiinlata ~ Neput~\nd cleci sa eunoasdl aceasta, este invederat
ea nu cunose nici puterea legei care a spus 3('pstea, ::;1
nici intreaga ei slava. :;3i uncle oare a spus aceasta, ca
lntru Christos se c1esfiintaza legea '? Ilara nu numai c,\
a spus, ei :;,i prin fapte a aratat. ~i mai 'ntai ea jartfele
~i intregul ritual Ie-a marginit intr'un singur loe, in
templu, iara mai pc urma ehiar 9i templull-a c1esfiintat.
Ca claca n'ar fi voit ea jartfele S':l inceteze, cum 9i in-
OMILIA VII
- - ---
103
104
te~te
- - --
105
OMILlA VII
OM ILIA VII
a 1;'\-
dinc.iosi, zieeit ef'i rlU s'a slivit ceia ce era slavit,-aici lui
a:;;it, ir~s;'i Gum ~ "Cand se vor intoaf'ce catra Dom.nul, se va lua acoperemantul", ri{!idu~~u-i, (A;l.te pu,:'
till, ~i puna ndu-i [nai intai in r<~ndull~l MO~Sl, ~l l~t ur rn,a:
fi~LCfUldu-i p~lrtasi celor mai ma n bUl1un, Cand V81 vedea,
ziee, pc :'I1oisl illtr u slava, a tullei :;;i d:itr~~ Dumnezeu t~
vei llLtoarce, ~i tl~ vei hueuril de 0 mal marc sJa va
dc(',U aceastC1); ,
Pri ve:;;te, dud , cate a pus <lela lll<'eput ('ar e :-;;i ta9
dcosebirea , 8i ,.l,rattt superioritatea Noului Testament fata
de ' V('chilll T. flU cloar,l di andtl lupta dintr( ~ cIe, nki
('ontrarietatca: Vechiul T . este litm',l., zice, 91 peatl'tl,
$i sl ujha mort-ii, $i se stl'ie;'i, adeea se d('sfiint.a7~\; - 9i
totusi Iudeii JIll s'a.u Invrcclnic.it nid de aceil slava. Noul
Test~un ent este tabla inimci h'upc$ti, ::;;i dull,:;;i dr(~ptate
(justitleart') 9i rcmi\.ne, ~i toti ne invrednidm de sl;:va
lui , nu numai unul, pr('('um -:-'10isi s'a llU('.urat atUl!Cl d~
slava ac(~,\ llli( ',\, clUPl'C ('Uln $i zicc lIlai jos: ,: Iara n?1
to~i eu fat a descopel"iUl siava Domnulul ca prm
oglillcl~t pf'ivinc1", ial',\ IlU Ceil a lui ~'doi s~,
j)al',l liilllle<'t uqiiu twin expresiunecl "Canel se vor'
intoal'Ce eatra Domnul" zi(' (',\ osto SPllStt pClltru
Fiul , irnpotrivindu-~e C ll <l('casta dog nwlol' ('(,lor in totol
lll,\l'tul'isite, s,\ l~xatnilltlm lllai ('u am<Jll unti me ,l('onsh~,
pl1ll;llld Illai 'lltili d e fat,l <1('l'i<1 <lela ('aTC' so parp ('il
til ll1'(':3<: nsell1cnel.l ('1'c<1il1t,l .
Ded, ('e va s l zit,)' (-~ l aid? Dupre cum SPUIlC:
"Du 11 este Dumnezeu" tot a$il spune $i ai('.i l't~ "Duh
est.e Domnul", Ins(t n'a SpllS C,l: "Duh este Domnul';, d "Domnul Duhul este". i-dare esto <1eos('lJil'ea dC('i illtrl' ulla si alhL Oki C<tllll cl voic$tc a
spune <1::;:;\, pr (',um zici' tu, nu pune artieul la adicctiv.
Aid iIlS\, in fraza "Domnul Duhul este" CO 'l.r)P~o:;
to >.:'/:;i):J.7. s'Jt~) adiectivul Duhul este articulat, ncaltfc1iu
stl v('(Ielll toatc cole ('.8 (:\, spus lllai 'nainte, d('sp~'c cO
<lIlUme a spus. De pilda ("tnel apos~ollll ziceil ca ,, 11 t~ ['~
omoal'a, ial'a Duhul face V lU " ~i ial'li$i "scrls~
l',U'1
eatl'll
_106
_ __
_ __
__
OMILIA VII
_ _ OMILIA VII
I~Llhu1.ii
d?emit cl dela litcrc\. Apoi ca IlU cumvit a uzll1d clI1<=;va expresiunea Duhul, s\ so atllH1e't"w'" ("':;
dan
MOJ~i
Vtra D~)I11l1ul, i;;tr<\ 81b
< ~ .H
.,c
~ s'a i I,1t<:r.s cc~
ciHr{L
DullllL"
t~1~ ~c&as~ &;"\, 9~ ll1l:hlpue ea DuI:ul este mai mk dedit
}ctDL eet ll1dI epUmd
astfehu d f~ lx\nucah\, zke :
" ara. <?mnul puhul este", a del'i'i c.:i I )uttlll ec.:tc
. omn)), Zice.
'i
."~
D
, $i en :3i:t afli. lit yorba lui eslo despre .M . lngclito.
rl:d, a aclaos: ".~l un~le este Duhul Domnului, acolo
e~t~ slobozal:l~a \~]beE' tateat' . InstL n'a i puteh zke
ca dPost~llll m it VOlt .s~':3pu.na: (<undo cste ])omnul
~:~mnU1U1~) . yorhe~tc ~t1 eI de hbe1'tatc, in l'aport ('U 1"'0 lea de dlI1alI~te . )~.p~1, c-a nu, eumva ~a 'ti il?l'hipui, ('tt
:,orbe::;;te de v1e?-t~ vlltoarc, ZIce: "lara n01 tob cu
ta\a_ .de~,coperlta slava Domnului ca prin ogiincla
PrI~ md eyers. 18), adedL nu slnva nceh contenitl ("i
acea ~(:rr.lasa - ,,~pre ac:l~~i chip (in acela~i cl{il))
ne pI efa~~I~1 elm slava m slav~t, ca clin Duhu1
DomnulUl
). [~\1' .....
1Zllt
'
.
'
.
\',V
. _ (um
}(ll'<lSI
punt' pe Duh in
rand (" ~l l.)umnezeu, iartl pe d(}n~ii h ridk~\in r<'inc1ul
apostohlod . Ca d ~i mai 'llninte it fost spus : "s unteti
car:,te a 1UJ q1~lstos", iarJ. aici "jara noi toti
fat~ (~eS~op~rlt<:t'~, de $~ ll,h19JJ ,\U venit pur ti:lnd ~bva .
dupa, legcd 1m ;\I01S1. Instl, dupre CUl1l lloi zice IlU ~un
a.'fJ'
vut nevoe,'" de
a/ op e~reI ll~ll)
' " . t t 0 t L1 $i.t, 91. VOl. eel
. '. ce.ali
, prin< lit
.
, ~':'
lc?ea. l:OU~~ :~C ::;;l (:ea ltfel.lU este ell mult nwi mare slaYa
~ce::;;tJ ec~, (dU 11 Ll ,1 fetel noastre este aceasta sla va ci' \
J. Ul~}llU1. Dar,~ \:u toa te a('estea putetia caUtil spre '3 ("e~~
sl,a'd deopot1'1Vct, eu n?i.. Aceia niei prin mijlodtOl 'iu
~1 au ~) ~t~'"t, p? ('m~(~ VOl .$1, ftira rnijloGitoriu putoti priY!
l~' MSI.;t~d . met,l marc. A~ uJa n'au putut c:\ut<\ SPI'!:! slaYa
1 1 . O1SI , ll~ tIm~ ce VOl puteti ("UlItit $i spre sla va Du~~lu~ . , Dara, clara I?ubul. ar fi rna i interim', de ~;j o' ur
( ,t II aI putea acordu mm nwri lH1l1uri cle('~lt :welea~
v
iU ,
v.
eu
~?:st!,a, Tl:!x~us
u.on r
ad'arb
d't'
'!l
ptaO
107
- _ . --
- _._--- -
108
OMILIA VII
109
OMILIA VII
aurul
tli,n en" dnl'tl, :3ufle
, ' . L ~1(1"~O Ilocte
1)I'e f',
lcen.
. u ' ' bO'ell'le' (Ie
.
, t ..~tul..
'III S("1 lZ
.),)"IvV)t (e
'I f'rI'c",'- ""vII'~t'IeI
Q I nl
clrelJt CUV;lll
.' .1(," ltl.
~.,.. L v .. Y
.
';'. t 'Jqu (,
'lceL.'
'l~ttC(-"' ')'- ,de lljc:te
IU("I'U!'I
putl"el
e ' ~.'_l
eI 1 es ~t e m1iiica
'I
"
nestatornice, ~i dadi poate !!U dual' el ~ufer e VI' ~ 'yl~,
1"- cere totu~i v-\Z;lnd Ia altn acea prefacere, el d ~}l ::';18d
, ~'~ d L1,'t CI"'J .vre~e ce mare c~te f1'i<"a ce-l sta,vp ane~ "
I)]er
rrl'lre este ';;1 neb;lrl)utled l U l . ,
." ,
' Un asumenea om cste lipsit de clIra.) llU n~~lH:U ll~
f~tta Jrirne'diiIor, ci ~i fi),!i:i d~ tonte (elu!ult~. La~ld ~I e
, .i 1.J ,. ) d" in poUa it V( ~rI1or, el llll 1 C,slHlIgcv dtac u1
pl. ( , '~. '<1 e , l q(.~rl)at lI')e1' , , ('1'' l"'1
c:i un 1'0,b CUlllp'
,ll'at eu
' l("e~{;(t C'1 llll JJa
"
'I.
J' "
I
J)<~l~i tOi.~tu Jc 1~H;e, 0uj,ind poftd u:'ic1sase . a IL}. )~!~e~, ~ ~
'll"ojut ('il si unei st:1panc . .De ar y(~dPd:'1 e-o . '~ ,t Ill.
'Illodsa,
t::: .v' ("I"C I;(ht<t
se IJitulcazii fhind l"lH"ent de (litnsl, i?~
(.
f' ,
t" 11)'(' 'U' trellUl
("it. un cane umhlc1, clupa dc",ra~}ll"l, III ;~~.
L
f. 1s<l fac.1 eu totul din cOlltr<l ~ Caml t~l\ezI: 0.,,,tCll!ele .1 \.
mot"\' nu te gundl de'ndat:t cum al l?uted sa. tc i~uc l:ll
el( ~ p1(l;;erca e1, ci Gum ~~l to iz! )tl -ye;;tI d.e aC,ea ~ a~E'I e.
i)artl zid tu, cum s'ar put~a facc .accasta., cal1C 1l~1
. J')j) ~ , n'lI"\
,J! ("Ul
este
~ S'spun
('"'tc al, mClll <.le ',l lU
. , '; ' . ' . '
. ,
. . . e-11I1.
..~
Este, zki, dill ('iluza im'Jl!l'lI'CI derllolluJu~, ..
c~ezl~'~
, t t '. . pe"'te tot nUm<lI demonul e~te Cd'}~, uneltc:.~tL .
Il1 oa. (, ~I
,
Pl"in urrnaI'C 1uplil-te
eu putere con t,I a ) )o'"dm-.:.((Dan1 nu
t
. l' tu Ihidc cieri mai lIltili ilcensta sa-ti aratalll,
po ZIC
.
l' " lllZ'), tr.tnd::i yiei
(:tl ceia (",e se illt<tmp~tl este nU~l~aI (1l~ c~~ ' .' : ,
ble ("tt 1a ilweput Sll1gUf" tu <.ll ll1le~l,ut (,al,?c)' ,dcDlonulw-,
'. e,t
'.:v -n,c'Ul1]' , (jl(,v
S)
" ," l <1i VOl , () vei l'ute;l departa (u lllU,1
v,
v, '. ,
'
, '
<:, :..
.' ,
>1
.>".
L'
'"
,"
in1esniro.
, . lJo<:.;(' ii (001 lld
S )tIne-mi, to rog; cei cecu~'vc::;c, ~Xll'~ 1~~ ' ~;' '. .
1
..v 11'\i muIt donne! lJ l m1c.)c1111e ( lm) s ,U
~'L~~~l~sl:~\ ~a~,.,\~ ~n'vedcrat ("(1 iubind. . \~'t. dar;t , so po,;
1),1 1.
0' ' . ' (Ie \1"'0 iprbre ~ Nit-i de c,um. $1 de ('u m'l.ly ..
HlCllrd cii
n ,a 10)" (~::'t<~
.,'g\"(~$a I a. 'I,)'dId, ~v
' ici
ttl ell' (c lml
P('ntru
',
inlpletcc:ti rationam.ellte de uc:est.ea '~ (.il e U .m~~ ,( U~l~'t,~,'
..' ,1)"a tl!11. "' l 'l'"'I 1\.U Ilo,
:-;inO'uI' 'Ien VOlesc a a IL1llg,l
' t :.,v(1 lin ~1.
' ~ t 11'':> 11J<1&.'i si simt durcn groza\ e. D.n ct , orn.\[ e"
III.a1n e, I "'"
c~ , '.
.,
f"
,'.), .(. f:lC ('('1 <-"P' " c:;ti poatc s'o alungl, msa nu a~' 1 eel, ( .' c.. .,
~
;:cvu., ei tu
pc
'll,f'l putimcste eel ho1nav ele frIgurI, care, ump1cU1fltl-::;;}
p~ (t'8('e
] Ie (I'" ,,,p,v1 re('e ar' zkc' Cat D.ltl aandeS.T co. ~a
lYln
~t"
gO
f'r)' b~urile! .'si de ~i voie~c, totu$i 11 u pot, (:1 mea mill
~ In
Tll1llt mi se alJrmde fiacara.
1 .
(a('a
'
.\Cllrn ~t1 vccem
I
1 - nu ('11111\";\ 8,i tu f~ld a ce <1:;>1
'<.
.,v
".
(0
~~~~~'a
"
'
"
' .
'-"
c~ue (~~
.,
, v
.'
110
lw~ru,
OMILlA VII
OMILlA VU
ti1
toemai aeeasta yiu ~\ti spune, ('i a$teapta, Sii vei a: uz1 p~
Moisi admirftnd pe fiul lui beoll, $i zie<-\nd: ,,~l era
112
OMILIA VII
113
OMILIA VII
114
OMILIA VIII
OMlLiA VlIl
OM ILIA VIII
"ei ne-am fepadat de cele ascunse ale ru!5inei, nu intru vicle:;;ug umbland, nici amestecand (falsificancl) cuvantul lui Dumnezeu" (Vel's.
2). ~i ce insamna ;,cele ascunse ale ru~inei"?, Nu
!.
i
I
I,'
j"
I.
I
:i
:,
I
';
116
OMILIA VIII
OMILIA VIII
'ta ~o,rJfl(f.Ta
!lrme~~a a Sf. Chrl ~os tom'-vse n z ul insa esle a!?a precum se ved e
111
117
I:
118
OllULlA Vll!
OMILIA
vm -
119
.~-----
cmdu-m m-a pus 111 vedcre de n nll iU'untit maroaritarele in~l.jntea poreilor. ecl, dac,\ :;;i nCI.Tculnd ii li~"r fl
dcscoperlt, apoi atunei boala rmli mult inca Ii 5'n1' fl
prelungit. Caej ~i eel ee ar sill pc un bolnav (11' oelli
dc .a privl la raze]e sonrelui, prin necasta inett mai
mult I-a l' pI'e!ungi boala. ])e aceia (Ioftorii toeITwi cl-i
inchicl pc ace::;;tia intr'o camera intune<"on&'i, ('a astff'liu
boala sa nu se preIungbsC<1.
, }'ot <"l$it, dec}, sa S8 inteleHga ~i nice: ca ade('tt
c1an\ll au ~Ievemt nelTeclindo~i pent1'u dftn~ii chi<ll"
dara. (!t~venmd necrec1incio$i nu mai vedeau taindC' evnn~
ghehcl, Dumnezeu tragand dela dctn$ii razele sale. eda
cc :;;i ucenidlor li zic('i" di: "Pentru aceasta in piJcle
graiesc
lor,
"
. ca vazand, nu vad , si auzincl , nu
ct
au' (l\Jatl~. 1v3, 13!. vD.t1'.~t pentru ca ceia c-(' spun ~,\
~
o ~ac: $1 rna.l _~amyrlta p'~mtr'un exemplu, apoi inchipm-tI pc pIlda e<:l un Elm oa1'e-('<l1'c, 10t8 ale noastl'e
Ie cred(~ de mithuri . . ])eci, neest EUn ('lim ar puteit rnai
mult &\ ::;c folosasea ~ intrand poate $i vihilnd tniw'le
noastre, sa l! sttlnc1 at~lr<'i, '?
De aeeia $i zice: "ca sa nu Ii lumineze lor lumi~?- ~yangl~eli~i" -- staruind jnert jn istoriC'a ('ll
l\1?ISl. ~,~t adeca cem ce s'a petr~eut ('U Iucleii pe timpul
lUI. MOlSl, _~lee.as~~l. se. petrece ~l eu' evanghe]ia pentru
tOtl necredmelO$ll. ~J ('e va s:\ zkt, ('cia cn este 3('0perit ;;i care pentru dL\n;;ii nu I"ste luminat ~ }\s(,llWi-1
pe dttnsul, carele zke: "ca sa nu li lumineze lor
'
v.
.....
---- -----
120
OMILIA VIII
OMILIA VIII
c?perita slava D.omnylui ca priri oglincla privmd, spre acela:;;l ChIP ne prefacem din slava
in sla;ra ca d!n DU~lUl Domnului", i;u'tl dcspre FiuI:
"ca sa nu 11 lummeze lor lumina evanaheliei
slavei lui Christos, care este chipul lutDumnezeu cel nefacut" p(~ (~;'tllc1 despre Tattd ziee: "cel
ce a zis sa lumineze dintru intunerec lumina,
acela a stralucit intru inimele noastre, spre luminarea cuno~tintei slavei lui Dumnezeu, in fata
'
lui Jjsus Christos".
. Ca p~'ecum ctl.l1d a zis: "evangheliei slavei lui
Christos" n "daos imediat: "care este chipul lui
Dumnezeu", al'itt;l.ml prin ;l('casta Crt dcttl;;ii s'au lipsit
;;i de ~Iav,~ Il!i, - tot a;;,'t ;;i (',lnd a spus: "cuno~tintej
Sl~V~1 1m D~mnezeu" a adaos im('ciiat: "in fata
lUI ]ISUS Christos", ttrilh'u1Cl (',l printr'in~uI eunoastem
P\' TatuJ, preculll ;;i Crl prin Duhul ne apropi n~ de
c\nllsul.
,,~i .avem comoara aceasta in vase de lut,
ca m.ultm1ea pu~erei sa fie a lui Dumnezeu, iara,
nu dm (de~a) 11?1" (Vel's. 7). Fiindea a fost spus pam),
121
~a~te';
122
O~lILlAVlll
<
, ..
'
",'
,v
"
'
<.t
'
'.'"
.e.
,L
, ,'
"'"
--_ .. --
--~- --
123
- --'---~' - --- - -
l<
'
a(,este~ ,mcl
OMILIA IX
,v
J)
', J
" v '
') Partea
moraliJ Despr e A pos t 0 rI !i 1' despre puterea dumnezeeasca
dintran~ii.
?lInti'u toate necaz patiminct dara nu strimtorandu-ne; lipsiti fUnd, clara nu de tot clesnadajduindu-ne; goniti fUnd, dara nu , parasi\i"
(Vers, 8, 9),
StJruic$te incCt a artdil, dt totul e:ste nurnai diu
puterca lui Dumnezeu, infrunktnd Cllgetele ace lora cad
seingamfau, ea cum ceia ce lucrau, eril din pI'opria, lor
putere. ~i nici numai aceasta, zice, nu este rninunat,'
ca gtisin(1u-ne in vase de lut, pilstI',!'m totu$i tezaurul
124
-.?_":ILL~_~
pii-
'125
OMILIA. IX
126
~ ar~
~i pre noi ne
nOl"" , zice.
. "Ca toate
t~nd~-se, prin
tar~ll~~e~" spre
127
- - - -_ .
OMIUA. IX
OMlUA IX
SUl1t pentru voi, ea darul inmulcei mai multi sa prisosasca muIslava lui Dumnezeu" (Vel's. 15).
u~urare
vesnica OTeutate a slavei lucreaza noue; neprlvirid notla cele ce se vad, ci la cele ce nu se
L,
CI 1a ce1e ce nu s~
y~td (( . Astfeliu, tleci, este ;;i prezentul U9 0 1', pre!'~m ~1
pl'ivind
nO]
1a ce1e ce se vad,
Pl"iri
128
-- -
OMILIA IX .
- - - - - - - - -- -- - - -- -- - - -
fie ctt OSilnda eea ve$niert; lL$it di i';li de aiGi sit ne temern,
. siele <1G010 s:'t ne inelemn~nn.
,
I) Ded, iuhi!ilo1', fiindt'a cele (e se v<td sunt tren\to<11'e, pe d\nd eele (~e nu S8 vad sunt ve$nice, spre aeelca
stt ni avcm privirca ntintitii. Cuei ce inclrept;u'e yom
a vecl, daert yom prefer;\ pc mle trec~atoare in 10cul cclor
v8$nic8 ~ C{t c1aCi\ poatc pl'ezentul este ph~tc.ut, totw;;i llLl
este pentru totdeaUl1[L Cein (~e este durel'os pentl'u orn,
este ve$nkica osJ.ndei 91 neiertarea ptuatelol'. Ce indrcr>tare VOl' ,we,'1, cd ee s'au invredni('jt de Duhul, $i cari
hllCUI',-lndu-se de abltea darul'i, cad eu totulla pchn;\nt ~
ctt pe rnuJt.i aud spun,'md aceste VOl'llU de ris: ( lu-wi
ziua de ;I.sblzi, ::;;i iit pe cc,'t de m;)inc. C;1, dnC'tt <leolo
vor fi de w ~elea, de care spuneti voi, lIna din doml s'a
inW.mplat; iartt daca nu va fi nimi<', doutt in loc de
nimie. narc], ('.c po ate fi rnai nekgiuit d(~c;lt vorbel!'
acestea ~ Ce poate fi rn<li h<trfitOl'iu? Noi vorhim despre
('criu, $i dcspre bunm'ik (lcelea fH'graite, $i tu adw.'i ]a
mijlo(' cele ale celm' dela ipodro111iu ~-i';li nu te l'u$inezi,
niei nu-ti aeoperi tala gl'uind <In a('('~teH, ('a1'(' sunt nl<li
mult vorhele unOl' smintiti ~ N u-ti (Tap;l ohrnzul d~
I'u$inc, fiind atclt de pirollit In (:(-'Jo ck ttt!,1 r l\' u vei
ineetit a Ilflrfl ea un smintit, $i it fieOlH'Unl (':1 UJl ('opil?
Ca dadt Elinii graiesc de ;l('cstea, uu e nimi(' de In i1'a1'(,;
clara ('a hurlJati acclinciosi s\ h<tl'feasc;'i, dt' <\('('st feliu,
cc iertare VOl' tlVC;'t ~ A$~l dcm'i. tu lnl 11UiC'$ti in totul acek
llemuritoare spcrante? A$<\ dal'{t Ie crezi pc toak ;l('estt.:';;t
('U jnrloialii~ :;;i cum ar putet\ fi a('eska vredlli('c de
. icrtar'c r Da r;'!. cine a venit de ;l('olo, zici, ca s\ ne
v('s teasctl de ;w('ste[l) '? Dilltrc oameni u'a Y(~njt ni('i unul;
lllSi'i. Dumnezeu, care c::ste rnai vrednl!-, de credinFl de(';\I;
toli oamenii, el ni-a ar;.ltat Cteestea. Dartt nu v('zi cde
de aeolo '? "\ poi nu vezi lIid pc ])umlH'zeu; $i atunci
vei (Teele poate c~t nu este DUmlWZ('u, fiindn\ nll-l v('zi
eu o('11ii? Creel foarte mulb) zi<'i tu.1 hIC'\ k-Hl' illtreh;'t
cineva dintn~ necredineio$i: $i ('.ille a venit din Cel'ill,
8i ne-a vestit acestea ~ C(' vei respunfi(' f l't, 1.111<.1(' stii
(,tt estp Dumnezeu r Din ('ck ce s(' vrul, zi('i, din hu'n n
1) Partea morala. Despre resplata celor viiloare, fii despre
judecata cea infrIco?ata. (1 Teron).
OMILIA IX
129
OMILIA IX
130
- ._ - ---_. .__....... _ - - _._- - - - - -- --._._--_...... __._- _.. - ... -
... . . .
O~IlLIA
IX
. _ -- -
131
132
133
OMILIA IX
mIlLIAIX
(Ps. 7, 12). Dara dactl noi nlJuz~lm de indelungn lui r;\1>dare, apoi va venl timpul, e<'mel nici 0 dip;'\. nu va nHli
r:lhcl it , ci imediat ne va pedepsl.
1)eei s\ nu facem ash, ea pentl'u a lW (lc~zl1lel'( lit
o dip:l ai('.i - ciid aceastu' este via1a In'( 'zellttt - stl lli
atragem osind;1 p(' veacuri nemclrginite, ('i S1 ne ollo,..
sim 0 c1ipeal':l, spre a ne dezmenl;\ ::;;i a ne incullllll;\
intr'una. Nu vedeti ctl chiar 9i in afaceri omcllc::;;ti ;t~il
fac eei mai muJt.i clhltre oameni, ('(1 adeca prcfer;~i putiml ostenealii pentru 0 lini9te $i rcpaos mai indeJungnt,
de 9i porLte Ii se i'ntamph\ eu totul din contra? Ctl d(:
pHda aiei oste de multe-ori egalitate intre ostenPle ~l
(';'t$tig, dar,\ d(' multe-ori $i contl'ariul, (';'\. de pild;'i 00'tenelele sunt nesfctr$ite, pe cand fructul este pu1in, $i de
l11ulte-ori nid pulin, - dara flind vOl'ha de impctl'<\tia
ceriurilor, eu totul invers se inh\mpla; (';\ci mic;t de tot
este osteneala, i'nstl placel'e<1 $i mult;"mlirea este nwre,
este nesf';}r$iW. Gltnde$te-te bine. LWT,ltol'iul de piirn;lnt
munce$te tot arml, $i tocmai pe In sC\I'$it de multe-ol'i
i$i pierde nadejde<1 de a cllJege rodlll mlllteJOl' sale 00'tenele. Comandantul ::;;i osta$uJ ia1';\;;i lxlntl ]a cea m;ti
inaint;:tt;l V;lrst,t 9i-nu petrecllt vintn in n'''tzhoae :;;i ll;\(.azul'i, :;;i 1a llrm;'\. fie-care dintl'c d{ln$ii se dllce; 11lS;\
unlll de piJd::t impreuna ell hiruinta '$i-a pierc1ut ,;,i vi~qa,
iartt ceJaJalt este mai Sltl'W' deC'<lt toti shn('ii.
ned, C{~ indl'eptm'c yom ctvc;\ spune-mi, c1;wil in
('de trupe$ti noi pl'efcl';tm ('eJe grele $i ohositoal'e, lwntru
C.C1 apoi sa ne odilmim putin, san nici putin - tiind(it.
speranta este ncsigur;\ - hlr,l in ('ele II uhovniC('$ti fan'lll
('u totul din ('ontra, $i nstfeliu ni att'ngem o:3<lnd;\ lWgraitc"i pentru 0 seurttt (lesfiltare?
,Dc aceia V[t rog pre voi t01i, a vtt d<'9teptil - de
$i poate tar-ziu - din i~('e<lst;'i. mo~eciun: ~i. !w~imtil'( '.
Nimeni nu nc va putea stoate dm prmwJdw JI1 ;'cl
timp, nici fratelC', nici tnt.:\J, nici Jlul, nici pl'ietenul, nid
vecinuJ, nil-i nItul ninwni, ('i dad. yom fi des('opcriti
L
cumva sa nu
V[l a.iung~l,
('e!e 1';\10,
))c('i, pe
lui intru
(';'It
Intimpinam fata
13i
O WLIA X
OMILIA X
nu yor
gr<'iias('a
OMILIA X
135
), ea
multimea puterei sa fie a lui Dumnezeu", 9i ca.
prezentam 0 dovadii lilmuri1;;1. it invierei: )l ea ~i viea~,a
lui Iisus sa se arate in trupul nostl'U eel mudtoriu". l)a1';\ tiinddt oc\at.'i (; u a('estea a SPlIS, e,19i
omul (;el din;\ untru devine astfeliu rnai hun: "ei de
s'ar ~i striea omul nostru eel dinafar'a, zicu,
clara eel eli nauntl'u se inoieste din Z1 in zi",
mai meu'c dovada a puterei lui, dupre cum zke:
va striea easa noastra eea pamantease{l. a eOl'tului acestuia, zielire dela Dumnezeu avem, easa
nefacuUi de mana, ve~niea in eer'iul'i ". Ded,
136
137
OMILlA X
OMILlA X
-'"
"I
OJ
,toti
duiala",
(',l
),
invie~l, Insa.
fie-care
sa ran.Intru
. a.
"sunt trupurl eere~tl, ~l trupm'l pa-
YOm
9i
in ('inste mra altn mtru fWClnste, lInlla ll1tl'l1 lmpUl'atie:.t ('el'~rilor, iar'~l altii VOl' invic<'t ~prc. OS<\rH~{L. Tot
w'casta a-nl'tttat-o 9i aid zi(',ln(\: "ca ~l claca vorn
fi irnbr~tcati, nu gall ne vom afta".
:;;il'e "'i intl"ull mod fO<Ll'te l;\UIUl'it, a inchis gUl'ile Ul'('ti('ilo~ ar;'\t;\nd ('il nn se VOl'he9te cum s'al' int'unp];\
p('ntr;1 trllpul iwesta 9i. ('~~Iablt, ('i pent,ru stri(~ki~n<:: ~i
lwstl'i('it('iune. NLl suspmuIIl <1(' i\('ela, ZH'e, (',a sa s('apCllll
(/(' tl'lIP, (',l<'i de <lrcsta .ni<'i IlU VOilll a ne dezbrtlC'1t,<'i VOilll it 11e eli! Jer;\ de stl'i('ikiunen ('en dintr'insu}.
p('nh'u ('al'C ~i zil'c: llU VOill\ stlll('.d~~z!)]'tl('itm dc~ .trup
d 8<t '-n(' iml n'tU'ill1l in ul (u nestl'Wi\( 'lllne,,, ~Im d('pal't(: apoi 9i expli('it a('pasta: "ea ce este murjtoriu
(strjcacios) sa se inghita de vieata" ,A(?"'. Fiincldi
lit nllllti se p{U'Ci\ gl'eu hwl'U de a se kpada de trup,
iill'({ ('I se impotrivel ltotul'il'ilol' ('elor mUlti, zic:.\nd ca
sllspilltW: :;;i nl! voim sa ne ?ezhr~n\m de d;ln~ll!, r!UbInd a 1 Se l'asp~.l1:de: apOl dac(J su~etLlI ~1~':'partll~
du-s(' de trllp patune:;;te de acest<~i:l 91 se val('a~ea~a,
('Uln (\c' tu spui ~'a noi ofb'im ~ind~:,\ nu n~ despayt.m1
de trup)) '? -- npOl ca nu ('Ul11va sa ] se raspunda de
acestea iat~ cu el pare etL li zic'e: (mici eu 11LI spun
a('easta' zice, crl de aeei~L suspinam, ('a s\-l lepi.'tcW.m, rrincJcit nimeni nu se leapacla ric d fZml m,(1mi1'(2
duprt' cum df'altfeliu 9i despre Petru ziee Christos, (u
rn-
1)
"te YOl' ineinge !,?i te VOl' cluce uncle tu nu Yoiesti" (loan 21,18), ci ca s\ 11e imIJrtLCi:tm eu nestridi-
138
OMILIA X
bra cali ('U un trup lTluritoriu, $i supus pntimilor;aeeasta elect este care ni $i cauzazi'L intristaren, Ded,
vieat~1 venind, eonsuma numai stridiciunen trupului,
iara nu trupul. ~i cum s'ar intamp1it. aeeasta '? zici tu.
Dara nn c.ercet~l, Ci:ld Dumnezeu este earele faee., Nu
cerne Iucrul 1n zadar. De aceia tocmni u ~i nflaos:
139
OMILIA X
~i ~tiind;(
~tiind
ga~itura
(enigma)", "Nadajduim
~i
bine-vohll",
pla(~ut ~i <!c nesuferit ceia. ce pste plckut. C:a/'j expl'csiunea "bllle-voiln" insanmii l, c1orim". Si ('(' florirn '?
"Sa tim departa\i de trup, ~i sa petrecern en Domnul " zit-e.
Aeeasta 0 face apostolul pururea, ('eia ('e am arablt
~i mai 'nainte, intor(','\nd vorha ('dor ('e '1 contrariau In
cel~ opuse, ~Pentru aeeia ne ~i nevoim, zic.e, ea
or\ petreeand,
OI~i
140
OMILIA X
141
OMILIA X
iGml~i f~ltc),
ca noi toti trebuie sa ne aratam inaintea divanului lui Christos" (Vel's, to), Apoi c1LlP;l co a infri-
t'o~at
tl~Up,
orj bine,
"
f;~ll1re$ti
"Nu poate stricaciunea pre nestricaciune a mO$ten}" (1. Cor, 15, 50), zice, fiindctt ntund CUlII <11' putc'h
fi n estridiciunca? (:i din ('ontra, strit,lciunca este. inghitiili de vi('at(l, :-;;i pl'in urmare vieat-a ])iru(':;;te pc stl'ieaciune, iari:i. st1'i('aciunca pc vieat;;\ nki-odat.:t, I:tl dllpre
('urn ceara sn tor)(:O$t(-~ de foe, iara dtmsa nki-odata nu
poate sttl}x'inl sau nimid puterea fo('uIui, tot il$h :;;i strif'l'teiunea S8 topc~te (k !l('stl'kttdunc $i di:-;plll'e, pc <:lind
accasta nu poatc nici-odattl a 0 stapanl pc <teeia,
1) stt ascultiim (1<-ci glasul lui Pavel, ('Iwele zice, ('1\
"noi toti trebuie sa ne aratiim inaintea djvanului lui Christos" $i s\ desc1'icm ned trihunal, $i ",<:1
ni-l inchipuim c'1. ni sta de fat,)' neum, ~i ni s(~ cere re:'3pllns, Eu v;,\, voiu
~pune
in(I' ico~a[a
judecala, ( ,,'e)'on),
142
OMILIA X
143
~:l~i$i la intl!ll~ re\\ ne y utremUl'ilm $i ni S8 imputineaz:.'i
(18
gr'ozav ell- ~nfurlcatl pentnl cde ( ~U ( ~[U'e noi am batjocorit pre stUp;l nul. Aeolo nu (-,ste ca aid, undp vcdem,
p(' un~~a pum1n~1 vo~'lJ~; de r ug;lmintc, pe aJtii dt'tnd balli,
pc' altn a ltele $1 astfellll procuri1nd 0 ma ngaere O:11'Ccare (:elor eonc1amnati; -- ei to:lte VOl' f1 aeolo neertate
(;ll.'.i chia!' Noe de ar fi, ~au 101), ~au Daniil si n'ar in~
~
.' .1
' ,
(I 1"~IZI1\
( ' . i l sl~un(' (.~evit, V<1zil11d ped~psiti p~ ai lor.
Fllnd( ~a dllal' ::;IlTIpatm ('ea dela natura, atunn va ti eu
totul nimieibl, de vrenw (:8 S8 va intilmplil de a vedch
o:lm~~ni buni $i ~lr('pti C~l parinti ai unoI' eopii strieati
~I ral, prtX',um ~l pre l1l:=;;k' ( ~o pii huni ('a fii ai unor
lXtrinti r{~i ~i strica!i. )~it eil pl<l('(~r('a ~ i mul(ilmir(';t
slIl1etcasca va Ii curata atunci, $i cei ( '.(~ se VOl' hue urit
dn ImJ)urile ('uk II epiel'itoan', nu Val' f1 IntI'U nil1li(: m.i:;:,c;Iti prill simpatip, hn indt zi(" ( ~i\ n('('astil simpatie va
fi, eu.. t?tul stillS!, ; i impl'cun.'( (u sGlp;"\nul VOl' f1 9i
dam;Hl mgn'tO$a11 $1 sca nda lizati de fa ptple celor mai
dea proap(' ai lor. /:;'\ da(';'i ni$tc oa UH'Ili cLim s'ar lllt<~I.npl':l :;;i. inc,t dispntui('sc pe ('opiii Jor dnd ii vad
ra~ , $1 ('!lIur s(> l eap~,c1a de Ifll'udi1'('a (:u (1;\n$ii , i:tpoi e u
atat mal llIult c1rept'lJ atunCI.
Prin urmar( ~ nimeni sa JlU niicW.jduiasca c.l~ l( ' ])lIl1e,
dtldt n'a fil('ut (evil 1>il1e, chiar de m: ave~l mii de str;l 111o$i drepti $i buni. "ea sa ia fie-care dupee cum
a~ f~cut, zi(y, ori, bine, ori rau ". Aiei mi se pare
<;;~ fae/' aluzlllIw :)~ la (',(-'i ('e ( ~ urvese - ingr;i dintiu-i f~ U
trlCa de acolo, - $1 llU numai pc aceia ii infrico:;;aza, d
$i pe tot.i eei Ct' padttuies('.
&'1, as(~ ultam, deci, $i noi. Chiar de a i a ve<~t 0 pofta
cilt }Ie ~rzatoare, impotrive$t(~-t(> ac.rlei pofte , $i de 'nda~ v('~ ~~eu;;i a 0 stinge. Chiar ck~ ai vOl sii graie$ti
('('va ~rl<?los? tu g~J1(Ip~te-te la scra$nirea ,dintilor de
atuncI, $1 1'rlca aeem itl va fl ca un frau. Sau de ai
YOI set ra pc$ti a vutul altllia , tu aseultii pe .i udeeatori ul
144
OMILlA :\:
(:are poron('e.;;te ~i zi<:e: "legati-i manile ~i pieioarele sale, ~i aruneati-l .pre dansul inti'll intunereeul eel mai clinafara" (Math. 12, 13),-;;i atl1Jl('i
vei arUll(';\ dela tine $i aceast;1, pofttt. Sau de k inlhnti;;i te gttsc;oti ve;ollie in stare de betic, tu ,,~('ult~'t pc
J>ogntul din evanghelie zk~)nd: "Tdmite pe Laz[u'
145
OMILIA :\:[
a~:el
dol', $i s;:t-l atW~m intr'L~na. (Xt dactt numai g,lJl(lIrea la acele bunuI'l, - de $1 dealtfeliu este cam intlln8cata, - $i inca ni procur::l placere nespus(l. apoi 0'3nde;ote-te ee feliu de rnulttunire IIi va procur~t 'realiz~rea
acelor bunurL Feridti VOl' ii, ;oi de tI'ei-ori ferieiti toti
ac~i ce se vo~' bucurit de aeele Imnllri! vdupre cum $i
eel ('.e VOl' Iun, cele contral'C VOl' fi de ]<llit ba inca de
.
,
trei-ol'i vredniei de jtdit.
Deei, iubitilor, en ou ('.umvit &t devenim ca acesti
din ul'm;\, d ea eei dint;li, &1. p1'efel'am fapta buri'{t
c,'ici numai Cl-;;it ne yom bueurh $i de bunu1'ile c.ele vii~
toare. Crtrorn fie ca eu totii ~;'i ne illvre<inicirn, prin
elmI'ul $i filantropiea Domnului nostru 1isus (:hl'istos,
prin eal'() ;oi ell care . se carie slava, st;''tp~'tnirea $i cinsten
TaW.lui ~j Sfintului I )uh, a\~um ~i plll'l1ren $i in veeii
vecilor. ArDin.
.
OMILIA XI
))~tjjncl dar'a ff'iea Domnului, pl'C oameni
aclucem la adevar, iara lui Dumnezeu aratati
suntem ;~i nadajduim eli ~i intru $tjjntele (eOll~tiintele) voastre suntell1 ar~ttati" (Cap. 5, 11).
14G
~ _ __
GMI LI A X-.:...
I _ __
___
c;'lllcl
nezeu (pent-ru Dumnezeu 0 facem ), o'i de suntem intregi la minte, voue (pentru voj 0 facem"
Vel's . 13). Chiar daca yom g r,l l voue cev}), mare eeia ce el nUll1e~to extaz,sau r~pire eu rnintea, ceia (:e
$i aiurea 0 nume:;;te atrosini sau neeuminlenie, - aeeasta
o facel11 pentru Dumnezeu, ca nu cumv,'l voi ereZttndU-lle
pro;;ti sa ne dispretuiti, ~i sa "Va pierdetL $i chiar de
147
OlvllLIA Xl
v'a.m spUl~e ceva cumpatat $i umilit, pentru voi 0 facem, ca sa Vi.\ invatati a fi smeriti. Sa u ca spune 9i
aceia, c:J. daea cineva ne crede pre noi ie$iti din minti,
noi cerem pla ta dela Dumnezeu, pentru care $i suntem
banuiti de af;lit ceva, iara de ne erede intregi la minte,
a poi atunci bucure-se $i el de 'i ntelepciunea noastra .
Sau $i altmintrelea: Zice cineVi.'t ea suntem smintiti ~
Pentru Dumnezeu suntem <19a. Pentrn (;are $i adaoga:
" ~a
148
O~IILIA
OMILIA XI
caci se zice: "dara de acum IIIl-l mai .~tim", pe cand originalul este: "dora aeum nu-l mai .~t-im'o In cursu! explicatiei Sfo
Crisostom se poate vedea aceasta.
XI
149
150
toti au murit"
ca
151
_ __ _ _ O;...:MILIA
_
XI
OMILIA XI
ill1p~lCancl
I
1 de . p,ll'nte,
.>
. Ca (a('~t
;~I' l'1 VO!'t sa ccara so<:oiea;t
tOtl am fi pier-It. Dal'a eu tonte ;t('cstea ah'tt de trw!'i
fiind p;lcatde 101', nu lllltnai ('tt n'a C<lutat Si1-i pedevsasea, d 1n('[1 sl.-i 9i inlpaee ell <\;:lnsul; nu nUlllHi ('a
Ji-a icr'tat pacatele, dar;\ j'l1ctl nid Ie-a mai socotit. Tot
a~ trebuie 9i noi a ie1't;\ lIu91113nilor, ea astfeliu Sft ne
fnvreclnicim $i noi ace1i~lsi iel'ttu'i.
,,$i punand intru' noi cuv:1ntui imp~lCarei".
Caei nid noi n'am v('nit, zi('c, Gl stt v;'\, aelue('m t":evit
gr~~l, t~ ea s\ ,w\ faccm pre toti prieteni eu Dumnezeu.
F~m(lca pc mme nu m'au ascultat, zice, apoi staruiti
VOl, rllgandu-i, pLlntt ce-i ve1i indup]ec~l)). Pentru care
a $i adaos: "Drept aceia in locu! lui Christos va
v
152
OMILIA XI
eu Dumnezeu". Ai vazut cum a ridicat faptul, introdudlnd pe Christos ea facand aceasW rugarninte? ~i
inca mai mult, Gad nu numai pe Christos I-a intl'odus,
ci ~i pe Tatal. Ceia ee el spune ajci aceasta Insamna:
a trimis Tatal pre Fiinl en S<1 in<ienme, Se1 roagc, ~i
sa mijloceasclt pentru natura oarnenilor in locul sau.
Dartt cluptt ce aceia a fost j;\rtflt 9i s'a inaltat Ia eeriuri,
noi am primit soliea in locul sau; ~i III loeul s(m, eum
~i in loeul TatiHui va l'ug;\m pre voi. Atata einste9te
neamulomenese, in ciU ~i pc Fiul I-a <lat, :;;tiind e;\ va
fi ,i<lrtlit,:;;i ne-a ta('ut 9i pre noi apostoli prmtru voi)). A:;;~t
cu dup!'i clreptate zieeit apostolul aiurea: "toate pentru
voj" (Cap. 4" 15).
"Rugamu-va in loeul lui Christos". ;uk~(';t
pentru Christos, did noi am Iuut Iuerul in locul lui.
lara daea t.i ~e pare ca acest lueru este mare, apoi
asculta 9i eelf' ee urmeaz;\ prin carc se al'ata (.;\ nu
nllmai In locul lui Christos, ci noi facmn ae',em,stu 9i in
10(',uI Tatitlui. Pentru GaJ'(~ a :;;i adttogat: "ea eUln
DllmnezeU s'ar ruga pein noi". Nu llUlllUi prin
Fiul se l'oagtl, ('i ~i prill noi care am Iuat soIiPtl in lo('ul
lui. Stl nu (Tedeti, zk(~, Cit noi va rugtutl ea din partcu
Iloastl'et, ('i insu9i Christos vu roag;1, illsu~i Tatal lui
Christos prin noi)). ~i (',(' ill' puteit fi d(~op()trivtl nl mtlretiea faptului? A fost batjocol'it, mii d(' un,U::it.i filc[\Ilelu-li, :;;i a:-;;il hatjocorit 1111 nUlllai ('a nu a diutat l';\zbunart', <:i inca ~i pre Fiul StU I-a tlat, ca pl'intn'\nsul sa
ne 1mpa(',;\m, Dal'a epi cu I-au primit ]) u 11 1I1l1ni ca nu
s'au impaeat, ei ine<'l I-au ~i \leis.' Iara~i a trimis pe
alii soli ('a sa se roagf', :;;i ;v'c:;;tiia fiind trimi~i, el singur
estc ear(' cere ~i sa roag;'\., ~i en an ume eCl'e? "hn paeatj-va ell DUll1nezeu:'. ~i n'a zis: impacat.i pl'(~
Dumnezeu cu voi)), d1.ci nu el estc (~are du:;;mane:;;te, ci
voi, fiinde;), Dumnezcu niei odinioar;'l nu du:;;mtme:;;tc,
~i apartl.l1du-1 ('a un sol trimis, ziee:
"Pentru ea pre eel ee n'a eunoseut paeat,
pentru noi paeat I-a faeut" (V(~rs. 21). Nu spun
('('Ie mai dinainte, ea de pilcl,t at.i hatjo('.orit, e;), eu nimic
nu v'a nedreptatit, ca v'a t~kut j)ine, ea n'a ettUtat razbunare, ('.a el eel dinbU va roaga, de 9i el eel intai (~
fost bntjocorit; nimi(' din cwestea St nu Ie mai a ven~
--------
OMILIA XI
153
in vedere aeum. Dara oare n'ar fi drept de a Vtl 1rnptleA eu ([;\nsul, eel pulin pentru eele ee a f~lcut eu voi
arum? ~i ce a i'tleut? "Pentru ea pre eel ce n'a
eunoseut pacat, perltru noi pacat I-a faeut".
Ctl d wii nimk alta n'ar fi rnai ftwut, deetH numai
at'c'asta, apoi pot.i prkepe dl.t ele mare este bptul de a
dn pe Fiul sttU pentru noi, cari I-am ba~jocorit. Ac.um
illsa a fikut lWTul'i mnri,:;;i impreuntl t'U aces tea, pe
('<'1 ee ell nimi(~ n'a neclrept;Itib). Insa n'a spus ehiar
a:-;;il, ci eeia cc nste (~U mult mai mare ~i lllai impor- .
taut, aeeasta a PllS-o inainte. ~i care este? "Pre eel
ee n'a eunoseut pacat" zic('; pre eel ce este insll:;;i
dreptatea "paeat I-a faeut", adeca I-a lasat a Ii pedepsit en un p;\ctltos, ~i a mud ea un bl,\st;tmat. "Blastamat, zit-e, este eel spanzurat pre' lemn" (Galat.
3, 13), Ctl a mu1'1 astfdiu, e::-;tu eu mult IlHli marc :;;i
mai iUlportant ('a a lTlul'l in mod regulnt, ('eia ('e ::;i
ailll'ca d;lnet a inlelege ziceh: "AseulUttoriu faeandu-se ptma la moarte, iara moartea de cruce"
(FiIipll. 2, 8). ctU'i fa ptul accsta n u erit in ::-;inu lllllYlai
os,lnd,l :;;i lxxleapstl, ('j ~i nccinste. ~i aClIlll gtlllclc:-;;tu-te
sillgm (~('tte ti-a at 'or-daL :\1are h \(,1'U (~stc <It' sigur, (,u
:;;i p,k;),tos fiind s't moaI',t pentl'll ori-('ine; dartl (.;t.l\( I
in( ',1 ('8t(' ~i (Irept ('d ce ptlti IIle9te ac.easta, ~i moare
l)('ntl'll lxt('at09i, ~i Iltl nUll1ai ctl lTlOare, ci in(,;t en ::;;i
Ull ))};\stiimat, :-;;i nu numai en ))ltlsttm1at, <'i inca :;;i dctl'llindu-ni noUl~ prin w'(~ast<l mari Imlluri, pc ('are niei
odakt nu Ie-am a~teptat,-"ea sa ne faeem clreptatea
"' t
Int ru d ansu l'" zlCe, -apOl. ('e euvan
1Ul. DUll1neZeU "
9i Ce mintu ar puteil S{L reprezinte acestea? (:a pr(~
(,pI drept, zice, I-a f;\eut pat~Hos, e[1 pre eei pik,\to~i
sl-i fil(';\ drepli)). Sau mai bine zis, niei numai aceasta
n'a spus, <'i ceia ee era eu mult mai mare :;;i mai principal, (',1<-i n'a pus Ilumai star en. lucrului, ('.i inse:;;i calitnb-a. C;1<-i n'a zi:::;: I-a f<1eut paeatOS)), ci I-a f~kllt
p:'icat, ~i nu numai pe ('eI ('.e n'n. ptlcatuit, ci d1iar pe
cd ('e n'a ('Ul1osC'ut ptu',atul, ea ~i noi sa ne facelll IlU
numai dreptate, ci dl'eptatea lui Dumnezeu. 0\ a lui
Dumnezeu este a(~easta, dlnd IlU din f~lpte, cand Iliei 0
pat'l IlU s(' va g;tsi pe (~a, ('i din char ne indrepk'itim,
und(' dispal'(' tot p,lcatlll. A('easta nu lasa pe om de a
A
154
0111L1A X l
se ingam nt, ca tot cc i s'a, fost htll'i:lzit liind dela Durnnezeu, in aCt'la~i timp H i;ii !June in l'unoi;itinti\ de n 1,\retia (U'datoriu\ui. Drepta tea eea dinaintc 01';\ din lege
9i din fa ptcle legei, pe c:Olnd aceasta cstc clreptatea lui
Dumnezeu,
J j Acestea, deei, (' ugetfmdu-Ie, s1 ne temem de ('uvintele aeestea. mai mult dedl d ' gheena; sit li e sHim
de ac.cska ~i stt ne temem mai Inult de('il t de imp;\ratia lui Jlunmezeu, i;ii StL IlU (Teclern t'tt cste IUCl'll
grozav de a 11 pedepsiti, d de a pa.d'ttlll. Cii da('tl llU
ne-a1' peelepsl el pre noi, de sig ur cii. noi ar tl'elHli s{t
eerem pedcpsirea, ca unii" ('8 ne-am t~l ('ut atd de ll Crec.unosc;Hori fattL de hillei't't\;atoriul nostl'U, Dn('u, acum
:j n~vit a Wlne! 0 ,remee ~Iup~ <:are~ este il~c1rufJostit, :;,i
inCC1 de multe-orI s'a W'lS 91 pc uans ul, flInd en nu s'a
invrednkit de dragostca ei; iartl dan'i poate s'a lnvrednieit, lllSt i-a grei;iit ('U ('eW'I, el nll se Hl<1i ('rede vrednk
de a tr(t1; - apoi oaTe ("lnd noi batjo('ol'im ill l1::;il feliu
pe bunnl :;;1 tilan tropul J)umnezeu, llU cste drcpt de a
ne afundh singuri in roeul gheenii? Stl lllai SpUll lncil;;i
cevil paradox ~i l11inunat,:;,i poate l11ultora de n cJ'ezut.?
1Jai marl' va 1i l11,'\ng;.\el'ca ('clui pedepsit duptl ('e a intar~Hat nhlt de l11ult pre iubitoriul de oameni DUlllnezeu, dnett a r e min1:e,:o;;i va iulli p1'e stilpi'tn, dupl'E~
cum tr('buie a-I illb1, mai mult ('hiar de(' .\t eel ('(. IlU
va fi pedepsit. ~i aC(';Jsta 0 putem vedcit .;;i din o))i::; nuinta ('omun{t, 0\ eel ('e a Ilefh'ephltit pe ('e! iullit de
el, atunci num a i ('ste lini:;;tit, 1'~\n(l se invinov(tte~te pre
C\Ansul, ~;;i Hl' p;Hil111 ('eva 1'.t u. Dupr( ~ ('.urn:;;i n,l vic! ziceit :
155
OMILIA XI
at:
156
157
OMILJA XII
OMILIA XII
OMILIA XII
158
OMILIA Xl!
OMILIA XII
159
160
. _ __ _
_ . . __
._ - - _._._
_._- - ..
OMILIA XII
- . - - -- ------. - ~
OMILIA XI!
- --
101
- - -- ------ -
~i
2B91:t
11
162
OMILIA X l!
OMILIA Xl!
zelo$i: "Prin slava ~i necinste" zice. Dan$ii nu sufer-jau eu voinicie numai cele din trupul lor, ca de pilda
sd,rbile -$i celelalte toate pe (:are Ie-a In;;irat, ci chia r
$i pe cele ee se atingeau de sufietul lor, fiindca toa te
anJ,stea nu-i tulburau de loco Ieremia de pilda suferind
multe ispite, opri<\ dela aeestea, $i fiindca era luat in
Jxltae de joe, ziee,l: "Nu voiu mai proroci, nici nu
voiu mai Bumi numele Domnului" (leremia 20, 9).
In(a $i David in 111UIte locuri se pla nge de ocara ~i
hula indreptate as upra-i. Chiar $i Isai<\ dupa multe a ltele indeamna zieand: "Nu va temeti de mustrarea
si cele deastanga" .
,
Ai vazut prezenta . do spirit ;;i intelepciune putcrnica ~ lattt di el aratA aiei, e;'i, sc{tr])cle $i nacazU!'ile
sunt a rme, eare nu numai cit nu-i hiruiese, ci inca ea-i
$i ingradese $i-i fae mai puternici. Prin expresiun c;),
"cele deastanga" el nume$te 1)(' aeele ce se par a fi
supariieioase, - caei deacestea sunt cde (e au plata. :;3i
de ce oare pe acestea Ie llUme$te astfeliu? Sau e;'i dup;':\,
piirerea celor multi, sau fiindca Dumnezeu a poroncit
d(' n se rugh cinev,\ ea sa nu fip dus III ispita.
163
_.-
"Ca cei ce 111 uri III , ~i iata suntem vii ", a<!el'ii. nt
ni:;;te condarnnati la rnoarte, ceia ('etot net'inste 8 1';\,
Aeeasta 0 spune;:t aI'(ltfmd pe deoparte puterea lui Durnnezeu ceit negraiW., iar,\ pc dcaW:'t parte $i l',lbdan:a
lor ..Glt ,Pl'ivcE;lte din, pm'tea cclor c(' ne pizrnuiesc,11oi
lTlUrm1, ;;1 aeeasta tot.} .0 creel; iartt pentru DUITmezcu
noi sc<.l pam de primejdii , .\poi ar;\t,l.nd ~i ('auza p cmtru
care Dumnezeu Ie inga,duie acestea, a adaos: "Ca niste
pedepsiti, ~i nu omof',1ti", ttI';U,'md prin acestca l~l<l,:
rele cfi.;;tig dela ispitele lor, ('um $i pe dusrnanii lor 1(1losindu-li ttu,tt stt voiascU,
.
"Ca ni!?te intr'istati, insft pururea lJuctiralldu-ne ", (,Vers,10),adcett : de dtrttcei deafal';\ Sll llt('rn
htlnuiti (';'i am Ii in intristare; noi illS\ nu }xlg;lrn Sitll l<t
la aceia, ei ave III intr'una 0 pIa cere nevestejiltt)), Si n'n.
zis "bucuranclu-ne" simplu, d a adaos E;li ('ontinuitatea bueuriei, zi(';Ind: "pururea bucurtmdu-nc';,
en ar puteil, deci, Ii deopotriva eu 0 vieatii ('[Ire de
$; btmtuittt de at-Uea r,~Je, tntl!$i se hm'urtt ; if:: (,(.;t 111<1 i
mare veseli(~ '?
pr~
multi imbogatiml'!,
1&5
OMILlA XII
<
166
OMI,L1A XII
OWLIA Xl!
pr,'i.~ti ea
ca
167
168
OMILIA XII
OMILIA X II
169
bote (da ntelc) delicate, :;;i apoi ar da fOG (~upt(lI' ului , iara
un altul ar pune lemne de stejar $1 de brad; oi hine ce al'
puteit ave,! acela Illai mult dcc.;U acesta? ~irnic, ha ehiar
mai putin. ~i de Ct' oare '?-dealtfi~liu nirnie nu lW lmpi(~
(i<-ctl de a intoar(".c aItmintrdca <1.eela$i cxemplu. Da('.Zl,
Zil'" unul at' pune pe t'o( ~ lemne, iartl eelalaltar asvurlI
hoitul'i de animale, a poi ];l.ilg{l ('a re cuptol'iu ai st;\ tu
eu pi;\("ere? T.;\np;tl eel 1'.[[ lernne, sau I;'mgti, cd e u hoitUI'i ;? De siguT' ctl l,l.ngt~ (~el ('ll lmnne, liill!!!';'\' ac.esta
anle dUp;\ natul'Zt, $i este 0 placut;Vl pl'ivdi::;t(' celor ee
viid, - pe (';IJl(1 ('dttlalt 1win fumul [u'.(']a putUI'OS, pl'in
duho,u'ua impl'Zl:;;tiat;Vt din arcIcl'ea sljngeilli $i a oasdor,
h'-ar alllngil ~i pe tine, ~i P(~ t01;i n~i de pn 1;lng/l tille;
T(~-ai infiorat auzind $i t(~-ai ingl'eto~at d(' a ('.cl
cuptOl"ill? Ei hine, astfeliu SUllt p;'lllte(~(~l(' ("elOl' hogati .
C;ic.iin aSeIl1Eme;:t p;1.nte(',e ll1ai mult putregaiu at' gtlsl
cincvil de('.M, in cuptol'iul ;t('.(lla, ~i vil,ntuI'i putuI'octse,
:;;i scurgt~ ri nc('urah\ ~i IH'etutindelli :;;i in flc~I'are cnhll;t
o ;.ilx'psie "ollstipati!l) mell 'e, dill ('auza l;I('ollliei. C;),(~i
ndiind deajuns (',)lduJ'a ('eh natm'alii spre it Ie mistul
IW toate, toate m;'lnl';\f'ile sta,u in p,lntcc(' 9i prodllc ll1ultlt
gTual;t . (:u (',i' lll put(~il cillevil as(lm;\n;\ p;lntc,'de ;"\,(',(~
l()l"a? Ills;'i IlLl v;\ ingreuiati fat,). de at',e~t(~ vorhc', d
dill';) lJoab' nll gl';i.i('sl' adnv;i.l'ul, dovecliti-Illi.
.\ $;'1 dal'tt ( '.1( 1',(' ar put(l;\ ( ~ illeV;'1 (',Olllp;lI';\ a('(A,!'i! '
p;lntl'l'e? (:;ll~i nici 11II Sllllt de<:~julls ('de SPllS( ', sp1'e a
at';Hit ti<'ttlo:;;iea UllO!' astfdiu de oamcni .. \m g;\sit d('('j
~i 0 alttl koan;i., DUP1'C clIm se int<llllpltl ('u ('culalurik,
ell' S('U]'gPI'0, (';Ind clac;t <.Ll'UIWi intr'unul gunOa(;l de h'iligari ll, de ial'l );\, de tl'estie, )lIletqi de pietr(; :o;;i de 110l't)iu, il infullzi, $i 130 UI'll1;l se scurgc pc (h-~asupra $i:choiu) de mm'darii , (wcasta se petrece $i e u p;lntet"d( ~
OI11ului. e;t fiind inc-his el de desupt, apot cde mai multe
dill ac(:'stu ll1<ttut'ii \)<\loase, v;'1ttuniitoare, cloC'otesc 1a
suprat~tfl. ~ u insu tot a:;;it se petrec.c C,1l I'ni saraei; ei
prec'um p;lf'aeie ('.01e curate 9i Gl'istaline iU9incl din m a t< 'il,
lot' ud;l gr'<ldini $i paradisuri, tot a$;'1 $i pantecele Silradlol' s unt curate de vrisosurile sau I';lma:;;iteI0 din
p;lntcce1e l)ogatilor.
Dartt llU la feliu sunt cde ale hoga1 ilor, sau mai
hine zis ale (~elo1' ('e se dezmiarcltl ~i se in \miheaza, ('j
stint lllcttt'c'ate de lIlaterii g;\zoase, de muC'ozih'iti, de
vt~nill, de silnge ('onl'llpt, d (~ v;'tntul'i puturoase, ~i tI("
170
OMIUA Xlii
--------~ ------- - - -.
- - --------- ------_ ..
OM ILIA XIII
"Gura noastras'a c1esehis. catr~t YOi COrintheniior, inima noastra s'a largit. Nu va st,ramtorati i~1tru noi, ei va stramtorati intru panteeele
vostru '. (Cap. 6, 11. 12).
Povestindu-li lor despI'c ispitele ~i n':kazurile lui:
OMILIA XIII
171
------------------~-
ial~a
nUl1le\,-
"Gura noastra s'a desehis eatra voi, COl'inthenilor". Dara, ziei tu, unde este a id s(.'muul dl"agostci '?
O~HLlA
172
173
XIll
OMILIA XIII
v.
v ,
eu
s\lp<1rati.
v ..... '
Corillthenilor li spune: "Nu va stramtoratl mtru
noi". Nu Ii spune numai etl 1i iube~tc, 'ej c,\ estc 91 e1
i\lbit de di;n~i i, en 9i prin aeeasta s .I,'i atraga inetl mai
lllult spru (htnsul. De 9i unora Ii mttrturise~tc aceasta,
zidmd: "A venit Tit la noi, spunandu-ne noue
jnsu~i
'
174
OMILlA XIII
OMILIA XlII
175
176
OMILIA XIII
1i7
OMILIA XIll
are dreptatea, zicc, (:,u fara de legea? Ce impreunaee are lumina eu intunedeul? Ce unire are
Christos eu Veliar? Sau ce parte este erecUllciosului eu necredinciosul? Sau ee insotire este
bisericei lui Dumnezeu cu idolii"?
'
., . i\i vtlZ~lt ("llrn au pus nurn i I'ile accstca pc fa til,
fllndu-l de <l.Juns spre <:l, l'espinge pe cinevil dela ('011tradul eu cei l'.'i.i"? C.'ici n'n zis: ce impI'cunarc au (:8i
din lumina ('U eei din intuncree? t:i pune inainte ('.hiar
cu:ele eontraI'ieb'i,ti, care nid-oda,t,\ nn se pot inttiJni la
un 10c: lumina ~ i intllnm'c(;ul, Nici n'a zis: Ce unil'e
poate Ii intl'c rei ai lui Chri~tos ~i eel ai diavolului, ci
plln;1,nd inainte ccia ('e (! Itla] ab','ig;'itoriu: Christos :o;i
Veliar - nurnind astfelill pe npostnt, ade('.;\ pe eel ('I' :,,-'a
lcp,\clnt (Ie Cl'e(ljnt<\, dupii dialcdul ebrail'.
"Sau ee parte este creclinciosului eu eel n8eredincios". ,\it-i in fine, ~:n s;\ nu se P11I"'i. (',I el llllrnai cilt acuztl relltateu in mod simplu, ~i <lcluce laude
virtut.ei, pomene:;;t<~ ~i de pel'soarli' nellohlrite. ~i ]l'a
zis (e (dmp;\rtti~ire are cr('dinciosul eu c('l lwel'edin<;iOS '~ :-... (;i pun(~ ]a mijlo(', pl'('miili', zici\nd: "ce parte".
"Sau C(' insotir(~ f'St<~ I>i s('rjc(~i lui numnz<~u I'll idolii '?
~l
12
178
179
0.(1LIA X III
O.IIL1A XU!
apm sa vedel1l ('ele vorhite :;;i sa Ie examinam din amandOl!a p;),rtile. "Strimta $i ingusta este calea care
duce in vieata" (Ibid. 7, 14) ziet' , Dar;), oa1'e cine pu:;;e:;;te pe aceasw. cale? eel ce se dezmiarcla in desfatari
sal! eel ('e tr;lic9te In s;),raeie~ Cel ce este singur, sa~
cel ee duce pc umeri mii de oTeutati? Cel Cp umbla
Itd;\eat, S::'l.U eel (:e, este eu grijJ. :;;i ])agarc de sama. ~
Da\<-.l ('c. neVOle est~ de rat.ionamente, pe cand putrill vem dual' la inseE;ll persoanele ce ni pot sluji de
~xe~mpl~ ~ .sarae er~\ L3:zar, $i inca foarte sarac, bogat
ll1sa ,era :;;1 Gel ce trecea eu vederea pre acel sarae, c.e
Tede~t !a. poart~ s:;t. Dec~, care din ace:;;tiia a intrat intru
Imparat.lea ('ermrllor, $1 se dezmierda in sanurile lui
Ahraam '? Cine se ardel in foc $i nu era sUlpan nici p e
:180
OMILIA XllI
Ol\I\LIA XIV
181
a vea, daeii nu va <lrttk"t 0 mare filosofie ~ Cum va ca111tori pe calea cea strimttt ~ A:;;a dara 8<1, nu purtarn in
gut';', cl'cdintele tuturor, ci sa examinam Iucrurile. Caci,
('um nu este absurd, ea at unci ctl,nd e vorba de bani
noi Stl nu credem altol'a, (~,i &t ne Ine1'edem numai nu,;,
m;11'ului $i caleullllui ti'i cut '? Ial'i'l ctmd e yorba de t'apte,
sl fim atl'a:;;i a$it cum s'ar fnhhnplh Ia eredintelc altora;$i accstca sc petree, eu toate ca noi 11.vem 0 m~1.sur;"t
eXH,ctit in tontc mi;;(~;'1rilc noastre, a vem, zic, hotarirea
le!.!:ilor \) II m oczeesti ~
~ DeacHia va rog pc voi toti, ea l;"lS1l,nd In oparte ce
gil.nde:;;tc cutare sau clltare in a(~este ehestiuni, toate sa
Ie cereetati $i 81\ Ie ciiutati III sfil1tek scripturi, $i g;lsind a(~olo adev,'1rata bogtttic, pc aceasta S,1. 0 alUngall1,
astfeliu stllle hueur.lm:;;i de vc;;nil'.ile hunatlti. O'il'ora
fi( ('a c,U totii s'1 ne invredl1ieim, prin ellarul $i filantropiea DOll1nului 1l0Stl'1l lis us Christos, cttl'lIia impreuIl,l
ell Tatil.l ~i ell St'J'ntul Duh, sc clIvine slava, st'1pi1nirea
i;'i cinsteil, a(~Ulll ;;i pururra ;;i in vecii veeilor. Amin.
(Oa
OMILIA XIV
OMILIA XIV
182
--------------------
OMII.IA XIV
abatut pre voi ~ zice; cine v-a seos din minti ~ Cum de
suntem strimtorati intru voi ~ Fiindc;l mai SllS a fost
zis: "strimtora~j-va in pantecele vostI'u", ;tpoi Hid
araWncl mal inveclerat aceasta, zice: "cuprinde'.i-ne
prenoi", atr<1.gtmdu-i sprc sine prill ascmenea euvinte.
Clei nimie nu ineheag;l pl'ieteniea uti-It de bine, en a
a1<\ eel iuhit, Ci'L eel ee-l iube9te, il dor<'9te foarte multo
"Pre nimeni n'am nedreptatit". Privt9te iar;'i~i,
eum el nu pune binefacel'ile, danl in ucclu!';>i timp cunl
f;li cuv<lntul 9i-l f~Lee inca mai pittcut 9i mai mU9ccltOl'ill ;
tot-odat;'i face aluziune 9i la, apostolii eei minciuno:;;i,
dei zidmcl "pre nimeni n'am nedreptatit", a adao~
lnc;\,: "nim~tl1ui stI'ic~LCiune n'am facut, catI'tt nimeni nu ne-am Hicomit". ~i ('c va SOl zic,I "nimanui stricaciune n'am facut"? .\<lC(',I. 1)1'e llinwlli
n'am ill:;;elab) - dupI'e cum 9i aiurea ziel:': "ca llU
vicle~ugul
in jnimele noaste sunteti, ca Impreuna sa murIm, ~I Impreuna sa ll1VI~m . Aceasta este eea mai
..
'"
"
::~l
183
d;tri~,
a~it)).
adeverjre (suntem incredintati) pentru voi, iubitilor, de eele mai bune ~i eare se tin de man-
184
OMILIA XI\'
OMILIA XIV
185
~i
r\l(lnga,jat~
este la"umplu-
~i de CHl'e m;lllgt"ere~ ne
manganrea cea dela voi, (',;'i lndreptandu-vtt, pr.11 fapt<-~le
voastre m-ati mangt-}iat)) ziee. Aeeasta este fupta eelui
ec iube~tc eu adevarat: de a ~i invinoVl:1ti pentI'llc;'l, llU
este iubit, In acela~i timp 1:;\, se ;;i tmne ea})ll (:umv;\
s\-i intristeze invinovaVtllc1u-i pren multo
De aceia zie(': "umplutu-m-am de mangaere,
tu-m-am de mangaere".
186
OMlLlA XIV
.----- - - - -- - -
familiarizaza, sau jrnprietenef;'te pe btu'hat ell nco~ti CorinthenL Nimie llU faee ~i nu intarc9tc lwietelliea atilt
de mult, ("<1 <1 spune de einevit lucruri Potrivite ~i sc\ntttoase, ceia eo ;;i despre Tit Ii spunc lor, dt "mult mai
nSpunanclu-ne noue dorirea voastr-[l, plel11gerea voastra, rivna voastra pentru mine, in
celt eu mai mutt rn'arl1 bucurat". Acestna toate I-au
Imnn'at pre dill1sul, I-au l1I(lng,liat. _\i V.IzUt cum (ILl
l)(~
(Eltllt(h't~(l~'1), -
OMILIA XIV
~ - -- -- ---. ---
--. ---
.- .
1S7
-- ----~- -
188
mllLIA XIV
-- --- - -~ -----
-- ---~-- ~ ---- --
-- - --
OMILlA
xv
189
OMILIA XV
fAptul prin mai mu1te idel. !;li n'a zis: c{i. mai 'nainte
rna cftiam, dara arum nu rna caiesc, jnsa cum ~ "nu
ma caiesc acum, de :?i rna caiam". De ~i ahitea
191)
OMILIA
xv
OM ILIA
pocainta".
xv
HH
w~easta,
(Yers. 10). ((lk ,lcciil, zi<"<', df' :;;i m'am (',\it mai 'Iluint(~
ell' a vedeh frw'tul, ~i dtt (1(' mare (~st(' ('i\'$tigul, totu$i
aeum nu mu (',i\ies('. (:il('i i.l9;'t est<' intristar('(t cpa dupre
I )umn(zeu. ~i in fine llIosofeazi'i pentru intristare, artbInd cit nil in totdennnn pa estp. j'(il, ('i num;li ctlnd
('il ('sft clupre ItlllH. Deci ('.c va Sit ZiCit "intristarea
lUll1ei"? ]hdl b' intristt'zi, zic(', (Ii' hani, d(' slava,
p(ntru ('d ('(' a Pitl'ilsit lumen, Stu pcntru eeJ mort,
toaf<' ilcest!'a sunt clupre lunw, :,;au intl'istttl'i de ale lumci. I)e accia si moartp lWTi'azit, (:i.ki ('('I ('(' estc intristat pI'lIh'u sl;tVit, iIlVi(lie<lzu, :;oi ('st(' silit (k multe-ori
de a St' pr;\))U~i :;oi it "'f' pierde, (~a d(' piI(lit intristarea
eu carC' s'a ]'ntristat Cain, Isa Y, :;;i altii. Deci, i\('.(,asta 0
nump:;;k ('I intristare a lumei, sau dupre lume, ('are este
spre Yiltilmar('a celor inh'istati. Dar,t impih'atf' singura
numai intristan'a dupre DUI1111eZeU ('stc folositoar(', iara
a('casta SC' inv('ckn'aza din ('81e ce urmeazu. Cd ce se
intrist('aztl <1(' pier(\(']'('a hanilor, nu inlatur:1 paguha.
.Cd ce S(' intristeazil ]lentru ("d mort, nu-l poate invie;'t.
Cd ce se intristeazCl j)entru boala, nu numai (o.;''i nu se
vindC'('u, ci incil mai mult iritcaza boala. eel ce se i'ntristeaw ins:1 pcntru pacak, este singurul care se folos('~te eu cevi.'t din intristare, eiiei cheltue:;;te a$a zicand
~i nimi('('$te pacakle. Dcci, fiindci.\ pentru aceasta a fost
lll'egatita doftoriea, alloi numai aici are putere :;;i J9i
<.tl'ata talosint.a, pc <,and in ("elelalte dliar vatama.
dahl ('5 Cain, zic(', fiindc;':i nu a fost aprobat tk
192
OMILIA
OMILIA
xv
Durnnezeu, erh intristat. ])~trtl nu de ctG8(tst,l erc{ it ttdstat, d pentru crt vede,\ pe fratele &\u stra.lucind.
Dar,l, cla('A el simti~t elurcre de aceasta, trebuih ncgre::;it
a-I irnit~t, i:;;i a se Imcurh cu aceIa; - (ku','\, acunt ul intristtll1du-se, a aTiHat cit en\ intristat dupre lumc, im';\
nu dupre Dumnezeu. Nu ins{l tot a~;\ ~i David, nl! Petru,
~i nici unul din eeata drept.ilor. Ue aceia d;\m;;ii er;w
totdeauna in c;}$tig, fie Crl se intristau pentru propriilc
lor piicate, fie (:,l llcntru pacatele strclinc. De $i dcnltfeliu, ee estc rnai grcoiu ca intristarea'? - dar,'\, t'll tonte
ucestea cfll1<1 C(t este duprc Durnnczeu, oste mai bllllit,
decat bucul'in cea, din IUn1o. PentrlH ';,\, intristal'ca $i }JL\( ~ llri ea aceasta n lumei se smr$<lse eLI nimlc, pe C,hld
intristar'ca ceil dupre DLUnllezcu "pocainta spre mfll1tuire fara de cainta lucreaza". Luerlll millunat al
aeestei intristiiri oste, c;\ nki nu :::;e ctlie$te dneV;'l fiinc1
intristat astfeliu, eeia ce ff)rti (',U sarntl estc pnrticulm'itaton intristarei lurnc~ti.
Ce poate fi rnai de dorit ca ('(l$tig<:ll'ca unui copil ?
Si ee ponte f1 ri'lai sm.siitoriu en moart<'"l unui aSerneIte<:L
(~opiU Dara eu toute 'acesten purintii lui in toiul jalailiei neput;}nd suferi pe nimeni, $i bt'lt;ll1flu-se ('u pumnii,
iabl c<1 dupa trecere de timp ctt'e;;tiia se caiese, fiin(h','\,
s'au intristat peste m;bUr[l, Cit uniia (c n'all l';I~tigat
nimie de a.ici, ba inca rnai mult s'au v;)t.lmat. Nu tot
a$<1, este 9i intristarea ce~l dupre Durntt Cz('ll, ci <lCC<'I:3ta
are dOU[l illsu$il'i bUlle: de a nn fi biruit cillev;1 din
C;1uza eelo1' pentru cal'e este trist, $i 6i accast;'i intl'istare S8 sf~1r~a~te in mfmtui1'e, in tirnp ce intristaI'ea
lunwasc::l este lipsihl de amandou(t acestea. Fiinc1cc'\ S8
lntristeaza nniia ca ace~tiia, $i durn'\ intristare foarte
mult se imputineaz~i $i se aeuzel pe <I ~ln$ii, <111n<l prin
aceasta dovada cea Inai mare, CLl ('cia ('C ;Ill fikut a
10st sprc vat1lmarea lor. Pe caml ce;\ <lupre Dumnezl'u
eu totul din contra, pet Itru care ~i zice : "poeaint,a
spre mantuire fara de eainta luel"eaza" , - cit(:i
nimeni nu S8 va imputim\ pe sine $i <lesnihl:'ijdui, chtc<~,
se va intristit pentru pacat, cladi S8 .iale$te 9i sp urnile~te pe sine. eeia ce $i f()rici~ul Payel spunand, nu m'e
n evoe de a aduc8 excmplu 11m alt't parte l)entru n'le
spuse, ~i niei a pune la mijlot:istorii vechi pentru (:ei
iutristati, ci chiar pc Corintheni ii <1;'\. de ('xemplu . ::-;i
deja ('eIe ce au fi'lcnt, de)('\, ; I ('e)c';) , zit ', fh'i dOV3dii ,
xv
nll numai ca nu v'a ad us In halul acela de a vi'!, impuiinh ~i desn(tdajdul, ca cum ati fi facut aeeasta in zadar,
ei indi v'a facut ~i mai incl<'\m;\natiei. Dupa aeeia m ai
departe spune ~i dovezile sirguintei. "Ci raspuns " ,
sau justificarc catrtl mine, - "ei manie" sau ingreto~;.lI'e catrtl aeel paclHos, - "ci frica" - c':1<.;i sirguint<1.
aceasta a 101' ~i grabniea illdrevlare era.u dovada unOl'tt
Ct~ aveau frici1.. !;)i ca s:\ ntl so para etl S8 ing..l.mftt ::;i
so tI'ufc$te pe sine, pI'ive~te (;it de iute a indreptat
Yorba, zieand: "ci dorinta" - de mine' - "ci ravna "
at!ee':l zelul cel citr,\ Dumnezeu. "Ci izbanda" sa u
r,'\zbunare, fiind e;), at.i rtlzlllll1<lt legile lui !lllumezeu eele
I Jatjocorite.
ar~Hat
pre
VOl
curat.i a
13
19J
195
OMlLIA XV
OMILlA XV
Pi'opct:;;ir(~a lor, dela ace lea tocmai araw. Cet el Ii vorhe:;;te fad sfieaht tot adevaruL El nu se dii in laturi
catu:;;i de putin de a Ii face pe plac, d'tnd trelmiit a face
aceasta.
Dar;l, el care spunea mai sus ca, "cel ce se li-
:lU
i;:m\~i:
pUS
196
OMILIA
xv
- - -- - -- _. __ .
(J.
Timoth. 6, 8). Dcci, illhlca ('stc agricultm<l, a doua tC'satoriea, a treia zidariea, -- iara ('ea mai de pe urmtt
flecat toate estn eiubota riea. Prilltre Iloi sunt multi, lie
snrvitori, fie agrieultori, c<.ui traicse f;lrtt de indi.lt,lmintC'. A:;:;\ dara acestea s unt mc:;;tC'::; uguri}e c('le trehui-
OMILIA
xv
197
(;'titigul .lela aceasb\ stiip;lnire, a adaos zicllnd, 'Ct1 sttlp;'ll1itol'iul este slug;\ a lui ])urnnezeu ::spre bim): "sluga
vostd
.
. , . ,si
lwe invatatorij
V~t
supuneti, lor, ca ii
198
OMIUA xv
- - - -- - --
--
OMILlA
- -- ---- -
xv
199
ce sade~te, mel eel ce uda este ceva, ei DU1l1nezeu eel ce da ere~tere" (1. Corinth. 3, 7), zke.
200
O~lILlA
xV
OMILIA xv
201
202
OMILIA XVI
OMILIA XVI
I) Nota. In editiunea sf. Chrisoslom, fraza dela inceputul pasajului 13. Pentru aceosta lle-arn mdllgciwt de mcillgderca 1Joastrit",
face parte din vers 12.
OMILIA XVI
203
caei v'ati fost intristat spre pocajnta" - $i i:lri\,ca "de ~i am seris voU(~,
nu pentru eel ee a nedreptatit, niei pentru
eel ce S'i::!, Jledreptatit, ei ea sa' se arate catra
voi sirguinta noastra cea pentru voi", la urrna
tandu-li dragostea sa, zice
"ca s'a odihnit duhul lui de catrA voi toti ". ~ 'a
,,$i inima lui mai mult este spre voi, aductmdu'si aminte de aseultarea voastra a tuturor" '(,Vel's. 15). Aeeasta provine dela eel ce la uci,\
~i recomand~i pe eineva, ea taa rte infierlxlntat de dragoste ~i legat de dan$ii. Si n'a zis: draQ'ostea lui, ci
a intrebuintat 0 a lt<\ expi'esiune, ('e are n1ai multi\, em-
204
OMILIA XVI
OMILIA XVI
205
ca
eu mustrarea, ca nu eumvit treCitnd deodatil deja must1'are la st~Huirc s:i-:;;i filctt euvantul eu anevoie dc primit, ci induleindu-li mai 'nt<ti auzul, Si\ Ii pregtlteasdt
eu aeest chip calea varenesei, sau a sfatullli ce urmit
a Ii da. Ca voia a Ii VOI'lli cIesprc eleimosiIl<l, pcnt1'u
care apucclml mai dinninte Ii-a zis: "Ma bueur ea de
toate am naclejde spre voi", mc;tndu-i mai binuvoltori spre aeeasta, din suceesele lor de mai 'nainte. ~i
n'a spus deadreptuJ: dati eleimosim\)), ci prive:;;te intelepeiunea lui, cum it pregtttit yorba pc departe $i eu
multa maestrie. ,,~i aratam voue, fratiioI', de eharul
206
OM ILIA XVI
OMILlA X V I
ltV
arata
anume
acest ehar, zic~tnd: " cv
JU mteu 111U a
ispita de llacaz prisosinta bucuriei lor" (Ve~s. 2).
Ai vi.:iwt intelepciune ~ :-'.fai 'ntai el. sl?un.e nu cel~ ce
avea in gaml $i voia, ci altceva ma~ dmamte, ~a sa .nu
S8 para :ccl intra<lins face aceasta, CI dela 0 alta ordll1?
llc idei vine si la ceia ce avea in gand: "intru multu
ispita de nacaz " " - ceia ('.8 si Macedonenilor scri.
inel Ie zicC'it: "Ul'matori v'ati facut Domnul~l,
primind cuvintul intru nacaz mult, .cu bucurl.a
Dnhului Sfint" ;;i iar,\;;i "ca .dela VOl s'a V~stl~
cuvantul Domnului, nu numai in Macedoma ~l
Ahaia , ci si
voastra cea
. in tot locul credinta
'
intru Domnul a ie~it" (1. Thesal 1, 6. ~) .
Dara oar e ce insamna expresiunea: "mtI'u multa
ispita de nacaz prisosinta bucuriei lor"? (~Aman
doua, zice, $i nacazul, $i bucuria, Ie-au av ut prm exaO'eratiune. Pentru care $i era curiozitatea cea mare;
~deca ca, dintr'atatea ispite $i I1<1cazuri, Ii-a u izvor~t lor
abita prisosint3, de bucurie $i mult3,mire sufieteasca. Ispita $i nacazul nu numai ca n'au zamislit 9i pricinu~t
lor vr'o scarNi, sau suparare, ci inca Ii-au $i devemt
rnotiv de bucurie - de $i acele ispite era u atilt de mario
Aceasta 0 spune,l, mangaindu-i 9i Incurajandu-i de a fi
ft
207
OMILIA XV I
208
209
OMILI A XV I
acest pasaj, ci cl~inT ;;i prin toate cele ce unneaz,l aceJa;;i Jucr LlI il pune de fa11i: "v~io~i
f?st"" zi~e. Iatt~
$i a doua exageratie. "eu multa rugammte (\. els ..4).
Iab't $i a treia, $i a patra. "Rugandu-ne pre .~Ol ".:
Ic\.ti~ $i a cineea. ~i toate acestea se petrcc.eau fund 11
intru IlIulb\ ispita, $i in s<lr5cie. I?a.r~~ ,:~cestea sunt :\
~ei.l,sea $i it $aptea exagera!-ie; - $1 totm}1 e ll exngeratJe
di:ideau $i chln$ii.
v
..
\ poi, fiinde,\ ;;ll:easta mai ell sarna v~la vel. ~(l J)l'eg~t.teasca $i ~Iin partea (.:OlJnt!len~lor~ aclceH sa-: fat:\. d~
a dh de bmw voea lor, mta ('a starme$te as upr~ a(estel
idei, zic,l.ncl: "CU multa rugaminte" $1 "rugan(~u-n~
pre noi ". Iku',\ de ce se l'ugau d(~ df'\,n~ii ~ "Ca. sc~
luam (pdmim) darul, zice, ~l lmparta~lrea siu,] bel
cei catra sfiinti". Ai vttzut cum ianl$i innlt<'.'t i'aptul
acesta, numin<l (;leirnosina neelora eu numiri, de~~ul (Ie
respectabile ,;-;i frumoase ~ - d\ei de oarece c1an$ll er,lU
ravnitori ai Lluhurilol', mHostcniea 0 lIume$te char, S Ill
dar, ca astfeliu chll1:;;ii 5<\ a lerge ~pre milostel1ie; - $i
iar,l $i 0 mai nurne$tc imparta~ire.' Cit astfeli~l ~v~ nne
di'tn$ii ett $i iau, di ;;i pl'illleSC,$1 ~lLl l:ur~mu ca c.I<I~!.
(])e aceasta ne rugau pre noi, zice, en ~il llrllTlll11 0 asti('hu
de slujl><'.'t din partea lor.
.
Si nu precum aveam nade,lde"' (Vcr3. 5).
Acea~ta 0 zicu $i ell lll'ivire ]a ~~tl~tihltea <ljllt~K\~'elo~"
cum $i la ispitele c(~ Ie indurau. ~I~1 n'am v flv 1~'ldilJclU1t
noi, zice, ctt gusindu-se intr'o astfehu d~ sar~~clC, .ne-a~
fi putut m,}ngi'teA. at<\t ch~ mult. D.ara apOl cl.l:ar $1
irea si
sirO'uinta
lor uentru . vlea1a
coa
vnto3]'e,
1'J10'riJ
D
,
0
,
'
.
.
apostolul 0 a vindecat, zi<.;,lnd: "CI smgurJ pre sm~
s'au dat lntai Domnului, ~i nou(' prin voea 1m
DUlnnezeu". (dn toate zice elU fost asculttttOl'i, rllai
mult decat am a~teptat 'chiar:~i nici pentl'u. ctt f6ceau
mUostenii, se leneveaLl in fac0.rp(J cdo~'lalte faptc lJync,
ci mai 'nt;'lj (1e orice ii S'[lll (lat pre sm e Domnulul).
.
DarE't oare ce va s\ Zic~l: "singuri pre sine s'au
dat Domnului"? '~i-au pus ntlchjdea in Donm~l, s:~~u
ar,1tat incercati in eredinta, au aratat 0 mare.l~arb(llle
in ispite, demnitate, bl~nd~t~l,v d~ag~~te.' ('u,nl ~l
!<?(~.!~
c.d('la lte fapte buno bunuyomta ~l OSll dw. Lt
set. Z I< <l
ay
"cl
ll;
210
2t1
O;V(ILIA XVI
.OMILIA XVI
----------------------
--------------------~
1) Pm'tea
v,
IIW1'aW.
212
OMILlAXVII
OMILIA XVII
OMILJA XVII
213
aratam voue, fratilor de clarul lui Dumnezeu eel clat intru biserieele Macecloniej", iara
mai pc urma :;;i dela laudclc lor proprii, zieand: ,,$i
precum intru toate prisositi eu eredinta) ~i eu
euvantul, si eu stiinta." Ca mai mult poate intarita
pc eineva aceasta,' eanel adeca cl se pleaea prin sine,
decat cand se plead\. prin altii. Dupa aeeia apoi el trece
Ia insesi principalul sfc.tuIui ee urmeaza a Ii da.
OM ILIA XVII
215
2__
14___________________0_~_IIL_I_A__X-~\!_II_________ ____________
- ---
"ea de este pusa imlinte os<1rdiea (bunavoin(a), precat are cineva este bine primita, iara
nu pre cat n'are" (Vers. 12). Priv8$te la dansul in-
fapta cea buna a voastra &l r eman';-l, sau sa se ma rgineasca numai la bunavointa, ei &l'$i ia plata $i din faptc.
- --
- - - - -- -- - - ---'---'------
-----~~---,----
(bunavointa), pre cf'tt are cineva , este bine primita, iara nu pre cat n'are". Nu te speriec\, ziee,
216
OMILIA XVII
OMII.IA XVII
C<:1
217
i-c:
ca
218
OMlLIA XVII
OMlLIAXVII
219
~~-----------------
::,i odata, ~i de doue ori ati trimis cele spre trebuinta mea" (Filipp. 4, 16), :;;i im'{t:;;i: "Alte bise-
220
221
OMILIA XVII
OMILIA XVIII
OMILIA XVII!
222
- --- - ------ - -
saloniceni. Si pri ve:;;te Intelepciune la dansuJ, caci a1'atand ca luci'ul acesta este al lui pU~1l1~ze~, el este care
si multame:;;te celui ce va da, a:;;a ca :;;lrrll1 aceas~a e~
fi indeamna. ((Ca daca Dumnezeu I-a n:n:;;ca.~ pe T~t $!I-a trimis la voi, apoi insm;;i el cere prm lIt. Decl sa
nu credeti ca faptul acesta este o~n e~esc).
,
Dartt de unde sepoate wodea ea Dumnezeu I-a l~ldemnat pe Tit Ja aeea:sta Y "Caci. inde"mna.re~. aceJa
a primit-o",. zi,:e, ;;1 fi.md mal os~:du~tOl m, de
buna voie a le;;lt la VOl" (Vel's. 17). ~~ prIve:;;te cun~
11 arata $i pe .Titindep'linin~ cele vale l.m Dun1l1eZeu',:;;1
neavand neVOle de a ltn. Insa dam a $1 ~IJUS de .chal ul
lui Dumnezeu, totu:;;i el nu Jas~ ?1 y:~tul sa ~e a 1m Dum:
nezeu ca $i prin aceasta iara$1 sa-1 .atraga sl~re 0 mal
mare'dragoste,.zieand ca.$i d~la sine sll1g~r s'a ~nden:\lla.t.
8i fEnd mal osardUltorm, de buna VOle a le;;lt
la voi", - adecit ((a pUS mana pe !ucrul aeesta, 3: sari't
in sus pentru strangerea. ac~stor a,Juto~re, a (~onsIger_~:t
slujba voastra ca. 0 fol<?Sll~t~ a, sa; -:;;1 pel~tlU ca ~.va
iubit mult pre VOl, apm mel n a fost nevOle. de ruga:
mintea mec\, iara dadi a $i fost l'ug{,~t de. Iml}e, tOtU:;;1
nu prin aceasta s'a mi:;;cat, ('.i dela sllle :;;1 prll1 charul
lui Dumnezeu.
.
8i am trimis impreuna cu el ~l pre fl'~tele, "ei caruia lauda intru evanghelie este peIn
toate bisericele" - evers. 18). Dartt <:ine. este acest
frate ~ Uniia spun ca este LucLt, pentru..IstOrtea 12-e Cal'e
a scris-o (Faptele Apostolilol');. iaril: ann. spun ca .<:IE fi
Varna va -- fiindca Pavel clllai' $1 predica nescrlsa 0
nume$te 'tot evanghelie. ~i <1e ce oal:e n'a 'pus nun:el~
lor ci face cunoscut pe nume numaI pe. TIt, pe cal e I
lau'da si dela conlucrarea lui in evanghehe -;- de oar. c:e
era atit de trebuitoriu, 111 cat Pavel nu putea fa,ge mm:c
mare si insemnat - dupre cum zice : "Ca neafland pI e
Tit fratele meu, n'am gasit lini;;te cu d~b~l ~1e~" ' ..
in acela~;;i timp $i dela c1ragostea ce .avea .catra dan:;;ll,
dupre cum $i zice: "ca inima 1m mal mult est~
spre voi" -:;;i vchia:r: deb osar?ie~ _lui pen.t~u ace!"sta
fapta."De buna VOle, zi\e, a l~;;lt ~a.v.OI .. Dara l?e
ceila lti nid nu-i recomanda la feliu, $llllCI nU-I pune G~
numele lor. Deci, ee am pub'[t spune ~ Poate ca ac-e~tl
"
223
- - --
224
OMILlA XVIII
OMILlA XVIII
, " ,
- -
225
--
vel ~ N'a zis doara: s<.\ piara $i sv~ fie blestemat eel ce
ar voi st~ banuiasca a-7~L ceva; 'intru ciH nu ma va mustra eugetul meu, nici-o vorbtt nu voiu face de eeia ce
lJanuiese, ci eu eat erau dun9ii mai slahi, pe aVlta ~i
el era mai lngtlduitol'iu. Caci pe celbolnav :;;i neputincios trebuie a-I ajuta, iar{~ nu a-I prohozl. De $i,
(Ie care pacat suntem noi de parte pe atat, pe cc'U era
el departe de 0 astfeliu de banuiala ~ Cil,chial' (lemon
de a1' fi fost einevit, n'ar fi banuit pe acest fericit de 0
astfeliu de r ea eredint.<t. ~i cu tonte aeestea chiar a9a de
departe fiind de 0 astfeliu de banuiala uricioasa, toate
Ie face :;;i Ie Intreprinde, ineiU niei maCal' umbra de
banueala sa nu deh catu:;;i de putin, celor ce s'ar incerch
de a nascocl. eeva r<1u, $i nu numai ca seapa de invinovaliee, ci ehiar :;;i de hule, 9i de ori-ce Ilonos, $i d e
cea mai mict~ hanuealti,
,,~i am trimis impreuna eu dan~ii ::;;i pre fratele nostru" (Vers. 22), latA iar;"~9i 61, pUlle $i pe <ll-
~l
intru voi
226
impreuna lucr~ttoriu" eVel's. 23). Darc]. oarZt ee i11samna ,,~i ori pe Tit"? Dad trebuie a spune eevit,
zice, acestea am a spune, ca este sotul meu, :;;i In voi
lmp1'8Ulla Iuel'cHol'iu)). Sau Ci'i poate di spune, cZt dac;]
yeti face cev;\ pentru Tit, aeeasta 1l'0 yeti face cui s'ar
int~lmplit, dici d este tovarl\:;;ul meu .. $i parandu-se Cit
prill ace-ste vod)(' 11 hlucht pre (teela, el inalVl pre aee:';itiia, ;u'atanc1u-i cum dcln9ii se gttsesc fat;\ de Tit, indtt
(";\ Ii este cleajuns Slll'(~ a-I dnstl pre acela numai faptul
(,,] il arab'i it fi tovartt;;; al stw. 1n3(\ nici eu nceasta IlU
s'a multamit, ci a mai adaos 9i alt-eevit, zieund: ,,~j
intru VOl impreuna lucratodu". Nu sirnplu lue1'tltoriu, ci (<ill celt' ci'itr,\ voi, in prOl)(\;;;irea voastrii, in
inaintnre, in drap:oste<t, in oSitrdia cea catr;] voi - ceiGt
c(' mai ales ar fi- putut a-I apropiea de clttw;;ii.
"Ori fratii vo~tri". (6au despl'l' altii, ziee, de yeti
vOl a auzl cev~l, apoi ;;;i Clcc,;;;tiia au cell' lllai tllari drepturi ell' recOJnandare ('cHl',\ voi, tiindctl ~i ace~tiia, zk(~,
"sunt fratii n053tri
~i
apostoli ai bisericelor",
clcleci\ d(' hiserki trimi:;;i. ~lHi de}Jade it poi pun .. eeia 1'('
este l1liti mare dectlt toat .. : .,Slava lui Cbristos",
adecil, ('('ia ce se fac(; acestora, Ia Chl'istos se rapoarW..
Ori (,,\ yeti vOl a-i pl'imi ('il apostoli, zice, ai bisel'icelol',
od Cil fratL (wi C;'l 0 yeti fitc(' spre slav~l lui (:hl'istos,
multe pl'icilli Yeti avei\ Spt( a-i iubL Pentru Tit am it
spune (';\ ~i al meu tovara::;; esh', dcll'tl ::;;i al VOStl'U iuhitoriu; ial'a l)(~ntru ae('~tiia ctl sunt fl'ati, ctt sunt apostoli ai hiserkdOl', (,t sunt siava jui (:J1l'istos.
Ai Vi]zut cum ~i (k aici se illv{'del'(~aZ;l (.,] ilCl'~tiia
era u lw('unost'uti lor? Daca iU' ii fost ('unoseuti lor, de
sigu!' Gt i-ar fi'impodobit eu laude de aedea (~U earl' a
impodobit ~i pre Tit, - zic acicctt de dragostea aceluia
cUtra (l;\n~ii, - (liml fiinddl j'II(',\ nu Ii prau cunoscuti.
apoi ca WI' f1'ati primiti-i, zit:e, ca pre apostolii bisericelor, en pre cei CI:' luc'l'('ilzil sprl' slava lui Christos)).
Pl'ntru care adaoga: "Dl'ept aceia aratarea dragos-
~i
OMILIA XVIII
OMILIA XVII!
nun noi, nu CUlll s'ar intampla ;;;i in zadar ne ma.ndl'illl ::;;i Ill' Eiudam eu voj; iadi aecasta 0 vetj dovedi,
dac,\ v<'ti arath l'at1'a t[;tn~ii dl'agosteil. Dupc\ aeeia
227
0 face mai infrieosata zieand: "lnaintea fetei bisericelor", adeea in ~lav'a 9i in einstea
228
OMlLIA XVlll
~~
-- ----
-- ---- --
XVIII
----- - - - -OMILIA
- - ---
229
a af1at c.c:rit din. cele d~ folos. dela socrul sau 1), ceia ce
:1
n.u $~le3:t,~pOl cu atat mat mult ar putetl fi aceasta
]I: lnserlciL ~l. cu poate fi, c1aci't ceia ce a $tiut necredin.n
:sa
I) ,'Vota.
230
OMILIA XIX
OMILIA XIX
OMlLiA XIX
- _ ._- -- ..__._. .. _-- - - - -----
23t
arat<'t lumei mai pre jos de bunul 11UITie ce-l are. Tot
fitre aceasta Hind' yorba 9i de invinov,lt,ire; <:a gr\'le9te. t1'ectmd eu vede1'ea ceia ee a1' vOl 5<\ spunrt. De
<'lltmll~trel~a. aceast~ ~l1'~ 0 l]-mr~ putere asupra au(litorulUl, CaCl de pllda Jude('atorlUl v;:iz~lnd m;'irinimiea
acuzntu!ui, l~t urn;tt nid 11u-l lnai, bt"muie;;te. Cit se g;:\.l1de9te,Z](> ~,a daca ('el c e ar avea multe de grait 9i nu
spune Illlmc, C'Ulfl a1' puteit el sit plAzmuiasC'1.t cele ce
nu ~unt '? ::'1 pril~ at.e~1.~ta dtt maio mult (1, se in telege ,
decat a se vorl lJ, :;;1-;;1 'ldaoge slllgur la Imnul S,tu
renume. Aceasta face ;;i Pavel de multe-ori, si cclnd e
yorba de sfat, ;;i chiar 9i (";'tntl e Yorba de la'ude, cc.'td
dUPit ce sPl!.ne:" ,,?e pdsC?s este a sed voue", priV8;;tC ("urn II sfatllle:;>te l1lal la vale.
~c\
232
OMILIA XIX
OMILIA XIX
'
}'
..,
v,
puter'e voiosi au fost, eu multa rugaminte rugi'tnclu-ne pi'e noi, ea sa 1uam daruL ~i impartasirea slujbei eei eatra sfinti. inei'lt am rugat
pre Tit, ea pl'eeum mai 'nainte a Ineeput, a~a
s[t sj savarsclse{t intru voi darul aeesta". tot a$''t
9i alci ziee C<~ "am trimis pe frati, ea nu inde~ar't
sa fie laucla noastra", ~i s'ar pareA C,~t se pune PI'(:
233
~i Ci:\
ad~cav ((~'al?
spus ca yeti gaU, ei, eet ati fost g"t,tit totu1, ;;1 ca mm,Ic
nl! va mai lipsa, Aceasta, dedi, VOIesc a 0 dovedi prl~1
fitpte zicc, Ma i departc apoi, ehiar se m~lTe9te, 1}eh-::
ni;;tea lui, zidtnd: "ea nu eUll1va de VOl' vem un-
1) Notl!. [n editiunea sf. Chrisostom versul ace~ta suna astfeliu: .Deci am socotit de nevoie de a trimite pre {raft mai 'na.ir/te,
c'! sa gtUeas('I'i eGa mai 'nainte a voastru b.ine-cuvantare.,," ~stfeliu
ca expresillnea ,(( tllriemnri. pre (Tali" din textus receptus hpse~t e.
234
OMILIA XIX
235
OMII..IA XIX
tot c1cciasi
Ai V;lzut (Oil,,
, , ad ee<l stL llll fle (litllSii
"l'l1$illatio
.
expresiunea lui de rnai su~: "de PI'JSOS este a SCI'I
vow~" cstc un inceput de sfi:Uuire? Ai v;hut nlte a
spus e1 pentru aceasb't slujb,\ '? Pe 1c:'tng;\ ac('stea apoi,
S8 mai poute spune $i ac.eia, (otl spre a nu S(~ P;\l-c;\ ('.;\
S8 eontrazice spumlml "de prioso,:; eoste", ~lp~i :L tn~("llt
CLl vor]x~ ]n. gmha, la bUl~:"~-VOlllt~$l I~~ <In rlll~Ie,~o Io~:;
ea astfehu prill acestea sa-l pregate?tsca pe dan$ll. ta
aeeste trei Iucruri Ii cere e1. Dealtmmtrelea acestea h'-a
pus In rni$care $i Ia inccput, etlei (';luofl ZleC ("{L "S~~
intru muita ispita de necaz prIsosmta bUCUrJel
lor, ~i saraciea lor cea adanca a sporit spl'e
bogatiea bunatatei lor", ni~Tlic ::.d,t/l IlU SpUIl~~, (~e(O;h
ctL au (\at 5i mult, $i C.LI bUCLIr18, $1 m grahn, $1 ("(I lIU
Jlumai (0;\ riu s'au intristat dctncl, ci $i nlnd au fost ill
ispit( - c.eia (0.0 est.o mai gI'CLl dec;1t a elit - llU S'cIU illgreuiat de a face aeeastao ~i 8xpresiullt!<l "s'au dat
pre si ne noue" nrntti $i hLlna-voint;1 de (\ di'!, in (wcla;:i
timp si marea lor noedint;lo Dpci ~l uki tot aeeia fan)
I;'iimkA d;'irnici ea $i bUlla-voiJl1tl sunt (Oontnuoc, $i
fiindc,1 (Oel (Oe el,\. mult de multe-Oloi se intIoisteaz,l, ial o,'!.
eel C8 I1U voieste a S8 intl"istL <l;1 mai PUtill, privcf;'te
cum se il1gl'ija$te pentru lie-care din acc::7tiiu, ~i ill(:,1
("L1 intelep("iullea (Ouvenit;\. luio El n'(\ zis C;I a dil P~ltlll
si eu l)lln;\-vointli ('ste rnai bine, (h ~(O;H a tla I1lUlt::;;1 eu
siUt, - Hinde;l. d~\nsul voi;1 de it chl 9i InuIt, ~i (OU l.nI1,IVOinttL, insl I"lml? "Sa gateasca cea mai 'nainte
fagaduita a voastr~l bine-cuvtmtare, ca S[l fie
aceia gata, a~a ca 0 bine-cuvantare, iadi nu ca
o lacomie" i\Iai int;}] d jncepe deJa (Oeia (Oe ('ste 111ai
pHir.ut 9i mai w;;mo, dela a nu dit de sila, ('ad "este
bine-cuvantare " , ziel'o ~i pl"ive::;;te cum amtil l"odul
bunei-vointi invC'l"zinu indaW, iar;\ pre eel ee dan nl.
incarcati de hine-euvantllreo :)i eu c1enumirea i1("casta
i-a de9teptat, fiindc':L nimeni nu d{t bine-cuvLlntarc (u
intrista,re sau sdirJ)~\o Si nki nLlmai ("u atMn s'a mllIt:'imit ci a adaos: "iai~a nu ca 0 lacomie". S;\ IlU
va in~ohipuit.i, zic!', l"a prirnim. aceasta ca impin$i de licomie ci ca lW faeem voue motiv de hilW-(Ouw\ntare.
Ca la~omi8a este a celoroee dau raTa de voie; a$<\ dL
eel ce d;\ eleimosina mn't voie, l;\(Oornie d;I o
0
o.
crt
0'
236
OMILIA XIX
O~IILlA
JlU
XIX
237
238
O~J[LIA
OM ILIA XIX
XIX
239
~i ll1il'<H'lllo~.
C;ki, nun <1(' 11'a zis (';\ - dUPl'(' emn ciliaI' el';'l natllral 8<1 ('ugete, (,el 0 fE-meie 1)arIJar;l $i de aIt neam(.;\ dac'tl ai fi PrOl'()(', nu <1i avp;\ nevok de mille; 9i
(tW;l ai Ii pl'id('J1ltl lui Dumnezeu, nu tc-ar il tl'ccut el
t'll V('( klCil. Fie! ludf'ii pentru p;katele 101', poal'h~t l'U
ck'tn:;:.ii ;lI'C'<lSt;'\ pedeapstt; dm';~i acesta ('lUll, ~i din ce
('cwz;'i sufere ~ ~imi(' din acestea ('a n'a ('ugetat, ('j i-a
dcschis lui ('asa sa, iartt mai 'naintl' de castt ('ugetul 9i
inima, :;;i a pus Ia mijloc toate ('ele ('e aV8;\, :;;i lasand
la 0 p;wte natura, a tlispretuit pc ('opiii sui, $i a p1'efi'l'at pe stl'tlin inaintea tutUl'or. G::tnde:;;te-te, ded, e,'ttil
os;}nt!u nu vom a H~;'l noi, dactl cl;lm mai, putin decat 0
f't'meie ";lduv:}, stu'ac;'\, de alt neam, harlJar;'i, mama de
('opii, :;;i nimie $tiind (lin cele ee :;;tim noi, :;;i totu:;;i ne
aJ"at'illl mai slabi::;;i mai pre jos de dansa. Cii cladl avem
uniia din noi trupui puternit', nu pentru a('easta suntern
voiuici. ~ umai aeela are aeeast<'i insusire - chiar de ar
sta el culeat pe pat, care are puterea'deia sine, numai
('cla, zic, este voinie; iara dac::l n'a are aceasta., apoi
ciliaI' un munte de ar mi:;;cit din loc cu puterea trupuiui
240
OMILlA
OMILlA XIX
xx
241
:3i catra nici una n'a fost trimis Prorocul, decat numai la 0 femeie vacluva din Sa1~etha Sidonului" (Lw :il 4, 25. 26). Sa spun in('a ('evil mare E?i
OMILIA XX
242
O~IILIA
011ILlA XX
243
XX
~~~--~~-
VOl" eVers. 12-14). Ceia co el spune aid aceasta 1nsanma: mai 'nt,U, zicc, ca voi nu numai impliniti lips~l'ile .sfintilor, d inc(t 9i prisositi, adeccl ca Ii dati chiar
91 }n,u. mult ~lecLl~ au nevoie. DupfL .ace~a apoi printrf'tn:;;ii
maltatI lauda lUI Dumnezeu; caC1 dan;;ii sla vese pre
Dumnezeu pentru supunerea m~lrturisirei voastre)), Pentru
ea sa nu ax'ate C{L ckln:;;ii numai de aceia multfimesc
fi!ndet1 ~u primit, apoi prive::;;te cum ii 10alta ::;;i' numai
("at nu 11 spune: ceia ce am fost spus Filippenilor ca
".nu ca do~ra eaut darea" (4, 17) 9i voue va ma~'tu
~'lses~ ~(.:el~;;l ~u(~r~. Se )mcura de sigur ea lipsurile lor Ie
Impilmt1, ::;;1 saraClea lor b indukiti; insa eu mult mai
V~ll"!OS se bueurc\ ea sunteti supu::;;i astfeliu evangheliei, al
eanea semn acestn este: a da astfeliu eu imbelsuO'are
b
,
C,:C1 3,ceasta 0 poronee:;;te evangheliea. 7,~1 pentru bu-
uu
nu num~i impline~te lipse}e sfintilor, ei ~i prisose~te prm multe ll1Ultamlte lui Dumnezeu, prin
adeverirea slujbei aee~tiea slavind ii pre Dmllnezeu pentru aseultarea marturisirei voastre la
evangheliea lui Christos, si pentru bunatatea
imparta~irei
eatra dansii si'
catra toti.,' si
.
.,
. eu rugaelUnea lor' peptru voi, cari va dorese pre voi
pel.ltru darul lUI Dumnezeu eel prea ll1ult intru
~
,....
-,
~i pentru aeeasta sla vesc ii pre Dunlnezeu ziee ca sunteti a9a de marinimosi, IlU numai eatr,l dan~ii d si citra
toti. Dara si aeeasta este 0 lauda facuta ac~elo;a caei
ii multamesc ::;;i pentru cele date altora, Nu nun;ai de
244
OMILIA
xx
OM ILIA
xx
245
pantecelm. Ca ;;1 mancar1le ca f;11 bauturile Ie-a dat Dumnezeu, nu pentru imbuibare, nu pentru neinfranarea ci
pentru hrana noastra. Nu vinul prin sine face betiea
fiindca dad ar fi a9a, apoi toti ar trebul sa se im])ete:
para, zice tu, n'ar fi trebuit sa vatame nici chiar mult.
"or])ele acestea sunt ale eelor beti. Apoi daca vinul
mult vatama,;;i totu;;i nici a;;a nu te departezi de lacomie'
daea aeeasta este uridos;;i vatamator ;;i totu;;i nici aE;;~
nu contene9ti c~ aceasta pofta urata, - dara inca daca
s~ar pu~~a 9Gl ;;1 mult sa lJ~i, i~1 acela;;i timp ;;i cu nimic
sa nu f1l vatamat, unde at aJunge oare cu lacomiea '?
Oare n'al pom ea ;;i r<1urile sa se nreiaea ill vin? Oare
n'ai stric[t ;;i nimid totu)? Daca es~te masura in hrana
;;i <Inca trecand peste aceasta masura noi ne vatamarn'
;;i totu;;i nici a9;\ nu poti suferl fraul, d rupandu-l iai
din to?-te, ca. 3:stfeliu. sa ~lujayti imbuib~rei pantecelui
(gastr1l11arglne1); npOl ce at fi faeut tu, daca s'ar fi ridicat
In~lsura aceasta a naturei'? Oare nu ti-ai fi clleltuit tu
tot tirnpul in maneare ;;i bautura? 'Trebuia deci ea
porta ac{'asta al)surdii sa 1-i-o faca puternic[i,' ;;i sa' nu
il11piedece vatal11area eea venit,1 din necumpatare? Dara
apoi eate vatal11ari nu s'ar it ntlscut de aici~ Dara vai!
I'elor b.'\.l11piti, eari 5<1 ti..1 val esc in noroiu prin behi si
pril~ c~le~alte 0csfranari,;;i ~ari c~~ca S8 cle;;teapta puth},
apOJ 1111111C alta nu fae, decat gra1ese de aC8stea! De ce
v;\ petl'eceli til11pul in ast.feliu de intreharj? Trebuie a
judecA in;;i-ne gre;;alele noastre. In locul eelor oe vorbe~ti: de ce a pus hotare sau de ce nu sunt toate in
nen'tndueala.? spune: de ee oare nu incetam de a ne
il11bata? De ce nu ne saturam odata? De ce oare suntem.
mai pro;;ti decat necuvantc1toarele))? De aeestea trebuie
a vorbl intre voi, a asculta de glasul apostolic, ;;i a ai1.a
clUe bunuri vi se l11arturisesc prin milostenie,9i a rapi
tezaurul acesta.
Fi.il:dca milosteniea face pe oameni"rincercati, sau
aclever1t1, dupre cum a zis apostolul; ii face de a dispretul banii, pregatindu-i de a siavi pre Dumnezeu, c18
a incalzl dragostea dintre dan9ii, ;;i-i face marinimo~i'
ii pune preot.i sfinti ai lui Dumnezeu, ;;i-i imbraea c~
preotiea care poarta in sine 0 mare plata. Cel l11ilostiv
nu se il11braca cu haina lunga pana jos, niei nu are pe
v
246
OMILTA
xx
ea clopotei, $i m e l nU-$i pune pe cap cununa, Cl llTlbraca haina filosofiei, care este m ai sfinta decat vestmantul sfintit a l preotuilIi; se unge cu unt-de-lemn nu
de acel facut din materie vazuta, ci lucrat de duhul,
iar{t cununa Q are (ela milosteniile ;oi dela indurarile
sale. "Pre eel ee te ineununeaza, ziee, eu mila ::;i
eu indurari " tps. 102, 4). In locul placei care purUt
pe da nsa numele lui Dumnezeu, el lnsu$i se face egal
cu Dumneze u. $i cum aceasta '? "F'iti deopotriva 1) eu
Tatal vostru eel din eetiuri" (Math. 5, 45), zice.
Voic$ti poate a vedeit $i jartfelnieul lui "? Ei bine,
ace1 jartfelnie nu I-a ridiGa t Veselcil, ;oi nid altul ea
du.ns ul , ci :insu$i Dumnezeu; ;oi nu din pietre, ci din materii eu mult mai stra lucite decat ceri lll, din suflete cuvanUttoare. Dara preotul j'ntr~t in sfinta sfintclor; dcci
~i tie iti esto slolJod a intrkl in cdc mai infrieo~ate, en
s{t jartfe$ti aceastIt j{trtfa ; a intrl~, zic, (;leolo, unde nimeni nu este de fat;:'\., ci numai tak1.1 tau, cel ce vede 1n
ascuns, $i un de nimeni altul nu vede. ~i cum se poate,
zici tu, ca sa nll fiu v{tzut, eand Cli stau la j{trt1'e lnic
in public '?
Apoi tocmai aici stu minllnea; ca atunei u ~iI e din
mijloc $i V<11ul sau pcrcleaua cea de clinainte impie(lec(tu
vederea ~i faceau gol imprejurul lor; in timp cc ac urn
iti este cu putintu. de a .ia rtfi in public, ca in sfinta Slilltelor, ~i a face incu. ace~t ja rtf{t ell mult mai infrico$ata.
Canc1 tu l1l1 fnci aceasta de ochii lumei, chiar de ar
vedec\ intreaga lume, totu~i nimeni n';), v;'izut, fiindca ai
facut 3.$':~ cum se cuveneit ;-caci n'azis simplu: ,,0Ju
faeeti milosteniea lnajntea oamenilor" (M a th . 6, 1),
ci a ac1aos imeclieat: "spre a fi vazuti de dan$ii ".
Acest jartfelnic este tal ut din insc~i m embrele lui Christos,
$i trupul stapEll1ului devine jartfelnic tie.
Deci, infrico;oaza-te de el; tll jartfe~ti cele sfinte in
trupul stapa nului. Acest jartfelnic este mai infrieo$at
chiar ;oi decat ja rtfelnicul de-acum, iara nu numa i cat de
eel din legea veche. Dara nu va sp{trieti. Ja rt1'elnicul
acesta numai pentru jartfa pusa pe dansul este minunat,
in timp ce jartfelnicul celui milostiv este minuna t nu
1) Nota. In editiunea noaslra . obi~nuit a , acest vers suna astso. fiti {iii Talalui vostl'U eel din Geriuri" ...
feliu: "Gu
OMILlA
xx
247
248
249
OMILIA XX I
OMILIA XXI
OMILIA XXI
Compleetalldu-$i vorba sa dcspre eleirnosintl, ;;i a1'ata ndu-Ii ca lll tti mult ii iulJe$te el pre dfll1;;ii, decat este
iubit, in accla::;i timp povestindu-Ii $i eele cu privire la
r a bdarea ;;i ispitile indurate, la urma face uz $i d e \'uvinte mai dojanitoare, m,cand aluziune la apostolii coi
mineiuno;;i, ;;i i;;i ineheie vorha ("0 euvinte mai greoaie,
dupii care se I'eeomancU pre sine. Dealtfeliu acensta 0
face in iIltreaga sa epistola . De aiei dartt urmand, de
multe-ori se inclreapta pre sine, zicand: "iara;;i incepem a ne lauda (a ne reeomanc1a)? ;;i mai departe
ziee: "Ca nu ne lauda m pre noi (nu ne reeo-
nu inc1l'aznese eu inclraznil'ea eu care soeotese sa incll'aznese impotriva unora, eari n'e soeotese pre noi ea urnblam dupre trup:'.
S~t
Dara ac um noi &1. acluecm yorba asupra inceputului acestui capitul: "$i insu-mi eu Pavel". Mare
este emfaza vorbei, ;;i mare este greutatea cuvantului !
Dupre cum;;i aiurea zice : "lata, eu P avel zie voU('~"
(Galat. 5, 2), ;;i iara$i: ,, ~i eu Pavel batranu} " (Filimon 9), ;;i a iurea iarih;;i: "care a fost ajutatoare a
multora, ;;i mie insu'mi" (Rom. 16, 2), tot a;;~t fael ~
;;i aieL ,,~i insu-mi eu Pavel". De sigur ea mare
lueru este de a-i ruga Pavel, clara eu mult mai mare
csk ceia ce a adaos, zicanc1: "prin blancleta ~i lini;;ti l'ea .1ui Chr'istos". Pentru ca voin<l 01 a-i tttit::t tare,
250
OMILIA XXI
OMILIA XXI
sunt grele
~i tad, iara infato~area (TCapoo(J[a 'tao 0(;)p.a'tOt;; infato~area, presenta tl~upului) trupului
slaba, ~i cuvantul clefaimat" (vel's. 10).
251
"Ca in trup umblancl, nu ne razboim trupe~te" (Vel's. 3). Aid chiar ;;i infric'o;;eazu eu metafora
"Ca armele
o~tirei
noastre nu sunt
trupe~ti"
252
OMILIA XXI
OMILIA XXI
de acest feliu, zice; lnsa cum ~ "Puternice lui Dumnezeu". ~i n'a' spus: noi nu suntem trupe$til), ci
"armele o~tirei noastre nu sunt trupe~ti (C, Ceia
ce am fost spus, este etl el vorhe$te aici pcntru pro poveduirea evangheliei, 9i Intreaga putere 0 atribuie lui
Dumnezeu. Si nu spune ciL aeestc arme sunt duhovnicC$ti, de $i s'ar f1 "putut ziee, spre deosebire de cele
trupe$ti, d "puternice"J d;:mdu-se a se intelege prin
aceastZI. expresiune toenlai aceasta, 91 aratand 61 armele
acclora sunt slabe ~i neputincioasc.
Dara tu gi1nde9t<:-te $i la modestica lui, did n'n
zis doar,l: noi suntem putcrnici, ei "arn1ele noastre
sunt puternice lui Dumnezeu"J ac1cctl nu noi lcam f;},cut astfeliu aeestc anne, ci insu$i Dumnezem).
Fiindc.a c1tul$ii erau prigonit.i ~;i alungatj, $i mii de alte
rille sufereau, ceia <..:(~ invndcrt\ slah'iciunea $i neputinta
lor, apoi arati1nd putC1'ca lui Dumnczeu, zicc: ci puter'nice lui DUllJnezeu". ctt accasta mai eu samtt
a rati pukrea lui, ca printranscle dtln$ii hiruiesc; 9i de
$i noi a vem aceste arme, totu$i el este care Sf' r azboiC$te printr;1nsd(~ $i lJil'uie$te. IDupa aceia a poi el Ii
aducc $i lauda nu rnkZt aces tor anne, 'zicand: "spre
surparea tariilor (c. Si ('-a nu , cumvft ttuzind de tarE
sti-ti inc.hipui cevit tr~pcs(", zicc inwdiat: "Surpand
tand prin metafortt emfaza, iara' prin inductie in veder tmd ca asemenea 1upttt estc intelectuala ; - diei aceste
W.rii asediaza sau incunjoD.l'ii sufletele, $i nu trupurile,
a~~t c,,\ sunt cu mult mai }luternice deci.lt ace lea ; drept
care au nevoie ~i de a1'me mai puternicc spre a pUtf~it
fi surpate.
Sub denumirea de ta rii el intelege trufiea Elinilor,
c um ~i puterea sofismelor ~i a silogismelor lor. Dad,
zice, pe toate Ie-a s urpat armele indreptate asupra lor.
"Surpand izvodirile
ce se ridica impotriva
253
ple~ca ~i
254.
OMIUA XXI
OMIUA XXI
255
I) Pm'tea 1norala. Engomiu (Jauda) Sf. Payel, si cum ca el'eticii riiu au intrebuintat vorbele lui. (Veron).
256
OMILIA XXI
a~, ZIC!
257
OlllILIA XXII
OMILIA XXII
.
Ceia ('e mai eu sarna ar puteit eineva a drnirc\ la
Pavel pe Ianga celelalte, aeeasta este: ca oasindu-<::.e
lI.1 tr 'O !l1 are nev?~e de a se Iauc1~t pre sine, in acela;i
tImp $1 a se umlh, el pe amandoua Ie face deoda ta
ad~c:='t S(~ .;;i la~da, da ra totodata se .;;i sile$te de a s~
arata c~lor multI ea nu este greoiu pentru lauda ee $i-o
acluee smgur, - eeia ce ar putea vedea eineva mai ales
$i in .epistola catra Galateni. cad $i aeolo ('azancl intr'o
as~fehLl de nev~e, de aman?oua se ingrija.;;te deoc1ata, ('CIa .ee este dm ~ele mal grele chestiuni, ~i care are
~evOle ~]e, 0 mare .ll~telepciu~~; !l-deca de a fi clImpa tat
m Yorba,. m acela';;l brnp a grm $1 lucruri mari de c1ansul.
Decl, tu gande~te-te cum ~i aici el face aeeasta.
"La ~ele de fata va uitati " zice. Prive$te cam intelep(:lUn.~. Cer~nd mai inainte pre cei ee .Ii amagise
pre c1am;;n, el n a stat eu yorba numai la aeeia, ei dela
ace!a sevil~toarce .;;i la aee.;;tiia, $i aeeasta 0 face l1econt~11It. C3:e~ el nu. se vating,: pumai ~le eei ce Ii in$ela, ei
$1 de eel m.;;elatI. ea daca l-ar fi lasat pre dan$ii neraspUl1zatori, nu s'ar fi corijat ~a de u';;oI' eu cele spuse
~8913
1i
2 59
OMILlA XX II
OMIUA XX II
258
260
261
OMILIA XXII
OMILIA XXII
262
263
OMILIA XX II
OMILIA XXII
264
265
OM ILIA XXII
OM ILIA XXII
266
OMILIA XXlIl
"De 111 'ati fi suferit putin pentru neintelepciune, clara rna $i sufe dti~ (Cap. 11, 1).
Crmand a trece mai departc Ja laudele sale proprii, el fac e HZ de multLt preeautiune. $i aceasta n'o face
2G7
OM [U!\. XXIll
va
268 - - - - - - -
OMILIA XXIIi
--------------
cioara eurata, ea sa va puiu inaintea lui Christos"? Ai vazut iaI'a;;i intelepc~une la el? Caci spunand
OMILIA XXIII
269
270
OMlLIA XXlIl
OMILIA XX Iil
271
----------- -------------~
legerjIe (cugetele) voastre, deIa nerautatea (naivitatea) voastra cea intru Christos". Adeea deh
simplitatea voastra , ~i nu dela viclenie, nid dela nec1'edinta voastra, ei dela simplitatea 9i u~uf'inta voast1'e.
Cu toate acestea 1nsa nid a~a nu sunt vrednid de iertare cei jn~elati, dupre cum a dovedit Eva . ~i daca
a leasta nu este vrednic de iertare, apoi cu atat mai
mult dlnd cineva piHime9te a~a din cauza slavei de~arte .
t bme 1-a,l
t suf'"
n 't
a,l prm11,
en . Dara ce zici Pavele ~ Tu care Gaiateni]or li-ai spus: "lara de ar binevesti cineva vow~ pe langa cele ce uti luat.,
anatema sa fie" (Galat. 1, 9), cum de zid aid:
"bine I-ati suferi"? ~i totu;;i de accia nu trebuie a
ca
dan~ii
272
OMILIA XXIII
"ea eu nimie nu sunt mai pre jos deeat apostolii eei mari". $i fiinelca $i aceasta s'ar fi parut ca
- - - - -- -- - --
O~"LIA
--~
XXII!
----.~ -
-- - ---
---
--'273
-
"venit-am la
elU~el,
18
274
OWLlA XXlII
275
Oi\IILlA XXIII
.~---
~i ~titi".
"Au cloar'a pacat am facut, pr'e mine smerindu-ma" ca voi sa va inaJtati" (Vcrs. 7)? :;;i explicand aceasta, zice: "Alte biserici am jafuit luand
de cheltueaH'l" spre a sluji voue" eVers. 8). Cda
276
OM[LlA
m[[LlA
xxm
n'Z
xxm
277
278
OMIU ,\ XXIII
OMILIA XXl ll
279
lruf1 cineva, ~i
despre David ~i So-
~i
~i
280
O~!ILIA
OMILIA XXIII
XXIII
281
,t
282
OMILlA XXIII
O~lILlA
XXIV
283
OMILIA XXIV
284
mllLlA XXIV
omUA XXIV
va mananca eineva: de va ia cineva, de se semete:;;te cinev<1, ... cu dulcea\a sufedt]" (,Tel's, 20. 19).
Acum ins!' $i III aIt mOll ii defaima, zieclnd: "se prefac"
crt
au e u cltln::;;ii; sunt
insu~i
Satami se
285
(Vel's 17). Ai vazut cum a se la udA nu este <.1upre Domnul? "Ctmcl Yeti face toate cele ce vi s'an po-
286
OMILIA XXIV
OmLlA XXIV
'
1)
feriti de va robe~te cineva pre voi, de va mananca cineva" (Yers 20). Dara cum de spui mai sus:
"ca intru ceia ce se lauda sa se aile ca si noi"?
289
OMILlA XXIV
Cor, 9,
grozav:
12)~
y
."De ya ba~e c}r:ev<1 preste obraz". Ai v,hut
~?-1'a:;;l ~enslUnea bramel ~ Acestea Ie spuneLt nu ett doar::1,
n. loven peste obraz, ci fiindca li disprcluiau 9i-i nec~I?step.u, pen~1'u ~~a(~e a:;;i adaos: "Sprc necinste defdl~nandl!-va. ZlC .. (Vel's. 21), fiimk<.1 nu patirni(i mai
putm decat Cel 10Vl!1 peste 01)1'az. Ce ar fi putut fi rnai
tare ~ecat <;ceasta ~ ~i care stapi'l.l1irc ar putcit fi rnai
a!TIar(1 decat aceasta, cand :;;i banii, si libertatea ~i
cll1st~a v<:l:. n),pesc, :;;i nici a:;;<.'l. nu sunt 111ai llli'mzi ~lici
nu. va lasa de a remaneil. fn randul robilol' ci va fntrebumt~aza cu rnai multa batae de joe dec-ut' ori-ce lucru
(;umparat eu bani ~
"C?-. cum noi am fi neputincio$i". Ceia ce
splln.8 mel este fntunecat. Fiindctt pi'tna aid cl a fost
greolU .cu yorba, apoi prin expresiunea de fata el a
acoperlt, a~ ziennd, cu nelamuri1'ea vo1'bci O'r'eutate'l
Gelorv d~ I2-1ai 'nainte. Ceia ee voie:;;tc a spu{le~ ace~st~
va ~a ZIC.t: ,((Nu puten~ pareca :;;i noi ::<i. facem a:;;a '?
~aru nll o. fa~em. Dec,l, ~entru ce, ii, sufe~'iti pe aceia,
L?- cum nOl n am putea :::a faeem a:;;a ~ Pacat estc cleci
~l. de a ~ufcri prc cei neminto:;;i; clara inca C<lnd vi't $i
v
chsprctUlesc, ,va n:tJ~osc, sc .semetcsG, v(t dispret,uiesc ~
Aceast(~ ~le slgur ett nn mm ponte ave~t nici-o justifi~:are,v l~lCl un cuvtmt de indreptarc. l'vlollul acesta de
l,n:;;elac:lune ~ste n~:)U. Cei ce in:;;altt, deorclinar, dau cev~\
:n SChlm ~), .~;n se !mgugese; ace9tiia j'ns;'i ;;i In$alii, :;;i iau,
~n acela:;;l tIm}> :;;1 batJoGoresc. A;;,'t c.;'\. nici umbra de
mdreptar~ macar nu aveti, fiindd in timp ce pre eei
ec se. ~~lle~e pre sinr:, spre a Vtt inaltit pre voi Ii dispreJ~ltl, lata .C<.~ pe eel eo se inalta pre sine, spre a vii
~lm!h pre .VOl', il aclmi!ati. N':l cun~v{L p~atc n'am fi putut
!acE. ~l n01 a;;a? Dara nu vmm, cael nm a vem in vedere
ll1teresul vostru, Aceia batnnd u-$i joe de cele ale voastro,
(1.
"pe
19
280
291
OMILIA XXIV
OMILlA. XXIV
"Ci nu m'am umptut eu poate de puterea Domnului intru duhul si ULriea lui, ca sa vestesc
lui Iaeob pag[matat'ile sale ~i lui Israil pacatele
sale" (Miheia 3, 8)~ ~i David apoi dl.nd vorbeh de urs
~)
29J
O:\IlLIA XXIV
OMILIA XX V
293
OMILIA XXV
"Intru ee indrazne~te eineva, intru ne1nteleptie zie, indraznese ~i eu" (Cap. 11, 21).
Prive$te-l iara9i cum se ap;'1l'u, ~i cum face uz d e
precauliune, de 9i dejit multe de aces tea a spus ~i ma i
'nainte, ea de pilda: "De m'ati fi suferit putin pentru
neinteleptie", 9i iara$i: "ea sa nu ma socoteasea
de d<1nsul lucruri mari -:.-;;i inru poate fiind nevoe-fnvi'ip,ndu-ne de a fugl eDt rnai mult de acest paeat. Ca
dadi chiar ~i dup;'1 ce am facut totul, ~i inc{t trebuie a ne
num! "robi netrebniei", apoi daca nu este niei 0 eauza
,grabnicii, de ee iertare ar putei.t fi vrednic cel ce se trufe$te :;;i se fng<1mfil pre sine ~ De aeeia 9i Fariseul a putimit
ceia ee a p;'1timit, $i s'a nnufragiat toemai la li01an, caei
s'a izbit de aeeasta sblnea. De aeeia 9i Pavel de 9i vedea
o mare nevoi8, totu9i eziut inca, 9i necontenit aminte:;;te
ea faptul acesta este ne'nt.eleptie. La urma in fine 1ndrazne9te ~i el, pumlnd inainte justificar ea lui pentru
a cest fapt, eerut de necesitate, 9i ziee: ,:Iudei sunt?
$i ell. Israiliti sunt? $i eu" (Vers.22),-fiindca nu
tot.i Ebreii erau Israli ti, de oare-ce erau ~i Ammaniti
9i Moabiti. De aceia a ~i adoaos la murind mai bine nobleta neamului ~i zicand: "Samanta a lui Abraam
294
OMILIA
xxv
OMILlA
xxv
295
el nu face a$it, caei urma a trece cu yorba la examinarea faptului; fiinc1ca nimeni, fara 0 cercetare serioasa,
nu se pronunt;:\ eurn s'ar int<'lmpJa, ci mai 'ntai punand
faptul prin comparatiune, let urma arata rasturnarea
acelei idei prin tupte, ceia ce e cu mull mai puternic.
Dealtmintrelea fact\nd uz ehiar de parerea acelora despre d,ln$ii, ;;i niei decum de hotarirea sa, zice: "Slugi
ale lui Christos sunt"? ~i clupa ce spune: "mai vartos eu", la urma pune la mijloc 9i eomparatiunea,
;;i arak\ cum el p<'istreazi'i caracterul apostolici adevarate, nu pronunt;:lndu-!:'e cum s'ar brodi, ci ac1ucanc1 ca
dovada chiar faptcle.
Deei, lasand la oparte toate semnele ;;i minunile, el
incepe cu ispitele, zieand astfeliu: "tntru ostenele
mai muIt, intru battli eu eovar~ire" 1) fiindea a fi
lJ<.\tut 9i muncit este cu mult mai superior decat toate
celelalte. "In temniti peste masura". ~i aicj tot aceia;;i
tensiune de idei. "In morti de multe-ori", dupre eum
zice 9i aiurea: In fie-care zi lllO[," (1. Cor. 15, 31).
AiGi el dovede;;te 9i eu fapta, ca $i cum pareca ar zice:
de multe-ori am cazut in primejdii, eare in sine erau
insotHe de moarte)).
sunt apQstoli mineiuno~i, luer~ltori vieleni, inehipuindu-se intru apostoli' ai lui Cl1l'istos". Acum insa
~i 0
. ')
/",Ol~i~ Edi~.iunea
?l:.
tW)
"rJ.p<Y.H;;"
296
OMILIA
xxv
OMILIA
xxv
297
"Cine este neputincios, ~i eu sa nu fiu neputincios" (Vers. 29)~ N'a zis: $i eu sa nu fiu tovara$
298
O"lll.IA
xxv
OMILlA
xxv
299
300
OMILlA
xxv
301
OMILIA XXVI
OMILIA XXVI
" Ins~\' a ma Uiuda nu 'mi esta de rolos, ca
voiu veni lntru vedeniile $i descoperirile DOl11nului" (Cap, 12, 1).
30~
OMILlA XXVI
OMILTA XXVI
303
zica, ca dadi voia a ascunde, ar fi trebuit ca sa nu V01'beasca in enigme, 91 nici sa spuna ceva de acest feliu,
iara daca ar 11 spus, apoi trebuia sa Ie spuna liimurit.
A9i1 dar{t de ee oare el nici lamurit nu Ie-a spus, 9i nici
n'a t{tcut? Ca 9i de aici sa arate ca fara de voie a aj uns
la expunerea aeestui fapt. De aceia tocmai a precizat
9i timpul celor patru-spre-zeee ani. ~i nici ca a pomenit
de dansul cum s'ar intampla, ci ar{ttand ca cel ce a sta.ruit pe un timp atilt de indclungat, n'ar fi dat in vilcag
tocmai acum, dacZt n'ar fi fost 0 mare nevoie. AI' fi tacut
de sigur, daea n'ar fl vazut pe frati pierzandu-se. Deci
dadi din inceput Pavel a fost a;;11, in c{it S,1 se invredniceasc{t de 0 astfeliu de deseoperire, In timp ce aveLt
cu sine d,itea ispravi, apoi pot.i pricepe ce feliu a devenit el in ace1 timp de patru-sprc-zece ani.
Si priveste cum chiar si aiei cl se arata cumpiibt
in vorb{t, cad pe unele Ie shune, hrZt de altele IT1;'irturisc;;te e{t nu Ie 9tie. Ci s'n r<'i pit , 0 spune; darZ. daea
er~t atund in trup, sau nu eril in trup, n'o ;;tie de loco
De ;;i ar fi fost deajuns ea spunilnd de r,1pire, sa tae:i,
dara el a adaos si aceasta eu rnocleratiune. Dari:'t co?
11intea ;;i sufietul 'lui au fost rZtpite, iarif trupul a rernas
mort '? Sau poate trupu1 a fost rapiU N'o poate spune.
Deci, dilca Pavel eel rapit uu ;;tiu, el eare s'a invrcclnieit de atatea lueruri nepovestit,, cu atclt mai mult noi.
Cum ea a fast ri:'tpit in raiu ;;i intr-al treika ceriu 0 ;;tieit,
iara modul cum a fost ri\pit nu-l ;;tie,\ I;'imurit. .
Dari.i tu g;lnde9te-te 91 din alta parte Ia sinceritatea
lui. Cilnd vorbe9te de cetatea Damascului e1 '9i aclevere9te Yorba, iara aiei de loe, flimlci:'. niei nu voi;t de a
sti:'trui mult, ci numai s\ spun(t :;;i si:'t lase a se intelegc.
De ae'ia it;;i aduogat, zic,lnd: "Pentru unul ea a':esta
ma voiu lauda", prin eare nu arata c.;\ cel rapit C1
fost un altul, ci 19i faure9te vor])a a::;;cl, pre celt crit eu
putinta de a spune, 9i cu scopul dc a se p(tZl ca sa spun<'i
ecvi't lamurit. Cad care continuitate in vorba a1' fi foA,
ca vorbind de (1<1118ul, pe un altul ::0;\-1 aduca 1<1 rnijloc?
Deci, pentru cc a trecut el faptul a:;;2t preeum se vec1e?
Fiindea nu este tot una: am fost r;''tpiti) cu ,,~tiu pee
un om l'apit" ::;;i mZt laud pentru minc cu "pentl"U
304
305
OM ILIA XXVI
O:VULIA XXVI
)=?
sa ma laud, nu voiu fi fara de minte ea adevarul voiu grai" (Vers. 6). Dara cum de s~uneai mai
'na inte. ca : "De m'at j fi suferit putin pentru ne1ntel~pemn~" 9i. "ee g~aiese, l!u dupre Donmul
grales.e, el. ea lI;tru nemtelepemne", iara aici: "ea
d~ VOlU ~l v I'Ol sa ma laud, nu voiu fi fara de
1,1
,,~i
20
306
O~IILlA
XXVI
sa
rug,~t
~a
0:\llLlA XXVI
307
-eunde di a rabdat toate intrigile, ca se obosise suferindu-le, ~i ca avea nevo~e de. ~u~aciuni spre a se izbavl,
vine tot din marea 1m umlhntii.
308
OWLlA XXV I
(Vers. 10). Care neputinte ~ spune-mi. "Intru clefaimari, zice, intru nevoi, in goane, in stdmtorari
pentru Christos". Ai vazut cat de la murit a descop~rit C!.~ asta-d?-ta~. Caei spunan? fe]iul neputintei lor,.
n a graIt de frI g urJ, sau de perlOdul aeelei boale, sau
d~ vr'o ~lta b~al~ tr~pe~sca, <::i de defaima:r:,i, de goane
:;;1 de stramtoran Al vazut sufiet recunoscatoriu ~ Dore:;;te ea sa scape de raIe; dara cand a auzit de Ja
Dumnezeu di nu trebule a H aceasta, a poi nu uumai
ca. nu s'a scarbit Hindea n'a fost ascultat in rugaciune
ei incc'i s'a :;;i bucurat.
'
De aceia $i zice el: "bine voiesc", adeca (ma
bucur, doresc a fi defaimat, a fi prigonit, :;;i a fi stramtorat pentru Christos. Acestea Ie spunec\ , ca pe deoparte
$i pre aeeia sa-i modereze, iara pe dealta ca si aeestora
S{l Ii inalte eugetele, ea nu cllmv~l sa se rU:;;in eze de
patimiJe lui Pavel. Ajlln geil aceasta ca sa-I faca mai
str{dueiti c1ecat toti cei-Ja lti.
lVlai cleparte apoi pune :;;i o. alt{l eauza zie[md:
(Cap. 1, 5).
,
1) Unde este s uparare $i searb;l, aeolo este $i mttJlgaere; unde este mangaere, aeol0 este $i char. Cand a
~) .z:aj'~ea m orald. Cum, eli supararea ?i scarba eu rata suflelul
de palIml, ?I pe Oumnezeu II a lrag. Oespre Alexandru , fli despl'e
sla va sfintilor. (Veron) .
'
O~[lLiA XX."_\_'1_
_ __ _
3_0_9
310
O\IILlA XXVI
O~llLIA
.n
urmiitorii.
f;.
XXVI
311
mClea lor. In feliul acesta $i Senatul Homanilor a considerat pc Alexandru a fi ai trei-spre-zecilea zeu, - fiindca
Senatul a yea puterea dea chirotonisi $i a proelama zei.
Cand insa s'au vestit Senatului toate cele cu privire Ia
Christos, atunci stapi'mitoriul natiunei' a trimis sa intrebe,
daca nu Ii se pare nimerit de a chirotonisi zeu $i pre
Christos. Dara senatorii n'au consimtit, fiind lnca infurieati
$i scandalizati, ca mai 'nainte de votul $i de hotarirca
lor, puterea celui rastignit stralucind, a atras in partea
sa respectul intrcgei lumi I).
.
Acestea, 111sa, au fost iconomisite astfeliu a se dcsfa$urit f~tr<'i voea lor, ca nu cumv~l Dumnezeirea lui
Christos sa S8 proclame prin vot omenesc, $i nici sa se
(Team $i el a f1 unul dintre zeii lor cei multi, chirotonisiti
de <l;~n$ii. Fiindc.~'t clan::;;ii proclamase zei ~i pre luptatorii
cu ghiontul ("Wl -;r6"X.t(J.<;{}~oi.l<; bOp.l0'J.v) la urmn 9i pe copiii
de castl (d. 7t(J.lOl"X.,z = amorezii) ai lui Adrian i-a pro<"lamat zei, de uncle apoi $i eetatea ch'tc1itii in memoria
unuia dintre eh'tn$ii se nume~te Antinou 2). De vreme ce
moartea marturisc$te desprc natura ce<:\ muritoare a
omului p;:'im~~ntesc, apoi diavolul a deseoperit 0 alta cale
de in::-rl<:kiune, servinclu-se de nemurirca sufietului, cu
care amestectmd 0 lingu$ire exagcrata, a elus pre multi
la neevsevie.
!;'i prive$te vkle~;ug din p,trte-i. C,lnd noi prezent:\m
nemurirea sufletului atunci c.i'tncl cstc nevoie, nec.uratul
re:o;toarna cuv{intul nostI'u, iara eand el voie$te a-I fa ur!
spre vat<'imarea oamenilor, apoi cu mult<'1 rivna staruie$te
in accasta nemurire. Dac;\ ar zice cineva bunaoara:
Dara cum, $i de unde Alexamlru ('ste zeu'? Oare n'a
murit, :-;-i inca intr'un mod injositoriu $i tidUos '? - iata
1) NoW., Ches tiunea aceasta 0 ra porteaza Tertulian in Apologi ea sa catra Sept.irniu Sever, irnpiiratul Romaniior, in an~l 200
p. Clu'ist., zicand: " l'iberius ergo, n~jus tempore nomen Christwnum
312
OMlLlA XXVI
-------------------OMILIA
XXVI
313
----------- - ----------
314
O~IlLIA
xx VI
.
1) .Vota. Obiceiul era, ca demoniiacii se fie adu~i pre la mOI'mlO.tele. sfintilor, unde dupa ce Ii sc cileau cuvenilele ruo-iiciuni,
a~el bOlr:avi se vindecau, iarii demonii erau alungati de puterea
mmnnala a sfinlelor moa~te, - dupre cum se pelrece ~i asliizi.
mllLlA XXVII
315
OMILIA XXVII
O~IIL1A
316
317
mlllIA XXVII
cu ..nim,ic nu. sunt mai pre jos, ziee, deeat apost?lll eel marl". Prive9te 9i aiei cum inca mai ~cu autorl~a,t~ graie$te, cad In timp ce mai 'nainte spunea: "cu
n.ll~llc socotesc ca nu sunt mai pre jos", iaW, ea
:1
aposto~ul~j,
XXVII
v'
"
I
(:u multa
supararc pune el aiei eertarca nceasttL; (ar~~
9i \'cle ee urmeaz{t sunt indt:;;i meli greoae: "daeuiti-mi
mie nedreptatea aceasta ((. Dara euvintele aecstea de
:;;i greoae, sunt totu;;i cuvinte iC9ite din <;lragoste2 ;;i al!
intnlnsele engomii sau laude pent~u dan;;ll: Ca dactt
dcln9 ii eonsiderau en 0 nedreptate d1l1 parte-I, ca apostolul s~'t nu primiasca del a dan;;;;ii nimic, :;-,i niei s{~ l1U
cllteze it cautit de a n hr{mit deb dam;;ii - datu. de
aeeasta rna invinov{ttiti, zice, npoi atunei .. "c1aruiti-mi
mie nedreptatea aceasta", ndcc;\ 'mi eel' iertare,
(l{truit i-mi mie pacatul a<.;csta.
~i privc~te inteJepciune la d~lnsul. Fiinde{t intr'una
cl Ii arllnea hula nccasta, intr'una apoi 9i yorba 0 1ndreapt{t. I\Iai sus zic~lnc1 de piIcli\ di: "adevarul lui
v
318
O~IlLIA
xx VII
---~-----~---------~--
-- -
-~- - -
mlll.lA XXVII
319
+'
320
OMILIA. XXVII
- -- -- - - --
321
OMILIA XXVlI
-------------------
21
322
~ _ o _ _ o~o _ _ _ ~
. o _
O~lILIA XXVII
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __
_ _ _ __
OMlLIA
xx Vil
323
un r~1ef!lD~.u eLt '$i fac~ treaJ~a sa, tot a$a $iaici, tali
credmCl?$1l ~Ur;tt de fata. dara credinta lor nu este lucrat?are, fimdea I-am stms caldura din ea $i astfeliu am
fa<;:ut mort trupul lui Christos. Si daca' este infricosat
cem ce 3;ill ?pu~, apoi eu mult. rnai infrie09at este ca'nd
~e vecle I? tapUi. Avem nu.mm numele de frat-i, iara
faptel~ m sunt de du~mam; toti ne numim madullri
a!e lUI Christos, insa de fapt ne razboim ca fearele
sallJatece.
Acestea nu Ie-am spus eu seopul de a da in vilea~
cele ale noastre1. ci ca. sii fac a ne rU$inu. $i a ne departa
de a?emenea pacat. Cutare a intI' at in casa, s'a bucurat
de cmste. Pentru aceasta tu trebuie a multami lui Dumnezeu, vfi~ndea, m~dula~iu.l tiiu este r:instit, $i Duvmnezeu
este sla V1t, - 111sa tu fael cu totul dm contra eaci O'rai89,ti d~ rau 9i pre eel ee I-a cinstit, $i pre 'eel cin~tit,
3:$i.1 . ca. pre ;:tmandoi voie$ti a-i impedee~t, in aeela;;i
tlmp$l pre twe a te face cu totul de rw;;ine.
. $i pentru ce fad a$i1, mi;;elule $i nenorocitule ~ Ai
aUZIC l!n Oll~ lauclat fie de barlJati, fie de femei'? Al3.tureazi..t-te :';>1 tu 1<1 aeele laude, dici cu chipul acesta ;;i
pe tine to vei laudi1. lara dac<l tu poate ai voit sa dobori
l~t.uda aC,?ia, 0P?i, mai 'n3:int~ de t.oa~e te-ai grait pre
~me de rt~ u,. capa~i:md auchtorml 0 1d81e rea despre tine,
111 aCela$l tImp $1 pre aeela l-ai ridicat inca mai multo
Cand auzi eii-l lauda, f<'i-te si tu tovartt'"'r al aeelor laude ,
d aC<-t I!u po~te eu vieata :;;i (~ u faptele, cel putin sa te
bucur1 de bmele aceluia. L-a IttUdat cutare ~ Lauda-l si
tu, ~i tot astfeliu te va liiudit si pre tine acesta CE,l. bun
9i })~ar:d., Sa nu te tomi ca prin laudele ee-i v~i aduee,
vel m,Jos1 pre cele ale tale, - eaci aeeasta se intc1.mpIa.
nLlmm la caz de j'nvinov~ltirile ce i le-ai ac1uce. DealtfeLu
neamul n?str,;, om,~l.les,c este ambitios, $i cand de pilda
te ~ucle cmeva defalmancl pre un altul, el toemai cii
fntlpcl~ I~Lldele $i mai mult, voincl prin aeeasta de a te
lOV1; lara pre eel ee defaima 11 graie;;te de rau at..H e1
In sine, cat 7i catra al!.ii.
v Ai vazut la dUe rale devenim noi In:;;i-nc cauza
ralelor ~ - cum pierdem 9i imprastiem turma'? Deci sa
devenim odata madulari ac1evarate $i un trup sin ';'ur.
eel li'iuclat respinga lande!e ce i se' aduc $i arunc~-le
fratelui sau, iara eel ee auele laude de altu! bucure-se
lInpreuna, eu cel ee la nda. Ca daca in chipul aeesta ne
yom purta, yom atrage sprc noi ;;i pe cap, $i elaca
v
324
OMILIA XXVIlI
suntern dezbinati 1ntre noi, atunci $i noi ne yom departa de ajutoriul eel de aeolo; - iara daca ajutoriul
de acolo se departeaza de noi, at unci trupul va fi mult
vaUtmat, nefiind t.inut strins bine de sus.
Deci, ca nu CUmV[1 sa S8 intample aceasta, apoi
alungand dela noi zavistiea $i invidiea, 9i treeand cu
vederea eredinta eelol' multi, sa 1mbrat.09am dragostea
9i coneordiea. Caei numai a$a ne yom invrednicl. $i de
bunurilc prezente, $i de cele viitoare. wrora fie ca cu
tot.ii S[t ne invrednieim, prin charul 9i filantropiea Domnului nostru Iisus Christos, caruia 1mpreun~t eu Tatttl $i
eu Sf. Duh, sa cade slava, sfi panirea 9i cinstea, acurn
;;i pururea $i In vecii veeilor. Amin.
OM ILIA XXVIII
OMILIA
xx VIII
------------------- ----------------~iret
325
326
OMILIA XXVII[
OMILlA XXVIII
~27
328
OMILlA X XVIlI
OMILIA
- -- - - - -
Dvara oare ce insa mna expresiunea : "sa ma sme~easc~ DUl11!lezeu"? :3i cu toate aces tea sla va tocmai
m a cem 9onsta: de a fi a.?uzat, de a fi peclepsit, de a fi
tras ]a raspundere, - clara el aceasta tocmai 0 numeste
smeI'~re . Atc'tt de cleparte er h de a se rusiw\ el de acea
s!lleru:e, in cat ~~i de ~i jnfat,o~area trup1l1ui era s1alx'1
~~ cuva~1tul defa']m3;t, totu~i e1 voia neGontcnit a Jl a9<1,
9] dor ea cu totul dm contra. Aceasta 0 spune in tr ecere9- timpului rnai 12imurit, ia ra ca smerire cl mai eu
sarna. aev8ia 0 considera, de a ea dea intr'o astfelill de
trebumt,a, de a osfmdl, de a pedepsi.
:;;i de ce oare n'a spus: ca nu venind sa m:'1 smeres(') , ci "ca nu venind sa ma smereasca Dumnezeulmeu:: ? 1\9,eca 0 ~ae~ I~U. m'(19i ingriiji de danns.ul, l~~ ~ ~l Cal de nm11e 91 mel nu m'a9i ingriji de nimlC. ~l. mel, nu ,eel' vr'o r.espund.cr e <lela cineviL, ca
cum a~l avea VI' 0 putere, C1 numm pentrll poronea sa .
Ma i sus i'ns.:L tot .aeei(19i
punttnd-o ziee : " sa ma aflu
.
precum nu vOltl", pc etmd aici cu nmi multii bW.ndeta gl''-lj~9te, z!canel: "voiu plange pre multi cari
au gre~lt mal 'nainte" , ~i nu spune simplu cit au
gr~9it, ?i -;;i Cel "nu. s'au poctlit". :;->i n'a spus ((pr e
t01~), ,C1 "p,re m.ulV', 9i nki l~I'e ace9tiia nu-i en pe
f~t,d,:.. m1esmndu-h prm aecasta ll1toar cerea lor cu u~u
rmta ]a pociint;tt. Prin aeen.sta mai invedeJ'eazii 5nc'1,
ea podUnta Q<?atc fnd:~eI?~~t pe cele aJ)2itute; ctL pre c~I
ce nu se pocm~sc el 11 Ji.lle9te, ea pre uniia ce bolese
d~ 0 boala ne~mdec~~hila, ('a pre eei ce remtln In pilGi.lt,
91 sub rana paeatuIUl.
.
Cugeta, deei. Ia virtutea lui apostolietl, cand el necunosean51 in sin9. !liei ~n rau, jaIe9te totu~i ~i se plange
pentru rale~e strame, 91. se smere9te pentru gre9aIe1e
alto~'a. Dara aeeasta mm eu samtL este datoriea dascall!lUl, de a se lntrist,'t imp1'ellna in nenor()cirile ueenieIlor , de a se sen1'b! si a se vuicctra in ranele si dureri1e
celor mici.
vMai .depar.te apoi .spune 9i feliul pi1catuIlIi: "de necyrat,:me~, ~l curvlea, ~i spurcaciunea care 0 au
f~cut v' ?r1~1 aeeste cyvinte ele.; sig ur ea In a paren(a
s al'vpa1'ea ca ~a~e a}uzlUne In. eUl'viea acea ~tiUU'L - dara
daca 1,1' examma emeva mai eu am<'i nunt.ime, a1' gaS!
>
>
xx VIII
329
de
') Partea moraUi.. Tot pa catul se nume,;;te necuratie, !'Ii des pre
loa n Botezaloriul $i despre Irod. ( V eron).
330
O~!ILIA
- ---
OWUA X XVIll
331
XXVIII
.. '
l' Nu ti se cade tie zice de a avea pe
JII1Iea m. "
,
t
femeia fratelui tau Flhpp , astfehu ca acestea s~.m
mai eu sarna vorbele celui ce Jnvat3" ~ecat ale celLII ce
mustra a celui ce cearta, decat a ce~lll co ye,deps~$te,
a celui ce Indreapta, dedU a celm ce ~a m vIleag
fapta, a celui ce ind1'eapta, zic, dec::\t a celm ce se amesteeA fLtra scop.
Dara, precum a:m fost. spus: lumina est~ ~U9~~~
de moarte talhariulm, greOlu este dreptul celm ce p~ca .
tuiesc chiar numai ariHandu-se el, dupre cum ZIce.
,.Gre~l ni este noue ~i a~l vedea". (Int lui Solor.n:
2, 14), - fiindca nu pot sufer~ razele 1m, dup~e cum cel
bolnavi de ochi nu pot sufeI'! pe a:le vso,arelm. ~u~~~~a
dintre cei rai este g1'eoiu nu. num,m vaza?du-l, CI c~nar:
d -I De aceia tocmal acea femel e spur<?atd, ~l
~nletar~ZJ")Ill~ie~ . "'i pezevenche a fetei sale, sau mal ?rept
.'l' v
'l d
. ., nu-l vazuse
vorbind, uCIgatoare d~ cop~, e ~I mCI .
pe Proroe ~i niei nU-I aUZlse glasuJ, totu~~. a Impms
lueTurile pAn[~ la 011101', ~i 'p~eg;\te~t~ pe ~!ll'.a,:oa,.p~
care a crescut-o in desfranan, ~a sa ~eard. uCldcI ea
dreptului; - atat de mu~t ~e .temea: d~ dansul.
.
.
'
.
'l Da-ml alcl pe tlpsle capullm loan
, v }
.
SI ce nce. "
Botezatoriul". Dara de ce t~ duci de. rtlpa eme~~
tidUoas:1 '? Nu cumvi~ .este de fata acuzatorIul'? Au. do(),~a
tc ve(le ~i te sup~r;\ "? Al1ii ziceau:. ,:Gr~u .111 ~~ e
nOlle si a-I veclea", pc c(!nd ace~tel f~mel a fOs~ gI.~~,
prccurrl am fost zi.s, ch.ia~ 91 n~mt~l auzmdu-l. pe ace~~
v
..;,'
"
r'
<
<
'
'.
t::
332
pe !oan i~l temnit{~, pe cat se tulbura dupa ce II inch is~ra: dupa care ~e $1 grabe$te a zice: "da-mi aiei pe
tIp~]e eap~llUl loan". $i de cenumaidecat aiei"?
~!ra ~em2 Zlce, nu ~umva sa se paraliseze am~~ul nu
~ul1!va sa-I, scape .cmev<'t. din primejdie . $i de e~ nu
c~r1 trupul mt;'8g, C1}lUm<1l~capul ~ Doresc, zice, ea limbe,
aLeea car::e m a s UlJarat, sa 0 vad cu ochii k'icand.
Da!a .eu totul ~in contra va fi - precum a si fosttl(':cdoa~a, $1 ne noroc1ta 1'emeie! - ciiei mai striilucit inca
va . s~rlga dupa aceasta, $i dup<:t ce va fi tt~eat. Atunci
st~lg(.~ l~Un~<1l in lu.deea, iara. de. a,eum .va rasuna glasul
~Ul l?a,n.a~L~ margmea lume1. $1 m OI'l-ce biseriea vei
~ntr~l, fie ).11tr:a Maurilor, fie intl"a Per$ilor, fie chiar
mtr un?- dm msulele Bretanice, auzi pe loan stria-and:
OMILIA XXIX
- - - -
OlvllLIA XXVIII
~ce~tea,
hpSlt ~le
333
OMILIA XXIX
graiul" (Cap.
13, 1).
334
OMIUA XXI X
335
mllLlA XXI X
----------------------
'
..
e:
d i Ii-a spus mal 'namt: $ 1 ocbta, E;; lv l~C stOLU OI'l, ~l (~e
trei od, : ;oi cii in fine e~ face .tot~l c~. sa 1I11~tture,pe;le<1~s<~
cn scop de a-i face n~m bn~11 prll~ tnc.a vOI.b~lOI.~ kt .yl [~~<.t
a pus ::;oi cein cc era mal greolU ~I mm ~n~lle?:;;~tor lu
pent1'u (\;.\ n$ii, zic<.l.ml: "ea de vom vem l~ra~l , nu
voiu eruttt". N'a spus V~ voiy peel.eps1, ~a. vOl~ .cc ~e
r espuns, ci ~a~a~i l?trebumta za C ~~y1tc p~~r~nte~~l, Jl!
care este pusa m?e$1 ~eeleapsa, ar~ttdncl ell ao~st~9: 1Ul:
$i durer ea ce 0 , sllnt~ ~11 e,ugetul .sau I~Cl~tru dan~ll, ~L
v1'eme ce crut;1ndu-l lI1tr una , $1 ammMnd pelkap5il,
d(ln~ii nu se indreptau.,.
v
v . ,
. .
. Apoi, ca nu c umva:, :;;1 de asta-<:lata ?tl-:;;lvmchIp~ne
cii iari"tsi va amana, $i ca este numal o . slmpla an~~l1lr::
tar e pr-in vorbe, de aceia s'a gr~bit .?' 11 spyne m al, n t<ll
C{l: "in g UI'a a doua sau. trel m~u~tUly. va sta t?t
a 1~aiul" $i apoi "ea de vom vel1l laea:;;l, nu v vom
~ruta". Ceia ce el spune aic!, a:,ceas~a i12S<;U11n;1: nu
voiu mai am:1n~t pecleapsa, <laca va VOlu gasl ne nd1'e pV
336
OMILIA XXIX
O~HLlA
a;5-
337
XXIX
338
OMILIA XXIX .
'in credinta. lata deci doua fapte care semnifica unul ~;i
acela9i lucI'u: slabaciune, boala, neputinta. Inca ~i un al
treilea este, care se nume~te slabaciune. ~i care este
acel fapt ~ Goanele, cursele, ispitele, alungarile, ~i cele
de acest feliu. Acestea invederandu-le Pavel, zicea: "De
mejdii, in ispite, in curse, 'in morti. lara aceasta invederand-o Pavel zicea: "de aceia bine-voiesc intru
neputinte", dupa care aratand ce anume neputint::i
intelege el aici, adeca nu friguri sau vr'o boalu trupeasca, sau vr'o indoiala in credinta, adaoge: "Pentru
aceia bine-voiesc intru neputinte, intru defaimari, in nevoi, in goane, intru stramtorari pentru
Christos, caci cand slabesc, atunci sunt tare",
O}'IlLlA XXIX
33~
340
OMILIA XXIX
-----------~-----=-:=--=-=-=-------------.
ve:;;te cum pretutindeni ei explica credinta necredincio:;;ilor, spuwinc1 ca crucea este 0 nebunie ~i 0 neputinta.
Deci, a~it :;;i aici, prin expresiunea, "neputinta"
ei inteIege slab~iciunea sau neputinta banuita de necre~incio~i. pe~i, n'~ spus apostoIul, ca fiind neputincios, a
fost rastIgmt - sa nu fie una ca aceasta! - caci a dov~di~ e~ prin toate c~lev ce a f~cut, ca pute~t sa nu fie
~a~tIgm~; acu,m .de pIld~ arunc~md ~a p_~m(lnt pe ':lniia?
<-tita data uscand smochll1ul, alta data mn de aIte mll1uJU
facancl. A:;;~t dara ce insamna zicerea "dintru neput~nta"? Ad~ca, ca de ~i s'a rastignit, suferind primejdii
~l c;u!'se -:- ca ~m arata.t cu.m neputinta este numita prime.Jche :;;1 cursa - totw;ll prll1 aceasta cu nimic nu a fost
vatamat. Toate acestea Ie spuneit apostolul, tragand
exemplul acesta in partea sa, -fiindea se vedeau $i pre
dan;;ii perseeutati, aiungati, dispretuiti, ~i neaparandu-se
uiei aruncandu-se asupra prigonitorilor. Dupa ce deei li
arak'\ lamurit ca $i dam~ii cele ce patimesc nu yin din
neputinta lor de a se apara, la urma aduee yorba la
s~panul, fiindea $~ ~l, .ziee! a fost. rastignit, a [ost legat,
$1 alt.ele multe a patImlt, $1 totU$l nu s'a aparat, ci a
SUfe!lt de a~elea. ee se parea~ ~ veni din neputinta sa,
clara toemm prm aceasta aratand puterea sa, eaci :;;i
neaparandu-se sau aruncfmdu-se asupra prigonitorilor
sai, ei nu s'a vatamat cu nimic. Caci crucea n'a intrerupt, n'a slabit vieata, d a :;;i i'nvieat, :;;i vieaza. lara cand
auzi spunandu-se de cruce $i de vieata, prin acestea tu
sa intelegi cuvantui atingatoriu de iconomiea mantuirei
noastre, caci toaut yorba de aici clespre aceasta este.
Dar~ daca apostolul zice ca "este viu din puterea IUl Dumnezeu", apoi n'o spune ca Gum el n'ar
fi putut a-$i inviea trupul, caci pentru apostol este inv
341
OMILIA XXIX
deferent daca
vorbe~te ~i
sa nu te tulburi
caci:
sun~" zice, $i
342
OMILIA XXIX
OMILIA XXIX
t~ti.in
"CI nadaJdUlesc. ca vetl cunoaste ca noi nu sunt.em netrebnici"" ~.i aici iara~i ma~e este amenitarea ce
"Ca nadaJdUlesc ca vetl cunoaste ca noi nu suntern netr~b~ici~'". Ar fi trebuit,' zi~e, ca 9i fara de
343
(Vers. 7. 8. 9).
~i ce ar putea fi egal eu ::;ufletul lui Pavel ~ Er~t
dispretuit, er~t luat in batae de joe, erit ridiculizat ea,
prost, ca vrednic de dispret, ca famfaron, ca fac~lnd vuet
numai prin vorbe, iara in fapte nefiind in stare de a
arate'\, cev~t Celt de mic, - si totl1~i el vilzand atata nevoie cle a'$i arata puterea lui, nu numid ca aman~\, ~i
nici numai ea '$i ::;chirnba gandul, ci inca se $i ruga. sa
nu cad':i intr'o astfeliu de ispit<\. "Ma rog, zice, sa
el . spune ~ llog pe Dumneze'u, zice, $i-i eel' cu un:ilint;'\, ca nid pre unu1 sa nu-l gasesc ne'ndreptat, mci
pre unul nepoci'lit, sau mai bine zis, nn numai ace.as~l?
ci nici macar sa incepeti a p,lci'ltub>. Sa nu facetl mel
un rau, zice, ~i chiar de ati pacatul, schimbati-va $i Indreptat i- va din capul 10eull1i, $i depatrati dela voi toat~t
mfmiea. Caci eu nu mil gandesc ca Cll chipul acesta sa
ne arat:lm incercati, ci cn totul din contra, ca nn cumva
sit ne aramm incercati. Ca claca voi remaneti, zice,
pacatuind 9i nepoec\inclu-va, vom fi siliti a va pedepsi
vammancl trupurile voastre, dupre cum s'a petrecut eu
Sapfirit 9i cu Simon magul, cand am dat dovacla de pu-
344
OMILIA . XXIX
~i
OMILIA XXIX
345
Ol\llUA: XXIX
OMILlA XXIX
347
:;;i pretutindeni
OMILIA
348
OMILJA
xx
:x~'_ _ __ __ _ _ _ 3
~
_4_9
xxx
inviea, ziee, spre vieata ve:;-.nica, iara altii spre osa nda ve9nica, unde viermile nu va murl. ~i focul nu se va stinge .
Ded, pentru ca sa ne bucura m de aceea ~i sa fugim
de aceasta, sa ne departa rn de umbre $i sa imbrato:;-.am
lucl'urile cele bune cu toa m ravna, cad numai a$3. n e
vOln invrednid de imparatiea ceriurilor. Cariea fie ca
eu totii sa ne in vrednicim, prin charul $i fil a ntropiea
Domnului nostru Iisus Christos, caruia se cuvine slava
~i stap<1nirea in vecii vecilor. Amin.
OMILIA XXX
- <-
iara~i
,
acestea, Infri~m;;and, rw;;ini'md, lwlnd in deridere, atinga,ndu-se cu putere, justifi~andu-s~ la urm~t z~ce: "Pe.ntru
350
OMILIA
xxx
OMIUA
.,
' .
"
pe
xxx
351
sau mai bine zis, ehiar $i mai mult. Caci ace lea sunt
afectluni dela natura, pe cand acestca dela charul cluhovnicesc. ' Astfeliu se conleaga sufletele. De aceia intorcandune din ciil<'Horii noine sarutam unii pre altii, cad
sufietele se grabesc de a se un! J'mpreuna. Partea, sau
madulariul acesta al trupului, este acel madulariu mai
cu sarna care proelama cele ale sufietului nostru.
Dara fiind vorba de surutarea acea sfin1;8" mai
putem $i altcevc't spune. ~i ce putem spune Noi suntem
biserica a lui Christos, U$c\ ca sarutandu-ne unii pre
altii, noi siirutam u$ile bisericei ~i intra rea in ea. Sau
nu vedeti eati sarutc-1 u$ile bisericei ace$tiea, uniia plecandu-se, iara altii atinganc1u-le cu mana, $i apoi ducand
mana la gura 1 Prin aceste u$i Christos a intrat $i intra
in noi, cand ne imparta~im. $titi voi, cei ee va impartA;;iti din sfintele taine, eeia ce eu vorbesc acum. Caci
nu cum s'ar intampla a fost einstita gura noastra, primind trupul stap<-'u1Ului. De nceia mai cu samii de
aici iuhim.
Auda cei ee graiesc vorbe murdare, cei ce scot
din gura batjocori, ~i infrico~aze-se cand aud cat de
mult poate sa-i necinsteasca gura lor. Auda cei ce saruta
intr'un mod necinstit. Auzi cate ti-a dat prin gura ta
Dumnezeu, ~i paze$te-o nespurcat.a. Prin gurati s'avorbit
despre vieata viitoare, despre inviere, despre nemurire,
ca moartea nu este moarte, $i celelalte multe negdiite.
Ca cel ce urmeaza a se initiec't in sfintele taine se apropie
langa gura preotului ca un vas primitoriu de mil',
auzind spunandu-i-se de acelea ce sunt indl,rcate de
frica. Caci dansul a pierc1ut vieata sa prin inain:ta:;;i, $i
vine aeum cauttmd-o, $i intreband cum a1' putea sa 0
afle :;;i sa 0 c3.::;tige. DUPfi aeeia Dumnezeu ii descopere
cum ar putea-o afia, $i atunci gura lui (preotului) devine
mai infrico$ata decat milostivito1'iul, sau masa de aur
din legea veche 1), caci ace1 milostivit01'iu nici-odata nu
sloboza un astfeliu de glas, ci ~raia doara de lucruri
mici $i nebagate in sarna: de razboae $i de paeea ceit
de pe pamant, in timp ee milostivitoriullegei noua toate
Ie vorbe$te despre ceriu, despre vieata viitoare $i despre
lucruri noua $i care covar$esc mintea omeneasca.
Deci, dupa ce apostolulli-a zis: "inchinati-va unul
1) Nota. A se vedea Cap. 25 din Exod.
352
OMILIA
xxx
OMILIA
xxx
353
23
3_54~~______
_
_ _O___
MILIA
OMILIA XXX
XXX
aici, ci ni poronee$te aeestea impodobindu-ne $i oranduindu-ni vieata noastre. Asemenea $i efmd el spune:
"am fiamanzit" nu 0 ziee doara ca ar avea nevoie
de vr'o slujba din partea noastre, ei indemnandu-te pre
tine spre filantropie. Putea el hrani pre eel flamand
$i tara tine, dara ti-a poroneit aeeasta, pregatindu-ti tie
un tezaur mare. Ca daea soarele fiind 0 ereatura a lui
Dumnezeu, ~i n'ar..; niei-o nevoie de oehii no:;;tri - eaei
el remftne a-$i avea stralueirea sa proprie, ehiar daea
nu s'ar uila nimeni la el, - iara eei ce se folosesc noi
suntem, cand ne bucuram de razele sale, - apoi cu atat
mai mult aeeasta se petreee cu Dumnezeu.
Poate ca voie$ti $i de aiurea sa afli ce departarc
este intre Dumnezeu $i noi ~ Oare pe cata este intre
noi $i tintari ~ sau poate mai multa '? Este invederat ca
mult mai mare $i nemarginita. Deci, daca noi, eOl IUbitori de slava de~arta nu avem nevoie de vr'o slujba
355
sau
mai mult
nevoie de
eat $i noi
m facem hme unul altuia, intru cat el se desfateaza
cu mantuirea noastra. De aceia de multe ori el lasand
13; oparte cele ale sale, cauta numai pe ale tale. "Daca
CllleVa, ziee, are femeie necredincioasa, si aceea
(Math. 5, 23. 24\ Dara inca parabola celui ce a mancat stapanului toata suma ce-i datora ~ Oare nu tot
acoasta arata ~ Caei cand i-a maneat mia de talanti
imprumutata, I-a miluit pre dansul $i I-a iertat, - iara
cand I-a vazut cum acela cerea del a fratele sau 0 suta
de .di?-ari ee-i imprumutase, I-a numit ~i viclean, in aceIa~l tlmp I-a $i predat pedepsei. Astfeliu dara, ca Yorba
lUI cea multa este numai pentru odihna tao Barbarul
acela era sa pacatueasca eu femeia dreptului Abraarn,
$i Dumnezeu 'i zice: "Nu te-am lasat sa te atingi
de dansa" (Cart. Fac. 20. 6). Pavel alunga pre Apostoli, iara Dumnezeu 'i zice: "Ce rna gone~ti"?
Altii flamanzesc, $i el spune ca dansul flamanz~te,
91 ca. este gol $i strein, voind prin aceasta a te rU$ina
pre tme, ~i cu chipul acosta a te atata Ia eleimosina.
Deei iubitilor, intelegand dragostea care ni-a aratat-o prin toate $i ni-o arata, prin care a $i hotarit a se
descoperi pre sine-~i noue, care $i este eapitolul eel mai
mare al bunurilor acordate noue, ~i lumina a cugetului,
eum $i invatatura a virtutei; intelegand apoi ca el ni-a
356
OMILIA
xxx
TABLA MATERIEl
1"1 N E.
::1-16
17 - 38
38-58
58-74
74-85
85-:--96
96-114
114-123
123-134
134-145
145-156
156-170
170-181
181--189
189-202
202-212
358
TABLA MATERIF.I
Pagina
212-221
221-230
230-241
241-248
248-257
207-266
266-283
283-292
292-301
301-314
314-324
324-333
333-348
348-356