(SECOLUL AL XiXa )

Dictiollar111 Contimporallilor
DE

DIM. R. ROSETTI

-4-,--(1.

BUCURETI
EDITURA LITO-TIPOGRAFIEI POPULARA, PASAUIUL ROMAN No. 12,

1897

www.dacoromanica.ro

Or-ce ecsemplar ne numerotat ,si ne ,purtdnd semndtura aniorulur, se va

considera contrafdcut i se va urmdri conform legeY.
Reprodncerea i traducjiunea sunt inter#se.

www.dacoromanica.ro

Persoauele cart se intereseakl la publicaliunea de faja, sunt ritgate sa bine

voiascci a seninala autorulur, lipsztrile. si erorile ce vol- dovedi, spre a se pu/ea
face rectificdrile in edijia viitoare.

www.dacoromanica.ro

PRECUVRNTARE

Sunt peste trei ani de atunci. Me gasearn inteun local public, la o

masa cu un tin& licentiat in drept, Cu 6 cultura generala destul de intinsa,
i care me ruga tocmai s inserez intr'un ziar, conform obiceiului, ca a
trocut cu mare succes teza sa pentru licenta i ca juriul ra felicitat foarte

viiitot conform obiceiulul.La acemi masa cu noi, era alt finer, un voluntar pe ase luni.
Pe cand licentiatul se luda cu izbandele sale universitare, intra in
localul public un medic militar cu trei trese la kepiii. Bacalaureatul voluntar se scoala, saluta respectuos i apoi se avaza
Ear oil, care am tristul privilogiii de a reprezenta deja o pagina a
timpuldi de apoi, me intorsei catre ceI doui tined i le zisei :
Quin se schimba vremurile i moravurile. Vedeti pe oficerul care
intr acum ? Cu dou-zeci de aril inapoi, nicI un militar de la mic pana la
mare nu rar fi salutat, caci pe atunci medicii militari, cu toata uniforma
lor, eraii considerati ca des intrus in marea familie a armatei.
Pe atunci li se zicea lipitorile lui Davila.
Cand rostii cuvntul lipitoare, tovaragii mei de mas, se uitara nedomiriti unul la altul, apoi la mine, i me intrerupsera zicend
Lipitoare ? N'am intelos. Lipitorile lui Davila i mai putin.
Ce fel, urmai eii, nu titi cine a fost Davila ?
Marturisesc ca din auzite, cunosc numai picaturile lui Davila, cad
recomandat la spiterie contra colicelor, respunse licentiatul, dar
mi
cine a fost Davila i dad, a fost turc, tatar, sail neamt, habar nu am.
Efi remasei uimit.
Nu'nfi venea s crez ca doul-spre-zece ani sunt da ajuns In tara
noastr pentru ca o dat omul inmormintat, daca el n'a fost Kogalniceanu,

www.dacoromanica.ro

II

Brdtianu, sail n'a purtat un nume Cu vazd In politic., sd nu se mal tie

nimic despre densul.
Fdcul in putine cuvinte biografia doctorului Davila i talm.ciI sensul
satiric al calificativului lipitoare, dat medicilor militari eiti din coala sa.

Dar aceasta nu mi se pdrea suficient. Din acest moment m'arn tot

gandit ea precum tInerul licentiat nu tia nimio despre cine a fost Davila,
tot ast-fel sunt multi cari nu tai nimic despre cine a fost Dinicd Golescu,
Filipescu Constantin, Filipescu Iordache, jurisconsultul Flechtenmacher, profesorii Valliant, Roques, Cesar Librecht, colonelul Pisoski i multi, foarte
multi altil cad a jucat un rol important In Romania 'de la inceputul secolului
nicderI.

astd-zi, dar ale cdror biografil chiar sumare, nu se

gAsesc

Toat lumea n'a fost Bolintineauu, Sion, sad alt literat, spre a i se
gdsi viata in numeroasele modeluri de prozd i poezil ce se tipdresc anual
cu autorizatia ministeriald.
Ast-fel mi-a intrat In minte idea de a intocmi un Dictionar al Contimporanilor din Romeinia de la inceputul secolului al 19-lea 'And astd-zi.
M'am pus pe lucru In 1896 i credeam c vol termina in ase luni.
Amar am fost inelat, cdcT iatd-ne in 1898 i lucrarea mea este abia schiiatd, o recunosc singur.
Dictionarul de fatd apare incomplect, Cu multe lacune, pentru ca mi'a
lipsit elementele necesare spre a face ce doream s fac, i ce nddjduiam
voi putea s, produc.
Spre a me urni din loc, am gsit trei carp. Una este Arhondologia
Moldovei de paharnicul Constantin Sion, care drept amdnunte asupra vietel
oamenilor secolului, se ecsprimd cam de reguld ast-fel : X..., putoare greceased, boerit de Vodl Sturdza pentru cd i-a netezit muerea ; l'a fdcut
Apoi carticica lui J. Valentineanu Biografia oamenilor mari, scrisd
paharnic
de un om mic, o colectie de vre-o doue-zeci nume, in care toff partizanii politici al autorului sunt numiti marl patrioti, %ea a li se ardta faptele, iar

toti adversarii sunt numitl hoti, fdr a li se ardta hotille.

De aceste lucran, bine inteles cd nu m'am putut sluji.
A treia carte este a ha Vasile Gr. Popu Conspect asupra literaturei romane. Aceastd lucrare mi-a lost de mare fotos, insd prezenta dou neajunsuri. E publicat acum doui-zeci i doui de aril i nu se ocupd de cat
despre

In asemenea conditiuni m'am gandit atuncl sd me adresez publicului

Cu rugdminte semi vie fie-care In ajutor, trimitandu'mi biografiile ce po-

www.dacoromanica.ro

III

sed. Lunr intregI toat presa a reprodus apelurile mele desesperate c,tre
familiile tuturor fotilor sail actualilor fruntaI ai treI.
Se vede c proza mea n'a avut darul s dqtepte in public dorul desgroprel trecutuluI, cacI mi-ati rspuns cel mult zece la sutd din ceI carI
ar fi trebuit s fspunz. In schimb ins recunosc cd am primit biografiile
unor necunoscutI carrtni destinuiati c, de la nascere 'Ana in prezent ail
fost neclintiti conservatori sail liberall, ba adesea ail cumulat aceste clod)
credinte politice cu vre-o demnitate de membru inteun consiliu judetean.
Desndajduit, dar hotrt s, joc de vreme ce intrasem in hor, am
intreprins citirea tuturor ziarelor noastre, spre a stoarce dintr'insele vre-o
biografie. M'am luptat cu slovele chitilice, am citit zi cu zi fie-care articol
de fond din colectiile ziarelor pentru cd Po la 1850 i chiar maI incoace, in
primul Bucuresci, gseai de toate. Articolul incepea cu o ecspunere a politiceI externe, apoi tot inteinsul se vorbea mai la vale despre moartea
lui Campineanu sail a till Vcrescu, mai departe se istoriseail izbndele
luI Garibaldi i articolul inchea cu o dare de seam despre scumpirea
zarzavaturilor.

Ca s gsesc ceva, trebuea s citesc tot. Mare lucru n'arn gsit, dar
am dobndit convingerea ca de la 1850 pan in prezent, presa noastr a
cAtigat mutt, cel putin in arta de a imprti materia.
Nimic In biblioted, aproape nimic in ziare ; 'ml rmneafi analele parlamentare. Ca un adevrat cine de vSnatoare in urmrirea prdzel, am
pus mana pe tablourile pensionarilor Statului din trecut i alegandu'mi
acolo numele fruntailor, am alergat la izvor, corcetnd proectele de logi
racute cand li s'ail votat pensiile sail rocompensele nationale.
Aa Intre altele vol istorisi rezultatul la care am ajuns ndjduind ca
voI gsi amdnunte asupra vietel lui Vasile Sturdza.
Legea i proectul erail cu desavrire laconice ; dar am constatat c.
M. Kogalniceanu luase cuvfttul In Camera spre a sustine proectul.
Deschid Monitorul Oficial". Luase Inteadevr cuv6ntul M. Koglniceanu, spre a gri cam ast-fel : Domnilor, ndjduesc c nu este nevoe
s mai sustiti meritele lid V. Sturdza i c totI ye veti grbi a vota
proectul".
Att i nimic maI mult.
S'a grbit i cu drept cuvdnt toat Adunarea s voteze proectul,

de i am convingerea ca multi deputati nu tiaii mal multe despre V.

Sturdza de at licentiatul meil despre doctorul Davila.
M'a opri aid, de team& s nu devid prea monoton, dar trebue s
mai adaog un exemplu. La Ministerul de rezbel nu mi-a fost cu putint.

www.dacoromanica.ro

IV

s gsesc starea civila i foaea de serviciii a oficerilor mortI in timpul

rezbelului Independentel. Ndjdueam ca acetI (Hof sunt inscrif inteo
carte de aur. Nu sunt trecuti nicdeel. Am reconstituit singur viata lor,
servindu-m6 de Anuarul armatei din 1876 i de cartea D-lui Th. Vcarescu:
Lupiele Romanilor.

Toate acestea le-am spus pentru ca sd'mi fie ertat daca in asqmenea
conditiuni Dietionarul Contimporanilor din _Romania e departe de perfectiune,

pentru ca sa'nfi fie ertat daca pe unii din fruntail tarei i-am dat poate
ca nascutI inainte de vreme, despre unii n'am vorbit de loe, despre altii
am vorbit proa putin, i pe unii 'am ingropat prea trziii.
Am pus col putin temelia Dietionar2dui. De acum inainte, sa'nff dea
iubitorii de adevr ajutor qi Dumnezeil zile ca s pot indrepta greelele
inteo editie viitoare.
DIM. R. ROSETTI.

www.dacoromanica.ro

DICTIONARUL CONTIMPORANILOR

A
Aaron (Teodor).Preposit capitular in

Luptele pentrti nationalitate ale Romcinilor de

Lugo (Transilvania), niiscut in Ardeal la

6 Februarie 1803, incetat din viatii in Lugo la 6 Aprilie 1859.
A fcut studiile in Sibik Blaj, i Pestha. Numit la 1828 profesor la gimnasiul
din Blaj, el trece in 1835 paroch la protopopia de la Gala, la 1837 devine canonic. onorar iar la 1838 paroch in Arad.
Mal tarzi director al gimnasiului din Beiu,

peste muatt in 1848 49. (1892), Despre

dualkmul austro-ungar (1892). Poesia pop tilard ronteind (1893), Melle politice ale cronicarilor (1895), Istoria linche( ji literaturet

(1894). Modele de discursurt (1896), Poeticd (1897).

Adrian (Gheorghe). General, nscut

trecut prin rectoratul seminarului rorran din

Orada mare, a fost numit in 1857 prepo-

In Transilvania, la 1820, incetat din viat

in Bucuresd la 14 Decembrie 1889. A luat
parte In 1848 la micarea revolutionarl a
Romanilor din Transilvania ; apoi a trecut
In Romnia i a intrat in serviciul militar,

Catechetica practicd (1843) Anotdrt la Istoria

fnaintand pfina la gradul de general. Sub

domnia hit Cuza la 1863, de i in neactivitate,

la 1842 e numit censor si revisor la tipografia UniversitAtel din Buda. Dup ce a

sit capitular in Lugo. Aaron a publicat

hit Petra Maior (1828) Anotdrt din Istoria

eclesiasticd despre urzirea ji ldtirea credintet
creftine intre Rom-hit (1850) Cuvntdrt bisericejtt (1847).

a fost dat in judecat i osandit la isgonirea din armat pentru ca refuzase s plateasc birul. Reintrat in armat la 1866, a
fost ministru de resbel in cabinetul lul loan

Filantrop, nits-

Briitianu de la 24 Mal 1867 pan la 12

August 1868, avand gradul de colonel. A

cut in Iai la 1811, unde a incetat din

viatii la 20 Martie 1892. A fcut studiile
casa piirinteasc i a ocupat diferite functiunl in judetul Vaslui. A llsat Academiei

intrebuintat o parte insemnat a averei sale

pentru bine-faceri, fondnd in Bucuresci
o frumoas coal primar care poart numele s66.

Adamachi (Vasile).

romne o donatiune de dou milioane i

jumtate sub titlul Fondul Adaniachi al
crui venit servete in mare parte pentru
premiarea scrierilor morale, imbrcmintea
copiilor sraci, irnprimri de lucrri premiate, stipendii, etc. etc.

Adamescu (Gheorghe).Profesor, publicist, nAscut in Bucureti la 1869. A fcut

toate studiile In tar i la 1891 a fost numit profesor suplinitor pentru limba romlinl la liceul din Galati ; la 1892 a fost

Adrian (Ion. V.) Profesor, publicist,

nscut in Mihileni (Dorohoi0) la r837,
mort la 14 August 1875 in Botoani.
A fcut studiile In Flticenl i Ia1. la
1856 a fost numit profesor la coala primar public din Doroholl'i, apoi la 1858
profesor de istorie la gimnasiul din Galatl.
La 1864 Ii regasim revism- al coalelor din
Suceava, Ia1, Botoani, la 1868
director al liceului din Botoanl. In mai

numit definitiv la aceeai cate-di-A, iar la

multe rnduri, Adrian a fost ziarist, colaborand la gazeta umoristic Bondarul din

1894 a fost transferat in Bucureti la gim-

Ia1, Independetztul din Botoani i Stelata.

nasiul Sincai.

Dup ce a colaborat la mai multe reviste literare intre 1886 i 1888, a publicat apol : Studit despre Miron Costin (1888),

A publicat un volum de Versurt, (1872)

Postulacht Slugdrescu satir (1874). Pe
la sfritul vietel sale de la 1871-1875,
Adrian se strabilise tipograf in Botoani.
i

www.dacoromanica.ro

-6-

ALE

Alcaz (Eugeniu). Colonel, mare industria, nascut la 1814 in oraul Hui, incetat din viara la Noembrie 1892.
A facut siudiile sale la coala Polytecnicli i la Metz (Francia) apoI a intreprins
o lungit calatorie in America.
Intors in tara, intra in armata in Moldova i este- numit imediat adjutant al
DomnitoruluI Mihalache Sturza. In aceasta
calitate, ja parte la micarea revolutionara
de la 1848, i apoi devine adjutantul lui
Voda Grigore Ghika, inaintand pana la gradul de colonel. Mai te'rzii1 e numit prefect
de politie la Ia1 (1862) sub domnia lul
Voda Cuza, dar ocupa aceasta functiune
foarte putin timp.
Colonelul Alcaz a fost in mal multe n'indurl ales in parlament deputat i senator.
Activitatea sa cea mai mare a desvoltat'o
irisa in comercia, avand drept ideal intemeerea une! industril nationale. La 1865
el cumpara fabrica de postav de la Neamtu
a lul M. Kogalniceanu, o transforma, i reinfiintand'o pe moia sa Buhoi, Ii da im-

portanta pe care o are i astazt

ALE

act, Dupd mitad r act, Lumea Mita 2 acte,

Dragoste i act, Bdt de nutre i act. Cinstill
3 acte, Craid nod poema.
A tradus Scoala Bdrbajilor, Tatdl nostrtt,
Bolnavul inchipuit, Fecioarele,Sapho, Diana,
Cele tret sultane, De'ai fi Rege, Orfed in
infern, Mignott, etc.

Alexandrescu (Constantin). Profe-

sor, nascut in oraul Ramnicu-Valcea la

Martie 1856. A facut studiile sale la liceul

Sfintul Saya, i la 1874 a fost numit institutor la Urgovite.

Ziarist cat va timp, a colaborat la cate-va

ziare din acest din urmit ora, precum

la altele din capitalii.

Publicatiile sale sunt : Diclionarele geografice ale judetelor Muscel, Prahova, Ilfov,
Vacea, Oltu, i altor judete, premiate de
Societatea geografica romana.

Alexandrescu (Dimitrie). Profesor,

Ia1 la i ctombrie
185o. A plecat in Francia la vrsta de ro

publicist, nascut in

ani i a studiat acolo declamatia, medicina,

Alduleanu (Ioan).Consilier la curtea

dar singurul studiil pe care l'a terminat in

Paris, a fost dreptul.

de Casatie ungara, niiscut la 1821 in satul

MoeciI Branului (Transilvania), incetat din
viata in Buda-Pesta la 1871.

In 1870, fiind student, s'a angajat

ca militar in armata Parisului, legiunea

15upa absolvirea studiilor juridice, s'a stabilit in Braov ca avocat la 1847, apoi la
1848 a trecut ca notar al districtulul Fagh-a. La 185o e numit asesor al tribuna-

lulul de Alba Tulla, la 1858 preedinte al

tribunalului Braov, la 186r Consilier al guvernulul TransilvanieI in Cluj, la 1865

vice-preedinte al tabla regesci in M. Vdsdrbely, la 1867 consilier In ministerul de

justitie din Budapesta, i la 1869 membru
al curtel de Casatie din acela ora.
Intre 1863-1865 a fost vice-preedinte
al dietei din

Aleco-Pala.(vezi Vogorides).

Alexandrescu (Dorna Aurel). Publicist, cunoscut sub pseudonimul Dorna,

nascut la 1870 in oraul Limoges (Francia).

A fcnt studiile sale primare i secundare in BucurescI, i apoi a debutat imediat
In literatura la 1887, publicand novele i
versurl prin diferite reviste literare, i scriind
cronice teatrale la ziarul Constitutionalul.
A publicat : Prietenie, comedie inteun

streina Les atnis de la France sub ordinele generalulul belgian Van der Mer.
Intors in tara. la 1875 cu titlul de doctor

In drept, a fost numit procuror la tribu-

nalul Ia1, unde a functionat pana la i Mar-

tie 188o ca membru de edinta, judecator

de edinta, judecator de instructie i prim
procuror, cand a demisionat.
De atunci pana la 1888, exercit profesiunea de advocat luptand in opozitiaunita contra guvernulul liberal.

La 1888, se raliaza la partida conservator

i e ales

deputat al colegiuluf al

2-lea IaI.

La 1891 este numit secretar general al

Ministerulul justitiet post pe care '1 ocupa
pana la 15 Octombrie 1892, cand este numit profesor de drept civil la Universitatea
din IaI, ,post pe care '1 ocupa i astazt
D. Alexandrescu a publicat : Pistol
Dontnipara Tret stelute, Rdmdsvagul sgdrci-

tulut comediI intfun act (1879). Comenlatir asupra dreptuhtt civil 5 volume. Le
droit anden et moderne de la Rountanie.

Alexandrescu (Grigore).

www.dacoromanica.ro

Poet, fa-

ALE

bulist, nascut in oraul Trgovite (aimbovila) la 1812, mort in Bucurescl la 1885.

A fiicut studiile in BucurescI la liceul
SI. Saya i in pensionatul Vaillant, apoi
imbratia cariera armelor, inrolAndu-se ca
junkar. Parasind otirea la 1835, incepu sl
publice numeroase satire care 'I atrasera
dite-va inn! inchisoare pentru c eral indreptate in contra guvernuluI i Domnului
Alexandru Ghica.
Alexandrescu a ocupat diferite functiuni
publice precum : censor al presel la 1847,
mai trzi director general al arhivelor, apoi
la 186o facu parte din comisiunea intocniita la Focani pentru unificarea legilor

celor dou tad unite.

Scrierile sale sunt : Poesif originale Elegil Fabule (1838) Anul 1840. lucrare in
care autorul concretizeaza aspiratiunile
mnieL

O intpresie (1846) oda

ALE

la armata

ro-

mna, Memorial, de aildtorie (1842) Poesif

nott1 ji vecht (1842) Suvenire ji impresil
(1847).
Apoi a tradus operile lui Voltaire Al--

Meropa, ear la 1863 a tiparit

i la 1863 Poesif diverse.
La 1895, librarul Socec a publicat ultima

editiune complecta a operilor lui Grigore

Alexandrescu.

Alexandri (loan) Colonel, fratele poetului Vasile Alexandri, nascut la r Ianuarie

1825. Intrat in armata cu rangul de soldat
a inaintat pina la gradul de Lt. colonel. A

fost agent al Ore! la Paris la I86o. Data

incetarel din viata necunoscuta.

Rolla, Docan, Sturzetil i tot/ corifeii mi-

caret nationale de atuna incepu o lupta

incordata in potriva domnie/ lui MihaiilVoda Sturdza, slavind pentru ntia oara,

In versuri frumoase 1 fate() limba curat

romineasca, virtutile poporului, dragostca

de tara, vitejia stramoilor i dorul de libertate. Viata i activitatea lui Alexandri

full steins legate de insu/ viata poporului

romin, la stralucirea istoriel caruia el

contribuit timp de cincizeci de ani, ca

bun patriot i ca poet de mare talent.
In sufletul lui a fost inmanunchiate simtirile,

dorurile, avnturile Orel, a careia glorie a

buciumat-o, a dreia suferinta a phIns-o, a
careia bunatate a cantat-o. Prima scriere
romfineasca a lui Alexandri fu o nuvela :
Buchetiera din Florenta, publicata in Da,
cia literara a lui Kogalniceanu, dupa care
urmara cntece i balade ca : Doina-Doinitd,
Baba Cloanta, Andrif-Popa,Graza i altele

cuprinse in Doine ci ldcrdoticre, prima sa

carte poetica, tiparita la Ia1, tipografia Ber-

mann 1852, in care se afla i Marioara

Florioara, minunata legenda in forma poIn acelai timp el cutreera Moldova,
aduna din gura tranilor, din cantecile lau-

tarilor, din

povetile

btrnilor, horile,

antecele haiducesci i doinele populare,

pe cari mal tilrzia avea O. le dea la lumin sub titlul de Poesiile populare ale
Romdnilor. ( 865).
Lucrarea poetica i dramatid ce ne-a
lasat este foarte voluminoasa. 0 parte numat de i cea mal mare fu publicata de libraria Socec din Bucuresci in anul 1875,

tic! fruntaI, cari ai contribuit la regenerarea, desvoltarea 1 inaltarea spiritului pu-

sub titlul de Opere contplecte coprinznd poesii, prosa i teatru. Aa, poesiile sunt cuprinse
in vol. I. sub numele de : Doine Ldcrdmioare,
5uvenire (1842
1852), Vol.
Mdrgdritdrele (1852-1862), Vol. III. Pastelurf,
Varia i Legende de la 1862 inainte, Vol.
IV. Legende nou, staid' no,s-tri, La TurnuMdgurele, .Prosa : (novele, schite, biogra-

blic, la introducerea 1 propairea reformelor

fil)

Alexandii (Vasile).

Poet, autor dra-

matic, barbat politic, nascut la Baca(' in Iulie

1821, mort la Mircesci in 22 August 1890.

A fost cel mai mare poet national romn

i n acela timp unul dintre barbatil poli-

i a civilisatiunel in Romania, luptnd cu

energie i succes pentru unirea Moldovei
cu Valahia i pentru ridicarea in fata streinatatel a prestigiului i a dernnitatei noastre
ca popor i ca Stat. Dui:a studii mai intli
de medicina, apoi de drept, de matematica
i in fine de literatur5, la Paris, el se intoarse catre finele anului 1839 in tara, unde

impreuni cu C., Negri, M. Kogalniceanu,

I vol. Teatru Cantonete cornice, Doi

morti vii, Iorgu de : Sadagura, Kir Zuliaride,
Cinel-Cinel, Coroana lui tefan col mare, Arvinte i Pepelea, (feerie), Sgircitul risipitor,
Rusaliile, Florain i Florica, Boerii i Ciocoii,
Lipitorile satelor, Concina, Ginerile lui
Hagi-Petcu (localisarea piesei lui Emile Augier Le Gendre de Mr. Poirier), Drumul
de fer, Despot Vocla (drama), FontnaBlanduziei (comedie
Ovidiu (dramA

www.dacoromanica.ro

ALE

ALE

antidO, Aaugim la acestea volumul poesiilor populare ale Romdnilor, pomenit mal
sus, i multime de alte lucrAri pariA acum
Pie date la tipar, plus o corespondent pHvaa intre dansul i Ioan Ghica, amicul lui

Alexi (Artemiu Publiu). Profesor,

niiscut la 1847 in Sangeorgie (Transilvania),

de tinerete, intretinua timp de, 40 de anl

turale.

neintreruptl, corespondent care acum se afli

in biblioteca Academiei romane i numer

de tiintele naturale la gimnasiul din Naseud.

peste i5oo de scrisori legate in 5 volume.

Cele maI multe scrieri ale lui Alexandri
ai fost publicate in Convorbirt iterare.
In anul 1878 Societatea pentru studiul limbelor romanice din Montpellier instituise un premiu pentru autorul celei

mal bune poesii asupra Ontecului Gintel Latine, in scop de a-'1 pune in musick i traducindu-1 in toate idiomele romane,

s-1

imprAtie in lumea latinii. Se

trimiseet poesil din toate prtile locuite de

Latini, dar comitetul serbArilor recunoscu
dt poesia lui Alexandri indeplinea singur
conditiunile concursula PusA in musica de
Marchetti (Roma) ea fu cantatit in ziva de

lo/.2
public de 6o,000 de auditorl. Alexandri fu
Manly 1878 la Montpellier, in fata unui

serbatorit ca un rege.
In politick rolul lul V. Alexandri a fost
negreit cam ters fat cu activitatea sa
terark totu1 nu trebue perdut din vedere
c.Y.I la 1848, prin presa francezk a sustinut
aspiratiunile noastre i dt dup moartea
pArintelul s, rman6nd st6pan pe averea
sa, de bun voe, cel inti in Moldova a

desrobit pe tiganii sa
V. Alexandri a fost Ministru al afacerilor
striiine pe timpul cimcmiel lui St. Catargiu, V. Sturza i A. Panu (1858), ministru la acela departament sub Cuza-

Vodli, in mal multe r&-idurl deputat, senator v.-pre. al Camerel deputatilor, trimis
In misiune politic extra-ordinal-A pe langA
imp6ratul Napoleon, regele Victor Emanuel
i guvernul Mara Britanii de amicul i Domnitorul si.1 Alexandru Ion I.
In anil din urn-i al vietel sale la 1885, Alexandri a ocupat postul de trimis extra-ordinar

i ministru plenipotentiar al M. S. Regelui

Carol la Paris. El era membru al Academiel romane Inca de la 1867, data infiin-

Ora el.
Oraul Bac5.6, locul de nascere al poetuluI,
a sidicat in 1896 un monument in gr5-

dina public6 in memoria sa.

Alexandru loan I (veil Cuza).

incetat din viatA la 15 Oct. 1896. A flicut

studiile sale in Viena i Gratz, unde a luat
la 1874 djploma de doctor in tiintele naDe la. 1874 0115. la 1893 a fost profesor

El a scris i publicat :
Resbelul oriental ilustrat (cu d. M. Pop)
(1878) ; Romd nit la Plevna, disertatiune, (188o) 0 escursiune botanicd in Romdnia i Dobrogea, (1883) Inseinncitatea
iciintelor naturale ci reformele ce le reclamd
studinl lor in ,scoalele noastre (1883) Despre importanta studiulut botanic (1884)
Compendin de Meteorologid (1889) Helvetia ci Wilhelm Tell , (1889) Die StGeorger Sdnerlinge, (1892).

Alexi (loan).
Episcop greco-catoroman n5scut in Maladia (Selagiu) la 24 Iunie
1801, incetat din viat in Gherla la- 29 Iunie 1863.
Absolvind teologia la universitatea din
Viena la 1825, s'a hirotonisit i in 1856 a
ajuns episcop in Gherla.
A publicat Gramatica romdneascd, in limba latini (1826).
Ca episcop el a figurat ca membru in comitetul permanent ales de congresul national romanesc din Sibiu la 1861, pentru dobandirea drepturilor RomAnilor.

Alexi (Marin).Profesor, chimist, nAscut in Craiova la 1814, incetat din viatit in

Bucuresc/ la 25 Aprilie 1895.
A urniat clasele primare la vechea coala
din Slatina, unde abea avnd vrsta de 18
anl, fu fiumit la 1826 profesor suplinitor de
cAtre Efaria coalelor ; la 1832 trece ca
in
profesor pentru cl. I-a a II-a i a
Craiova, ear la 1834, e adus in Bucuresci
la colegiul sfntu Saya.
Cu incepere de la 1850, cariera tiintific
a lui Alexi Marin se definete mai bine,
fiind numit conservator al cabinetului de fizicI i laboratorulul de chimie la muzeul
sf. Saya, dupe ce in decurs de cincl aril el
II terminase i complectase studiile In Paris.
Profesor aproape la toate coalele cari

s'a6 creat in Bucuretl, el infra in 1868 la

Universitate, i inchee cariera sa la 1893
cAnd se retrage ca cel mal in vrstii din toti
profesorI notri.

www.dacoromanica.ro

ALE

ALP

Principalele sale lucr5ri sunt : Astronomie

populara (1837) Convorbirt de geometrie prac-

tul diviziel Buz66. La 1896 a dimisionat din

ticd (1839) Principit de mecanicd (1840)

Convorbid de mecanicd usuald (1842) Aritmetica practicd cu Tabelele (1843) Fik-ica de
Pouillet (1852) Chimia de Pelone i Fremy
(r853) Cunoitinte pentru ,s-coalele primare

sef de stat major al corpulul al II-a de armatk a participat la luptele din fata PlevneI si a fost numit chear `cornandant al

(1858) F4ica pentru col( primare (1863)

Wad de fkicd (1870) Manual de aritmeticd (1871) Desen al ,s-coalelor (1876).

armatii.

In timpul resbelului Independentel, a fost

pietzei al acelel cetAtI cucerit.

AlimaneVanu (Constantin). Ingi-

Alexi a colaborat la Gaeta invldtorulut

Satulut (1845-1850) si a intemeiat foaea
Miqeul National (1856 la 1859).

ner de mine, nAscut la 27 Septembre 1865

In comuna Alimanesti (Oh). A filcut studiile primare i secun dore in tark termirandu-le la Paris in liceul Saint-Louis.

Alexi (Teochar). N5scut la 1843 in

Elev al scoalel de mine din Paris, s'a intors in tara la 1891 dind a fost numit inginer asistent in serviciul docurilor si a

Brasov ; a studiat sciintele comerciale, conducnd apol pn la 1868 tipografia

Weiss din Bucurestl, iar de la 1869 pAna
la 1882 Prima Bancd Transilvand, A scris
Dictionar germano-roman (1886); Romanische Poeten, traducere in nemteste
din mai multi poetI romAni; a redigiat doi
anl Noua IjibliotecA

Alexianu (Gheorght).Medic, Wiscut

in Bucurestl la ro Iunie 1830. A inceput

studiile sale la Sfintu Saya si le a terminat
la Paris, de unde s'a intors cu titlul de doctor in medicin la 1863.
A fost numit medic secundar la Maternitate, apol ajutor de primar al Capitalei
in 1864 si profesor la scoala de medicina.
La 1865 G. Alexiatiu e numit medic legist al Capitalei si Tribunalelor Ilfov, post
pe care 'I ocupii panA la 1890. El a mal
fost medic al consultatiunelor gratuite la
spitalul Coltzea de la 1869 plina la 1883,
membru in comitetul sanitar superior, director general al serviciului sanitar de la
1889, panA la 1892.
Doctorul G. Alexianu ocup i aseizi
functiunea de profesor la facultatea de Medicink post care i s'a incredintat de la 1872.

Algiu (loan). General de divisie, ras-

cut in BucurestI la ro Noembrie 1834.

Post elev al scoalei militare in 1854, e innaintat sub-locotenent co promatia de la
1856 si ajunge la gradul de maior in
1864. Pus in disponibilitate la 1866, e rechemat in activitate la 1873, si inaintat colonel la 1877. La 1888, e numit prefect al
polipel Capitalei i ocupA aceastii functiune
pAri in 1891 cAnd e inaintat general de
brigadk i i se incredinteaza comandemen-

procedat la rcconstructia liniei ferate Bacit6Piatra. Detasat in 1892 la serviciul minelor din Ministerul Domeniilor, a condus sondajiul pentru ciiutarea apelor artesiane pe
Baragan,

i s'a incredintat conducerea

controlul exploatArilor rninere.

A publicat : Raport sumar pentru reorganisarea serviciulut minelor (1894) Comunicare asupra sondagiulut din Baragan, licutA

la congresul naturalistilor germani (1895).

Raport asupra organisdret serviciulut minelor (1895) Conbustibilit mineral! din Romania (1896).

Alpar (loan).

Pictor paysagist, nscut

In Bucurescl la 1857. A fAcut studiile sale

in tark urmand duoi ani cursurile facultittei de drept. Apoi a inceput sA se ocupe
de picturk fAril profesor, fAcind studiile
sale singur dup naturk filtre Climpina
Cfunpinitza, cu primele notiuni ce i-a dat
pictorul Andreescu.
A expUs pentru prima datil la Intim-Club
In r886, fiind unul din initiatoril acestui
cerc artistic ; de atunci a figurat la toate
Lucriirile sale mal importante
sunt: O casi! la Cdnipiaa, Pe marginea bOltet, O turma de oil Acest din urinA tablok
.medaliat, a fost cumOrat de Minist. Instr.
Publice pentru Pynacotec.

Aman (Teodor). Profesor, pictor, nAscut in Campulung (Muscel) la 15132 Martie, mort iu Bucuresci la 19 August 1891.
A flicut studiile sale in Paris urrmind -cursurile profesorilor Droleng si Picot.

Reintors n tarii la 1858, Aman a fost

numit Director al scoalei de Bele-Arte din
Bucuresci la 1864 si profesor de picturA

www.dacoromanica.ro

- IO

ANA

la aceast5 coalit, functiunl pe carl le a ocupat OLA la moartea sa.

Principalele tablouri ale acestui artist sunt

Vlad Tepe! ci Solit care se gAsete la Pinacoteca din IaI, Capul lut Batori la Pi-

nacoteca din Bucuresci, Malla de la Olteniqa, care se gAsete in palatul Sultanului

din Constantinopole. Acest tablo6 a fost
cut de Aman la 1853, and insotea pe generalul Canrobert in Crimea ; Bdtdlia de la
Cdlugdrent, aezat la Pinacoteca din Bucuresci.

AND

Curs elementar contplect de istorie natttrald,

Geologie, Zoologie

Botanicd.

Anastasievici
Cunoscut sub
numele de maior Mia, milionar sirbesc;
niiscut la 1803; agonisi prin comerciu o
enorm5. bogAtie sub principele Milos Obrenovicl i cumpki In Romilnia bunuri foarte
intinse. A fost amestecat in toate mic5rile
politico-dinastice ale S'l-bid. DupA omorirea principelui Mihail in 1868 voi sa

atige tronul pentru ginerele s66 Garaanin, dar nu isbuti. De atunci se aezA

Artistul a lucrat peste 3000 tablouri cu

subiecte istorice, naturi moarte, fiori, diferite interioare de haremurI. El a fAcut desemnurile cari a servit pentru turnarca
Coroand i sceptrului regal, pentru statuca
ridicatA in memoria lui Mihai Viteazu i
pentru decoratiunea Coroana Romdnier.
Aman a mai fost sculptor i muzicant

rea sa rrotenire membrilor familieI Karageorgievid. Sub VodA Gr. Ghica, Moldova
a flicut la Anastasievici unul din primele el
imprumuturl (i855) in sum. de 2,5oo,00ta
lei vechi.

amator.
Tabloul Bdtdlia de la 011eniqa, a fost

rescl la 1852, incetat din viati la 1884 in

reprodus de litograful Goupil din Paris.

Anagnosti (M). Publicist. Data nascerei i incetArel din viat5, necunoscute. A

publicat in diferite ziare i cu deosebire in
`Buciumul numeroase scrieri istorice filtre
altele Mondstirile inchinate (1863).

Ananescu (Dimitrie). Profesor, nAscut in Craiova la 1831, incetat din viat

la Bucuresci in 19 Februarie 1885. A fAcut
clasele primare i gimnasiale in oraul sn"
natal i apol a intrat copist la prefectura
lo calA.

La 1848 isbucnind revolutia, Ananescu

Iii etate de 16 ani se introduce in cancelarla generalului Magheru i 'I urmeazt cu
trupele sale. Cind intrarA Ruif in tarA, el
trecu la Sibi cu Magheru, apoi se intoarse
eariti la Craiova i triti d:ind 2 ani lectiunI
particulare. In 1851 Ananescu vine in BucurescI i terminii cursurile colegiului sfintu

Saya ; apol la 1856 e numit custode la biblioteca nationalit. Dupii acea, obtine prin
concurs o bursi de la Eforia spitalelor i
pleacit la Paris spre a studia tiintele naturale.

Reintors in ar, Ananescu e numit profesor la coala de medicinit i la coala militar, apoi profesor de tiinte fisico-naturale, la cursul superior de la stintu Saya

i in sfirit director al acestul

Scrierile sale sunt : Natura, ziar sciintific,
Contemplatia naturel, Omul ci rasele nmane,

in RomAnia, unde

Andreescu.

muri, Lislind ave-

Pictor, nAscut in Bucu-

Paris.
Principalele sale tablouri sunt : Imprejufilma Buturescilor, proprietatea colonelulul
Perticari ; Ccirciunta de pe marginea dru-

Pddure de fag!, ambele in posesiunea d-lui Take Ionescu ; Duptt ploae,

In posesia d-lui I. Kalinderu, i altele. Nuna6rul tablourilor lul Andreescu se rkiid la 400.

Andrieviciu-Morariu (Silivestru).
Mitropolit, teolog, nAscut la 14 Novembre
1818 mitocul Dragomirnel (Bucovina), incetat din viatA la CernAuff la 3 Aprilie
1895. Dup ce terminii studiile teologice,
se preoti la 1842 i in 1862 ajunse referent provisor la consistoriul episcopesc din
Cernut1 unde fu numit definitiv In 1866.
In 1874, se citlugArejte, in 1877 capita demnitatea de arhimandrit, iar in 188o
e numit mitropolit al Bucovinel i Dalma-

tia

A publicat Cuvntdd hisericeof pe toate

sdrbdtorile peste 'in (r86b);
Psaltichie (r879) ; Tipiconul bisericit ortodoxe orientale (1883); Epistole pastorale
(hure 1880 i 1895, i Apologif 1848,
Duntinecile

1885 i 189o).

Angelescu (Ele). Inginer, profesor,

publicist, niiscut la 4 Iulie 1836 in satul
Berteti (BrAila), incetat din viatA in Bucurescl la 1882. A fAcut primele sale studif
in BucuressI i le a tcrminat la Paris de

www.dacoromanica.ro

ANG

ANT

unde s'a intors la 1865 cu diploma de inginer al coalei centrale. Numit la i Maia
1871 membru al consiliulul tecnic pentru
administrarea padurelor Statulul, a fost
intat la 1872 inspector silvic, apol la 1876
inginer hotarnic la creditul funciar rural
i peste curand in aceia calitate la Ministerul Domeniilor.
Ca profesor, a fost insrcinat cu catedra
de geometrie la scoala de Poduri i 5osele
M 1867, cu aceeaI catedra la coala de la
Pantelinion in 1868. A ocupat provisoria
i directiunea acestei coll unde era la urm
profesor de mecanicA de la 1877.
El a publicat : Elemente de aritmeticd ralionald (1868) Elemente de geometrie in co-

laborare cu I. M. Raureanu (1865) Curs

Heligoland.

Director al muzeului de istorie naturalit

din BucurescI, delegat al MinisteruluI Domeniilor cu directiunea ciintificl a pesc-

riilor din Romania, G. Antipa a publicat :

Die Lucernariden der Bremer Expedition
nach Ostpiqbergen im labre 1889. Zoologische Jahrbticher, VI. 93d, Jena, Verlag von
Gastav Rscher 1891. Ueber das Vorkommen
von rudimentaren Principaltentakeln bei
Lucernariden. Zoologische Jahrbficher, VI. Bd.

Jena 1891. Eine nene Art von Drymonema,

Jenaische Zeitschrift ffir

Naturwissenschaft.

XXVII. Bd. Jena 1892; Eine nene Stanro-

de algebrd elementard (1869).

Anghelescu (Alexandru).

studiele liceale in Ial, lar pe cele universitare in Germania. Doctor in tiintele naturale de la 1891, a lucrat mal multI anI in
diferite statiuni geologice in Francia, Italia,

meduse. Mittheilungen ans der Zoologischen

General,

niiscut la 1839. Elev al scoalel militare din

Bucuresci. A luat parte cu gradul de colonel in resbelul Independentei din 1877-1878
la luptele de la Grivitza i Vidin. Ministru de resbel in cabinetul Ion Brtianu de

la 21 Feb. 1886 pana. la Noembre 1887,

este dat in judecata -Curta' de Casatie printr'un vot al Senatulul i osandit la 7 Decembre 1888 la 3 luni inchisoare s000 lei
amena., 25,000 leI despagubire catre Stat
pentru acte de mituire savrite in calitate
de ministru, pedeaps care i-a atras i teraerea din controalele armatel.

Anghelescu (Gheorghe). General de

divisie, rascut la 6 Ianuarie 1839. Elev al
coalel militare la 1854, sub-locotenent la
1856, Maior la 1865, Colonel la 1870,
General de brigada la 1877. In timpul resbelului IndependenteI (1877-1878) a comandat cu gradul de colonel divisia 3-a la
atacul de la Grivitza, i la Plevna, ear cu
gradul de. general, divisia 4-a de infanterie
la Smardan-Vidin. In anul 1882, Ianuarie
25 a fost cate-va luni ministru de resbel in
cabinetul de sub presidentia lul Ion Bratianu;

la 1891 a fost inaintat la gradul de general de divisie, comandant al corpului

de armat. Retras din armat la 1894, in
urma punerei sale in disponiblitate, generalul Anghelescu a fost ales senator in
1895.

Antipa (Grigore). Naturalist, niscut

In Botoani la 27 Noembre 1867. A facut

Station vt Neapel, .ro Bd. 4 Heft 1892.

Ueber die Bqiehungen der Thymus vt den

sog. Kiemenspaltenorganen bei Selachiern. A-

natomischer Aiqeiger, VIII Jahrgang 1892.

Lacul RRim, Starea actuald a pescdriilor
din el i mijloacele de indreptare. Bucurescr
1894. Studif asupra pescdriilor din Romania.
Bucuresct (1895). Legea pescuitula votad
in sesiunea legislativd 1895-1896.

Antonelli (I0an), Nascut in Valasut

la 1827, incetat din viata la Fagra in

1888.

A studiat la Cluj, 0orheia i Blaj.

La 1848 pan in 1849 e capitan pe ling
Axente Severu. La 1852-1855 e profesor
la coalele normale din Blaj, apol profesor
la gimnasiu ; de la 1863-1865 protopop in
Turda, dupa aceea paroch i vicar archiepiscopesc in Fagara. La 1872 a fost ales
canonic. A. luat parte in comisiunea de 12,
aleasa in. 186i pentru inaugurarea Asociatiunil
A tradus cartea I. i II.
din Titu, Liviu, a tinut disertatiuni in adunrile Asociatiunii asupra tema : Poporul
roman' in constitutinne, Monografia Fdgdra,s-ultd. In 1865 a fost ales deputat la

dieta din Cluj, iar in 1869 la dieta din Pesta

la care n'a luat parte.

Apostol Margarit.

Vez! Margarit.

Arbore (Zamfir C.). Publicist, nAscut

la 14 Noembre 1848 la Cernautl. A flcut
liceul la Moscova i a intrat la 1866 ca
student la academia militar din Petersburg

www.dacoromanica.ro

ARG

- 12

ARI

in sectiunea medicinel ; la 1869 a luat parte

la conspiratiunea politica a lul Neciaeff i a

raturit franceza la liceul din Craiova.

fost intemnitat in fortereta Petru i Pavel,

de unde a esit numal la 1871 i a fost
trimis in exil. La 1872 a fugit din exil s'a

blice, director al prefectura' Braila, comisar

de politie, sub director al serviciilor peni-

stabilit in Elvetia, unde a colaborat la Geografia Universald a lul Elise Redus volumul La Russie ; apol a scris in limba rusa
Sch4e din istoria Rusiet, 1874. 1 vol. Revolutiunea din Paris 1871. Poveol pentru Po-

por 3 vol. 1875. In anul 1876 a dirigiat

impreuna <u Dragomanow ziarul rus : Obscina iar in anul 1877 s'a stabilit in Romaula, intrand ca colaborator la Ronuintil ,
de sub directiunea repausatuluI C. A. Rosetti. ApoI, a colAorat la Telegraful lui C.
Fundescu i Telegraful Romtn dirigeat de
I. G. Bibicescu. Cu incetarea acestuI ziar
parasit ziaristica i a publicat treptat :
Temnita 1895; In Exil 1896; IVibilitit 1896,
si mal multe bropre privitoare la Basarabia.
Dupe

ce a fost cat-va timp funcionar

la Arhiva Statului, a intrat in 1896 la Primaria Capitalei ca sef al serviciului statistic.

maI ocupat in urma diferite functiuni putenciare, prefect de judet pana in 1895.
G. Arghyropolu a publicat : Grarnatica
france.zd 0871) Model de regulanzente de
comunald, Faute d'une bougie comedie

in limba franceza (1875) Au feu, comedie

tot in limba franceza (1876). El a colaborat la ziarele Journal de Bucarest, La Ronnianie, Le Courrier de Roumanie, Fanalul
hit Diogen brosura politica ebdomadara care

aparu in 1876 cate-va luni.

Arghyropolu (Grigore). Magistrat,

barbat politic, nascut.in Bucuresef la 1825,
mort in Bucuresci la 2 Septembre 1892.
A facut studiile sale liceale i de drept la
Paris, de atilde s'a intors la 1848 spre a
lua parte la micarea revolutionara.
La 185o a fost numit judecator la Trib.
Ilfov, apoI succesiv presedinte, membru la
Curtea de Apel si la Inalta Curte de Jus-

titie, de mide a trcut ca

m:-...mbru la Co-

misiunea centran, dupe conventiunea de la

Argetoianu (Ioan).Gener al de brigadA,

nascut in Craiova la Ianuarie 1841. Elev
al scoalel militare, a esit la 1861 cu gradul de sub-locotenent de geniu 1 a plecat
la Paris unde a urmat coala polythecnica
i scoala de aplicatie de la Metz. Ajuns la
gradul de capitan, demisioneazit din armata

la 1867 i e numit mal tarziu inginer sef

al circonscriptiunel din Craiova. Cu ocasiunea resbelului IndependenteI, reja serviciul

cu gradul de maior, in statul-major al divisiei II-a si ja parte la operatiile din giurul Plevnel i Vidinuluf.
La 1888, fiind colonel, e numit secretar
general al Ministerulul de Resbel, iar in
1890, director al lucrarilor de fortificatii.
din Bucuresci.
La 1894, e inaintat general de brigada
i in 189.5 e numit Inspector general al
aeniulul.

Arghyropolu fGheorghe Gr). Pu-

blicist Miscut la Bucuresci la 1853. Elev al

pensionatuluI Schewitz, a urmat pe urma
cursurile. liceulul Sfantu Saya i facultatei

de litere din Bruxelles

Intors in tara la 1873 a fost numit in
1874 profesor la gimnasiul Lazar pentru
timba franceza i la 1875 profesor de lite-

Paris.

In 1861 sub presldentia lul .Stefan Golescu, a fost Ministru al Justitiei, apoi deputat In Constituanta si vice-presedinte al
Camerel ; in 1867 a fost Mlnistru al Justitiei de la i Oct. p6na la 13 Nov. avncl
cate-va zile si interimul Financelor.
La 1876 s'a retras din politica.

Arghyropolu (Manolache). Om politic, de origina grec, president al divanului de la 1838, judecator la sectia eliminan
in 1840, Ministru al dreptatel de la 1851

011a la 1853. Data nasterei

si incetarel

din viata necunoscute.

Aricescu (D. Constantin) Publicist,

nascut la Catnpulung (Muscel) in 1823,
incetat din viatii la 1886. Elev al scoalei
Sfantu Saya, capita la 1845 titlul de inginer,
dar 41 paraeste cariera spre a se ocupa
de ziaristica colaborand la Pruncul rozna n.
Exilat la monastirea Snagovul Sn timpul
ocupatiunel rusestI, petrece acolo un an,
si apol la 1851 deschide un teatru in Campulung. pe care il inchide peste cat-va timp
spre a intra ca redactor la Ronuinul (1859)Mal tarziu a ocupat cati va anf functiunea
de director la Dorneniile Statului si revi-

www.dacoromanica.ro

ARI

13

ARO

sor colar plina in 1866. El a publicat :

Harpa ronuind (1852), Lira (1858), Explicarea alegoriilor din Harpa romcind (1859),
Trimbita unirit versurl (186o), oimui Carpatilor, poesii istorice, Sora .Agapia, roman,
in care se vede coruppunea morala a
nitstirilor din Romnia, (1871), Octav roman prelucrat (1856), 0 preumblare prin
nutntt (1872), Misterele cdsdtoriet (1862),
Cdldtorie imprejurul canteret mele (1856),

Reintors in Bucuresci, fu numit la Constantinopole pe timpul regulamentulul organic, aeentul luI Vodli Alexandru Ghica
domnul Muntenia (1854). Urmele sale s'ati
perdut mal tarziu.

Scriert istorice : Istoria Cdmpulungulut, 2

volume (1855
1856), Capit revolutiunit
romd ne de la 1848 judecatt dupe propriele lor
acte (r866), Corespondenta secretd i caprilor revolutiet de la 1848 (1873), Corespondenta secretd si acte inedite ale cap ilor re
volutiet de la 1848 (1874), Romdnia sub

lele grecet1 i apol fiind ind aproape copil

a participat la micarea Eteriei din Bucurescl la 1821, ridicAnd pe casele
Barbu
stindardul emanicipArel Greciel. La

printul Bibescu (1862), Carkmarit (1873),

Tudor Vladimirescit sag revolutittnea de la
1822 (1874), Actele justificative la istoria
revolutittnit de la 1821 (1874) Scriert politice:
Procesal si exihd art la Snagov (1859),
Despotism al si constitutittnea (1861). Ouestiunea proprietdfit (1862), Reforma legil electorale (1862), Disolvarea cameret elective
(1866), Politica d-lut Ion Ghica, ex-beitt de
Santos. (1870).

Arion (Eracle).

General de divisie,

nscut in Bucurescl la 25 Februare 1838.

Intrat in coala militar la 1855, a eit la
1857 cu gradul de sub-locotenent i peste
cAte-va lunl a prsit armata.
La 1860 e
reprimit earAI in otire i la 1868 e inltat la gradul de maior, ear la 1875 la gradul de colonel.
In timpul resbelulul Independentei generalul Arion, atunci colonel, fcea parte din
comisiunea inshcinat cu construirea podului peste Dunre necesar trecerel trupelor. Apol a comandat artileria din brigada

2-a a corpulul 146 de armat care se distinse in tot timpul campania. La 1883,
colonelul Arion este inaintat la gradul de
general de brigad i la 1892, general de
divisie.

Aristarchi (Nicolae).NAscut la Con-

stantinopole in 1800 dinteo familie greceascA, incetat din viat la 2 Februare

1866.
Lipsesc amndnte precise asupra
evenimentelor care Pat' adus in tali, insii
fiind Inc foarte tn6r, la 18 ant' incepu

prin a fi muhurdar al lui Vod Alexandru

Soutzo, cu care pledi in exil la 1821, in Asia.

Aristias (Constantin).Poet, profesor

niiscut in Bucurescl la

1800 din parintl

grecl, incetat din viat la 188o Aprilie 18

In Bucuresci. A 8cut studiile sale la coa-

intrarea Turcilor in tara se retrase cu Ip-

silante peste Olt i lupt cu Eteritil in IA-Cilia de la Drgiianl. Aposi trecu granita i
cu ajutorul filo-elenului lordul Ghilfort
urm gtudiile sale.

Dup resbelul Ruso-Turc (1828) Aristias se reintoarce in tarii, i e numit profesor de limba francez i elen la liceul
SE Saya. La 1835 el este unul din membrii ceI mai activl al societtel filarmonice
infiintat de colonelul I. Cmpineanu ; traduce mal multe opere pentru teatru i joacui
ate-va rolud.
In timpul revolutiei de la 1848, Aristias
numit comandant al guarda nationale, e arestat de Turd i apoi se retrage in Francia. Reintors in tar e numit la 1856 bibliotecar al Statului, apol la 1863 profesor.
La bittrnete el perde vederile i tr5ete orb

opt anl de zile.

Aristias a scris : Omer si Plutarche, traducerile intregly Priatul Rontdn, epopee. Hat.-

modios fi Aristogiton, tragedie in versurl in

limba elen, Saul fi Orest de Alfieri, traduced, Sdteanttl cretin, etc.

Aron (A. Vasile)._Poet popular, nssut in 1770 in Glogovt lingl Blaj, incetat din vial& la 1822.
A fcut studiile sale liceale in Blaj, iar
cele juridice la facultatea din Cluj.
Stabilindft-se ca avocat, in Sibiii, s'a facut cunoscut ca apriitor al Romnilor inaintea Tribunalelor, dar a lsat mal ales un
nume prin poesiele sale populare.
El a scris : Ph-am si Tisbe (18o8), Nardou poeme al cror subiect
cis
este(18o8)'
luat din metamorfosele luI Ovidiu,
cartea III. 22 i cartea IV. 23; Patimile
domnutur nostril Isus Christos, in versurl
(18o8); Leonat fi Dorofata, poetn satiricl

www.dacoromanica.ro

/4

ART

ASA

In contra betiet (1815); Anul cel mcinos

Sofro(1820), poema didactica. Istoria
nim ci Haritet, in versurt (1821). Mara de
acestea, dupa moartea sa, ait remas i alte
scriert ne tiparite, intre carl se scie Eneida
lut Virgiliu, 1 partt din Bucolicele lut Vir-

i prelucra mat multe piese. In 1820,. voind sa

ridice seminarul de la Socola intemeiat de metropolitul Veniamin Costache, aduse din Ar-

giliu.

1821. Dupa. potolirea Eteriel, non" domn al

Moldovet loan Sturza, trimise pe Asaki
ca representant al terei la Viena. Aict ramase el timp de 5 ani. Intoreendu-se in tara
infiintit la S-01 Tret-Ierarchi in Iat o
coala primara, una normala i un gimnasiu.

Artachino (Constantin).Pictor, nas-

cut la Giurgiu in I870. Frequentand mal

intai6 coala comercial, a intrat in 1886
la coala de bele-arte din BucurescI, i is-

pravind aici cursurile, s'a dus la Paris, unde

lucra in atelierul Julieu. De aict trimitea
primele sale tablourt la salonul din Bucu-

res& Dintre panzele lut mal cunoscute

sunt : Byblis preschimbata in isvor, Tiganul
riznd, Portretul d-nel C... Col! de Atelier.

Arsachi (Apostol).Doctor, barbat politic, de origina elena, nascut .in Epiril la

1789 incetat din viatii in Bucuresci la Decembre 1869.
Venit in tara ca medic, dupe ce it terminase studiile in strainatate, a fost consilierul intim al domnitorilor cari s'au succedat in Muntenia de la 1830 pana la z86o
i a fost secretar de stat sub Voda Alexandru Ghica i Alexandru Cuza. La 1849 in
thnpul ocupatiunel ruset/ el a fost secre tarul intim al generalulut Duhamel ; ales in
mal multe randurt deputat a facut parte din
Ministerul de sub presidentia lut Barbu Catargiu ca ministru de externe i ad-interim

la control de la 22 Ianuarie 1861 pana la

8 Iuniu din acela an.
La aceasta epoca Arsaki ja preedentia
consiliulut de minitril dar nu o tine de
cat 16 zile i apoi delnisioneaza. i se retrage din politica.

Asaky (Gheorghe). Literator, nascut

I in comuna Herta (Dorohoi) incetat din viata in IaI la 1869 Noembrie 12.

la 1788 Martie

Studiile sale le-a facut in Lemberg, Viena i Roma, ocupandu-se mat cu seamit
cu matematica, ingineria i istoria. Intors
In tara la 1812 .el deschise un curs de inginerie in limba romana la cgala greceasca din
IaI, unde precia lectiunt 5 ani, intocminduit

singur toate tractatele de trebuinta. In 1817

organiza un teatru de diletanti in casele
hatmanului Costachi Ghica, primul teatru
roman in Moldova; pentru acest teatru scrise

deal ca profesor pe Vasile Pop, loan Costea, Vasile Fabian Bob i loan Manti, cari
funcionara pana la inceputul Eteriet din

In una pitcii de la Adrianopole (1829)

Asaky fa chemat in comisiunea pentru redactarea Regulamentulut organic, i dupa

intrarea in vigoare a acestut regulament
fu numit reEerendar (director) al Eforiet
cOallor din Moldova, in care calitate func-

tiona cu un zel deosebit pana la 1849. Cu

staruintele lui se inaugureaza in 1835 in
In' Academia Mibdileand, numita ast-fer
dupa domnitorul de atunct Mihail Sturza (1834

-- 1848). La 1841 el infiinteaza o coala

de arte tot in Ia1. De asemenea in urma
staruintelor lut, se trimit tinert la inv6tatura
In stritinatate. Dupa ce fu Ministru de Externe la IaI in 1856, Asaky se retrase din
vina publica i triii isolat, ocupandu-se cu
literatura, pana la moartea sa. El a publicat
Harpa ronuind versurt, (Ia1, 1832); Poesit,
(Iat, 1836 i 1854); Fahul.versuite,
1844 i 1862); Nuvel e istorice ale Romd(Iai 1867) ; Cal endare (din 1840
pana 1867) etc. Pentru teatru, prelucra
i compuse piesele : Mirtil i Cloe, Lapeirys
(dupii Kotzebue), Norma (dupa Romant),
Pdstorita Carpatilor, (idila, Iai 1850), Tiganif, (ida& cu cantece, Int, 1856), Elena
Drago. Petre Rare, Turnul lut `Butu, Voichita, (toate drame originale, lat, 1863).
Pe tang toate acestea, Asaky este interneietorul preset romane in Moldova. In 1829 el

incepu a scoate la iveala foaia politica

'iterara Albina 'wad neascd, care trat pana la

i85o. Intre- 1850-1859 publica Gaeta
de .Moldova, iar mal tarziu Patria (1859

186o). Mar de acestea : Icoana luna

(1840
1842).

41) 1 Spkuitonil (1841 pana la

Un comitet pus sub presidentia Mitropolitulut Moldovet a ridicat in 1890 prin subscriptiune publica, un monument in memoria lui Asaky, la IaI.

Asaky (Gheorghe). Medic, profesor,

www.dacoromanica.ro

ASC

nascut la i Ianuarie 1855 in Jai. A facut

studiile sale in strainatate ; a inceput medicina la Montpellier (Francia) i a terminat'o

la Paris la 1873. Apol a intrat ca extern

al spitalelor din Paris- in 1876.

Intors in tar5. la 1877, participa la resbelul Independentel, fiind ataat la serviciul

ambulantelor Crucea Roiie. In r878, obtine
prin concurs postul de intern al spitalelor
din Paris ; in 1881 e numit preparator de fisiologie la Museul de istorie naturala din

Paris, de unde trece apoi in 1884 la Facultatea de medicina, ca ef al laboratoriulul de medicina operatorie. In 1886 trece
teza pentru doctorat i e insarcinat cu predarea cursurilor la facultatea de medicina
din Lille (Francia).
In t887, doctorul Asaky se reintoarce
in tara i e numit profesor de clinica chirurgicala la facultatea de medicina din Bucuresd i chirurg al spitalului Filantropia.
La 1889 suprimandu-se acest post prin bud-

get, D r. Asaky pleaca M Paris dupe ce

dernisioneaza i da ast-Idl nascere la o manifestatie simpatica din partea studentilor.
Atund se reintoarce i este pus in capul institutulul de chirurgie.
Simtinduse bolnav, D-r. Asaky prasete
din noi'i pira la 1891 i se stabilete in
strainatate. La 1895 e numit chirurg al
spitalulul Hotel Dieu Saint Gatien la Tours
(Francia), unde functioneaza pana la 1896.

La 1897 se reintoarce in tara.

Principalele sale lucrarl i publicatiunl
sunt : De la suture des nerfs d distance,

supra numita de Germani Die Assaky'sche

Methode, De la greffe nerveuseDela greffe tendineuse. De la suture distance des
tendons (in colaborare cu Fargin) Ampotation de la Verge. Institutul de chirurgie
2 vol. Laboratorul de clinicd chirurgicald 2 vol.

In colaborare cu medicii ceI mal eminentl

el a publicat ziarul medical Clinica i Arhives Roumaines de mdecine, tiparite la Paris.

Ascanio. (Ve:ti 011anescu).

Aslan (Edgard Th.) Autor dramatic,

nascut in hl la 1866; a facut studiile sale

liceale in acel ora i apol s'a ocupat in
special de literatura dramatica.
A scris : Electra, tragedie in 3 acte, Fugarif, opera inteun act, muzica de G. Stefanescu, Ielele, libret pentru balet, muzica de
Spetrino.

ATH

A tradus in versuri : Oedipe Rege, Nebunide amoroase, Vincineta, Impricinatit, Amphitrion, Medea, Tartuf, Griselidis, Filippo,

ear in prosa: Burghe.zul Gentilom, Frica de

bucurie, Regele Lear.

A mal scris cate-va nuvele publicate in

ziarele Romduia Liberd i Epoca..

Assan (Gheorghe). Mare industrial,

de origina din Moldova, nitscut in Braov

la 1821, incetat din viata la Memich (Bavaria) in 1866. Introducator al mainei cu
vaporl in Romania, el a fundat in tara prima uzina cu vapor, moara i fabrica de
uleiurl i lacurl, intemeiate de dansul in
Bucurescl la 185-3. Dupa moartea sa, aceste
industrii ai fost continuate de fil sel Gheor-

ghe G. Assan i B. G. Assan.

Athanasiad (loan B.)Avocat, nascut

in Bucuresd la to Martie 1840, incetat din

viata la 31 hile 1896.

A facut studiile la gimnasiul Sfantu Saya,

apoi la facultatea de drept din BucurescI.
La 1860, a fost numit copist la Ministerul
Justipel, apoi la 1865 grefier la Trib. Ilfov,
la 1866 judecator de instructie, la 1868 preedinte al Trib. Ilfov sectia comgrciala, de
unde a demisionat in 1869 spre a imbratia
cariera de avocat.
Athanasiad a colaborat muitl ani, la ziarul politic Pressa, a fundat ziarul umoristic Scaiul devenit mal tarziu
Scrierile sale sunt : Resumat de drept
comercial, La Bessarabie, Viata luf Mihaf
Viteazu,Dreptul constitutional

administrativ

2 VOL Roincinit,ssi Ungurif.

Athanasiad era membru al Societdter geografice i unul din fundatorl al Socieldter pentru Invldtura Poporulut Romdn.

Athanasovid (Gheorghe).

Medic,

nitscut la Sistov (Bulgaria) in anul 1822, incetat din viata in acel ora la 1892.
A facut studiile gimnasiului in Athena i

facultatea de medicina din Paris pe care a

tenninat'o la t848. In acel an a vertit in
Romania i s'a stabilit in Bucurescl unde
a profesat medicina timp de. peste 40 ani.
El din premia cu Davila, Protici, Patzelt
Triandaflidi, a fost dintre cel d'antiti profesori de medicina al facultatel noastre la
inceputul ei, profesand toxicologia i medicina legall. In acela timp era i medic primar la spitalul de copil.

www.dacoromanica.ro

A.UR

- i6

Era renumit mal ales ca mamos.

Pastrand o dragoste adanca tarei sale, a
jertfit intreaga sa avere pentru causa liberarel politice a Bulgariel, unde s'a intors
dupa resbel, chemat fiind de principele Battemberg care 'I a incredintat portofoliul Instructiunel publice.

Aurelian (Petre S.) Agronom, eco-

nomist, nascut in Slatina la 12 DeCeMbre

1833. A facut studiile primare in Slatina,
liceul i dreptul in Bucuresci, iar agronomia i tiintele politice in Francia i Italia.
A ocupat timp indelungat directia coalei
centrale de agricultura de la Pantelimon i
Herestrei, i e profesor de economie politica
la scoala de podurI i osele pana in present.

Membru al AcademicI romana, al societate' de Economie politica din Paris, Aurelian a fost Ministru al Lucrarilor Publice
de la 1877 la 1878 i Ministru al Cultelor
de la 1882 la 1884 in cabinetul Ion Bratianu. La 1895 a fost ales preedinte al

Camerei. In anul urmator 21 Nov. 96, a

luat Preidentia Consiliulul de Minitri i por-

tofoliul Domeniilor pana la 1897 Martie 31

cand a demisionat lasand succesiunea cabinetulul d-lui Sturdza.
Principalele sale scrierI sunt : Tara noastrd, Bucovina, Notices sur la Roumanie (in
colaborare cu A. Odobescu), Elemente de
economic po. litiai, Catehismul economiet poli-

tice, Manual de apitulturd, Starea economicd

a Ronuiniet in secolul al 18-a, Cum se ponte
fonda industria in Ronidnia, Politica noastrd vamald.

In colaborare cu D-nu Gr. Stefanescu a

AVR

Avram (Iancu).Vezi Iancu Avram.

Axente Sever (loan). Fost prefect
-fa 1848/9; nascut la 3/15 Aprilie 1821 in
Fraua (Transilvania); a studiat in Blaj i

La 1842 fu primit in seminhrul clerical din

Blaj, pe care insa la 1845, 1'a parasit i la
1847 a trecut In Romania ca profesor de
limbe latina i romana. La 1848 lua parte
activa la micarile revolutionare, fu numit
comisar de propaganda in judetul Ilfov, i
In urma trimis cu Aron Florian la Craiova
pentru organisarea judetulul care nu voia
s recunoascil guvernul provisor. Axente
reintors in Transylvania a luat parte activa la

adunarea din

ii

Sept.

in Or-

lat, de unde in ziva urmatoare pleaca cu o

ceaa de 200 cetatenI la a 3-a adunare de la
Blaj. Dupa proclamarea afmaril generale,

Axente lua parte principala la organisarea

gloatelor ..-romane i la apararea eroica. a
Muntilor Apusenl i a fortaretei Alba Julia

In 1849. Restabilita adinea in tara, inainte

de depunerea arrnelor, Axente incearca formarea i organisarea unui escadron stabil
de cavalerie, dar l'ara succes. Abia aezat
in Cenade, in urma denuntarilor ce erau
la ordinea zileI, fu arestat, dus la Sibiu i suplas unui interogator pentru ascundere de arme, incendiarea Aiudulul i altele,
dar, dovedit nevinovat, dupa 30 zile fu pus
In libertate. Axente ocupa diferite slujbe iar
dupa retragerea sa din servitiul Statulul lua
parte activa la mal multe actiunl politicenationale i la micarile culturale ale Romanilor din Transilvania. In present traesce
retras la Braov.

condus Revista sciintificd de la 1870 la 1882.,

i apol revista Economia Nationald, care apare i in present.

Babeliti (Aurel). Doctor in filosofie,

chimist, fiul prim-nascut al lui Vincentiu
Babeliti ; nascut in Viena 1853, i-a inceput studiile in Viena i le-a terminat la universitatea i politechnicul din Budapesta.
Chimia a studiat'o in *Heidelberg, in laboratorul celebrului Bunsen ; a trecut in Ro!nonio in 1884, unde ocupa postul de pro-

fesor la coala veterinara superioara i de

ef al lucrarilor chimice in institutul de
bactereologie. S'a distins mal cu seama prin
lucrarile sale asupra apel de but i prin
cele de pe terenul tocsicelor bacteriene.

Bab9iti (Vincentiu).

Membru al A-

cademiel Romane din Bucurescl, nascut la

www.dacoromanica.ro

BAB

17

1821 in Banat. A facut studiile juridice

teologice in Temisoara, Szegedin i Pesta.
La intorcerea sa in tara a fost numit profesor la institutul teologic in Arad si apoi
a fost chiemat la 1849 s administreze ca
director trel districte cu pcste 500 sco:le
romane rurale din Banat. In curand insa el
a fost rechiemat la Arad si trimis la Viena,
unde a lucrat ca translator la ministerul impratesc Je justitie ; iar cu inceputul anului
185

reorganisandu-se inalta curte de justitie

casatiune pentru imperiul intreg, a fost

numit secretar la acea curte. La 1860

a fost inaintat la rangul de secretar aulic,

iar dup separarea administratiunii Ungariei
la 1862, a fost chiemat in cancelaria Ungariei ca referent pentru causele criminale,
de unde peste un an a fost numit i trimis
judecator la Tabla regeascA din Budapesta
si referent la septemvirat.
La r860 Babesii1 a publicat cunoscuta

brosura in limba germana: Die Sprach-

BAB
Fnoderata. Programul national pentru deslegarea chestiunil limbelor, dupa lungi des-

bateri intr e de p utatii romanl si srbi dela

dieta ungu reasc 5, Babesiii l-a formulat

cu-

prins in 12 puncte, inteun proect de lege

subsemnat de 24 deputati romani si srbl
si de unicul ruteano-slav de la dieta, si
sustinut prin lupta parlamentara de trei zile
cu toata energia in aceeasi sesiune dela i868.
Multi ani de zile, pe aceasta baza, s'a continuat lupta nationala prin reuniuni i adunar/ particulare, pana cand la 188o, inteo
asemenea .adunare in Sibik s'a pus temeia

conferinte/ publict din Maiii 188 r, unde

tot Babesi6 ca raportor general a motivat
sustinut programul Romanilor din Transilvania, Banat
Ungaria. La Mal' 1891
inaugurandu-se in politica nationall o nona
directiune, Babqii.1 s'a retras absolut din
lupta politica si s'a reintors la cercetaril
i

sale istorice.

einein Romiinen, care pleda pentru unitatea monarchiel i egalitatea tuturor popoarelor ce o compun, si semnala grelele

Babesiii (Victor). Doctor, bactereolog, fiurlui Vincentiu Babesik nascut la

Viena in 1854, unde a facut studiile sale.
Doui ani dup depunerea examenului de

turburarl si pericole ce aii" sil urmeze,

daca Maghiarilor s'ar incuviinta dualismul,
pe basele istorice, cum staruia6 el. La

doctorat, a fost chiemat ca asistent la universitatea din Budapesta si a devenit in curind

ptofesor la facultatea din acel oras. Statul

und Nationalitiilenfrage in Oester,reich, von

1861, convocata fiind dieta Ungariei, Babesista a fost ales in cercul roman de la Sasca-

montank unde el nici nu candidase. In adunarea representantilor Tril Unguresci,

el A aprat cu toata energia autonomia

Transilvaniei, si cu alti io deputati romani

a pus temei la crearea partidului roman
national. La 186 s'a intemeiat jurnalul
Albina in Viena, ca organ al partidulta
national, punndu-se sub conducerea particulara a Jul Bahesik insa dupil abia trei
ani, Albina a fost opriti de-2 intra in Ungana, Banat si Ardeal. Atunci Babesitl a
adus foaia la Pesta, continuandu-l. ediiu8 ani cu Wat).* energia, i gruna
pand pe litiga ea aproape tinte spiritele
luminate din Ungaria si Banat mal virtos.
lntre anil 1873 -- 1875 Albina, a avut

vr'o 7--8 procese, printre cari contra lui

Babesia unul penlru calomnic, unul pentru

witatiune
contra statului si une pentru
b
inalta tradare. El a fost achitat de jurati. Cu
toate acestea, in faptii, Babesirt prin foaia
Albina si prin cuvntarile sale in dieta
Ungariei i adunarile romane nationale, re-

presenta si pleda in mod energic politica

unguresc tritnise pe tnrul profesor ca representantul sil la congrese si in comisiuni

speciale spre a studia anatomia-patologick or-

ganisarea universitatilor, si el se lega atunci

cu Pasteur, Koch, Cornil si alte celebritati.

La 1887 doctorul V. Babesiii e numit

In Bucuresci profesor de- patologie experimentalii la facultatea de medicina si este

pus in capul Institutului de Bactereologie.
Aci el aduce foloase imense san5tatei publice mal ales prin infiintarea serviciului
si de inoculapune contra turbarel, boala

care nu se putea tamadui inainte de ca,

prin trimiterea bolnavilor la Paris. D-rul

Babesi a tinut la Ateneul roman si la Institutul sh numeroase conferinte populare,

cari a contribuit mult pentru luminarea

publicului asupra notiunelor de igiena.
Numeroasele descoperiri scientifice ale
acestui doctor, a fost comunicate Acade-

miel franceze care le-a premiat. Ele

fost publicate in mal toate revistele sciinpace din Europa.
D-rul V. Babesi6 este membru al Academiel romane si al Academiei de medicina
din Paris.
2

www.dacoromanica.ro

tAt

18

Scrierile sale mal insemnate sunt : Ana/ele institutulut de patologie ci bactereologie

din Buculescf i lectiunile sale.
Ziarist, nascut
lu Braila la 1864. A colaborat la mal multe
ziare intre carl Adeverrul, Epoca, i a scris
numeroase schite umoristice in revista sa
Moj Teacd. Este prim redactor al ziarului
Dreptatea.

Bacalbasa (Constantin C.).

Publi-

cist, nascut in Bucuresci la zi August 1856.

A facut studiile gimnasiale la Braila si cele
liceale la Sfantu Saya in BucurescI.

Inscris la facultatea de drept, a parasit

studiile spre a intra in presa la 1879.
A fost cronicar la ziarele Telegraful, NaMotea, Epoca i a facut parte din comite tul de redactiune al ziarului socialist Drep/urde omuluf. Apoi a trecut la ziarul democratic Lupia la care a colaborat pana
la incetarea sa ; iar la 1895 a trecut ca
prim-redactor la .Adeartd.
De la 1882 pana la 1884 a fost sef de
biuro al accizelor comunei Bucurescl.
A scris o comedie Peticul lut Berechei
reprezintata pe scena TeatruluI National si
un studiu asupra Reforme! impok-itelor comuna/e.

Ziarist, publicist,

nascut in Braila la 24 Iulie 1863. A urmat

cursurile liceulul Sf. Saya si ale Ginmasiulul din Braila.
La 1886 a intrat in ziaristica, colaborand
la ziarul radical Lupia, pana la 1895 cand
a intrat la ziarul deinocrat Ziva si dupa in
cetarea aceFtuia, la Adeverrul.

A publicat : Mort fdrct lunninaredram5 in

acte jucata pe scena Teatrului National

la 1895, Mopt comedie intenn act si Asan
drama istorica in 5 acte.
3

Bacaloglu (Emanoil)

1863, odat cu crearea facultatil de sciinte

sub Cuza, profesor de fisica la universitatea
din Bucuresci. Dorind a-si crea un cerc sciin-

tific, a pus la cale la a868 infiintarea so-

Bacalbasa (Anton).

Bacalbasa (Ion C)

BAc

cietatei de sciinte fisico-naturale, care l-a

ales presedinte. Bacaloglu a fost un activ colaborator al maI multor reviste sciintifice din
strainatate, si o parte a scrieriror sale a fost
presentata i academieI de sciinte din Paris.
La 1879 Bacaloglu a fost ales membru al
AcademieI romane, si fu pe rand vice-presedintele, iar in urm presedintele sectiunil
sciintifice. Discursul sti de reccptiune l-a
cetit in presenta regelui la 20 Martie 188o
despre calendar, sustinand necesitatea
schimbaril calendarulul Iulian. Bacaloglu a
contribuit mult la respandirea sciintelor prin
numeroase articole publicate in Revista sea-

tifica si prin conferinte tinute la universitate si in Ateneul roman.

Scrierile sale sunt : Cercetdrt relative
luenta acid, ilor mineral! asupra solubilitdtit
aciduluf arsenios in apd; Despre cdteva sd-

rurt oxaminice; Despre analisa gctelor;

Explicatiunt teoretice asnpra serielor homo! oge. Despre pseudoscopia; Excesul sferic; Asupra difractiunif luminet; Nota relativd la liniile si suprafetele reciproce; Cdtevaobservotitent relative la directiuneaverticald
la diferite inljiinr deasupra soluluf; Corespondentd; Consideratiuntteoretice asupra chi-

miel; (lucrari publicate in frantuzeste); Elemente de -algebrd ; Elemen'e de

;

1870) upespre materia re d'antd ; Desvoltarea progresivit a luminatuluf eTectric;

Oare-cart dispositiunt non! din clbinetul de
fisicd al nniversitdtif din Buctirescf; Relaasupra expositiunif de electricitate de la
Miinchen din 1882; Pare de seamd despre
expositiunea de electricitate de la Viena din
1883; Despre Paratoner; (toate scrise in
romaneste).

Bachelin (Leo).
fisician roman,

de origina grec, miscut in Bucuresci la I r

Aprilie 1830, incetat din viata la 30 Aug.
1890. Bacaloglu a fost un adevrat enciclopedist al sciintelor positive. Studiile si-le-a
facut in Lipsca, unde a lucrat in laboratorul lul Erdmann, si la Paris, sub conducerea lui Dumas. Reintors in teara la anul 186r,

a fost numit profesor de fisica si chimie la

scoala de medicina si farmacie, apol profesor de matematica la liceul St. Saya, lar la

Puglicist

i scriitor,

nascut la 17 Decembrie 1857 in Neuchatel

(Elvetia). A facut studiile in Italia, Geririania

(Berlin si

Strasburg) si Francia

(Paris). Licentiat in litere, a fost numit

in etate .de 25 ani profesor de literatura
francez i greaca la academia din Neucha-

tel, de unde la 1889 a trecut in Romania.

Aci peste scurt timp a fost numit bibliotecarul Regelul. Scrieri : Le Chdteau Royal
de Sinaia, 1893; in limba germana, Studit
despre basmele ronuine,st! (1882) Apoi: Han-

www.dacoromanica.ro

BAC

19

Makart et les f sens, 1871, nClanges d'Histoire et d'Art, 1879, La Premtre Idylle de
Theocrite, 1883 etc.

Bacinschi (Vladimir).

dupa comprimarea revolutiund a emigrat

In Transylvania de unde apoI a trecut
Paris. Sub domnia Prir.cipelul Cuza, a fost
cat-va timp Prefect de politie.
De la 1866 inainte, J. Balaceanu desvolta

General, nas-

cut la 1825 incetat din viatii in Bucurescl

la 1878. A intrat in armat cu gradul de
junkar la 2r Octomvrie 1842 i a fost
intat sub-locotenent la 1844.
Maior la 1855, Colonel la 1866, e inaltat general la 8 Aprilie 1870 i comandant
al Diviziei 4-a teritoriala. A fost adjutantul
Domnitorulul Ghica al Moldovei i apol al
lul Cuza Voda pana la detronare.

Badescu (Scipione). Ziarist, scriitor,

nascut la 1840 Mal 2 in R6scoltz (Transilvania). A inceput prin a colabora la ziarele
Concordia din Pesta (1866) apol la revista
Familia.

Terminand studiile sale in Pesta, veni

in Bucuresd la 1868 i colabora la _Romanul i alte ziare.
A publicat : Coroana Rouldniet, poesil naflonale (1881) i diferite lucrar! prin Convorbirt literare, Xoul Curier Romiin,Trompeto Carprelor.

toata activitatea sa ca diplomat ; de la 15

Fevruarie 1866 pana la 14 Maiia 1867, este
agent diplomatic al tZ'rel la Paris, apoI in
calitate merge la Constantinopole de
la 31 Decemvrie 1870 pana la 26 Martie 1871.

Demisionat din corpul diplomatic, e numit Prefect al politieI Capitalei la 15 Ianuarie 1876, dar numai pentru cate-va 411e,
cad la 30 Ianuarie din acelai an ja portofoliul MinisteruluI de Externe in Cabinetul
Lascar Catargi i '1 pastreaza pana la 4 Aprilie 1876.
Trimis din no ti agent diplomatic la Viena
in 1876, e inaintat Ministru plenipotentiar
in acelaI ora la 1878 ; aPoi este transferat la Roma in 1882,1a Paris in 1884 pana
la 1885.
In anul 1886 reja functiunea de Ministru
pIl8e8nip. otentiar
Constantinopole pana la
Delegat in Comisiunea Europeana a Dunarel i in Comisiunea mixta a PrutuluI la
Iulie 1889, pastreaza aceasta functiune pana

Baicoianu (Serge).

General de brigada, nascut la 5 lunie 1841. A intrat in

otire ca soldat la 186o Martie 8, apoi a

plecat in streinatate unde a facut studiile

sale la coala militara Saint-Cyr din Paris.
Reintors la 1863 cu gradul de sub-locotenent, e inaintat ofiter superior la 1873 i
locot-colonel la 1877. Cu acest grad e eful statulul major din divizia I-a de infanterie in timpul resbelultA Independentel de

la 1877-78.

La 1893 a fost inaintat general de brigada, i mal tarzia inspector general al cavaleriei.

Balaceanu (Constantin). Om politic, fost Ministru al cultului la 1838, president al Eforiel Spitalelor la 1840, i Ministru al justitiei la 1856.
Balaceanu (Grigore). S'Atar la 1821
in Muntenia. Vornic la 1822.

Balacezmu (roan).

I3AL

Om politic, nas-

cut in Bucuresci la 1825. A facut studiile

In Francia. Intors in tara a luat o parte activa la micarea revolutionara din 1848, i

la

i Aprilie 1893 cand este numit trimis

extraordinar i Ministru plenipotentiar la

Londra, post pe care'l ocupa i astazl.

Balacescu Constantin.-- Fabulist, nascut la 180o Ianuarie 20, mort la 29 Fevruarie 1880 in BucurescI. A facut studiile
sale in teara i a ocupat diferite functiuni publice, prefect de judet, membru in comitetul

Teatrelor, etc.
El a publicat : Bona educatione cotnedie
(1845) Poesit in care se giisete satira:
Ftt-iner talci

seartutn, sa6 Cofttfizitul

de jard la Bucurescl (1145).

Proect pelara o cascf de pcfstrat ji impravilitat (1845).

Balanescu-Rosetti (Nicolae).

VezI.

Rosetti-Balanescu.

Balanolu (Ioan P)
cut la 8 Septemvrie

- Comerciant, nasBucuresd,

1833

mort la Ianuarie 1896 in Viena. A facut

studiile sale parte in teara parte in strainatate i la 1856 a luat directia casel de banca
Balan, pe care a condus'o pana la 1860.
Comrciant insemnat, fost antreprenor al

www.dacoromanica.ro

20

BAL

BAL

accizelor Capitalel de la 1873 pana la 1883,

Ion Balanolu a fost membru al Tribunalului
de comerciu sub vechia legislatiune, membru al ConsiliuluI comunal, al mal tuturor
societatilor industriale, deputat, i in urma

pul sa o sfareasca. Se mai numra intre

pe care l'a pastrat pana la moartea sa.

comandant al otirel din Muntenia la reinfiintarea eI in 1831 i deputat in adunarea

Preedinte al Camera' de comerciu, post

Balalescu (Nicolau) nascut in Haag,

langa Sibiu, a venit in 1835 la Bucurescl
ca profesor la seminarul mitropolitan : dupa
aceea, a fost calugar la manastirea Cernica.
Reintors la Sibiu, a tipiirit in 1847 i 1848
un dictionar latin-roman, a luat parte la adu-

narea Romnilor din 3 (i5) Maiu 1848 la

Blaj i a fost ales membru in comitetul permanent cu reedinta in Sibiu. In 18 August
1848, a fost arestat ca agitator iar dura
cate-va zile eliberat. La 4 (16) Octornvrie
1848 fu intarit ca membru in comitetul de
pacificatiune al Romanilor. Dupa ocuparea
Sibiulul de arrnata maghiara, prev6zand pericolul in care '1 era viata, a pus de
tuns prul i i ai ras barba calugareasca, apol
imbracat in vestminte taranesci, pentru a
nu fi cunoscut, a ieit din Sibiu, ezand ca
servitor pe capra caretei doamnei Golescu,
care parasind locuinta sa din Sibiu, se reintorcea in Romania. Acolo, denuntat ca ar
agita in contra regulamentului organic al tere!, a fost arestat de o patrula a armatei rusescl i tinut sub paz a strictii in Rainnicul-

operele sale, Ccintctrect Romdniet cu toate

Balcescu singur scrie ca ar fi gasit manuscrisul inteo manastire din tearil.

Baleanu (Emanoil). Om politic, fost

t6rel. Din preuna cu J. Campineanu a acut parte din opozitia organizata contra prin-

cipeluI Al. Ghika de la 1834 pana la 1837.

Isbucnind revolutia de la 1848, Em.
leanu intra in partidul antirevolutionir i
face' parte din caimitcamia instituita in Bucurec1 dupil fuga guvernului la Targovite
(27 Iunie). Mal tarziti, ptina la alegerea lui
Cuza-Voda, a facut iar51 parte din Caimacamia munteneasca din preuna cu J. Manu
i I. Filipescu.

Baligot de Beyne. Diplomat, nascut

In Francia, incetat din viata in 1892 la Hris.
A fost mutt timp secretar al Consulatului
francez la ConEtantinopole g acolo, cunos-

cand pe C. Negri, sub influenta acestuia, a

lucrat mult in vederea unirel Principatelor.
La 1860 in luna Fevruarie a venit in Bucuresci ca secretar al Domnitorului Cuza pe

care nu l'a paritsit pana la sfarit. Dupa

ii Fevruarie 1866 s'a retras in Francia,

stabilindu-se la Paris.

Bals (Panait I.). NAscut la 1817 in-

Wee' mal multe zile, Ear de aci escortat

la Bucurescl, unde a fost pus in libertate.

cetat din viata la Iveti (Tecuciti) la 23 Ianure

Scrierile sale, afara de dictionarul sus aratat,

rie 1889. A fost ministru de finance al Mol-

sunt : Gramatica romdnd pentru seminarif,

(1848), Elemente de gramatica ronuind (185o).

dovei.

Balcescu (Nico1ae). Om de stat, publicist, nascut in Bucuresd la 2 Iunie 1819,

mort in Palermo la 16 Noemvrie 1852. A

doveI, liascut la 1790, incetat din viata la

1857. Domnul Gr. Ghica al Moldovei finplinind la 1856 termenul de apte anI pe
care fusese numit, Tudor BalIl inlocui cu
titlul de caiinacam. El desfiinta toate institutiunele acute de Grigore Ghica, inchise

facut studiile sale in colegiul Sfantu Saya i

apol a servit cat-va timp in armata, dar iiind implicat in conspiratia contra lui Voda
Al. Ghica, fu inchis la MarginenI. Parasind
otirea, a luat partea cea mal activa la revolutia din 1848 atat in tara cat i in Transilvania, fiind chiar unul din membrii guvernulul provisoriu, din care causa a fost
ecsilat. Atuncl a trait cat-va timp in Paris
apoi in Palermo, unde a murit i a fost Ingropat In cavoul saracilor din acel ora.
Balcescu a scris Puterea anima a Romdniel (1844), IstoriaRonuindor sub Mihaili Vodd

Viterqui (1851-1852) pe care n'a avut tim-

Bals (Tudor). Fost cairnacam al Mol-

seminarul i gimnaziul din monastirea Neamtu, desfiinta facultatea de drept din la1, banca

nationala i legea de presa.

Balteanu (Eniu. Profesor, nascut in

comuna Cocioc la Octomvrie 1847. A facut studiile sale in Bucuresci, la facultatea

de litere i filosotie, apoi a mai urmat cursurile universitatilor din Berlin i Toulouse.

A fost cu incepere de la 1872 1 pana la

1876 in mai multe randuri revisor colar

www.dacoromanica.ro

BAL

apol profesor la mai multe scoale pana cand

a infiintat un institut a citrul directiune a

luat'o la 1884.
A publicat : Toesia didacticd la Gral:
Davila biografie popular. Din studiul natura. Abecedarul roman, etc. Eniu Balteanu
a infiintat la 1885 revista pedagogica Litmina pentru tott care a aparut fAra intrerupere pana la r Iunie 1895.

Balu (Nicolae)

BAR

21

numit si Coconul.

Avocat, nascut in Zernesti (Transilvania) la

1790 incetat din viata in Brasov la 1855.

Studia filosofia si dreptul in Cluj ; intra
mal intai ca practicant la Tesa.urariat in Si-

biu, fati nici un salar, in decurs de 7 ani.

Ascultand sfatul parintelui s, imbrapsa dup6

aceea cariera preoteasca, dar peste putin o

parasi si se facu advocat. Om cu mare
ravna pentru luminarea i inaintarea poporului, Balu starui , mal ales in comuna sa
natala si in cele din jur, ca parintii sa-si
trimeata copii la scoale mal inalte si acestei
struinte se datoreste o pleiada de barbati
alesi 40' din acele pLr, cari a avut un insemnat rol in viata publica nationala i bisericeascit a Romanilor transilvaneni. Advocat
zelos, Balu, dupa lupte de peste 40 ani castiga
procesul locuitorilor romani din grama.
Transilvaniei inspre Romania de circa 200,000

fi. drept despagubire pentru daunele prin

militarisarea granistel, int'mplate sub impritteasa Maria Tereza.

Baral (Iuliu).Doctor, profesor, de origina israelita, nascut la 1818 in orasul Brody

(Austria), mort in Bucuresci la 1863. A facut

studiile In Austria unde a luat diploma de

doctor in medicina, apoi a venit in Bucu-

resci la 1842 si e numit mai anta doctor de carantina la Clarasi (Ialomitza).

La 1845 trece ca doctor la Craiova si la

1852 profesor de stiintele naturale la colegiul Sf. Saya din Bucuresci, predand in acelas timp stiintele naturale la scoala de
agricultura, i cea
El a fost intemeiatorul si directorul primului spital de copii.
Doctorul Baras a publicat ; Minunile naturef 3 vol. (I852).Mineralogia, dup
(1854).Asfixia
(1854).-Botanica, dup6 Belez (r856).Higiena po-

pular(' (I857).Zoologia (1857). Debora,

melodr. in 4 acte (1858) Ceirticica altoiulut

(i859)..51Canual de silviculturd (i86

Isis saei Natura (de la 1856 pana la 1859).

Natura, foae pentru lirea sciintelor na-

turale (de la 1861 pana la 1863 in unire

cu D Ananescu).
Israelitul roman, foae
politica (1857).

Barbu (Gheorghe).,Vestit Mutar, nascut la 1800 in Iasi incetat din viata la 1893
In Iasi. Fost staroste al lautarilor, fiu al
unui Mutar devenit celebru prin cantoneta
lui V. Alexandri `Barbu Lcintarul, Gheorghe
Barbu avca mal ales un deosebit talent de
improvizatie si de reproducere dup auz.
Se povesteste di pe la 1847 ar fi uimit
ciliar pe vestitul compositor Liszt aflat la
Iasi si in presenta earuia executase dup
auz mai multe bucatl muzicale.

Barcianu (Dani1).Profesor si scriitor

roman, nitscut la 1847 in Resinarl ; a studiat

In Sibiu. In 1869 a fost triinis In Germania din partea .ministerului de culte si instr.
publica spre a studia organisarea sconlelor
popolare de acolo, iar intre 1870-74 a urmat
la universitatile din Viena, Bonn si Lipsca
prelegeri de pedagogie si sciintele naturale.
In 1876 a fost numit profesor la institutul ped.-teol. din Sibiu, mide functioneaza i azl.

A fost

si director al scoalei de fete

a Asociatiunii transilvanene pentru litera-

tura, de asemenea mai multi ani secretar al

acestei asociatiuni. Barcianu a fost membru
al comitetului national i ca atare judecat in
procesul Memorandulul i incliis in Vat. A
publicat : Untersttchungen iiber die Bliithe
nentwickelung der Onagraceen. (1874) Ele-

mente de istoria naturald, (1881 83) Lucrul de mana in coalele de bdett i in institutul pedagogic (1885), Istoria naturald in
scoala poporald (1890 91.) A prelucrat operele raposatului sal tata : I) Vocabular romnettlesc ji Wrterbitch der romiin. und deutschen Sprache. (1886 si 1888). Gramatica ger

mand (1896). In 1891 a redactat revista 'iterara Foaia Ilustratei, iar tnpreuna cu
colegi Foaia Pedagogicci.

Baritiu (Gheorghe).

Istoric

in-

temeietorul presei romne in Transilvania,

nascut la 12 (24) Mai'd 1812 in Jucul de
jos, cott. Cojocenl, incetat din viata la 1893.
scoalele elementare le-a urmat in Trascau
(Toroczk6) 1820-1824 i Blaj 1824-1827,
iar liceul i facultatea filosoficaln Cluj, de unde

www.dacoromanica.ro

- 22

BAR

dupl 4 ani s'a reintors rar la Blaj i a intrat in institutul de teologie.

La 1835 a fost mama profesor de fisia
la facultatea filos., iar in anal urmator a fost
chiemat ca profesor la coala romana din Bra-

ov, infiintata cu doi ad inainte.

La 1838 Baritiu infinteaza Foaia pentru
minte, ininuf 3ci liferaturd, cate un numar
pe septdmana, i ceva mai tarziu, ziarul politic Ga.zeta de Transilvania. In iarna urmatoare, a organisat o societate de diletanti, care
a ramas in activitate pan la 1856, i a contribuit in mod insemnat la desvoltarea limbel romane in tinutul Brapvulul.

La 1845 Baritiu sa retrage de la coala

romana 1 ig consacrena intreaga activitate
foilor sale, cari in urma censure! severe,
avand sa lupte cu neintrerupte greutati, reclamaa o atentiune deosebita. La 1848, a participat la adunarea nationalA tinuta in 3 (i5)
Maiil pe campul libertatel de langa Blaj i
a subscris protocoalele i petitiunile ca vice
pre2edinte al adunArii. In Octomvrie infiin
tandu-se in Transilvania comitetul de pa cificatiune, Baritiu a fost chiemat la Sibiu
unde fu numit tot data i rnembru al comitetulul pentru apararea tarei. Remanand foile lui Baritiu in grija colaboratorului
Andrei Murean, el a stat peste 4 lunl in Sibiu
i a participat la lucrarile ambelor comitete.

La t i Martie 1849, azand Sibiul in manele

insurgentilor, Baritiu i cei 1-a1ti membri al
comitetului
refugiat in Romania. Baritiu a mers la Campina, unde se refugiase 1

familia sa, aid insA fu arestat de o patrula

ruseasca i escortat la Ploelti i de aid dupa
2 septAmani, la Cernauti, unde a fost in fine
eliberat dupa interventiunea
Hurmu-

zachi, la a care' inoie,Cernauca,a pe-

trecut pana dupa pacificarea Transilvania.

Reintors la Braov, Baritiu a obtiuut de
ht noul guvem voea de a continua ca editarea foilor sale, insa la 1850 furA suprimate
din causa ca Baritiu a publicat raportul lul
dupa originalul german tiparit in Viena, i

nu s'a supus ordinului autoritatilor de a intrerupe aceasta publicare. Ga.zeta a reaparut deabia dupa 6 luni, sub conducerea
lui Iacob Murean, care a fost numit redac-

tor, iar Baritiu a remas simplu colabora-

tor la aceasta foaie. In 1852 un consortiu de

cornercianfi romani din Braov infiinteazi
fabrica de hartie din Zarrrsci i nurnesce pe
Baritiu dia ector comercial, care post l'a ocupat aproape 20 aril, La 186 Baritiu elabo-

BAR
reazA, dupt . cererea in itropolitului 5aguna,

un proect de statute ale Asociatinnit Transilvane. Cu anul 1861 reincepand luptele

politice in monarchia . intreaai
P Baritiu a conlucrat la toate adunartle i conferintele Roinanilor; la dieta din Sibiu (I86314) a participat

ca regalist i a fost ales de aceasta de doua

ori deputat in senatul imperial din Viena. In
1866 a fost ales membra al Academie! romane

(atunci Societatea academia).

Dupa retragerea sa de la postul de director
al fabricel de hartie din Zernesci, Baritiu s'a
mutat la Sibiu, i a infiintat ziarul Observatoriul (1878 Oita r885), pentru a carel linie
politicA i-s'au intentat 3 procese politice in cari
insa juriul sibian l-a achitat. Organisandu-se la

188 i partidul national, Baritiu a fost ales incomitetul central i a redigiat SIConorialul publicat conform insarcinarel a conferintel elec-

torale vinute lu Mali"! 1881 in Sibiu, iar la

1884 a fost ales preedinte al comitetului national i a ocupat acest post pana la retragerea sa din vi-ala politica, la 1887. De la acest
an, Baritiu i-a consacrat intreaga activitate

Asociniunii Transilvane pe care a servit-o

ca secretar I. i redactor al Transilvaniel
(i86r-1888), apol de la 188& ca preFdinte
i delegat la coala civill de fete din Sibiu.
Scrierile lui Baritiu sunt foarte numeroase;
afara de Memorialul amintit, el a elaborat
un dictionar german-romdn (1835-1854), i
altul maghiar ronubt (1869), a publicat numeroase studii, in cea mal mare parte istorice, in foile sale, mal ales in Foaia pentru
minte, ininuf ci literaturd (1838-185o), in
revista Transilvania, al card redactor a
fost aproape 20 ani, i in Analele Academiel romAne. A colaborat 2 ani i la dictionarul i Glosariul Academiei. Scrierea sa
principala este : P&p' alese din istoria Transilvdneami pe 200 ant din urind (1889).

Opiniunile i credintele politice ale lul Baritiu sunt desvoltate in diarul

Observatoriul i in Memorialul conferintelor
din 188 r.

Barnutiu (Simeon.)
Om politic din
Transilvania, profesor la Universitatea din
nAscut la 21 Iulie 1808 in Boc-ja romina (Transilvania) incetat din viata la 16
Mai 1864.
A facut studiile sale in Blajitt unde la 1830

e nwnit sub-director in seminarul teologic

i la 1839 profesor de filosofie la gimnasiul superior. La 1843 dernisioneaza, plead

www.dacoromanica.ro

BAR

23

BAR

la Sibiu i sA pune in fruntea micIreI nationale de la 1848 nand un rol foarte insemnat in Transilvania.
Dupl linitirea revolutiunii, Bamutiu lucra ca vicepmedinte i membru al comitetulul national, apoi al comitetului de pacificatiune alaturea. cu N. Ballescu, Laurian, Cipariu, Baritiu. In ii Martie 1849,
cand insurgentii ocupl Sibiul, Barnutiu sa
refugiazO in Romania i chipa multe suferinte indurate prin aresturile din R.-Valcel

teid Basarab sad dorobantit ji seimenit dra -

i T.-Scverin, ajunge la Constantinopole, iar

Sub-Locotenent la 1856 Aprile, Major la

1864 Mai, Colonel la 1870 Aprilie, Gene-

de aci merge la Viena, unde a lucrat pentru reuita cause! nationale. In 1851 52
ascula prelegerile la facultatea juridic& din
Viena; in ii Octombrie 1852 merge la Pavia,
uncle in 1854 ja diplom5 de doctor in drept ;
in 1854 merge la IaI, chiemat de citre ministrul Mavroghenl i de A. Treb. Laurian,
ca sO ocupe catedra de filosofie la gimnasiul academiel din Ia1. In 1856 se deschiserit in Ia1 cursurile superioare i anume
a acultatii filosofice i a cele! juridice ; la
cea dintii Baritiu a luat catedra de filosofie,
In a doua, catedra de dreptul gintilor, dreptul
public i constitutional. La 1863 fiind bolnay demisioneaza. Operele lui Barnntiu sunt:
Dreptul natural privat public; Dreptul ginidol- natural fipositiv; (Doctrina constitutittnit);
Constitntittnile vatelor prindpale, cu introductiuni; Antropologia; Psichologia empiricd; Enciclopedia filosofiet temetice; Logica ; nfetafi-

sica; Estetica; Sciinta virtutit; Pedagogia;

toria filosofiet.

Barnutiu este Intemeetorul fractiunei libere

i independente din Moldova.

Baronzi (Gheorghe). Publicist niiscut

In Grecia la 1815, incetat din viall la 1896.

A fcut studiile sale in Romania fall a le

complecta. Colaborator la rnal multe ziare
precum Romania, Vocea Toporulut, el a pu-

blicat : Eleonora (1844) dramA Lucia de

Lamermoor (1845) dram2i; Romana, trilogie epici (1847)
Castelzil Brancovenesc,
omenescf.
Cctrnavalul Venetiet i
(1852)
Metela i
Matilda (1853)
(1853)
Nopturnele, poesit
Orbul,
(1853)
Istoria
dupd Gui-

pt (1856)

ro,s-u (1853)

Isac

Lacbedem sad jitlovul rdtdcitor (1855)

Lena fi.ziva Pei mane (1855) Fidanilacobinit ji

(i856)aRitard initnii de led (15z56)

!eta (1856)

((Con tele de flfonte-Christo (1857)

Ma-

ni (1858) Maria Stuart (1858)--ffD4

nubianele (1839)

(I86o)

Zinele Carpalilor
Legenda Romania. (1862)

Misterele Bucurescilor, roman original

(1862)
Orele dalbe, poesiI none (1864)
Satire (1867)
Limba romand ji tra-

dilia et (1871) etc.

Barozzi (Constantin).

General de

divizie, nascut la anul 1833 Octoinvrie.

ral de Brigadi la 1883 Martie, General de

Divizie la 1892 Mai.
Elev al scoalel militare din prima promotie, ca Sub-Locotenent a fost ataat la In-

stitutul geografic din Viena in timp de doi

anl; intorcandu-se in tail a fost numit la

coala militar oficer repetitor, pe urrna
profesor. La formarea Batalionulul de Geniu

trecut ca locotenent comandant de coinpanie, a fost readus iar la scoala militara

ca profesor, Sub-director i in fine Directorc.

La 1870

ef de Stat-Major la Divizia IV

Ia1, e numit ef al Depozitului de Rezbel (Ir-

stitu.tul Geografic de azi) pe care '1-a organisat i sub-directia sa a inceput i t executat harta din nordul Moldovel, bartaDobrogel i parcelarea acestea. In resbelul de la
1877 1878 a luat parte intal ca sublef de
Stat-Major al Arinatel Romane, in urrnii c4

.Sef de Stat-Major al el. La 1878 este Director general ai Ministerului de Resbel,in

1883 Comandant al Diviziel. active Dobrogea, in urma Seful Stat-MajoruluI Regesc,
iar in 1888 Ministru de Resbel i Senator in
primul Minister al luI Teodor Rnsetti ; in
1892 Coinandant al Corpului III de ArmatO
i acum seful Marelul Stat-Major. Este Vice
preedinte al SocietAtil Gedgrafice Romane
de la fondarea el. Ca Delegat din partea Guvernulul Roman, a luat parte la Comisia de
delimitare a Romana despre Austro-Ungaria
i Bulgaria.

Barroczyn (de, baron) Major, adju

tant al Principelui Alexandra Ghica de la 1836
Ora la 1840, mai tarziu ef de sectie la directia lucrarilor publice de la 1846 pan& la
850; a ficut- cel cl'intaiii plan al .oraplui
Bucaresci care si mai gasesce in present in
arhiva PrimAriel Capitalei noastre.

In 1853 a reintrat in 0.tire cu gradul de

www.dacoromanica.ro

24

BAR
Colonel. Data nascereI i incetArei din viatii
necunoscute.

Barseanu (Andrei). Profesor la coala

comercial romAnii din Braov, nAscut in 1858
la DArstele Braovulul, unde i-a fAcut studiile, terminAndu-le in Braov, Viena i Manchen. S'a ocupat cu adunarea i publicarea
literature! poporale, cu lucrArI didactice i a
scris versuri, pe cad le-a dat la iveala in Convorbirt Literare, Familia i in Ga.;:eta
Tr ills. Publicatiile sale sunt : Dohie ci strigdturt din .Ardeal, publicate in colaborare cu
Dr. I. U. Jurnik, (1885), scriere premiatil de
Academia rornima ; Cinct-;zect de collude,
(1890) Din traista bit 114o,s-Stoica Ior anec-

docte poporale, publicate sub pseudonimul

Sandu (1891). In anii 1887 1888 a redigiat
inpreuni cu I. Popea, foaia &oala

Barsescu (Agatha'. Tragediank nilscutd in Bucuresci la 1861. Dup terminarea

claselor s'a angajat la Teatru National din
BucurescI La elev in luna Iulie 1878 pentru stagiunea 1878 1879 spre a juca rolu-

BEL

Basset (Louis). N5scut in Orbe, (cantonul Vaud, Elvetia) la Nov. 1846; a studiat la colegiul i facultatea de litere din
Neuchatel, 1,n Elvetia. Tredind in Rominia,
incil in tinerete, ca profesor, s'a distins prin
aptitudini multiple, carl
designat pentru importantele functiunI de secretar privat
al RegeluI Carol I. i administrator al Curti!'
Regale, posturi pe carI le ocup5 de la 1869.

Bataillard (Paul).

Scriitor francez,

niiscut la 22 Martie 1816 In Paris unde a

f1cut studiile sale.

Cunoscut pentru pArerile sale democra-

tice, era prieten cu C. A. Rosetti in 1848

i s'a interesat mult de aspiratiunile Romanilor. El a publicat in afara de multe studil asupra Tiganilor, urmAtoarele scrieri :
La Moldo-Valacbie dans la manifestation de
ses vceux (1856). Premier point de la ques:tion d'Orient. Les principauts de .Moldavie
et Valachie devant le congrs (1856).

Beldiceanu (Nicolae).Poet, arheolog,

nAscut in satul PreoteV (Suceava) la 1846,

rile de junii prim2i i ingenue.

mort in I4 la Fevruarie 1896. A fost

al coalei primare din Folticeni i apol al

apol succesul el s'a afirmat in Sniddindita din

Theater in 1883 jucand acolo rolurile cele

liceului i Universit5ta din Ia1.

N. Beldiceanu a fost mal intairr profesor
la gimnasiul din Folticenl, apol la liceul din
Botoani, director la desfiiintata coal de
meseril din IaI, i in urmii profesor la gimnasiul Stefan cel Mare din aeeiaf localitatc.
El era i membru onorific al Academiei din

ma! importante din repertoriul tragic i dra-

Berlin.

matic timp de 4 anl.

De aci a trecut in 1890 la Hamburg, iar
mal tftrzi s'a reintors in Viena, fiind an-

Colaborator al revistelor Convorbirt Literare, Contimporanul i Arhiva Societdlet iterare)) din IaI, el Iasi% urmatoarele
Pdindntul poemk Tata nuvelI in versuff 1883

A debutat in Aorina din Fata Aerulut

Malul Gdrlet i Casilda din Ruy-Blas.

AvAnd o deosebita atractiune pentru tragedie, a pAriisit scena Teatrulul national i

s'a dus la Viena in 1880, unde dup5 ce a

sevilqit conservatoriul a fost angajaala Burgh

gajat5 la Teatrul Raimund. Din cand in cand,

D-na Barsescu a venit prin Bucuresci spre

a se infiltia in diferite rolurl din repertoriul german dinpreuna cu trupe alciiturte de
D-sa. Acuin e angajatii la Berlin.

Balota (Basiliu Motiu

cut la 1836 in Zagra, (distr. Naseud, Transilvania); jude regesc apol advocat, a publicat numeroase tractate istorice i tiintifice
in presa periodica din Transilvania, iar la
1883 a editat un studiu geologic asupra strucin urma

turil muntilor apuseni. La 1876,

pierdereului sUr Emil Dionisiu,a fiicut o

fundatiurre pe numele acestuia, din care, sA

Doine (1893) i un studiu asupra Pveet

poliritmice, netipArit incit

Beldiman (Alecu).Publicist n5scut in

Moldova pe la sfaritul secolulta al XVIII,
mort la 1862. El este cunoscut mal ales prin
Tragodia, sa jalnica Moldovet intdmplare
dupd rersvrtirea Grecilor din 1821, in care
autorul intr'o cronidi versificatii in peste
4000 versuri, istorisete nenorocirele aduse
tArei in timpul zaverei de la 1821.
Beldiman Alecu a mal scris Moartea
Avel ( r 8 8) Numa Tompiliu, (182o) Oreste

acord stipendil la student! rornAnI din muntif

dup5. Voltaire, (1820) Alexie sa Cdsuta din

Codru, Cdlcitoria lut Cox in Rusia, Intdmpld-

apuseni i din distr. Naseud.

rile lut Carlo i ale prietenilor lut.

www.dacoromanica.ro

I3EN

25 =14

Beldinian (Alexandru). Ziarist, nas-

cut la 1832, fost prefect al pulitiei in Bucuresci la 1865, a ocupat aceasta functiune
pna la II Februarie 1866 cand a fost rsturnat Principele Cuza. Retras din viata politica in urma acestui eveniment, a fundat
in Jai la 1882 ziarul Adeverrul care represinta aspiratiunile domniel parnintene i
sustinea candidatura fiului principelui Cuza.
Dup moartea acestuia, ziarul a devenit democratic socialist i cu deosebire anti-dinastic. De la 1888, Adeverrul apare in Bucuresci.

Belu (Barbu).

in Grecia pe la anul 1843.

La 1850 a inceput a lua parte la afacerile publice, fiind nurrit judecator la trib. Ilfov

sed. II, apol la 1852 preedinte al aceluia

tribunal, la 1853 procuror la Curtea de Apel sect. I, la 1856 judecator la acea1 Curte,

la 1859 judecator la malta Curte.

La 1862, Barbu Belu este numit Ministru al Cultelor, dar demisioneaza la Tunic
asasinatul Preedintelul

Consiliului

Barbu Catargi, vr bun cu dnsul.

La 1863, el ia portofoliul justitid in cabinetul N. Kretulescu i '1 ocupa numai o
luna.

A representat judetul Muscel la 1859,

1861, i la 1864 a fost numit senator conform Statutului.
La 1866, Impratul Frantz Iosef i'a conferit titlul de baron.

Dup caderea Principelui Cuza, Barbu

Belu s'a retras din viata publicA.

Bengescu-Dabija (Gheorghe).

In

tendent general al armatei, autor dramatic,

nascut la 20 Iunie 1844 in Tirgu-Jiului.
Intrat in armata ca soldat la 1859, a dobAndit la r86r gradul de sub-locotenent i
apol a trecut in intendenta la 1875, inaintand Om% la gradul de controlor general
In 1895.
Pe terenul literar, s'a facut cunoscut prin
numeroase comedii, drame, tragedil i traducen. Principalele sale productiunl sunt
O pallid la bal mascat, comedie, Nu e pentru cine se pregdte,s-te, comedie, Radu
drama istorica, Pygmalion, tragedie, Olteanca,

i numeroase operete franceze traduse in

litnba romAna.

Bengescu (Gheorghe).

Diplomat,

publicist, nascut in Craiova la 30 August

1848.
A facut studiile sale in Paris la liceul

Louis-le-Grand de la 1857 pna la 1867 i

apol dup ce a fost laureat la Concursul
general din 1865 i 1866 a terminat facultatea de litere la 1869.
Iu 1870, din causa resbelulul franco-german, trecu in Belgia unde
facu i studiile in drept i sciinte administrative. La
1871, intors in tara, fu numit procuror pe
lnga Tribunalul Ilfov i profesor pentru
limba franceza i literatura. La 1872, el trece

Barbat politic .niiscut

in Bucuresci pe la anul 1825. A facut parte

din studiile sale in casa parinteasca ear parte

dup

BEN

la Viena ca secretar al legatiunel noastre

diplomatice, apol se reintoarce in Bucuresci
i este numit judecator la Trib. Ilfov (1872).

La r873 se stabilete in Paris spre a se

ocupa cu studii istorice i literare i tiparete acolo in 1882 opera sa Vol/aire Bibliographie de ses autvres, pent] u care Academia franceza
da un premi in 1883 i
medalie de aur in 1890.
La 21 Ianuarie 1882, G. Bengescu rein-

tra in diplomatie ca secretar la legatiunea

din Londra, de uncle trece apol la Paris i
numit prim secretar in 1885. La r889,
inaintat Consilier de legniune i la 1891
este numit ministru plenipotentiar la Bruxelles, functiune pe care o ocupa pt"...na in
present.
Membru corespondent al Societatei de is-

torie diplomatica din Paris, membru al Societatel de istoria literaturei din Francia, membru corespondent al Academia Romane,

inca de la 1882, G. Bengescu a publicat

numeroase opere, intre cad
Alexandre le Bon, prince de nfoldavie
in colaborare cu mile Picot. Le conflit

franco-roumain par un ami de la France

(1885). Les origines de l'hisioire roumaine.

par A. Ubicini. Texte revu et publi sur

le inanuscrit de l'auteur, et prcd d'une
notice biographique (1886). La question
dynastique en Rountanie, par un paysan dtt
Danube. Vidtaire Bibliographie de ses CEuvres,

(1882-1890). Notice bibliographique sur les

principattx crits de Voltaire ainsi que sur

ceux qui lui ont etc., attribus. Memoires
pour servir it la vie de M. de Voltaire,
crits par ha mame, publis par un Bi-

bliophile (1886). Voltaire, Lettres et Billets

indits, publis d'aprs les originaux de British Museum (1887). CEuvres chosies de Voltaire publies avec Prface. Notes et Variantes.
2. b

www.dacoromanica.ro

EtEft

l3Ek

93ibliographie franco-roumaine da XIX-e si-

(le T6me I-er (1895).

G. Bengescu a- mal pubiicat in Conzmrbirt literare, un studi asupra vietel i operilor lul V. Alexandri i amintiti asupra

misiunei lui V. Alexandri in Francia.

Bengescu (Grigorie).

N5scut in Cra-

iova la 1824, incetat din viatA in Bucuresci

la ab. A fAcut studiile la Viena i dupa

ce a ocupat alte-va functiunI administrative,

intre altele prefect de judet, a fost sub domnia Principelul tirbef, ministru al cultelor,
Mal tirziu, a fost director general al teatrelor, director de minister, i a flicut parte din

cabmetul Koaniceanu ca titular la justitie

i culte de la 21 Ianuarie 1865 pn6 la 26
Ianuarie acela an.

BeniT1 (Carol).
Arhitect, nAscut la
1822 in oraul Jiigendorf (Austria), incetat
din viatA in Bucurescl la Octombrie 1896.
A fAcut studiile la Viena i Manich, apol

s'a stabilit in Pesta. La 1847 a fost angajat de cAtre Printnl Bibescu 1 generalul

I. E. Florescu spre a veni in Bucurescl

ca arhitect al logofetiel bisericetl, i in aceastii calitate a fAcut diferite planuri pentru monAstirele Tisrnana, Arnota, biserica

Bistrip, etc.
ClAdirile i planurile mal* insetrmate ale
arhitectului Beni sunt : Biserica Domnita
Balaja, Asilal ci spitalul Brdncovenesc. Cate-

drala catolicd Sf. Iosif din sirada Entube

(Bucurescl), catedrala din Constanta.

o implini pn in 1895, i in 1892 se fAcu

protopop activ in Cernitut ; in 1895 ciipAt1
demnitatea de archipresbiter cu cruce (Staurofor). A publicat diferite scrieri in : Ga:zeta Transilvania, Telegrafal Romdn, Observatoriul lul Baritiu ; a conlucrat la foile
poporale. Steluta i Deteptarea, scriind totodat5 i in Revista politica i in Ga.zeta Bucovinet. In foita Albina din 1870 a publicat Cugetart politice ale unid tiran de la

munte, i in 1888 broprele Norocul anal

Satinaren,/ i Terminal strintulut Nicolae.

Berariu (Ioan).
Scriitor 1-ornan din
Bucovina, nAscut la 1846 in Suceava, incetat din viat la 1895. La r866 la parte

ca voluntar in rsboiul din acest an al Austriel cu Prusia. In 1867 if continuii studiile la institutul teologic din CernAut, le

fini in 1871 i se preoti. La 188o a fost

paroch in Stroiescl, unde primi in 1890
demnitatea de esarch. A publicat mai multe
poesil, ca : O noapte pe rainele Sucevit, Sril-

pul hit Vodd, in calendarul bucovinean pe

1867 i 1882 ; ',apta de la Smtrdan, in
R'sboiul pe 1884 : Die Felsen der Fiirstin, in Romiinische Revue etc., iar in prosA

Dochia, novel in Familia (1876), Biografia mitropolitulut Silvestra Morariu, Notabilit

rolad'''. din Bucovina, in Observatoriul lui Baritiu pro 1880 1 1884; Congresal bisericesc
din Bucovina. Despre oratoria bisericeasat
Ronaint, Despre formele predicamentalal in
biserica ortodoxa romdna, 1882, 1885 i

1888; Cola:filme de predict, (1887); Erin-

Dup6 ce a fost in serviciul Statulul 27

anl ca arhitect, Beniu a dobAndit in 1875
naturalisarea cu toate drepturile

nernagen ans dent blutigen Gefechte bei Vi-

Berariu (Artemiu).
Scriitor minan
bucovinean, nhscut la 20 Septembre 1834
in Satul Mare. A studiat in Suceava i
Cernitut, iar la 1858 fu trimis cu stipendiu
la Viena. Aici se inscrise la facultatea filosofidi pentru studiul filologiel clasice. In
1861 se intoarse in tarA i, ne mal primind
stipendiu pentru continuarea studiilor, se
preold. In 1865 se fiicu paroch in Ceahor
i suplini de acolo timp dol anl i jumtate
la institutul teologic din Cernitut, catedra
studiului Biblic al testamentulul noil. Din
Noembrie 1883 011a la Aprilie 1895 fu redactor pentru textul romAnesc la foaia bisericeascA Candela. In 1884 fu numit cancelar mitropolitan i sinodal, care functiune

Berdescu (Alexandru). Compositor

musical, nilscut in Bucurescf la 1833, ince-

sakov, in Qernowitzer Zeitung etc. Multe

scrieri de ale Ni a r6mas nepublicate.

tat din viat la 1871. A avut de profesor

pe Alex. Flechtenmacher in Ia1. i s'a ocupat in special cu muzica nationalk culegnd

niai toate melodiele nationale i transcriindu-le pentru piano. Lucrarea sa este publicat in vre'o 20 caete.

Berendei (Anton). General de divisie, niiscut la 6 Ianuarie 1838. A flcut studiile sale in strimitate urmnd scoala de la
Metz, de unde a eit la 1862 cu gradul de
locoteneht.

Maior in 1868, colonel in 1877, e inaintat general de brigad in 1885, i con-

www.dacoromanica.ro

- 27

BER

duce toate lucrArile de fortificatiI din jurul

Bucuresciului, fiind numit inspector general
al geniului. Inaintat general de divisie in
1895, i se incredinteazA comandamentul diviziel din Craiova.
Generalul Berindei a fost in diferite rndurl secretar general al ministerulul de resbel, iar in timpul resbeluluf independentel
a fost insrcinat cu stabilirea podului peste Duare i a luat parte la luptele din fata Plevnef
unde comanda geniul.

La 1896-25 Noembrie a intrat in ministerul de sub presidentia d-lui P. Aurelian,

lund portofoliul resbelului, pe care'l detine panA in present in cabindul Dimitrie
Sturza.

BerendeI (Dimitrie).

BIA

Wchler (Gttingen) intemeiAtorul sintesel

chimief organice, Ehrmann, Eder (Dresda)
i SchrOtter (Polytehnica din Viena).
Ca asistent 1858-6o pentru lucrltrile demonstrative pe langl Catedra de chimie organicA i anorganicA experimental a facultatel de filosofie din Viena, a avut de profesor pe celebrul dr. Tos. Redtenbacher.
A fost recomandat sub domnia lul Aleesandru Ion I Cuza din partea d-lui prof.
Redtenbacher d-lul N. Kretulescu, Prim-

ministra (1863) prin d nul dr. Carol Da-

vila, directorul general al serviciuluf sanitar

i numit chimist-legist. Mai tarziO i s'a in-

credintat i catedra de chimie analitid pe

kingA scoala de medicinii i farmacie.

D-rul Bernad a intemeiat o er nora in

Inginer,

cut la 1831 in Roiori (Teleorman) incetat

din viat la 1883 in Bucurescl. A acut

studiile in Paris, de unde s'a intors cu titlul de inginer.

A fost ministru al lucrArilor publice in

cabinetul Ioan Ghica de la 18 Decembrie

1870 pArl la ri Martie 1871.
A publicat : Studit asupra Romef ndice.
Bucuresct Studiu istoric, (1861) in Revista
roma' nd.

Bergamenter (Francisc).

Profesor,

nAscut in Viena (Austria) la 17 Mai 1830.

A facut studiile sale in Viena unde a functionat ca institutor la o coalit protestantil,
apoi la Consistori. La 1864 a venit in
BucurescI ca profesor la coala evanghelicA,
unde a functionat 10'6116 la 1875; apol a de-

practica expertiselor chimico-legale, chimicohygienice, hydro-chimice i biologice, atiit

pur tintifice, cat i pentru cele cerute de

necesitAtile administrativ-juridiciare.
Dupii 30 ani de munc i experiente
el a intemeiat institutul chimic Universitar.

Toate laboratoriile create de la 1863 On

in zioa de astAzi, except:ind acelea i anume : al coalef de podurI i osele ca i
de chimie anorganicA al lacultatel de tiint,
su/A organisate i instalate de d-sa de i se
gAsesc astazf partial incorporate institutului
sus citat.
A inaugurat la 1869,-70 continuiind pnA
la 188o-81 prelegerile de chimie experimentalil modernA in sensul conferintelor demonstrative pe liingA prelegerile catedrei de
chimie anorganid i organica ale facultAtel

ruisionat i a infiintat in Capitalii un institut de cursuri primare i secundare pentru

beti, institut care esistii pAriA in prezent.

de medicink a cArui titular a fost dr. Carol

A publicat : Micul camarad in ,scoald (1867)

expositiunea internationalA din 1873 la Viena,

mima copildreasai (1868) LAmidul Junimet

Romclne (1883) Trobleme aritmetice,

D-sa a expus lucrArile sale exploratrice analytice i technice mal cu sean-1A asupra
pefroleului, ozokeritel i carbunilor fosili i

lul

Bernad (Alfred Nicolaus).

Davila.

Cu ocasiunea participArel RomAniei la

pe de o alt parte asupra apelor minerale

Doc-

tor-chimist n6scut in 1836 in Zagreb (Agram) Croatia, absolvent bacalauriat al liceuluI clasic din Warasdin i Gratz i al liceului encyclopedic al conventului St. Piariit din Viena. Studiile universitare le-a urmat la UniversitAtile din Gttingen, Gratz,
Viena i Dresda.
Specialisarea cunotintelor sale universitare, dupl ce a dobandit titlurile academice,
a realisat'o frequentind laboratoarele luf

adherente genesel petroleulul, ca i acelea

de genesa inherent a petroleulnf.
Medaliile de merit, conferite d-sale din
partea Juriulul international, demonstreaz6
importanta lucrArilor sale sub punctul de v edere tiintific 1 economic.

Bianu (Joan).

Profesor, publicist, ras-

cut la 1856 Septembrie, in satul Fagat, comitetul Tirnavelor (Transilvania). A studiat

liceul la Blaj, facultatea de litere i filosofic

www.dacoromanica.ro

- 28

BIA

BIB

la Bucuresci; a flicut studii speciale de filo-

mdit de peste Oltde la sfd

logie romanica la Milan i la Paris (L881

1883). De la 1881 este profesor de limba

Stefan-cel-Mare. Cdte-va documente din Archivol de Stat de la Milan. Sehimbdrt in in-

literatura roiniInA la liceul SE Saya ; de

la 1879 este bibliotecarul Academia romiine.
loan Bianu a scris i publicat hate altele :
Psaltirea &beiand (1482). Psaltirea in versurf de Dosofieiti Mitropolitul Moldova; 1671

Veyimintul filologietromanice. Vito Piluk-io. Documente inedite din Archivul Propagandet.

Codex Negoianus. Cdrit poporane romcine

1686. Predice fdcute pe la prooice mart

Mitropolitul Moldova, 1670-1686. A. Papitt-Ilarian. Intdit borsier! ronuint in strdintitate. Scrisorl de ale lui E.rosin Poteca,
1822--1825. Cdldtoria mortttlut, balad poporan5, cu note de L Bianu. A. Treb. Laurian. Stefan Vodd Racovitd ji strdinit in
Tara Rotridniscd, 1764-1765. Filipiretc. etc.

de Antint Ivirnul Mitropolitul Ungrovidchier

1709-1716. Dr. M. G. Obedenaru. Texte

macedo-ronuine. Poesia satiricd la Roman!.

Despre cultura fi literatura ronuinscd in secolul al XIX-lea. Bibliografia rOnuinscd veche

r 508-1830. Catalogul descriptiv al manuscriselor 1-01ildneset din Biblioteca Academia: Catalogul cronologic al documentelor

Academia: Vieti'a fi activitatea lut Maniu Saoutdo .51Cicolit, alias Claim( de Sadu. Relathine asupra calcitoriet in Gaiihia fdcutd in
vara anulut 1-885. Relatione asupra cdldtoriet

in Polonia fdcutd in vara anoint' I886. Medicina babelor. Adunare de descd niece, retete
de doftorit fi vrdjitorit beibesct de Dimitrie P.
Lupafctt. Rap6rte despre descoperirea inscrip-

tionilor din comuna Hersrt (Ilfov) i Tirgovite. Raport asupra insrrinittnilor de la

Argef. `kaport asupra docuntentelor isto rice
de la Tribunalul din Iqt. Contunicdrt despre documente de la Venelia
din Viena.
Asupra broprit d-lut P. A. Sircu despre Ni
colae Milescu. Despre relatiunile lot Gheorghe
tefait, Doninul Moldova, cu Suedia. Despre
documentele din Arcbivele de la Stockholm.

Raport asupra hirtillor Marelut Logofirt Todera,s. Bal. Despre o gratnaticti ronoiniscd
manuscrisd de la 1757 fi despre publicationi
ruso- ronuine. Desprepublicatittnea Epistolaire

grec a d-lut Learand. Despre publicationea

d-lut E. Picot Chants populnires des Ronmains de Serbie. Raport asupra colectiunit
de poesit popo/-ale a d-lut I. Pop-Reteganul
(in colaborare cu d-nii I. Slavic! i G. I.
Ionescu-Gion). Despre revista Dania redactatil de d-1 Kr. Nyrop. Despre Psaltirea tipdritd de Diaconul Coresi la 1570. Raport
despre biblioteca NIelchisedek.Despre corespon-

denta lutG. Bari' aruitA Academiei. Raport despre facerea bibliografid romcine.

port pentru publicaren catalogulut manuscriptelor fi documentelor Academia. Note din

tr'o escursittne din Moldova.Manuscriptul ronuinesc de la 1632 al lot Evstratie logoftul.
Descriere O t vhe tipdriturci ronidniscd necunoscutd. Alexandru Dascdlul. Un scriitor ro-

secolulut XVII.

serse de popa-lon din Scin-Petrit la 1620.

Tintoteti Cipariu. Costachi Conachi Dosofteiti

Bibescu (Alexandru).

Al treilea fia

al principelui Gheorghe Bibescu, nAscut la

1841. A flicut ca oficer in legiunea streinii

din Francia resbelul Mexicului. A publicat
Les sept eaux (1878) Le grand Veymont ;

(188o). De mai multi ani trilete in Paris

unde s'a stabilit.

Bibescu (Gheorghe Dim. Principe)..

Domn al Munteniei nAscut in Craiova la

1804, mort in Paris la

lunie 1873. A

ftcut studiile sale in Paris de la 1817 la

1824 i apol s'a intors in tad. Sub admi-

nistratia generalului Kisselef a fost sub-secretar de Stat la Justitie, apoi secretar de

Stat la Afacerile streine, post din care a
demisionat o datA cu suirea pe tron a principelui Alex Ghica. Atunci pleacA in strlocuejte in Paris, Viena, i publicA
In 1841 : Paul Kisselef ou les Principauts de
Valachie et Moldavie en 1841.
La reintoarcerea sa in tarA e ales deputat

al divanului ad. hoc. La 1842, redacteaz

rspunsul la mesagiul tronului care atrage
cAderea Principelui Al. Ghica, i public6 :
Situatia :Muntenia* sub administratia Principelut Gbica (Bruxelles).

La i Ianuarie 1843 e ales Domn al Munteniei. Camerile fiindu'l ostile, obtine de la

Poartti un firman pentru inchiderea lor i
se fac alte alegeri al cAror resultat e satisfAcAtor pentru tron.

Sub domnia lui G. Bibescu,

fAcut
numeroase di de comunicatie, cheul DAmbovitei, BrAilei, podul peste Olt; s'ail des
robit tiganii, s'a suprimat vama intre Moldova i Muntenia primul act al unireI, dar
la 1847 se formeazA un partid radical Golescu, BIlcescu, I. BrAtianu, Rosetti, care

www.dacoromanica.ro

29

BIB

incepe s se pue in micare cand isbunete

revoluliunea de la r848 din Francia. Se
produce maI intai o manifestatie pacinica in

Bucurescl, cerand alt Constitutie, dar revolutia isbucnece i in tara, iar Eliade, St.
Golescu, Tell, proclama noua Constituie
In Romania mica. Revolutia se intinde i
In Bucuresci, Bibescii silit, adherii la Constitutie i numete un Minister compus din
efii micarei, dar peste douii zile abdica .i
trece in Transilvania. El trete fr s mai
ja parte la politica pana la 1857 cand e ales
In divanul ad-hoc i se arata partizan al

Unirei. Mai e inca o data ales in Camere

de la 1862, dar refusa mandatul i se stabilete in streiniitate, la Paris untie moare
In unni unul accident de trasure in 1873.

Bibescu (Gheorghe) Principe. Nilscut in Bucuresci la 14 Martie 1834, fiul

fostului Domn al Munteniel G. Bibescu. A
facut studiile sale in Francia, trecand prin
liceul Henri IV, apoi Scoala militara de la
Saint Cyr (1856-1857) i coala de Statmajor (1858-1859).
Intrat in armata franceza ca oficer, el ia

parte la resbelul din Mexique (1862) i

este insarcinat cu debarcarea trupelor a coloatleI Lorencez (28 Aprilie 1862). Se distinge la atacul de la Puebla, este citat la

ordina zilel la lupta des Cambrs (1862)

i e decorat la 3 Iulie din acela an.

In 1863, principele Bibescu este inaintat

la gradul de capitan. In 1867 este trimis

In Algeria, obline drepturile de cetatenie
franceza i in 1870 ja parte la resbelul francogerman, obtinand laudele generalultif Douai

pentru curaiul i energia sa, i e facut prisonier la Coblentz.

In timpul acestul resbel, 1 in timpul Comund, principele Bibescu transforma locuit-11a sa in spital i intreine cu spesele sale mai

bine de 300 ranitI. Pentru meritele sale el

este decorat cu ordinele Takova, Nichani,
medalia Mexiculut, Legiunea de - Onoare,

Steaua ji Coroana Romdnier, medalia Mexi-

BIL

Regne de Georges D. Bibescu (1893) 2 V01.

Riponse au mmoire adriss au Sena! par

les membres de la famille Ghica. (1893).

Ignorance ou mauvaise foi. (1893). Neofit

Mtropolitain de Hongro-Valachie (18941 Reponse a Mr ..Yenopol (1894).

Bibescu (Nicolae).
Fiul principelul
Gheorghe Bibescu, nascut la 1832. A fcut
studiile sale in Francia, i a servit in ar-

mata acelel lri ca oficer, facnd pe lrtga

marealul Randon expeditia din Algeria. A
publicat in Revue des deux fACondes, mai
multe studil asupra ethnografiel Algeriei.

Bibescu (Nicolae).
Colonel, nascut
la 1820, incetat din vial la 1888 in Bucures& Intrat in armata de cand era foarte
tna- cu gradul de cadet, a inaintat prta
la acel de colonel; apoi a demisionat i a
ocupat diferite funcliunl administrative. La
1862, N. Bibescu fiind prefect al Politiei
Capitalei, Barbu Catargiu preedintele Consiliului de Ministri se gasea in birje cu
sul cand a fost lovit de glontul ucigaulul,
in momentul plecarei sale de la Camera.
Colonelul Bibescu a fost mal tarziti vicepreedinte al Senatului in parlamentul liberal, Efor al Epitropiel Brancovenescl. El
ocupa i demnitatea onorifica de grand venew, organisator al vnatorelor M. S. Regelui Carol I.

Bibicescu (loan).
Ziarist, nascut in
BucurescI, unde a faeut studiile sale. A fost
mult timp redactor i apoi prim-redactor al
ziarului R,onuinul apol al Telegrafuluf sub
directiunea d-lui I. Fundescu. Desparlindu-se
de dnsul, a intemeiat singur ziarul Telegraful Romdn, care insa n'a aparut de cat scurt
timp.
I. Bibicescu a fost consilier comunal,
ajutor de primar i deputat, sub guvernul
liberal Inainte de 1888, i consilier comunal dupe alegerile de la 1895.
A publicat : aCicarea populatiunet in Ro-

culuf.
Alcatuete i prezideaza sectia romaneasca

mdnia de la 1871 la 1878 (1880). Ct suferd grand (1892). Cdte-va cuvinte asupra

la Expozitia de la Paris din 1888.

Principele G. Bibescu, a publicat urmatoarele scrierl: Belfort,Reinis, Sidan (1872)

pulare din Transilvania, culese i adnotate

(1898).

Histoire d'une frontire, (1883) Retraite des

Six mille (1887) lucrare coronata de Academia franceza Politique, religion, duel
(1888) Avant, 'Pendant, Aprs (1890) Le

conventiunelor comerciale (1884). Poesif po-

Billecocq (Adolf). Fost consul fran-

cez in Bucuresci la 1839. Din preuna cu

Victor Place, Ubicini, Edgard Quinet, a is..

www.dacoromanica.ro

BLA

BLA

30

butit a interesa prin presa francezA toate

puterile la soarta tArel romned, la aspiratiunele MoldoveI. Cu deosebire s'a silit
zitdArniceascA actiunea Rusiei in pr, care
era ap de asupritoare in acele vremurI.

Blanc (Louis Pierre). Arhitect n5scut la Genova (Svitzera) la 31 Decembrie

1860. A urmat scoala polytechnicA din Zu-

rich intre 1877-1879 i scoala de Bele-

Arte din Paris unde a dobAndit mai multe

medaliI (1879-1886).
Stabilit in Bucurescl a esercitat aci profesiunea de arhitect. Principalele sale lucrAri
sunt : Universitatea din Iat, Ministerul do-

meniilor, noua cladire de pe Bulevard, lnstittaul Botanic din Bucuresct: dobAndit

la concursurile deschise pentru
premiul
viitoarea gar centralA din Bucuresci 1i vii-

toarea facultate de medicinl. A clitdit numeroase localuri scolare prin judete i case
particulare la Sinaia i Bucuresci.

Nascut in PiBlank (Mauriciu).

teti la 7 Iuli 1848, a fAcut studiile primare in acel ora apoI a plecat in strin5tate 1 a terminat in Viena, Lipsca, studil
speciale comerciale i financiare. La 1864
intr ca simplu functionar in casa de band
Marmorosch din Bucuresci i gratie activitAtel i inteligentei ce depune in administrarea acelel case, sfarsete prin a se asocia la 1874 cu bancherul Marmorosch, sta
bilind firma Marmorosch- Blank, et C-je.
La 1879 s'a mal asociat cu dou case
de bancl importante din Germania. De ani
indelungatl, Blank este sprijinitorul de frunte

al antreprenorilor romni carora le-a deschis cel d'Anti credite spre a putea participa la marea in intreprindere a lucrrilor
cari erail pn5 atuncl monopolul streinilor.
In progresul realisat de tal-6 pe calea economid, M. Blank a avut un loc insemnat
prin participarea sa ca fondator al socieatilor industriale precum al fabrica de liartie, al fabricel de equipamente militare Man-

drea, al fabricel de ciment din BrAila, al

fabricel de zahar de la Chitila ;i al SocieOle generale de asigurare.
Cu sprijinul i intermediarul set'', Comuna

a realisat imprumutul din 1894 precum i

conversiunea imprumuturilor el anterioare

in patru la sutl.

M. Blank a colaborat la mal multe ziare

financiare din strinatate.

De originit israelit, M. Blank a fost itnpiim6ntenit la 1882 pentru serviciile pe

cari le-a adus trei.

Blaramberg (Constantin Moret).

NAscut la Decembrie 1838 in Bucuresd, unde

a incetat din viat la Octombrie 1886. A

acut studiile sale in Rusia in scoale militare i a obtinut primele sale galoane pe
cmpul de resbel in Crimea (1854). Reintors in tarA, a fost primit in armata ro-

mAnA la 1863 cu gradul de apitan i adjutant al Principelul Cuza. El demisionit

ins dup 2 Mal 1864 i se devoa politicei, inscriindu-se intre r&idurile partiduluI
conservator.
Sub guvernul Lascar Catargiu, C. Blaramberg e numit prefect al Politiel Capitalel, post care 'I ocup de la 1873 pnA la
1875.

In timpul resbelului Independentei (1877

la Cuartiernl general
ca adjutant al M. S. Regelul, i face campania cu gradul de Colonel.
C. Blaramberg s'a ocupat foarte mult de
imbunitktirea rasel cailor ; avea pasiune pentru curse, concura la alergiirile din Francia,
Anglia cu succese strAlucite i a fondat gazeta Sportul in Bucuresci.
El a infiintat la moia sa PAcara (Ilfov)
o hergelie care a adus servicil insemnate

78) el este ataat

crescAtorilor de cal.

Blaramberg (Nicolae Moret).

Jurisconsult, nAscut in Bucuresci la 24 Decembrie 1837, mort in Bucuresci la Ianuarie
1896. Elev al pensionatuluI Schevitz din
Bucuresci, el urmA pe urmA cursurile liceulul din Odesa (Rusia) pn la 1853 c5nd
se reintoarse in tar i intr5. la Ministerul
justitiel candidat de scriitor. Inaintat ef de
biuroti, substitut la malta Curte, judecAtor i

preedinte de Tribuual, el ajunse procuror

la Curtea de Casatie i ocup aceast functiune pnA la 2 Maiil 1864 cand demisionii
in urma loviturei de Stat.
Atunci pled earAI in streinAtate, spre a
'l lua diploma de licentiat in drept. Reintors in tal-A, el lu o parte activA la micarea revolutionar de la ix Fevruarie 1866.
Ales in ConstituantA, el face parte din
grupul juna dreapt i se araei partisan al
dinastiei streine.
Membru al parlatnentulul in numeroase

rinduri, Nicolae Blaramberg este in 1889

www.dacoromanica.ro

BOE

31

autorul propunereI de dare in judecata a

guvernului de sub presidentia lui Ion Bra-

tianu.
In 1891 face pentru cates,,a zile parte din
Ministerul generalului Florcscu, i apol este

numit prim efor al Eforiel spitaleler civile,

post pe care '1 ocupa insa putin timp.
N. Blaramberg a fundat mai multe ajare
in colaborare cu multi barbatl politici. Astfel
vom cita : Revista Dundref (1865) Desba-

terile (r866) Tara (1870) Le 'Pays (1870).

El a publicat ekonuinia ci resbelul actual. Teoria ascultdrel pasive. Sttveranitate
ci Sufragiu. Incercdrf asupra legilor ji Institujiunilor Romti

Blejian (Florea). Sergent major, nascut la 1854, mort la 4 maia 1877. Intrat
in armatii la 1874 ca voluntar, el capata in
1876 gradul de sergent i apoi sergent major. In timpul

resbelulul

Independentel

face parte din regimentul al 2-a de artilerie, bateria 4-a i moare la Islaz (4 Mai
1877) in lupta artileriei noastre contra bas-

timentulul de resbel turcesc venit in fata

Islazulul. Pe mormntul acestui prim eroil
din resbelul Independentei, M. S. Regina
Elisaveta aeza o cununa de lauti cu inscriptiunea : Elisaveta Doantna, sergentulut-maior
Horea 931ejian, mort pentru Patrie.

Bobulescu (Iosef)

Episcop al Ramnicului, nascut la 1818, incetat din viata la

1890. Inv6tatura a facut'o la Seminarul Veniamin din TaI, al ciirui profesor i inspec-

tor a fost apoi numit la 1856. Aci a stat

pna la 186o cand s'a reformat Seminarul
i-a trecut ca preot in armata. La 1862 s'a
hirotonisit arhiere, ocupand in acela timp

postul de superior la biserisa SE Spiridon

din Ia1. La 188o a fost ales episcop de
Ramnic i noul Severin.

Bodnarescu (Samson).

Profesor,

publicist, nascut in Bucovina la 1842. A asut studiile sale in tara i le-a complectat
la Berlin unde a luat diploma de doctor in
filosofie. Intors in tara a fost numit director al bibliotecei Statului din Ia1 la 5872

post pe care l'a ocupat pra la 1884 cand

a trecut profesor i director al coalei Vasile Impu.
Colaborator la revista Convorbirt iterare
a publicat diferite poesii, epigrame, tradu-'
cerea lui Rienii studiul Ldpufneanu Voca

Boerescu (Constantin). Avocat, nascut in Bucuresci la 1836, frate mal rnic al

lul Vasile Boerescu. Terminnd studille sale

in Romania, la finele anuluI 1865 a plecat

la Paris unde a dobandit titlul de doctor
in drept.

Intors in tail dobandete prin concurs

catedra de drept civil la Facultatea din Bucuresci pe care a ocupat'o pna la 1894.
Ales deputat in Camera de la 1864 se
distinge in 1865 printeun discurs in contra regimulul acelel epod : dup cderea
lui Cuza, ja parte activa la elaborarea Constitutiel i se devoteaza apol exclusiv profesiunel sale de advocat.
La 1889 a facut parte ca ministru al
Cultelor din guvernul L. Catargi.
El a publicat : Les Principauts devant le
second congrs de Paris (5858). De l'amlioration de l'tat des paysans roumains (186 r)
i un proect asupra Reorganisdref magistrctturef.

Boerescu (Vasile). Jurisconsult, barbat de stat, nascut in Bucuresci la r Ianuarie 1830, incetat din viata la 1883 Noembrie 18 in Paris. A fault studiile sale liceale la St. Saya, terminandu-le in 185.
La vrsta de 18 anl, el incepe sa scrie
in Truncul Romcin, de sub directiunea

C. A. Rosetti (1848) i la 1852 pleaca la

Paris unde ja parte la luptele pentru emanciparea Orel, terminand in acela timp studiile sale in drept. Intors in tad. la 1857
este numit indata profesor de drept comercial la colegiul Sfintu Saya, de unde trece
la Universitate i continua cursul sal pna
la anul 1882. Numit membru al Eforiei
coalelor i apol director, isbutete in 1859
cu ajutorul lui Bozianu, Costaforu, s infiinteze Facultatea noastra de drept. Ales
deplitat al Capitalei in Camera de la 1859,
rostete un discurs memorabil in urma
ruja se proclama Unirea Principatelor sub
domnia lui Cuza.
V. Boerescu a facut parte din urmatoarele ministere : 186o la justitie, cand propune desfiintarea pedepseI Cu moarte ; apoI
tine i interirnul Cultelor ; la 1868-1869
la justitie in cabinetul Dim. Ghica, la 1873

1875 ministru de externe in cabinetul L.

Catargi clnd cu toate opunerile Imperiulul
otoman inchee in 1875 prima conventie comerciala cu Austro-Ungaria, afirmand astfel
drepturile de egalitate ale Romaniei fall cu

www.dacoromanica.ro

130G

1301

32

cele-lalte puterI. Tot de o datli isbutete ca

representantii tare" sa fie recunoscuti oficial. In sfarit la 1879 ii vedem pentru ultima cura ministru de externe in cabinetul
Ion Bratianu, Orla 11 1881. V Boerescu a
publicat : Mmoire sur le quest;on politique
et economique de la Moldo-Vala-bie (1855).
La Routnanie aprk le trait de Paris (1856)

propunand in aceasta lucrare emanciparea

i improprietarirea tranilor ; Juridictionea

consolara In Romania (1865). Drepturile

tura Academief Romane, 1893 96); Vlad

studiri critic (Bucurescl 1896).

Bogdan (Nicolae).

Capitan, nascut

la 9 Noembrie 1849, mort la 4 Septembrie

1877. Intrat in otire ca soldat la 1869, a
fost inaltat la 1870 la gradul de sub-locotenent. Cdpitan de vniitori in batalionul al
3-a cand a isbucnit resbelul Independentef

(1877-1878) e ataat la marele cuartier

domnesc ca oficer de ordonantA. In zioa

Romdniet intemeiate pe tractate (7874). Comentar al dreptulut comercial ronnin, Anotarea ji codificarea tuturor legilor ji reglementelor jrel de la 1859 00 la 1882.
El a fondat la 1870 organul politic Pressa,
ear la 1857 Nationaltd, ziarul
mo-

de 4 Septembrie 1877, el cade mort in fata

reclute" Grivitza, lovit de o spartura de obuz care 'I a sfaiat pilntecele.

derati.

incetat din viata in BucurescI la 22 Februarie 1893. A facut studille in tara i le-a
terininat la Paris, de unde s'a intors in
1878 cu diploma de medic.
Imediat i se incredinta directiunea spita-

Procedura noastra civili, proectul de revisuire al Constitupel de la 1884 sunt operile sale. El a intemeat la 1871 Societatea de asigurare Dacia-Romtinia.

Bogdan (Gheorghe). Medic, nascut in

IaI la 18 Maii 1859. Elev al liceulul national

Boicescu (Alexandru). Doctor. Profesor nAscut la Ramnicu-VAlcea in 1854,

lulul din Pitet1 i apoi veni in Bucurescl

ca ef al lucrarilor anatomice la facultatea
de medicina 1 conservator al museului a-

din Ia1, doctor in medicina de la facultatea din Paris, este actualmente profesor de
medicina legala la Universitatea din Iai i
medic primar al Spitalelor Sft. Spiridon.
G. Bogdan are directiunea ziarului Bule-

natomic. La 1879 fu numit medie secondar

la spitalul de copi1, post pe care '1 ocupil
pnA la sfaritul vietei sale. La 189r a fost
numit profesor suplinitor la faenitatea de

tinul Societatet de medicina ji naturakstt din

El a publicat : Centro Nervos (1878) Eritemul nodos rnalaric la copif i a lasat un

manuscris Purpura la copit (1893).
La i Noembrie 1892, in urma unui concurs, fusese numit definitiv ca profesor de
clinica infantila la facultatea de medicina din

El a publicat : Sdndtatea ji Educatiunea

copiilor nostri. Considiration sur le traitement
des roptures utrines, in colaboratie cu dr.
Porak din Paris ; Tratatnentul afectionelor
venerice, Studif si observationt diverse, Obser-

vation! rare de sifilis.

D-rul Bogdan este membru al Societatel
de medicina legaD din Paris, membru al
Societatel franceze de sifiligrafie i oficer
de Academie, cavaler al Legiunel de onoare francese.

medicina.

Bucuresci.

Boisgurin (Alexandre).
Inginer
francez, nitscut la 1848, incetat din viata la
BucurescI la 17 Septembrie 1886. A fost
antreprenorul canalisarel Dambovitei.

moldovene,sti pena la Ureche (Bucuresci 1891);

Cronice 'Medite atingdtoare de istoria Rottulni-

Bojinca (Damaschin).
Roman din
Ardeal, venit in Moldova la 1830. Avnd
multe cunotinte juridice, a fost numit profesor de drept dupe introducerea reglementului organic i infiintarea coalei de drept.
In Lima a intrat ca jurisconsult la departamentul Dreptatei in IaI i Mihai Varia
Sturdza i'a dat rangul de ban. A fost rector al seminarulul Socola din Ia1. A tradus in timba romana Codul Calimach, in

lor (Bucuresci 1895); Documente culese din

urma lesarcinarei cef a fost data de Kisselnet

Bogdan (Ion).

Profesor de limbele

slavice la Universitatea din Bucurescl, membru corespondent al Academiel Romane i al

Societitta de istorie i antichitat" ruset1 din

Moscova, nascut la 1864 in Braov, numit

profesor universitar la 20 Iunie 1892. Principalele lui publicarI sunt : Vechile cronice

archive ad bibliotect polone (3 vol. in edi-

www.dacoromanica.ro

BOL

BOL

33

Boliac (Cesar).
Publicist, poet, oin
politic, nilscut in BucmescI la 1813, mort
In Bucurescl la 25 Februarie 1880.
Dupe ce termin studiile sale, parte in
tara parte in Francia, imbrAtia cariera ar-

melor, dar pentru scurt timp, c5cI viata politicA i cea literar aveail mai mult atragere pentru dnsul. Amestecat in micarea
contra Rusiel la 1837, fu inchis in mal
multe rndurl. Arestat din notI la 1840, fu
exilat la mon5stirea Poeana Mitrului, ear la
1848 cand isbucni revolutiunea fu numit
primar al Capitalel i secretar al guvernulul
Trimis in lagArul lui Fuad Effendi spre
a protesta contra restabilireI regulamentulul
organic, e arestat i condus la Orova, de
unde isbutete insA sA fugA i se duce in
Transilvania. Acolo intemeazA ziarul Expa-

triatul in scop de a impka pe UngurI cu

Romni, dar peste un an se retrage in Francia i se stabilete la Paris.
Reintors in ar, Boliac se ocup in special cu ziaristica i fu in mal multe rnduri
ales deputat in Camer.
El a scris : ;.5Ceditaliunf, Ode, Satire, ToeDespre archeologie, nfondstirele inchinate
i a fundat ziarele : Curiosul, (1837) Ex-

patriatttl, (1848), Taciturna, suspendat dupe

2 Maiil 1864, Trompeta Carpajilor, (1866).
Pentru teatru, Boliac a scris : Matilda dra-

ma in 5 acte.

Bolintineanu (Dimitrie). Poet, publicist, om politic, nscut la Bolintinu-dinVale (Ilfov) in 1826, mort in spitalul Pantelimon la 20 August 1873. Numele s611 adevrat era Cosma ; intrand Ins in coal
a pArasit numele pArintelul sii care era macedonian i a luat pe acel de familie al
mumel sale. A urmat cursurile colegiulul

Sf. Saya fIr6 a le termina, i fiind inc copil a publicat o duioas elegie inspirat:1 de
poesia lul Chenier la jenne Captive sub
titlu o fatd tndrd pe patul moler.
Aceast poesie, atrase asuprAI atentiunea fratilor Golet1, cari luar:1 initiativa
trimia in streinitate pe t'en6rul viitor poet.
Plecat la Paris, Bolintineanu se intoarse
peste putin fimp, spre a participa la mi-

carea din 1848, in urma areia fu exilat

pribegi prin streinatate.
La 1857, Bolintineanu revine in tara' i
este Ministru al cultelor, sub Domnia lul Voda
Cuza de la 12 Octombrie 1863 pnii in 1864.

La 4 (16) Iulie 1864 contrasemneazA Decretul No. 765 pentru infiintarea Universiata' din Bucuresci. In urmil, trecu la Consiliul de Stat.
Bolintineanu a ciilkorit mult in Orient,
prin Palestina i Egipet. Pe la sfiritul vietel sale, lovit de paralizie, a murit in spitalul Pantelimon unde fusese arzat, nu din
causa miseriel precum s'a scris adesea, dar
din causa c era atins de alienatiune ruintala. Ingrijirile, de altminterea, 9 ai fost date cu
prisos de Eforia spitalelor civile din Bucuresci.
Bolintineanu a scris : Conrad (1867). ViDonmitorttluf la Constantinopole (1860).

Cdatorie la Ierusalint (1867). Viaja luf Mihaid Vitvt (1870). Viaja lu Stefan Vodd
(1870). Traianida (1870). Mdrirea ri uciderea lui Mihaifi Pazu (teatru 1868), `Despot-Vodd (teatru 1868). Poerif din tittereje
(1869). Legende Nuot. Mantea Vodd care
'fi tate boerif
(teatru 1868). Postelnicul
Costandin Cantacoino (teatru 1868) 'Brancovenit ji Cantacqinif (teatru 1868), Soria
(poetn:1 dratriaticit r868). Ielile (r869).
m dnia roabd la Austro-Maghiarf (r 869). Cleo-

patra regina Egiptuluf (1870). Alexandra

Ldpupnu (teatru 1868). Dup4 Malla de
la Cdlugdrent (teatru 1868). Stefan Gimo,gbe Vtdd (Teatru 1868). Stefan Vodd cel
Berbant (teatru 1867). Viaja lut Traian
Augttst (1869). Poesif (2 VOlUMC 1865).
Calendare 186o 186j (in colaborare cu A.
Zane).. Cdntece

ci

Pltinge.rf.

ir

Februarie

(1867) Melodir Roncine. Nepdsarea de religie, patrie ci dreptate. Legende. Viaja lui
Vlad lepej ji Mircea. Brises d'Orient (1865

Paris). Viaja luf Clqa Vodd, &Mil, Ro-

mcinilor. Elena (rornan). Poesif vean' fi 110,

Mihaii Vitui condamnat I mrte. Nemesis.
Gintarea Romdniet. CdIdtorie pe D finare ji
in Bulgaria. Poesit (tiparite de Societatea
literarl 1871). Cdntarea Ronidniet. Cdletoria
in Macedonia. Cdldtoria
Asia-Micd. Manoil (roman). Viaja lu' Mateiti Basarab.
Doritorif nebunf (roman). Cartea poporuluf.
Les principauts rountaines (Paris 1848).
aCenadele. Pldngerile RonainieL Resbeltd

Traian in `Dada ji colonisarea, Daciet CH

Romant Ccildtorie in Italia. Anacreon (traducere). nCiserabili( (trabucere in colaborare cu A. Zane i Costandinescu). .Cdtripul ci Salonul. Melodif Romdne.
El a fundat ziarele : Poporul suveran (1848),
Junimea rontand(183r),Ddmbovika (1853),
Bolintiniadele (1866).
3

www.dacoromanica.ro

tiOti

BlkA

34

Bongianini. - - De origina italiad; data

nascerei i incetarel din viasa necunoscute.
Campineanu infiinsand Societatetz filarmonia

la 1833, a numit pe Bongianini profesor de

muzica la prima coalii ce s'a infiinsat .tot
de dnsul in anul urmator, pentru invsa.rea
muzicei 1 arte' dramatice.

Bordeanu (Pavel). Locotenent, nas-

cut la 16 Iunie 1840, mort la 7 Noembrie

1877. Intra in arrnatii ca soldat la 1861 i
capata in 1866 gradul de sub-locotenent
In timpul resbelulul Independense1, face

parte ca locotenent din regimentul ro de

dorobang i moare pe campul de lupa in
fasa Rahovel la 7 Noembrie 1877.

Borgovanu (Vasile). Profesor, nascut in satul No aproape de Bistrisi (Transilvania) la 1850. A facut studiile in Transilvania i le-a terminat la Budapesta 1
Viena. Dupa ce a iost profesor de pedagogie i matematica la coala normala de invsatori din Gherla, in 1888 a fost chemat in
Bucuresci i numit profesor de pedagogie
la coala normala de institutor"' din capitala,

post pe care '1 ocupa i astazi.

1863-1874 i decan al acestel facultasi de

la 1865-1872.

Bragadiru (Sofia M.). Mare comercianta de bere, nascuta in Bucuresci la 1851

Februarie.
Casatorita la 1870 Cu fabricantul de bere
Luther, a sacrificat totul pentru a aduce aceasta fabrica in starea de prosperitate in
care se gasete astazi.
Sosul fiind foarte bolnav in ultimil an1
al viesel sale, sosia conducea toate afacerile
cu o deosebita harnicie.
Dupil moartea sosulul, d-na Luther continua comerciul, i termina cladirea incepiita

de sosul ei, dandu'i cea mal mare extensiune, astfel in cat astazi berea fabricata in
stabilimentul sti atinge anual 3,000,000
litri.

D-na Luther s'a recasatorit in anul 1894

cu marele fabricant de bere Bragadiru Marinescu.

Om poBraildi (Constantin N.).

litic, nascut In Craiova la 1809, mort in
BucurescI la 19 Iunie 1889,
A facut prirnele sale studil la Hernian

Publicasiunele sale principale sunt : Aritmetictl ji Geometrie. Istoria pedagogicd la Ro-

mcinf. Curs 4e. desen liniar. Curs grada, de

caligrafie. Povjuitor spre conducerea ropiilor.
Curs complect de aritmeticd. Carte de citire etc.

Botescu (Gheorghe). Sub-locotenent,

nascut la 19 Maiti 1852, mort la 30 August
1877. Intrat in armata ca soldat la 1868,
capata la 1876 gradul de sub-locotenent.
in timpul resbelului Indepedensei (1877
78) face parte din regimentul No. 5 de li-

nie i moare lovit la atacul Grivisei la Marea redutel in zioa de 30 Augusl 1877.

Bozianu (Constantin). Jurisconsult,

barbat politic, ascut la 1815, incetat din

viala la 21 Martie 1882. A facut studiile
sale in sara i a terminat dreptul la facultatea din Paris. Intors in tara a exercitat
Cu cea mal mare distincsiune profesiunea
de 2dvocat.
.A format in 1865 un minister, luand pre-

sidensia acestul cabinet dinpreuna cu portofoliul Internelor i Lucrarilor publice. A-

cest minister n'a sinut de cat de la; 26 Iaimarie i pe'n6 la 14 Idnie 1865. -Bozianu
a fost profesor al. facult4sei de drept de la

stadt i apoi la virsta de 17 ani a fost tri

mis la Geneva,. Paris spre a -studia dreptul.
Intors in;ara la 1832, e numit Si pranumerar la Ministerul de externe, apol pro
curor la 30 Decembrie 1834, i profesor
de drept penal.

La 1840 este numit procuror pe renga

tribunalul de comerciii, la 1842 este ales

deputat al judesuluI Gorj.

La 1848, sub cairnacamia lul C. Cantacuzino este numit director al coalelor, la

1850 este Insarcinat cu revisuirea legilor,
la 1855 este numit asesor pe lnga secretariatul de Stat, la 1856 membru in comisiunea pentru desrobirea siganilor, apol mem-

bru la malta Curte, preedinte al cursel de

comerciii.

La Octombrie 1858, C. Brailoi este numit Ministru de externe cand complecteaza

i editeaza codul de comerciii, la 1859 este

earaI numit president de Curte pna in

luna Aprilie din acela an cand trece ca
membru al comisiunei centrale din Focanf.
Sub domnia lui \Toda Cuza este Ministru al justisiel in 1861 i apol in 186z ami
se constitue Curtea de Casasie. Deputat,
senator in parlamentul de la 1866, 1869'
1871, el este ales primar al Capitalel in

www.dacoromanica.ro

BRA

- 35 -

1873, i in mal multe rnduri vice-preedinte al Senatului.

C. BraYloi a scris diferite articole politice
1 juridice prin ziarele cotidiane, i a pu-

blicat mal multe bropri.

BRA

la Iunie 1892. A facut studiile sale incepitoare in tara i a urmat dreptul la Paris.
De la 1836 la 1848, ja parte la micarea politica 1 literara din acest ora, publicand

sub pseudonimul Regnoult, numeroase ar-

Brancoveanu (Grigore). Mare ban,

'pare spatar in 1821. Mare vistier in 1827.

BrAncoveanu (Zoe). Principesk fosa

sotie a Domnitorului Gheorghe. Bibescu.

S'a nascut la 18o5 i a incetat din viata

In Bucurescl la 1892. Casatorita cu Vodi
Bibescu la 1825, s'a desparta la 184:6..

BrAndza (Dimitrie). Doctor in medicina i lieentiat in tiintele naturale, nascut la 1848 in satul Stefaneti (Botoani)
incetat din viata in Bucuresci la 1895, 3
August. .A urmat Academia Mihaileana din

Iaii apoi a mers la Paris unde a studiat

ticole in Nafonal i Revue independente. Din-

preuna cu fratele sa loan, se lupta in Fe;

bruarie 1848 sub baricadele Parisului, i
peste dou luni se reintoarce in tara. De
aci pleca imediat in Transilvania ca delegat
al Comitetului revolutionar central, spre a
organiza micarea nationala de peste Carpan. Reintors in Bucuresci, face parte din
Comisiunea care merge la Constantinopol
spre a supune sancnunei Sultanului noua
Constiturie a Ora Dupa caderea guvernultzl
provisoria din 1848, i intrarea Ruilor i
Turcilor in Principate, isbutete sa &caca
In Transilvania, de unde merge in Francia

i apoi in Londra la 1852.

Membru al comitetului revolutionar de
sub directiunea lui Mazzini, Dim. Bratianu

medicina. Avnd o mare vocatiurie peutru

botanick a inceput sa se ocupe de acest
studia sub eonducerea vestitului profesor
Baillou. Intorandu-se. In tara obtinu prin
concurs catedra de geologie i botanica la
Universitatea din Ia1 unde functiona pana
la 1875 cand fu mutat la Universitatea din
Bucurescl. In acela an e numit membru al

se leagit. in Anglia cu lord Palmerston, lord

Dudley-Stuart, d-nu Layard, i isbutete sa
aduca cestiunea romana inaintea parlamentului englez. In acela timp publica in ziarele din Londra numeroase articole i memoril privitoare la istoria i drepturile Principatelor-Unite. La 1857, el capata autori-

Academiel romne.

satiunea de a reintra in tara impreuna cu

In Bucuresci el infiinta un muzeia botanic in Palatul Universitatel, muzea distrus

de un- incendia ; mal trzita crea institutul
botanic de la Cotroceni unde a acumulat

cel-Falti exilan. Ales deputat

un material foarte pretios ; erbarul este poate

cel mal complect din Europa.

Dimitrie Brandza a publicat

1?echerches

sur les fentianaces, Recherches sur les Strophautlis, sur les roses monstrueuses. Prodromil et romdue. Flora Dobroget, opere premiate de Academie.

BrAndza (Maral). Profesor, doctor

tiintele naturile, nascut la Ia1 in 1868.
A facut i terminat studiile sale in Paris,

i intors in tara a fost numit profesor la

coala normala de institutori din Capitala

la 1892. S'a ocupat de botanica i a publicat in limba franceza urmatoarele scrieri:

Recherches sur les Teguments de la Grame,
Etudes sur l'anatomie des Hybrides, sur les
Mucillages des Linnacies.

Bratianu (Dimitrie). Barbat de Stat,

nascut in Bucuresci la 1818, incetat din viata

in divanul

ad-hoc, Dimitrie Bratianu sustine cele cinci

puncte ale dorintelor nationafe i se duce
impreuna cn Golescii spre a pleda in fa-

voarea lor pe lnga membril congresulul

de la Paris.
La evenimentele de sub domnia lui \Toda

CLiza ja punta parte, i tocmai la 1867

gasim Ministru al cultelor in cabinetul Const.

Kr tuiesch de la 2 Martie pn la 5 Au-gust, aroi trece la culte in cabinetul Stef.

Golescu pina la 13 Noembrie acela an.
Numit ministru plenipotentiar al tarei IX
Constantinopol, ocupa aceasta fungiune de
la 1878 pna la io Aprilie 1881 cand formeaza un minister sub presidenna sa, minister care nu tine de cat pna la 6 Iunie
acela an. Ales president al Camera, demisioneaza in Iunie 1882 i devine eful disidentel liberale care mai tarzia se contopete Cu opositia-unita in contra guvernulut
liberal ce avea de ef pe fratele sa Ion
Bratianu. In acest scop, el fundeaza ziarul
Natiunea. In urma caderei partidului liberal
1888, &i in urma impaciurei disidenIel, Di-

www.dacoromanica.ro

BRA

mltrie Bratianu devine eful partidulul liberal, la moartea fratelui sti loan in 1891.

BrAtianu (loan). Mare om de Stat,

nascut la 2 Iunie 1881 in oraul Piteti,
incetat din viata la proprietatea sa Florica
(Arge) la 4 Maitt 1891. La v6rsta de 17
anl, el infra in armata dupa cum se obicinuea
pe acele timpurI, i dupa patru ani plecit

In streinatate spre a 'I complecta studiile.

Paritsind tara la 1841, se stabili in Paris
unde urma cursurile coaleI politechnice,

luand parte foarte activa la manifestanunile

i turburarile studentest/ ce precedara revolutiunea de la 1848. La aceasta epoca el

se intoarse in tara i in unire cu fratil GoletI, C. A. Rosetti, Campineanu, M. Koglniceanu, Alexandri, C. Negri i aloi, se
puse. in capul partidului national i isbuc-

nind revolutiunea in Franta, isbutete sa o

intinza i la noI.
Revolutia potolita, Ion Bratiann, dupe intrarea Ruilor in tara i In urma unei arestad de don septmani, se refugiaza la Paris.

In tinapul ederel sale in acest ora, el

fu mal antlh dat in judecata de autoritatile
franceze in Septembrie 1853; acuzat fiind ca
chef d'une social, seo-He el dtenteur d'une
presseclandstine. Fu achitat, de juran dar in
urma fu condamnat de catre tribunalul corec-

tional al SeneI la trel luni inchisoare, in 16

Ianuarie 1854, 3000 lel amenda, perderea
drepturilor civile pe 5 anI, pentru
tate in afacerea atentatuluI Orsini indreptat contra Impratulul Napoleon al III-a.
Considerat ca atins de o boala nervoasa,
fu inchis in Casa de sanatate a doctorului
Blanche, de unde fu liberat la 1856.
In timpul exiluluI set, I. Bratianu publica o multime de brourI, prin cari arata
suferintele i dorintele poporulul roman ;
intre altele illmoires sur l'Empire d'Autriche dans la question d'Orient (1856). Rillxions sur la situation (1856). Mmoire sur
la situation de la Moldo-Valachie depuis le
trait de Paris.

La 8 Iulie 1857, el se intoarse in tara

impreuna cu cei-l'alt1 refugian i fu ales
membru in divanul ad-hoc, unde lupta pentru Unire, i contra cititniicamid de tre/.
In zioa de 24 Ianuarie, el merse in mijlocul multimeI adunata pe Dealut Mitropolla gata a se rsvrati, i o chiemA la linite Ana se va efectua alegerea de domn
g

CU43,

BRA

36

In timpul domnieI luI Alexandru Mil, nu

lij nicI o parte activa la guvern, publicand
Mmoire adrs.si au Prince Cota (1859),
La Transylvanie le Prince Coua et la Russie (1859), dar nemultumit de administratia
sa, infra in complotul contra acestui Domn,
care aduse dupe sine detronarea de la
Februarie 1866.
Atuncl Ion Bratianu se duce la Paris, i
apol dup6 indicatia Impratului Napoleon
al III-a, isbutete sa hotareasca pe Principele
Carol de Hohenzollem la Dusseldorf sa primeascii Coroana Romaniel, onoare pe care
o declinase principele Filip de Flandra. In
zioa da 8 Maitt 1866, I. Bratianu infra in

tara impreuna cu noul Domnitor. In primul minister ce se formeaza la ii Maih

1866, el ia portofoliul .ministerulul de finance Orla la 15 Iulie acela an, and se

retrage i scrie : Cestiunea religioasif in Ron'etnia.

La 2 Martie 1867 Ion Bratianu luit portofoliul internelor in ministerul presidat de

C. Kretuleseu , statu numal Orla la 19 Aue,aust ca'nd se retrase spre a lua portofoliul
finantelor in cabinetul ce'l forma 5tefan Golescu la 27 Octombrie acela an. Ocupa
ministerele internelor, finantelor i rsboiulul in diferite cabinete formate de St. i
Nicolae Golescu, pna la -16 Noembrie anul

1868, cand veni la arma Statulul ministerul format de principele Dimitrie Ghica.
In anul I870, Ion Bratianu fu dat in judecata in urma evenimentelor petrecute la
Ploeti, dar juratil din T'rgovite l'ah achitat dinpreuna cu ceI-l'alti prevenin.
In urma aa numitel coalitiuni de la Ma;car-Pafa, Ion Bratianu ia portofoliul finantelor in cabinetul Manolache Costache Epur'eanu la 27 Aprilie 1876 i '1 pastreaza pnit

la 24 Iulie acela an and devine preedinte al Consiliului.

In aceasta calitate el guverneazii tara 12

ani cu o mica intrerupere la 1881 d'Id fu

inlocuit prin fratele seh Dimitrie, i joaca
un rol de frunte in toate evenimentele istorice prin cari a trecut Romania precum
Resbelul contra TurcieI, Independenta tarei,
proclamarea Regatului etc.

La 1888 30 Martie Ion Bratianu care avusese mult de luptat in ultima anI cu numeroasele grupuri de opositie, schimbate
intrio oposine unita, demisioneaza i se retrage la via sa Florica din Arge, linde a
murit i a fost inmorrnintat,

www.dacoromanica.ro

BRA

- 37 -

BRE

In timpul guveinamntului sek dou atentate neisbutite aii fost indreptate contra
vietel lui Ion Bratianu, unul la 188o de catre Pietraru, cel de al doilea in 1886 de
catre Stoica Alexandrescu.

grupare i a luat directia ziarulul Tribuna

BrAtianu (Grigore T).

Nascut la
1849, incetat din viatli in Bucurescl la 1893
Martie. A facut studiile sale in institutul
Theresianum din Viena, apol a terminat

presa filtre cari unul pentru Memorandum

i altul pentru Replic, E. Brote s'a refugiat in Romania 1 s'a stabilit in Bucurescl,

facultatea de drept din Paris. Intors in tara

la 1875 a fost numit judecator de edinta
la tribunalul Mehedintl. Demisionat peste
cate-va lunl, reintra in magistratura- la 1876

la tribunalul Braila, apoI trece membru la

Curte in Bucuresci i ocupa aceasta functiune pna la 1887 cand demisioneaza i
se alege deputat.
A colaborat la mal toate ziarele din Francia i Germania sustinnd in coloanele lor
cauza Romanilor din Transilvania. Preedinte al Liget culturale, 'i desvolta toata
activitatea pentru propairea acestei institutiuni nationale i se deosebete prin ajutorul ce da din propria sa avere studentilor, preotilor, invtatorilor din Transilvania.
Inmormintarea lui a dat natere la o adev6ratil manifestatie populara.

din Sibiu.
Amestecat in micarea nationala de peste
Carpati, a sustinut cu deosebire lupta contra
lul Alexandru Monsony. La 1893, fiind inculpat in ase-spre-zece procese politice i de

unde a tiparit la 1895 : Un ntemoriu politic.

Chestia ronitineascd in Transilvania fi Ungarla.
Din insarcinarea Academiel romane, a
supraveghiat i coordonat tiparirea discur-

surilor Regelui Carol I-it'i aparute la 1897

sub titlul : Tret-ect de ant de dontnie a Regelut Carol biti. Cuvintdrt ci acie.

Actor, nascut la
Brezeanu (loan).
1869 in comuna Micuneti, judetul Ilfov.
A urniat cat va timp cursurile unui lice

i apoi a intrat in conservatorul din Bucuresci la cursul de Declamatiune. Rolurile

principale jucate de acest actor sunt : Sganarel din Doctorul fati voe. Ciubr Vod
din Despot Voda. Ipingescu din Noaptea
furtunoasa. Tandolfo din Bocacio etc. etc.

Brezoianu (Ion). Profesor, nascut in

Brote (Eugeniu).

Niscut la 29
Noembrie r85o in comuna Rasinari (Transilvania). A facut studiile sale la liceul din
Sibiu i a tertninat cursurile academiel de
agricultura din Ungarisch-Altenburg.
Reintors in patrie, a luat in exploatare

Bucurescl lu i8 r7, incetat din viatit la 1892.

A facut studiile sale la coala Sfintu Saya
i indata ce le termina fuse trimis profesor
coala superioara din Cerneti (Mehedintl)

moia parinteasca de lnga Sibiu i s'a ocupat in special de cultura vitelor.

La 1874 a fost ales deputat al sinodului
archidiecesel din Transilvania din care a
facut parte pna la r888. La 1877 sinodul
l'a ales i membru al ConsistoruluI archie-

1842 la Curierul ronninesc, ziarul lul Eliade

Radulescu, apoi la 1843 reintra in profesorat. La 1857 Brezoianu e ales de colegiul
al II de Ilfov in divanul ad-hoc ; lc 1862
e numit consilier la Curtea de apel din
Bucurescii, dar demisioneaza la 1864.
Brezoianu a tradus, prelucrat i publicat :
Metoda mutual!, Invldtorttl primar. Rudimental agricol universal. Curs de agricul-

piscopesc, in calitate de asesor-referent. De

la 1876 pn6 la 1888 a mal fost controlor
i casier al comitetului Asoriatiunet transilt'atte.
Colaborator al Roijel Telegrajalut din Sibiu

a contribuit prin scrierile sale la acceptarea

ortografiel fonetice prin
i
La 188o a intemeiat in Sibiu Reuniunea
roma nd de agricultur a carel preedinte a
fost Orla la 1888, si sub auspiciile sale
infiintat inteo multime de comune roinanesti sindicate agricole i banci populare.
Membru al partidulul national din Transilvania, s'a despartit in 1888 de vechea

in anul 1837. Destituit pentru motive politice, el colaboreaza de la 1839 pna la

tura' i econotnie rurald. Despre educatittnea mumelor. Medicina ifarmacia domestic.

Elemente de istoria sfintd.

Brialmont (Alexis Henri).

General

i scriitor militar belgian, niiscut la Verdun

la 25 Maiti 1821. Elev al coalel militare
din Bruxelles, ataat la directiunea fortificatiilor, a fost insarcinat mai antiti cu fortificarea orasului Diest. Inaintand pasa la
gradul de general, a efectuat mare parte din

www.dacoromanica.ro

- 38 -

BRI

lucrrile de aparare ale Belgiel mal ales din

partea Meusel. La 1883 generalul Brialmont

fost chemat in Romania spre a elabora

planul general al fortificatiilor i intocmi
planul fortificatiilor din jurul CapitaleI.
Reintors in Belgia, fu trecut in neacti-

vitate la 1886 i urml cu supravegherea

lucrrilor fortificatiilor noastre cari sa5 efectuat sub directiunea generalului Berendei.

Briol (Oscar). Ziarist, nascut in Bu-

curesci la i Octombrie 1854. A fcut studiile in Paris la liceul Sainte Barbe i apol

a dobindit titlul de licentiat in drept al facultatel din acel oras.

Intors in tail s'a ocupat de ziaristicA si
a publicat prin diferite ziare numeroase
poesiI. E cunoscut mai ales sub pseudonim ele Diogene i Tic-tac, ca redactor al
ziarului l'Independance rouniaine.

De origin francez, este secretar arhivar

al LegatiuneI franceze din BucurescI.

Brun (Jules).

Ziarist, publicist, ns-

cut la Lodeve (Francia) la 8 Martie 1852.

A fcut studiile sale tu orasul Lyon, a fost
funcionar la Ministerul de finance in Francia i apol a venit in Romnia la 1885 in
calitate de corespondent al ziarelor franceze :

Figaro, Le Temps, la Nouvelle Revue, La

grande revue de Paris et de St. Tetersbourg.
In Bucuresci, a colaborat la maI toate zia-

rele franceze din acest oras.

El a tipiirit : Biogaphie du roi Charles.
Histoire de la Ville de Bucarest, 3 vol. Sept
contes rouniains.

Le Romancero

roumain

(versurt).
Colonel
In rezerva, nAscut la 1836 Iulie io In R al

scoaleI militare. Are maI

multe publicatiunI precum : Cartea soldatulut

de infanterie; Petrolul; Cestiunea puturilor

artqiane din Romlinia etc.

Budilteanu (Constantin).

cand indrepta focul soldatilor la atacul

nel de la vestul redutei (Octombrie 1877).

Numit general de brigad la 1883, general
de divisie la 1892, el intr in Ministerul
liberal de sub presidentia d-lui Dim. Sturza
ca ministru de resbel la Octombrie 1895,
pn la 1896, 25 Noembrie.
La i Aprilie 1897, generalul C Budis-

teanu a demisionat din armatl, spre a trece

la pensie.

Buescu (Vasile).

Cpitan de artilerie,

nIscut la 1846, incetat din viat in Bucuresci la Martie 1883. Esit cel d'intei la
clasificare din scoala militar din Bucuresci
la 1867, intrii in artilerie cu gradul de sublocotenent. La 1871 pled in Belgia si complect studiile sale la Liege. La 1875 presint un sistem de revolver si pusd inventat de densul, cu incrcarea pe la culas,
sistem care se adopt pentru revolverile armatei romne, acordndu-se cpitanuluI Buescu medalia Bene-Merenti dasa
El a fost sub-director al arsenalului din
Bucuresci si profesor la scoala militar.

Buicliu (Christea Stef). Medic, ascut la Roman in 7 Decembrie 1857. A urmat scoalele primare in acel oras, ear liceul in institutul academic din Iasl. Bacalaureat la 1875, plead in acelas an la Paris
unde incepe studiul medicinei. Numit intern al spitalelor din Paris la 188o, e primit doctor in medicin si laureat al Faculttel la 1883.
La 1884 Aprilie, se stabileste in Bucurescl si in anul urmtor e numit medic al
spitalului Brncovenesc, apoI la 1890 mem-

Budisteanu (Alexandru).

Vilcei. Elev

BUE

General

de divisie, nscut la 4 Noembrie 1838 in

13ucuresci; elev al scoaleI militare (1854) a
fost avansat in 1856 la gradul de sub-locotenent in infanterie. Maior in 1867, apol
colonel in 1876, el s'a distins pe cmpul

de lupt in resboiul Independentel (1877

1878). Fiind numit comandant al brigadd
2-a de infanterie din Corpul I-iti de armat,
colonelul Budisteanu a fost greil riinit pe

bru in consiliul sanitar si la 1896 profesor

de clinid medical.
Printul mostenitor al Romaniel, Ferdinand,

dzend gre6 bolnav la 23 Aprilie

1897,

D-rul Buicliu dinpreunA cu d-ril I. Cantacuzino si Kremnitz sunt chemalf s dea

Altetei Sale ingrijirele lor. Printeun devotament si o silint mal presus de ori ce
laud, doctorul I3uicliu dinpreun cu colegil

sel, isbutesc s scape de o moarte aproape

sigur pe mostenitorul tronuld.
Scrierl : Sur les formes et les anomalies
de la sclirose en plaques. Leciiunt clinice asupra setnicologiet cardiace. Despre anevris-

mul aortet abdominale. Boala hit Parkinson,

Epilepsia Jacksoniend, Ambliopia inctuciptif
ci hemianopsia de origind cerebrald, (aceste

www.dacoromanica.ro

bin

39

patru lucrOrI sa publicat in revista Spitalul).

Reflexiunt medicale asupra unut ca

de

spleno-pneumonie publicate in Analele medicale rorndne. Lectiunt clinice, inedite.

vurt poezii (1889-94); Doui Cumetren, comedie originall grdneascdin 3 acte, Sanda
feerie original in versuri cu muzica de
prof. C. Dimitrescu. In urrnA a tradus opera

Carmen. Cea din urmA lucrare a sa este

Bujoreanu (Ion).

Publicist, nAscut

In Bucuresd la 3 Angust 1834. A fkut

studiile sale In pensionatcle din Capital
intre 1841-1853 i a urmat apol gimnasiul
St. Saya.
A ocupat diferite functiuni publice intre
cari : judecAtor de tribunal la Ploet1 1868,

director al Monitorulut oficial 1870, apol

sub-director la aceni directiune de la 1888

inainte.

A tipArit intre altele : Cunoftinje folositoare 2 vol. Itinerarul functionarilor administrativi. Colectiunea legilor ved)! i no! ale

jerret 3 vol. Xistere din Bucuresct 2 vol. A

mal publicat cte-va comedif i satire.

Burada (Teodor).

Publicist, nAscut

la 1864. Scrierile sale sunt : O cdldtorie in

Dobrogect (1880). Impresiunt din va/ea HaDatinele la nuutt ale poporulut romn din Macedonia. O cdltitorie la nzuntele
Athos (1884). Poesit populare. Cercetdrile
despre Foale ro/n.411qt! din Turcia (1890).
Ohiceittrile la nverea copiilor din Macedonia.
Cdntecul lut Mihaiet Viteao. O cdldtorie in
salde Moldoveneot din gubernia Cherson
(1893). 0 cdldtorie la Romdnit din Moravia

(1894) etc. etc.

Burlanescu (Nicolae).

volumul : Doine Oltenejtt.

BuiI (Dimitrie).

CApitan, nOscut

la I; Februarie 1836, mort la 30 August

1877. Intrat in armatI ca soldat la 1858,
e inAltat la gradul de sub-locotenent la 1864,

i de capitan la 1875. In timpul resbelulul

Inderendenta (1877-1878) face parte din
regimentul 14 de dorobant,I, i la atacul
Grivetei, la luarea recluta, cade mort pe
cmpul de luptO in zioa de 30 August 1877.

Butculescu (Dimitrie C).

NOscut

la 1845 in Bucuresci, a fOcut studiile sale

in Paris i s'a ocupat in special de cestiunele economice. La 1878 iucepe o vie propagana pentru intocmirea Expositiei industriale a SocietAteI Concordia ; la 1880 lucreazA din toate puterile pentru infiintarea
Socictatel cooperative in scopul de a incuraja meseriile i industria din tara. In acela
an el organiseazA cele 45 grupurI simbolice carl represinta diferitele ramuti ale activitAtel noastre economice i cari aj defilat la serbarile incoronAriI M. S. Regelul
i M. S. Reginei.
Societatea Cooperatorilor o dat format,
D. Butculescu a organizat expositiile acestel
societAti in Bucurescl la .1883, Ia 1884,

Pseudonim

literar : Alin. 1\11scut la 1868 in Trgu-Jiu

(Gorj). A debutat printr'un volum mic de

poezil : Singurdtate i. prin traducerea opereta Cloches de Corneville, jucat pentru intia oarii la Craiova. A scris Din Vra-

Cacaletzeanu (Enache). Pandur din

Craiova 1889, Bucurescl 1894-95.

Din nenorocire, succesul material a fost
departe de a incununa munca organizatoruluI, care a sacrificat pentru aceste expositil o parte insemnatA a averel sale.

Cacaletzeann, eful tunarilor sel, sabia i Cu,

ceata lul Tudor Vladimirescu, nAscut in

inelul se, dinpreura cu un steag.

Timburescl (Dolj) la 1795, incetat din viat.

C. Aricescu spune in cartea sa asupra lui
Tudor Vladimirescu, cA atund cand Tudor
s'a vzut parAsit de pandurl i in primejdie
de a fi prins, ar fi incredintat lu Enache

Fost Domn
Calimac (Scarlat).
Moldovel de la 1812 pnA la 1819. A inzestrat Moldova cu codicele de legl carl
poarti numele sii, promulgindu-le la 18i6.

www.dacoromanica.ro

CAL

Destituit din Domnie de catre Poarta in

urma plangerilor Romanilor pentru abusurile ce se savarseaii de functionaril sel, Calimac se aeza la Constantinopole unde fu
ucis la 1821 cand isbucni miscarea Eteriel.

Calimachi-Catargin (Nicolae). Di-

plomat, om politic ; data nascerel i hicetarei din viata necunoscute.

A fost ministru de externe in cabinetul
Dim. Ghica de la 28 Noembrie 1869 pna
la 2 Februarie 1870, apol in cabinetul Ion
Ghica de la 18 Decembric I870 pni la
r Martie 1871. La 1875 e trimis ca agent
al Romaniei la Paris i ocupa acest post
pna la 188o cand trece ca miniitru plenipotentiar la Londra.
A publicat : Appendice au livre verl roumain sur la question du Danube (1880.

Calimah (Alexandru). Aga in Moldova la 1819, vornic la 1823, mare vornic

la 1827 in tara de sus.

Calinescu (Athanasie). General de

brigada in reserva, nascut la 1822 in Bucures& A intrat in armata la 1838 cu gradul de iunkar si a fost nltat sub-locotenent
la 1845, maior la 1857, colonel la 186o.
In 1863 avnd gradul dc colonel si comandand regirnentul al 3-a de linie, a primit
ordinul la 12 Iulie sa se pue in urmarirea
celor 300 Polonezi de sub, conducerea lui

Milkcowski, cari calcase teritoriul roman spre

a merge in ajutorul iusurectiunel poloneze.

Dupli o lupa fara succes la Costangalia,

colonelul Calinescu, maI priniind ajutoare
de trupe, a putut sa isbuteasca a inconjura
pe Polonezi la Ranzesti, unde a fost desarman.
Liberat din armata la 1869, colonelul Ca-

linescu a fost inaintat la 188o general de

brigada in reserva si a fost inspector general al guarda nationale la 1883 pnit la

desfiintarea el.

Calinescu (Dimitrie).

cAret

40

Locotenent,

nascut la 1849, mort la 7 Noembrie 1877.

Intrat in armata ca soldat, dobandeste la 1870
gradul de sub-loconent. In timpul resbeluluI
Independentel, avnd gradul de locotenent,

e numit oficer de ordonanta al comandantulul corpului de operatie. In lupta din fata

RahoveI la 7 Noembrie 1877, el cade pe
campul dc bittae, lovit de un glont.

Calinescu (Stefan).
Preot, nascut
la 1844. A facut studiile in tara i a do-.
bandit titlul de licennat in litere al facultatei din Bucuresci. Numit la 2 Decembrie
1871 profesor de teologie, momia i drept
canonic la seminarul central din Bucuresci,
ocupa acest post pnii in present.
A publicat : Tractatul sfintuluf kan gurd
de Aur despre preolie (1882). Manual de
morald creitind (1883). Noul catechism or-

todox (1889). Istoria sfina a mula testament r9.33. Istoria sfintd a vechiulut testament 189 r). Catechismu de dogmele bisericet
ortodoxe (1893). Noul catechism ortodox

(1893). Manual de istoriesacrd (1893). Manual de invildmint religios (1894). Incercare de literaturd bisericeascd (1895). Lectizari de teologie (1896). Manual de grarnaticd
(1896).

Calinic (vezi Miclescu).

Calinic.
Episcop al RimniculuI, nascut in Bucurescl la 1787, mort la ii Aprilie 1868. Studiile sale le-a facut in tara.
La vrsta de 16 ani a intrat la monastirea
Cernica unde a stat pe urma ca staret timp
de 40 ani, zidindu-se sub staritia sa biserica
Sf. Gheorghe. La 26 Octombrie 185o a
fost ales episcop al Rimniculni i NouluiSev erin.

Campineanu (Constantin). Logoat

la 1822, cairnacam al CraioveI in Decem-

brie 1822, spatar la 1825.

Campineanu (loan).-- Barbat de stat,

nascut la 1798, incetat din viata la Iunie

1863. La infiintarea ostirel din Muntenia,

infra in armata cu gradul de capitan in 1831

1. ajunse peste putin timp colonel; insa inca
de la 1826 Campineanu apare pe arena politicii. Dinica Golescu se intorsese din eesil
dupe participarea sa la evenimentele din

1821 sub Tudor Vladimirescu i cauta asocian pentru a intocmi o societate literara.
La aceasta opera Dinica Golescu lucreaza
cu I. Eliade i I. Campineanu.
La 1835 I. Campineanu fondeaza Socielatea filarmonicd, care cu toate aparentele
ei pur literare, avea insh i un scop politic.
Dinpreuni cu tovarasii sel de lupa si grane
sprijinuluI lul Grigore Ghica, isbuteste sa
deschiza colegiul Sfintu Saya, ear in 1835
intemeaza prima societate filarmonica si se

www.dacoromanica.ro

CAM

CAN

41

dl pe scena romn cea d'nt6tt representape cu traducerea lut Mamare! de Voltaire

picsa Mihaid ViIealll ci ce:" 12 boerf,

La 1837 Ion Campineanu se pune dinpreuni cu I. Rosetti si Gr. Cantacuzino in

capul partidulul National din Camerit intre-

prinznd in acelas an o clittorie in Francia si Anglia spre a pleda in fa.ta cabinetelor streine causa Romniet.
Cand se intoarse in tark '1 asteapta un
finnan de ecsil. E arestat si inchis la monstirea Margineni de unde de teama une'
rscoale fu mutat la Plumbuita i tinut acolo timp dc ruai multt ani,ldupe interve-

nirea Rusia
Pe cnd era el inchis

la Mrginent, se
canta de popor versurile :
Aideff frati la Mdrg ineann
Sd scdpdm pe Cdmpineana.

Pus in libertate tocmal pe la 1841, este

in anul urmittor singurul candidat la Domnie mal serios, dar candidatura sa este combiltuta si r'tt vzut de Rusia din causa *finpotrivird luI Campineanu la votarea articolulut aditional din regulamentul orainic
de. ditre divanul ad-hoc.
De la aceastit epocit inainte, CAmpineanu

joad un rol aproape sters in politick apiirnd dupe abdicarea lui Bibescu si fuga guvernulut provisorill de la 1848 in `nrgo-

viste, ca membru in guvernul interimar.

Mal trziti este ministru al Controlului.

Atitudinca rece si nepstoare din partea
dona a victel lul Campincanu, fat de prietenil de odinioarit si de ideile sale din tinerete, a dat nascere la vil critice
acuzatiuni in contra sa.
Campineanu (loan).
Om politic,
nAscut in Bucurescl la i Octombrie 1841,
incetat din viat in BucurescI la 13 Noembrie 1888. A f.lcut studiile sale in Paris, de
linde s'a intors cu titlul de doctor in drept.
A ocupat cat va timp o functiune in magistraturit pc care a prsieo sprc a lua
parte la luptele politice ca membru al partidulut liberal.
El ja portofoliul justitiet la 1877 Ianuarie
27 pn la 26 August acelas an cnd trece
la (nante, apol la 25 Noembric 1878 a luat
portofoliul ministerulul de externe.
Demisionat impreunA cu intregul cabinet
la i j Iulie 1879, reintr in minister la 188o
25 Februarie la departamentul financelor.
La 16 Iulie 188o e numit guvemator al
BnceI Netionale unde functioneaz pn

la r Octombrie 1882 cand demisioneaz

spre a intra earsi in minister la departamentul comerciului. In 1885 trece la externe si demisiopeazit in acelas an. De la 886

21 Noembrie si pt''..n Martie 1888, i'l regsim primar al Capitalet, ear la 23 Februarie 1888, e din nott numit guvernator
al Bitncei Nationale, unde functioneazit On

la incetarea sa din vial&

A fost in mai multe rl..ndurl deputat si
vice-presedinte al Camerei. Principalele legl
propuse si sustinute de Ion Cmpineanu in
timpul ministerulul sett sunt

Legea peutru infiintarea a trel t'irguri de vite in tara.

Legea pentru infiintarea a patru bittmurl de analisA chimicA.
.

Legea pentru inscrierea firmelor.

Legea pentru comerciul ambulant.
Legea pentru combaterea filoxerel.

Candiano-Popescu (Alexandru).
General, avocat, ziarist, poet. Nitscut la
184r, intr in scoala militar la 1854, de
unde ese cu gradul de sub-locotenent in artilerie la 1859.
Fiind cpitan, ja parte la revolutiunea de
la t 1 Februarie 1866. La 1867, demisioneaz
din armatk se alege deputat si fundeaz
dota ziare : Perseveream i Democralia in
carl apra idel democratice inaintate. Agitator politic foarte indrsnet, Candiano-

Popescu a fost inchis de trel orl in tem-

nitit. La 1868, fu asemenea arestat in Ungana si inchis in cetatea Arad maI multe
s6ptilmant ca agitator Daco-Romn.
In 1870, fiind deputat, ja parte in orastil Ploestl, la insurectia care avea de scop

r6sturnarea dinastiel Hohenzollern. Micarea revolutionara este ins nbusitii si Candiano-Pope'scu arcstat dinpreun Cu 40 alt1

acuzati, e dat in judecata juratilor. Curtea

din Trgoviste i'a achitat.
La r877, isbucnind resbelul contra -Furcia
Candiano dei deputat, se inroleaz in armatk ja parte la asaltul Grivitet, conducad batalionul al II-lea de vinAtorl, e de corat cu ordinul Sfintu Gheorghe de cAtre
imp6ratul Rusia, si in 188o, e numit ad-

jutant al M. S. Regeltit, sarcia pe care o

indeplineste 12 ant.

La 1894 Candiano-Popescu, a fost lilaintat la gradul de general In arma cavaleriel.

La 1879 a fost prefect de Politie al Capitalei.

3 b.

www.dacoromanica.ro

42 -

CAN

Candiano a scris un volum de poezil

Cdnd d'ayear/1 re _lace i mai multe canturi rcboinice.

Canta (Nicolae). Vechi6 boer moldovean, capul opozitiel contra lui Voda.
Mihai Sturdza la 1839, care cauta mal
ajutorul Rusia s. '1 trimita surnumi ministru al
ghium, dar nereusind,
Cunti

Dreptata, spre a '1 impaca. La 1857, sub

cuiniucwia lul Tudoritza Bals, Canta se arata dusman al unirel Principatelor i lucreaza contra el, fiind Ministru de interne.
El provoaca in acel an, 29 Decembrie 1856,
cate-va lunl inainte de a fi Ministru, de-

misiunea intreguluI Divan Domnesc, din

caliza une! petitiuni adresata Caimacamulul
si aprobatit de dasul, prin care acuza in-

tregul Divan de patima si partinire.

talelor si de la 1884 pana in prezent, a

fost si este aproape neintrerupt director

general at teatrelor.
Gr. Cantacuzino a tradus pentru teatru
cate-va comedil din repertoriul francez :
Le mal/re de Forges (Mandrie si Amor)
Tzarina, Luptalntre femet; Mdrturisirea. Adrienne Lecouvreur, etc.

Cantacuzino (Grigore Gr.)-0m po-

litic, barbat de stat, nascut in orasul Bucurestl la Septembrie 1837, fiul marelui

vornic Gr. Cantacuzino si al d-nel Alexandrina Cantacuzino, nascuta Kretzulescu.

A facut toate studiile sale in Paris unde
a dobandit titlurile de licentiat si doctor
In drept. Intors in tara la 1862, infra in magistratura ca judecator la Tribunalul Ilfov,
apoi inainteaza consilier la Curtea de Apel,
si ocupa aceasta functiune pana la 4 Maiti

Om po-

1864 cand demisioneaza motivat in una

litic Osera in Bucurestl la r800, incetat

din viata in BucurestI la 27 Martic 1875.
Intrat de timpuri6 in adminislratie, fu secretar de stat in ultimii ani ai domnia lui
Alc \andru Ghica, dar fu dcstituit la 1842.
In timpul domniei luI Bibescu, nu lua nicl
o parte la afacerile statultu si nu reintra
in tara de cat o data cu armatele turcestt

loviturel de stat.
Dupa caderea principelui Cuza, G. Cantacuzino, reintrit in magistratura la 1866
ca presedinte al Curte/ de ap(.1 din Bucuresti. In acclas an, judetul Prahova '1 alege in eonstituanta, unde lucreazit in comitetul insarcinat cu elaborarea Constan-

Cantacuzino (Constantin).

Omer-Pasa si Fuad Effendi

(1818). Numit de Poarta Caimacam, el cal-L.onduse

de

eand se alese Voda

13arbu Stirbey domnitor, i apol se duse la
Mili

pana la 1849,

Paris.

La 1854, dupa plecarea armatelor ru-

sestl, i venirea celor austriace, C. Cantacuzino, fu numit de Poarta President al

consiliulul de administratie si insarcinat cu

guvernamintul civil al Munteniel pana la
sosirea luI tirbey.
De aci inainte el nu se mal' amestecil in
afacerilc statula, si. fuse pana la unirea

tia In 1867, el este ales deputat de dou6

judete Prahova si Brila, fiind i presedintc

al Curtel de apel. Atund opteaza pentru

judetul Prahova

i paraseste magistratura.

La 1869, locuitoril orasulut Bucuresci

'1 aleg primar al Capitalel si el ocupa aceasta demnitate pna la 24 Ianuarie 1870,
cand ia portofoliul justitia in cabinetul dc
sub presedintia principelul Dim. Ghica. Dar
peste opt zile demisioneazit.
La 21 Aprilie din acelas an, formandu-se ministerul Manolache Costache, G.

Cantacuzino face parte din acest guvern,

general al teatrelor, nascut in Bucurestl la

27 Ianuarie 1829. A fcut toatc studiile
sale in Paris, de unde s'a intors ca licensiat in drept. A trecut mai int6i6 prin ad-

ca ministru al lucritrilor publice pana la 18

Decembrie 1870.
In 1873, sub presedintia lui Lascar Catargi, d. G. Cantacuzino, ocupa iarasi demnitatea de ministru al lucrarilor publice de
la 16 Decembrie nana la 1875 Ianuarie,
cand trece la ministrul de Finance, iar la
30 Ianuarie 1876, demisiona din minister.

maaistratura, ca membiu la Curtea de a-

tanta, G. Cantacuzino se ocupa cu exploa-

Principatelor, unul din pretedenp la domnie.

Cantacuzino (Grigore C.) Director

ministratiune ca prefecf, apoi a intrat in

vel din Bucuresti, apoI consilier la malta

Retras

cat va timp din

politica mili-

tarea vastelor sale domenil, ridiand pe

Curte.

proprietatea sa Draganeasca o mare uzinit

Parasind magistratura, a fost in nenum6rte r.'ndurl senator, deputat, efor al spi-

tate legislaturele, pana astii-zT, chiar in o-

pentru industria petrolula, si este ales in

www.dacoromanica.ro

CAN

CAN

43

pozitie, reprezintant al judetuluI Prahova,

dilu la Camedi cilnd la Senat. In legisla-

punea 1889-1890, el este ales presedinte

al Camerei.
La alegerile din 1892, fiind ales senator
de colegiul I de Ilfov, intrA in matorul
corp si este ales presedinte al Senatului,
ocupAnd aceast situatiune pan la 1895,
and
disolvat Corpurile legiuitoare.
Actele sale de filantropie i iubire pen-

tru tarit sunt numerose. In 1869 fiind primar al Capitalel, a inzestrat campia Filaretului cu o fntanii monumenta15, arel
poart5. numele, fiind zidia din averea sa.
In 1877, pe timpul resbelului, a d'Orna
5o.000 leI In producte, a fundat spitalui
din Prahova unde d-nele Cat. Cantacuzino
sotia d-sale si d-na Moruzi sbra d-sale, ingrijail pe ritniti ; a mal dAruit pentru armatA o salupA.
La 1896, la Q alegere partialk G. Can-

tacuzino a fost ales iarl senator de jud.

Cantacuzino J. A. (Zizine). Oni

politic nitscut in Suceava la 24 Iunie 1829.
A acta studille sale in Geneva, avnd ca
profesor pe vestitul scriitor Topfer care
mentioneazA in cartea sa Voycke en .zig--;zag

pe tiarul Cantacuzino intre elevil s61.

A fost director- general al teatrelor, agent
diplomatic al .t6rel la Belgrad i Ministru
de Finance in cabinctul Al. G. Golescu de
la 2 Februarie 1870 pilnA la 20 Aprilie
acelas an.
Cu desAvArsire retras din viata politicA
de vre-o dou6-zeci de anl, J. Cantacuzino
sacriticat tot timpul studiulul sciintclor
naturale si literatura El este traducltorul
operelor lui Schopenchauer in limba fran(Editia Alean Paris si Soccec, 13ucu-

rescl).

La 1848, csind mijloacele de comunicatie eral' ind asa primitive si dificile, J. A.

Cantacuzino a intreprins o lungii cAllitorie
In America.

Pahova.

Cantacuzino (Gheorghe

C. Rifo-

veanu). BArbat politic, niiscut in Ploestl

la Martie 1845. A fAcut studiile sale in
strinAtate si s'a intors din Paris cu diploma de licentiat in matematia A ocupat sub guvernul liberal functiunile de secretar al ministerulul de Finance (1877),
director general al regid tutunurilor (1879),
director general al cAilor ferate (1883), post
pe care l'a ocupat pAnA. la 1888, cilnd a
demisionat spre a lua directiunca ziarulul
Vointa Nationald.

in Paris Lte unde s'a intors cu diploma de

doctor in drept, si a fost numit la Octombrie 1865 profesor de drept penal si
proedur la facultatca de drept din 13ucuresci. De la 25 Noembrie 1878 p.InA la
ro 'L'he 1879 a fost Ministru al Instructiunel publice in cabinctul presidat de Ion
Briitianu. A scris mal multe ciirti juridice.

Cantili (GrigoriaGeneral de

divi

la 24 lanuaric 1839. Elev al

scoalei militare, a dob,Ind.t la 1857 gradul
sic miscut

La 1895 Octombrie 4, a intrat In c

binetul liberal de sub presedintia d-lui D;tn.
Sturdza, ca ministru de Finance, p,InA .in
present.
Om politic
Cantacuzino (Ion C.)
nitscut la 12 Septembrie 1825, incetat din
vial:4. A filcut studiile in Francia si apol a
intrat in administratie ca ajutor de sef de
biuro la sectia francez1.1 din ministcrul de
cxterne. Din adtninistratie trece la justitic
ca judeciltor de tribunal, presedinte, membru i presedinte la Curte, ministru la Culte
si instructiune publicii, president la Casatie.

Amestecat la miscarca ce avea de scop

d..sturnarea principclul Cuza, Ion Cantacuzino face parte din ministerul constituit

ii Februarie 1866 ca ministru de justitie

panA la 2 Martie 1867.

Cantili (George).Profesor, om poli-

tic, niiscut in 1838. A filcut studiile sale

de sub-locotenent si a fost \ ansat major

la 1868, apol colonel in 1875.
In timpul resbehaluI
Independentel
(1877 1878) colonelul Cantili comancli
r-a brigaa de infanterie din divizia 4-a,
corpul al 2-lea de armatii, care picad prin
Caracal sprc DunAre, i parte la luptelc
cele mal inseninate imi ediL ind esirca Turcilor din Pie na la DoInv si la GornvEtropol

atragc Colonselulusi Cantili

la-

udele generalului major Arnoldi, multumirile loc.-general Gurko. Apoi brigada Cantili

trece peste Vid, si prinde dou6 baterii turcesti. In luptcle de la Vidin, la cetktuia
Belgradjk, i pAiii la predarea si evacuarea
acestor cztAti, Colonelul Cantili se distinge
prin energa sa.
La r884, cl este inaintat la gradul de

www.dacoromanica.ro

CAP

general de brigada, apoi la 1893 general

de divizie, si inspector al cavaleriel.
La 1895, generalul Cantili care comanda

Corpul de armata din Dobrogea, demisioneaza din armatii spre a trece la pensiune.

Capsa (Grigorie). Mare industrias si

comereint, nascut la Bucurescl in 4 Decembrie 1841. Intrat de mic copa in comerciil, picea la 1862 in Paris unde studia meseria sa la renumitii fabricantl Boissier, Latinville si Marquis.
La 1867 se reintoarce in Bucuresci si in

tovarie cu

CAR

44

fratele sh'i Constantin des-

chide casa pc care o conduce singur asta-zi

care a ramas asa renumita.
Punandu-se imediat pe muna, dorind sa
dea LUC avant comerciului nostru de export
In aceastii ramura a fabricatiunel i sit faca
cunoscute in str6inatate produsele romanesti, Gr. Capa concureaza la cele mal
principale expositiuni internationale si munca

sa e incoronatit cu succes.
La E.xpositia univ ersalit din Paris la 1867,

A fost ales senator in 189 r, iar la 1896

Camera de Comerci si Industrie l'a ales
presedinte al acestei institutiuni.

Capa (Scarlat).

Publicist, niiscut

1838, incetat din viatit la 1870 Martie

in Pizza (Italia). A colaborat la revista
Couvorbirt Lilerare din Iasi si a publicat
o tragedie istorica : Alexandra Lapapeanu.

Capa ( tefan). Doctor, nascut la

1822, incetat din viata la 12 'armarle 1885.
A facut studiile sale in strinatate si a
dobandit in 185o titlul de doctor in medicina de la facultatea din Viena.

Intors in tara, a fost numit medic pri-

mar, apoi medic sef al spitalului Maternitatea, profesor la facultatea de medicina

din Bucuresci i director general al servi-

cielui sanitar civil.

A publicat : Manualld pelara invdpura
moa,velor.

Caracat (Coustantin).Doctor nits-

In alud cel dintai al instalarei sale, capiitii

cut la 1773 In Bucuresci, fiul altui doctor

deja doa mentiuni onorabile. Apoi la Expositia universalii din Viena (1873) arc
marea medalie pentru merit si un certificat de felicitad din partea juriului, la 1875
marea medalie de aur la expositia internationala din Paris ; n 1889 la expositia universal, marea medalie de aur ; la 1883
participa la expositia din Bordeaux singur
dintre toti comerciantii romani, expune
produsele vinicole ale Romanici, le face
cunoscute Occidentului Europa si ja ca
recompensa medalia de bronz. Gratie aces-

cu numele de Dimitrie Caracas, mort in

tei

expositiuni

recomandatiunilor D-lui

Capa se deschide imediat pentru vinurile

romanesti un debuseti in str6iniitate si case
mad din Bordeaux se pun prin intermediarul D-sale in legaturi cu cultivatoril nostri de vinuri.
La 1869 i se da brevetul de furnisor al Curtel de o data cu medalla Bene-Mereuticlasal-a.
La Expositiunea din Bucuresci 1881 si

1886, a primit cate o medalie de aur.

O muncit atat de laborioasit a fost incununata si de succese materiale si de succese morale ; Gr. Capsa a isbutit la 1874
a deveni proprietarul imobilului in care
a inceput meseria sa, a transformat vechia
sala Slatineanu si a facut dinteinsa actualul renumit local unde are otelul si. confiseria sa,

Bucuresci la 31 Octombrie 1828. A facut studiile sale in Viena si intorcandu-se in tara la 1800 intra ca medic la
spitalul Pantelimon, i apoi la spitalul Filaniropia, cladit gratie interventiunei sale
si subscriptiunilor Multe prin indemnul
Doctorul Caracas a scris in limba elena
Topografia s'A Descrierea

ronidneltt.

Carada (Eugenie).Financiar, nascut

la Craiova in 1836. A faca studiile sale

in Colegiul National azi liceul Carol
in institutul francez Ravmond din Craiova.

Apoi merse la Paris si tima cursurile de

la Collke de France. Intors in tara la 186o,

intra in redactiunea ziarului Romdmd, al
caruf prim redactor r'mase de la 1862
pana. la 1870.
La 1866, (lupa caderea Domnitorului
Cuza, fu ales in Consiliu comunal a' Capitalei i deveni ajutor de primar, iar la
1867 fu ales deputat al col& giului al 3-lea
de Ilfov si secretar al Adunara. La 1869 e
ales din no ca liberal la acelas colegiu
dar neprozlamat de biuroul electoral.
Implicat in revolutiunea de la Ploesti din
1870, fu dat In judecata c autor intelectual al miscazei dimpreuna cu alii, dar fu
achitat de catre juratii din Targoviste.

www.dacoromanica.ro

CAR

La 1871 E. Carada parasi redactiunea

Romtinulut i se stabili in Paris de unde
nu se intoarse de c.:A in timpul r6sboiului
Independentel.

Impreuna cu D-nil D. Sturdza, E. Sta-tescu, I. Kalenderu, a fost numit la 188o

comisar princiar insarcinat Cu supravegherea administratiunei r6scump6.1arei cailor
ferate.
La 1883, el fu numit membru in Con-

de administratie al Cailor Ferate Romane, insarcinare pe care o ocupa pana la

1886 cand demisiona.

LA 188i E. Carada este numii director

si vice-guvernator al Banca Nationale, dar
demisioneaza peste trel luni tara a fi intrat in functiune. La 1883, ales de actionari Director al Banca Nationale primi
aceasta funcliune pc care o ocupa si astazi.
In tinerete, E. Carada a fost publicist si
autor dramatic. A publicat in limba franceza mai multe scrieri politice asupra Principatelor romane si a dat pentru teatro
l'ata de la Co,zia. Barril, Gloria ci Femeile.

Fralit din

CAR

45

Cimpoinl feripecal cari

representat pe scena teatrului national.
miente.

Caragea (Ioan).Fost Domo al Mun-

teniei de la 1812 pana la r818. A inzestrat tara cu codicele de legi can poarta
numele s, elaborate de o comisione de
jurisconsulti si ara sa le supue la controTurciei.
lul Rusiel
Aceste legi aj fost publicate in 1816.
Sub Domnia sa, se comisera insa numeroase abusuri cari detcrii nascere la plan-

din partea Romanilor si la revocarea

lui Caragea de catre Poarta. El fugi in
gen

Italia la 1818 fiind dovedit ca este amestecat in miscarea eteriei grecesti. La 1830
se intoarse in Athena unde se stabili si
muri la' 1844.
Artist draCaragiale (Costache).
matic, nascut la 13 Aprilie 1813, incetat
din viata in Bucuresci la 13 Februarie 1877.
In anul 1834 cand se infiinta societatea filarmonica, profesorul Aristias fu insarcinat
de Ion Campineanu i Iancu Manu sa alcatueasca o trupa de comedie. AtuncI debuta pe sccna C. Caragiale in tragedia Maboinet a lui Voltaire, jucand rolul lui Ma!loma. Teatrul se inchise insa la 1837 si
Caragiale pleca in Moldova la 1838 si infiinta un teatro in Botosani Linde judi trci

luni spre a veni apoi la Iasi

i Cu scolaril
clase! de filosofie da representatiuni debutand co tragedia Said.
La r843, chemat in l3ucurescl de Ion

Campineanti, vine si da cu tropa sa o re-

presentatiune inaintea Domnitorului, compusa din Bulla Educafiune i un act din. opera Alina de Gologonl. In urma acestel representatiuni i se detc directiunea teatrului

si o subventie anula de 5000 lei vechi.

El ayo directiunea paa la 1865, apol se
retrase si imbratisa cariera de avocat jucand

insa din cand in cand pna la 1868. In atimp preda i cursuri de declamatiune.
In ultimil ani al vieteI sale a fost judecator
de ocol.
Caragiale a scris : O represenlafie romdcel i

lienza' pe scena lealrultif moldovenesc (1845).

O soare la niabala (1847). Andriaml mainel

(1848). Versar! (1840). Birinirea CO7Ileinlitt
de la 1857. Teairit nation11 in jara ronidneascd (1867).

Caragiale (L. Ion). Autor dramatic,

ziarist, nascut la 29 Ianuaric 1853 in satul
Margineni din judetul Prahova.
A facut patru clase primare la scoala dommasca din Ploesti i apoi s'a instruit sin101. r citind

co multa ravna autorii clasici

toate productiunele literare insemnate i capatand astfel prin muna, dc si faril diploma,
vasta cruditiunc.
Caragiale a colaborat la Convorbirele lilerare i multe ziare politice, a fundat
revista satirica Mtpul ronidn (1894-1895)
si a publicat : Noaplea furlititoaili comedie.
Scrisoarea perduler, comedic Le.mida falef ca
eacdinnea comedic. Npasia drama, toate
representate pe scena teatrului national si

adunate inteun volum (1889).

El a mal scris si cate-va novele intre
cari olifclia de Pasee.
Caragiaie a ocupat scurt timp cate-va
functiunl ale statului si a fost director general al teatrelor la 1888.
La 1896 a mal' pnblicat o brosuril politica Culisele cestinner nalionale.

Caragiani (loan).-- Profesor de limba

elena la facultatea de litere din Iasl, numit
Inca de la 1865. Membru al Academia romane.

Capitan de infanteric ucis

Carcalia.
la atacul contra redutel Grivita in timpul

www.dacoromanica.ro

CAR

CAR

46

resbelulut Independentei in zioa de 30 August 1877.

Cariagdi (Dimitrie). Barbat politic,

El a publicat : Pdstotul infristal poema

(1827). Rninele Trgoviftel, Resunelul unta
.fluer. Rugdciunea (1828). Mama Ronuinilw-

nascut la 1815, incetat din viata la 9 Octombrie 1894 in Bucuresd. A facut studiile

(1830). Ero cj Leandra (1830).

Incepuse s traduca Zaira tragedia 'ni
Voltaire, cand muri la v6rsta de 22 ani.

sale in tara 5i lc-a termin2t la Paris de mide

intorcadu-se la 1838 in Bucuresci, a intrat in magistratura, apot a fost numit avocat efor al Statulut.

al Majestatei Sale Regina Romaniet Elisabeta de Hohenzollern.

La 1865 D. Cariagdi amestecat in rui5carea politica de cati-va ant, face parte din
ministerul N. Kretulescu ca ministru al jus-

filia de la 14 lunitI pana la u Februarie

1866 in guvernul care a precedat resturturca prindpelut Cuza.
La 187o
Decembrie el reia portofoliul justitiei in ministerul Ion Ghica 5i
detine pena la i i Martic 1871. Dim. Cariagdi a facut parte in nenumarate rnduri
din Corpurile legiuitoare in Camera i Senat, i a fost primar al Capitalei sub guvernul Ion Bratianu in anul 1884.

Carini (Ercule). Profesor de muzica

5i compositor, nascut la Milano la 20 Aprilie 1852. A facut studil musicale la conservatorul din Milano. Primit ca elev in
anul 1866, a urmat cursurile pena la 1871
obtinad diploma 5i Grand prix pentrn studiiie musicale, 5i studii complementare de
Istoria 5i estetica a muzicei, 5i de literatura dramatica.
In anil 1872 5i 73 a fost in orchestra
de la Scala in Milano. La 1873 (Octombrie) a fost numit profesor de contra basa
la conservatorul din Bucuresd i prim contra basa la teatru national. A fost 5i suplinitor la cathedra de canto (clasa de fete)
timp de trel ant (1885-1888). Stabilinduse definitiv in Romania, Carini s'a ocupat
foarte mult tu lectii particulare de piano
de canto, precurn i ca diriginte de orchestra. A publicat diferitc composipuni pentru canto i pentru piano, dintre car : Steoa
n )pter, Un ;Ylas de uningdere, Ghiocei,

de danse dans le sirle anden, valsul Sorlle

d'Italia etc.

Carlova (Vasile).

Poet, nascut la
1809 in 1'ergovi5te, mort la 1831. Fara
alta instructirme de cat cca culeasa in coa-

Icle Fintare, a inceput inca de la vt!rsta de

17 ani sa publico
poesii prin Curierul
ranuinesc a lut Eliade Radulescu.

Carmen-Sylva.

Pseudonim literar

Nascuta la 17 (29) Decembrie 1843, in castelul Monrepos, pe valea Rhinulut, proprietatea parintelui set' principele de Wied,

Cartren Sylva a aratat inca din copilarie

multa tragere de Mima pentru literatura invi4and repcdc limba francesa, italiana, engleza, svedeza, calatorind prin principalele
ora5e ale Europei, undc se ocupa cu deosebire de toata mi5carea literara.
Casatorindu-se la 1869 cu Regele Ro-

maniet Carol I-iia, pe atunci Principe, invta in scurt timp limba romana i incepu sa
traduca pentru 5coli carti didactice franceze.

Despre tot avintul pe care l'a dat Regina Romaniel scoalelor profesionale, despre interesul ce a purtat pentru munca femeilor, se pot gasi amanunte la cuvintul
Elisabeta de Hohetqollern; aid ne vom ocupa numal despre poeta Carmen Sylva.
Eata principalele sale scriert : Sapho (188o).
1?undinische Dichtungen (188 1). Sturtne poe-

sil (188 t). Ein gebet (1882). Iehova (1882).

Die Hexe (1882). Leidens Erdengang (1882).
Pelesch Marchen (1883) sau Povestele Pelepiar. Novele (1886). Ans .zwei Welten (1883).

Meine Ruh poesit 4 vol. (1886). Hatukeichnungen (1884). Mein Rhein poesil (1884).
Astra (1886). Les penses d'une reine (1882).
ViVul ca dar (1884). Mefterul. Manole dra-

ma jucata pe scena teatrulut Curta de la

Viena, Zioa scadentet, pies a inteun act. Marioara etc.

Carol I-iu (Principe Carol, EitelFrederic-Zephirin-Ludovic de Hohenzollern-Sigmaringen).

Rege al Romaniet, nascut la 20 Aprilic 1839.

In anul 1866, principele Carol era sublocotenent ataat la regimentul No. 2 de

dragoni prusiani, cand in urma refusului
principelut Filip dc Flandra de a primi tronul Romania, vacant prin abdicarea domnitorulut Cuza, fuse proclamat prin plebiscitul de la 8 Aprilie, Domt, al tara.

www.dacoromanica.ro

CAR

CAR

47

La io Maiii din acelas an, el puse piciorul pe pAmntul Rornniel i cel

act al Domniel Sale, fuse gracierea celor ce
participase la miscarea anti-unionisa de la
Iasi. La 30 Iunie Constituanta voa Constitutiunea si Principele o sanctionit
respect si credint5.
Anil cei d'Antli ai domniei Principeha
Carol, se semnalaa mal ales prin agitatiile

din interiorul Ore si crizele ministeriale.

Se flicnse mult sgomot in Europa din

cauza persecutiunelor la cari ar fi fost supusi israelita din Moldova, pe de altA parte
statele vecine nu prea priveai'i cu ocbl buni
la inceput, intemeerea dinastiei ; bandele
bulg:Iresti cad adesea veneaa pc teritoriul
nostru aceati sii. tread Romania drept tara
uncle riisvriititorii pot giisi cu inlesnire a-

dpost, ear neintelegerile dintre partidelc

politice contribueati si mai mult a sine tara

inteo agitatie perpetuil si a motiva vecin ice
schimbilri ministeriale.

Cu toate acestea, din priinii ani ai domniei, Suveranul s'a ocupat cu crearea unel
scoale normale pentru institutori, cu orga-

nisarea armatei i inzestrarea ei ca un armament perfectionat si cu construirea primelor lina de cM fcrate in interiorul Orei,
De la 1866 pnll la 1870, sii infiinteazil facultatea de medicink se promulgii legea
pentru vinzarea domeniilor statillui, legea

pentru organizarea armatei, pentru

rea Curtei cu jurati ; se recunoaste Roma-

niel dreptul de a titea. moned. Dar toatil

actiunea Principelui, toat5 dorinta Sa de a
face binele, era zAditrnicite in mare parte
si din pricina situatiunei politice din Francia si Germania. Isbucnind resbelul intre

aceste dou puterl, o parte insemnaa din

lumea politick fie in necunostint de cauzk

fie orbitil de simpatiile cc pstra Franciei,
privea ca probabilil invingerea Germaniel si
ca consecuentA normalit abdicarea Principelul de Hohenzollern de la tronul Romniei.
In aceste inprejurAri, se si produce la 26
Maitie 1870 tentativa revolutionaa de la
Ploesti sub conducerea cpitanulul demisionat Candiano-Popescu, cu scop de a proclama decAderea Principelui Carol si intemeerea Republicei, tentativit la care se gil-

sesc amestecate multe dpetenii din partidul liberal, dar care nu isbuteste.
Evenimentele cari se succedali, zilnicile infriingori ale armateI franceze, surescitase

spiritele in asa grad, in cat in anul urmittor

in seara dc 10 22 Martic

1871, pe c:ind
colonia germanA din BucurescI serbAtorea
la un banchet in sala Sl5tincanu aniversarea
nascerel Imp6ratului Wilhelm, a ceaa de
oameni nAvilleste in salk sparge geamurile
pC czlnd alta sting felinarele din strad,
trag clopotele la Silrindar.
Armata sub ordinele generalulul Solomon
impriistic multimea, ear Regelc adanc
cat de toatA impotrivirea ce intalneste in
indeplinirea misiunei sale, de o parte
guvernului neincrederea si nemultumirea sa,

ear pc dc alta, exprimll ferina sa resolutiune de a abdica, chemAnd pe fosiii locotenenti domnesti spre a le remite puterca.
D-nu Lascar Catargiu isbuteste insA
inViture din gAndul Suveranului idea abdi-

drel, ia r6spunderea restabilirel ordinel si

prirneste sarcina formArei unui minister.
De la aceasa epoc incepe o nouA erl de
desvoltare politicI i economicii a Statului
nostru.
SI construcsc nou6 linii ferate, se infiinteazit creditul fonciar, creditul urban, Societatea de asigurare Romftnia, si incep
porturilor Galati-BrAila. Se promulgA
legea vAmilor, legea pentru organisarea serviciului sanitar, legea pentru organisarea

Casel de dcpuneri si consemnatiuni, legca

de admisibilitate i inaintare in functiunile
judeckorestl; se cliidesc numeroase scoale, se
inchec.. conventiuni comerciale ca statele
vecine.

Pagina cea mal str:ilucia din istoria vietei Regelui Carol

incepe la 1877 L:ind
isbucneste resbelul hare Rusia i Turcia,
resbel in care Romiinia a jucat un rol ho-

aritor.
Regelc Carol a rostit de la inceput cuvintul decisiv care a dat tuturor incredere
in bravura ostirei noastre, El a luat indrAsneata r6spundere de a esi invingiltor din
lupa i evonimentele cari s'att desfii.surat
in urrnk ati consfintit pe deplin intelepciunea i dreapta cugetare a Suveranului RomAniel.

Isbucnind rsboiul intre Rusi si Turci ( 2

Aprilie 1877), Domnitorul Carol convocil
Camerile legiuitoare (14 Aprilie) ca sI vo-

teze conventiunea din 4 Aprilie incheiaa

cu Rusia. In Mesagiul de deschidere Suvcranul romiln aratii cl : armatele imperialc
ruse ai intrat pc teritoriul nostru fAa ca
puterile garante sI fi protestat, cit va fi
pentru
poate nevoe de bratele fiilor

www.dacoromanica.ro

- -

CAR

48

apararea drepturilor ei, i ca in implinirea

acestei sfinte datoril, &nsul va sci, in capul junei si bravel sale armate, sa plateaseii
Cu persoana sa.
'furcia giisise tocmal acum timpul saisl
dea o constitutiune, inscriind inteinsa Romania ca provincie privilegiata a impe-

riului, iar domnul roman era numit cap

de provincie; ba inca marelc vizir facu necuviinta dc a se adresa d'a dreptul Dom-

nulat Carol cu invitatiune, st se puna sub

ordinile unui pasa pentru ap6rarea teritoriulul Principatelor. Ministrul de externe

Kogalniceanu dete insit vizirului r6spunsul

ce i ce cuvenea; iar tunurile de la Calafat

aveaii s '1 destepte din visul se.
Intre acestea 'furcia incepe sa bombardeze orasele Braila, Galati, Reni, Oltenita,
Calarasi i Giurgiu ; bucle de Cerkezi
basibuzuci turci trec Dunarea, prcad i macelarese satelc de prin prejur. Carol ordona
mobilizarea complecta a ostirei (6 Aprilic),

darueste too,000 lei noi din caseta sa privatii pentru echiparca oficerilor, si cand
mobilisarea e terminata, ja insusi comanda
suprema. Armata sa de peste 50,000 osteni si 18o de turma' o impartesce ast-fel,
ca sa poata respinge un atac diu partea trupelor turcesci din Vidin, i sil le opreasca
de a trece pe malul stang. 111 adev& (la
26 Aprilie) Turcii din aceasta cetate deschid cu tunurile tima asupra orasulul Calafat, la care Romanii rZ..spund victorios ar-

zaid vapoarele turcesti aflate in port

CAR

tele Imp6ratuluI Rusiei, face apel la ajutorul Principelui Carol i roaga pe viitorul
Rege al Romaniel sa la comandamentul tuturor fortelor militare ale ambelor armate
aliate.

Suferind in millocul oastei sale toatii asIrimea i greutatile une! campanil de urna,
vecinic in mijlocul focului, desvoltand admirabile cunostinte strategice, vitejeste se-

condat de bravele noastre trupe, Carol 14

ese biruitor la Plevna, Rahova, Grivita,
Smardai,,i Vidin i steagul Romaniei EH&
pe toatc cetatile dusmanulul cucerite de
oastele romane.
Sfarsindu-se resbelul, Rusii r6splatirii ajutorul nostru prin luarea Basarabiei, dandune in schimb Dobrogea, cu toate protestarile noastre la Congresul din Berlin.
Independenta Romaniei, datorita barbatiel
ostasilor ei si intelepciunil domnitorului
Carol, fiind recunoscuta de toate puterile
europeane, in urma tractatului de la Berlin,
nu mai r6manea, pentru ca ea sa devina
certa i hotarita, de cat i,,ltarea Romiiniet
la rangul de Regat. In ziva de 14 Martie
1881, Adunnrile legiuitoare votara in unanimitate proicctul de lege, prin care Romania iea rangul de regat i domnitorul ei pe
acela de rege. Proclamarea regatului fu primita i serbatorita de intreaga tara in timp
de 8 zile ; toate statele suverane se grabira

a o rzcunoaste si a saluta pe primul rege

al Romaniei.

si

La to Mit'b 1881, avu loc incoronarea

mal multe case in Vidin.

Turcia provocase singurii r6sboiul contra
Romanilor, si prin urmare ea singura rupsese legaturile vechl dintre ainndou6 statele. Atacurile neintrerupte i nedrepte ale
armater sale pe intregul botar dunrean

zioa aceasta ciipata o intreita insemnatate pentru tara : La ro Mai6 1866, Carol
chemat la tronul Romaniel, infra in Bucuresci, la ro Mai 1877,, Sc proclama Independenta RomanieI, la io Maiil 1881 se
inalpt Romania la ti-capta de Regat.

eraii acte de ostilitate vdit. Resultatul a-

Se cuvine inainte dc a termina aceasta

mica schita a domniei Regelui Carol
vorbim despre actele mal insemnate sav'rsite de la 1881 pC'na acum.
Incetand resbelul Nutria Initependenta,
Regele
indreptat privirile cu toga atentiunea asupra organisatiunel interne a tarel.
incheat conventiuni comerciale cu El-

cestel purtiri fu, ea Adunarile legislative

proclamara in zilelc dc 9 si io Maiil 1877

Independenta complecta. a Romaniel si in-

cetarea vechilor ei relatiuni cu Poarta otomana. Doma i popor luan% cu tarje botarirea de a ap6ra, cu armele in mana, intcgritatea teritoriulul si de a 'si jertfi viata
pentru Independenta patria
Nu este aici locul sa faccm pe larg istoricul intregulul resbel. Ne remalle insa de
amintit ca Rusil, cari la inceput respingeail
cu semetie ajutorul armatelor romane, se
v6.d respinsi de dou.' ori la Plevna cu perder/ colosale ear Marele Duce Nicolae, fra-

vetia, Anglia, Rusia, Germania, Austria, Turcia ;

rescumOrat caile feratc cari se
gasea6 in mainele companie/ streine,

construit de catre chiar Statul nostru alte

numeroase linii ; creditul tara s'a marit ear
dobanzile ce aveam de platit at scazut de
la 12 1 to/,, la 6 si 50/o. S'a fundat Banca

www.dacoromanica.ro

CAA

Nationala, s'aft infiinpt Casele de economil si veniturile Statului

intreit.

Intru cat priveste organisarea armatel si

apararea tare, s'at creat regimente none,
inmultit scoalele militare, s'a intocmit
marina, s'ail ridicat fortificatiunl in jurul
BucuresciuluI si intre Focani-Galati.
Casele de credit agricol, leged pentru
prOtectiunea industrid nationale, reedificarea
si restaurarea monumentelor istorice ale

Orel, vinzared in loturi la teranl a bunurilor statulul, inamovibilitatea magistraturel

si alte numeroase legl cari att contribuit la
desvoltarea noastra

economica, culturala,

politica, sunt atatea opere neperitoare saverite sub inteleapta imboldire a Regelui
Carol

Afar de acestea, nu trebue uitat di din

caseta sa particulara, M. S. Regele contribueste anual cu darnicie pentru a veni
ajutorul celor desmostenip de soarta, c in
casurl de seceta, inundatiuni, incendiuri, Suveranul a daruit vecnic din averea sa sume
insemnate, celor bAntuiti de flagele.
Pentru desvoltarea culturala in special, a
dat de la 1884 1 pena in present un premi
anual de ase mil lel pentru a se face :
Magnum Etymologicum Romaniae, o casa

si 200,000 lel pentru ridicarea asezamentului universitar ce poarta numele Fondaliunea Carol(1891)i diferite alte sume la
numeroase societati. La 1898 a mal intemeat Fondaliunea agricold Ferdinand.

La 3 Noembrie 1869, Regele s'a aka-

torit cu Principesa Elisabeta de Wied, (vezi

Carmen Sylva i Elisabeta). Unicul

copil isvorit din aceasta casatorie, domnita

Maria,. incetnd din viata la versta de patru
SuveraniI ne avend mostenitori de
sex barbatesc, M. S. Regele a desemnat pe
A. S. Principele Ferdinand de Hohenzollern,
fifi al doilea al principelul Leopold, fratele
Suveranulul nostru, ca mostenitor presump-

tiv al Tronulul. Acest

la 18 Martie 1889.

CAR

49

act s'a indeplinit

Poet, fabulist,
Carp (Costache V).
nascut 11i Iasl la 1838, incetat din viata in
acela oras la 1880.
A facut sttidiile sale in Iasi si Cernaull

fara a le termina, i apol incepu sa se ocupe de literatura. Principalele sale productiunl sunt : Mict incercerrt de poesif (1866),
Rtkaiul, scriere pentru teatru
Raerul
(1873). Fabule (188o).

General de brigada,
Carp (Toad).
niscut in Bucuresci la 14 Decembrie 1842,
incetat din viata la 1892 Martie 20.
Elev al coalel militare in 1857, el cap6.ta la 186r gradul de sub-locotenent si apoi pleaca in Francia uncle trece scoala politecnica din Paris si scoala specialli de la
Metz. Intors in tara, e inaintat la gtadul de
capitan in 1873, maior in 1878 si apol loc.colonel.

In timpul resbelului Independentel (187778) comanda regimentul I-ift de artilerie.

La 1881 Ion Carp a fost inaintat colonel;
la 1883 e mutat la marele stat-tnajor al armatel si la 1891 e numit inspector al artileril cu gradul de general de brigada.

Carp (Petre P). Om politic, barbat

de stat, nascut in Ias/ la 1837. A facut studiile sale in Berlin si la Universitatea din
Bonn. Intors in tara, a luat parte la evenimentele cari a adus caderea Principelui
Cuza, apoi de la 1867 pna la 1869 a redactat ziarul Tara dinpreuna cu N. Blaramberg i Ar. Pascal.
Intemeetor al societatel literare funimea
din Ia1 dinpreuna cu T. Maiorescu, I. Negruzzi, Th. Rosetti, era unul din colaboratoril cei maI activi al revisteI Convorbiri
litera re, unde publica traducerea celebrel
scrieri a lui Humboldt Desprc stepe i pusfiar!, precum si traducerea celor mal cunoscute dratne a lul Schakespeare.
La 1870 Aprilie 20, infra ca ministru de
externe in cabinetul Costache Epureanu
pna la 18 Decembrie acela an, ocupand
ad-interimul si la cultele de la 23 Mai pena
la 18 Decembrie.

La 1876, aetiunea politica a lui P. Carp

incepe a se desetnna mal tare. El intra in
cabinetul Lascar Catargi ca ministru l cul-

telor de la 30 Ianuarie 1876 IAA la 4 Aprilie acelas an si aped( formeaza mal tarzi
grupul junimist intemeand ziarul Romdnia
devenit mai tarziii Constitutionalul.
Intr'un discurs program rostit hi 1879,
P. Carp arata vederile sale asupra
partidelor noastre politice, discurs care 'I
arata deja ca chemat s aduca inteun viitor
apropiat schimb5ri radicale in partidul conservator.
In ministerul pur junimist format la 18g8,
P. Carp ia portofoliul externelor la 23
Martie pena la 29 Martie 188-9; mal tartiti
pe cel al dotneniilor ad-interim. Gratie dig.

www.dacoromanica.ro

CAT

CAT

50

cursulul celebru ce rostete artAnd gradul

de Tesponsabilitate al parlamentelor in grevlele comise de guverne, isbutete sO fad
sO se respingi propunerea de dare in judecatl a tninistrilor liberall de la 1877 pn5
la 1888, intre carI era i I. Bratianu.
In noul guvern compus la 1891 de L.
Catargi, P. Carp ja rninisterul domeniilor
la 18 Decembrie, pe care 'I define penA la
Octombrie 1895 cAnd a demisionat intregul guvern. Numele acestul bArbat de stat
este legat de reformele cele marl introduse
In tarO precum : Legea viiqdret bunurilor 'Mire seftent, Legea minelor, carl sunt operile
sale.

La 1888, P. Carp a vAzut mLindu-se rkdurile partidului constitutional al drul. ef

este. La acea epocA a fundat in Bucurescl

0 un club politic.

Cartu (loan). Profesor de muzicil, nascut in comuna BOset1 (Elicit') la 1820, ince-

tat din viatO la Ix Martie 1875.

Si'a fAcut studiile la academia MihAileanA

din lap, apol a intrat ca functionar la ministerul instructiunel publice din Moldova.
Mal tarziu, dupe ce a fost scriitor caligraf
pe lagit fostul Domn Mihail Sturdza, a
fost luat de acest principe la Paris.
Reintors in lark Cartu e numit profesor
de muzica vocalA la seminarul din MOnAstirea Neamtului pn5 la finele anulul 1864,
apot e chemat in Bucurescl ca profesor de
muzia vocalA la Asilul Elena Doamna, unde
functioneaza 8 anl.
Lucrarile sale sum : Exercilif, Lecturf ,si
Solfegie de inte#cd vocald, Liturgia Squint'
loan Chrisostomul, Tractat complect asupra
miqicet vocale.

Catargiu (Alexandru C).

Miscut
in Ia1 la 1839 lulie in 15, s'a inrolat in

armata ca soldat la 1859. Inaintat sub-locotenent la 1861, s'a liberat din armatO in
acela an, apoi ear a intrat in otire la 1862
0 a inaintat pnA la gradul de cApitan la
1869.

Demisionat la 1871, se amested in luptele politice ca unul din membril ceI mal

activl aI partiduluI conservator. Prefect de

Ilfov la 1871-72 i la 1889, deputat, vice
preedinte al Camerel in acela an, e numit trAmis extraordinar i ministru pleni-

pontentiar al tOrel la Petersburg la r4 Noembrie 1892. La 1895, demisioneaza.

Catargiu (Alexandru S).

NAscut

la 1825, incetat din viata la 1897 in Bucuresci. A facut in special studii financiare
la Paris. A fost membru in consilin de Stat,
ministrii de finance de la 1 1 penA la 24
Martie 1862 i apoi la lucrArile publice i
control de la 16 Martie la 12 Octombrie
1863. Era membru in consiliul de administrape al cAilor ferate romne FanA la 1897.

Orator, om de
Catargiu (Barbu).
stat, riAscut la 26 Octombrie 1807, mort
asasinat in Bucuresci la 8 Iunie 1862.
Primele sale studil le-a fAcut inteo coal5

greceascii, i apoI a plecat la Paris unde a

studiat literatura, finantele, economia poli-

ticA. Se zice cii pe cnd era In acest ora,

pe la 1830, consultnd pe faimoasa ghicitoare Lenormand, aceasta i'ar fi prorocit cA

v. mud asasinat.
Intors in tali pe la 1834, B. Catargia, ia
parte la formarea SocietAteI filarmonice 0
din legAturele sale prietenetI cu maI multi

membrl al acestei Societ4l, devine un factor important al opozitiel contra guvernului

DomnuluI A. Ghica. La 1842, se alege pentru prima datO deputat al TeleormanuluI i
pronuntit primul seh discurs. La 1843, e
numit director la Departamentul justitiei,
post pe care'l ocupa iara1 dup6 revolutiu-

nea de la 1848. In timpul acestei rscoll,

Barbu Catargiu a diliitorit prin Francia, Austria i Anglia.

La 1848 Decembrie, el este numit mewbru suplementar la sfatul VistierieI, la 1849

Vornic de politie, i apoi sub domnia prin-.
cipelul Stirbey judeciitor la malta Curte, post

pe care '1 ocup 'Ana la 1856.

Partea cea maI marcanta a activitttei lul
Barbu Catargiu incepe la 1857, cand printr'o
brourii manifest apitrutO la 14 Martie, arata dorintele Orel' fatl Cu Europa, de i
el nu fOcea parte din Divanul ad-hoc. Ales
In 1858 deputat de judetele Ialomita i Oltu,
el se declarA partisan al Unirel i al ale-

gereI lui Cuza ca domn.

Dup alegerea principeluI Cuza, Barbu
Catargiu este numit ministru de finance in
ministerul de fusiune. Apol demisioneazA
spre a deveni preedintele consiliulul in pri-

mul minister care se fonneazA la 22 Ianuarie 1862, dupO proclamarea definitiv5. a

Unirei.

Dar peste cOte-va lunl, agitatiile in tad

incep in urtna votArei uner legl contra pre-

www.dacoromanica.ro

- 51

CAT

%eI. Se vorbeste despre coinploturi, despre

urzirea asasinirel presedintelui consiliulul
la 4 Iunie, Barbu Slittineanu unul din arnica lui B. Catargiu, vine chiar AA '1 incunostiinteze despre soaptele din ora.
Vined 8 Iunie 1862, presedintele consi-

plead la Adunare ; era vorba si se

facl o mare intrunire de cutre liberan pe
ampul de la Filaret, in arnintirea aniversire! de la i i Tunic 1848 ; conservatorii
lildul

cereasii oprirea intrunirei

guvernul se de-

clati favorabil acestei din urml cererl. Discutiunea fusese aprinsl in CamerA si la ora
5 si jumtate, ridiandu-se sedinta, Barbu
Catargiu se urd f trilsual cu prefectul PoN. Bibescu, spre a se hitoarce acas.
Sub tunelul care forineazii intrarea in curtea Mitropoliei, se auzi o detunOturit de pis-

tol si presedintele consiliului dzu mort, lovit pe la spate in osul craniulul de un glont
care'l rupse coloana vertebralk Autorul crime! n'a fost descoperit nici
Barbu Catargiu a publicat : Grite-va hid asupra propriastet in Principatele-Unite (1860).

Discnrsurile acestul mare orator si om politic ail fost culese de d-nu Aug. Demetriescu i tiparite de D-sa (1886).

Catargiu (Costin).

Fost ministru de

interne al Moldovel la 1857, sub aitnadimia lul Vogoridi ; lucreazA contra unirel
Principatelor, &and ordine pentru desfiintarea comitetelor unioniste, a programelor
lor, arestAnd pe ceI ce se intruneail spre a
aduna partizani al unirei. Aceste eccese in
ajunul alegerilor, th adus in curAnd ade-

rea lui C. Catargiu de la minister.

Catargiu (Lascar).

CAT

sirea principelui de Hohenzollern, L. Ca

targiu ja presedintia consiliulul i portofo
liul internelor pe carl le pitstreazA pia la
15 Juliu acelas an. De la aceastO epod inainte dispare iar din viata politic militantO
pnii la 1871.
La aceast epod, in urma unor manifestri
contra Germanilor, carl sr
bOtoreati ami iversarea nascerei ImpAratulut
Wilhelm la un banchet din sala SlAti-

neanti,
dice.

principele Carol se hotarke sa ab-

Cheinat la palat de Domnitor care vrea

sA remitii frnele Statului in minile fostel
locotepente dotnnestl de la 1866, Lascar
Catargiu conjuti pe Suveran -sA renunte
la proiectul si i ja rspunderea situati-

noaptea de ri Martie 1871, el

compune imediat un guvern conservator
unei. In

cu care guverneazA tara pnA la 1876 4 Ade 1,1

prilic, and formandu-se coalitia
Mazar-Pasa, fu silit s %e retraga, cedind
locul generalulul I. Em .Florescu pentru un
foarte scurt timp.
La 1876 venind partidul liberal la putere, Camerile orbitc de pasiusea
se transform5 in instant judedtoreasck si
dup5 ce voteazA darea 'n ju'decata a
Lascar Catargiu i fostilor ministrl conservatori, incep a face instructia acuzatilor; dar
la 1878 aceasi CamerA este silitO s retragii acuzarea in contra tuturor fostilor ministri.

In timpul din urmA al guvernArel lul Ion

BrAtianu, formandu-se desidenta liberalk
apol opozitia-unitk Lascar Catargiu devine
sef al acestel opozitil, dinpreunA cu Dim.

BrAtianu si G. Vernescu, La Martie 1889.

Bilrbat politic,

seful partidului conservator, nOscut in Ia,s1

la 1823. A intrat foarte tin& in viata

ca prefect de jud.et in Moldova, sub
domnia lui Mihail Sturdza. Membru activ
al propagandel in favoarea Unirel Principatelor, el renunt la tronul Moldovei care i
se oferea, i ajutit la alegerea principciul
Cuza.

Sub domnia acestul Principe, Lascar Ca-

targiu se tine mal retras de politick dar

particip la miscarea din 1866, care aduce

dup sine abdicarea lui Cuza. In guvernul
provizori de la II Februarie, face parte din
locotenenta domnsd, dinpreunit Cu gene-

el se inceara s formeze un guvern liberal

conservator dinpreunA cu G. Vernescu, dar

reusesce, precum nu 'I reusesce nicl mal tirziii la 1891 Februarie.

In acelas an, in luna Noembrie, Lascar
Catargiu ja presedintia unui minister pur
conservator, compus si din tineril conservatori (junimistil) cu care guverneazA pril
la 3 Octombrie 1895.
Lascar Catargiil a fost in numeroase rinduri president al Camerel deputatilor, uncle
a representat anl indelungati judetul Coincercarea

y un l ul.

Catargiu (Nicolae).

rala! N. N. Golescu si colonelul Haralambe.

incetat din viat

La I I Mai4 din acelas an, indat dupii so-

bruarie,

www.dacoromanica.ro

in

NOscut in lasi,
Galati la 1889 Fe-

CAT

CAZ

52

Fost vice-presedinte in comisiunea centra% fost delegat al lul \Toda Cuza la Constantinopole dup proclamarea Sa ca Doran
In 1859, spre a cere confirmarea Sultanului.
N. Catargiu a fost urull din partizanii
cel mal devotatl aI tul Voda Cuza si a stat
mult timp departe de viala publica in urma
abdicarei acestul Domn.
Mal trzi6, a fost prefect la Galatt si in
1878, comisar al Dobrogel.

Cazzavillan (Luigi). Ziarist, nascut

In satul Arzignano (Italia) la 1852. A facut
primele studil In institutul Chiari din Lombardia si la vrsta de 14 ani s'a inrolat ca voluntar

In armata italiana contra Austriei in resbelul independentel.

La

sfrsitul campaniei,

s'a intors in Vicena ;ande a absolvit cursurile institutulul technic. La 187o-7i lua
parte in Francia, sub ordinele tul Garibaldi,
la rsboiul contra Germaniel si fu inaintat

Membru al departamentulul
afaceraor streine la 1823 ; mare ban la
1826 in Molctova.

sub-locotenent pe cmpul de lupta. La 1876,

isbucnind resbelul dintre Serbia si 'furcia,
Cazzavillan intrit in legiunea italiana din
armata srbeasca. La 1877, trece in Romania in calitate de corespondent al mal mul-

Catppol (Alexandru). Actor comic,

societar al teatrului Nalional din Bucurescl,

tor ziare italiane si apol lucreaza ca secretar al inginerului sef la construirea liniei

nascut la 1859. Dupa ce a urmat cursuriie

liceale, a intrat la Conservatoriul din Bucuresci si a absolvit cursurile de declamatiune. A jucat rolurl comice in operete si

ferate FrateSti-Zimnicea.
Dup cte-va incercari comerciale nenorocite, Cazzavillan, e numit profesor de
Ihnba italiana la Sfintu Saya, apol la Matei

In comedii ; principalele sale creatiuni sunt

Farfuridi din Scrisoarea perdutd, Topdrdea
din Manevrele de toamnd, Roco din Mascota, Stan Fundu din Sfredelul Drczculuf ,
Senatorul Ionescu din Fenal. noastre, generalul Timofte din Fatinika Campotassio
din Triganzi Bartolo din Bdrbierul din
Sevilla, etc.

Bassarab

in 1888 deschide o mica tivografie si intemeaza ziarul cotidian Universul. Peste

cili-va ani, acest organ de publicitate foarte
rsplindit in toate clasele populare, devine
un puternic mijloc de reclama pentru des-

Caudella (Eduard). Compositor rnu-

facerea numeroaselor articole comerciale

tot fehal, gramadite in magazine directiunel

Catichi.

zical, violonist, niiscut in Iasi la 22 Mai

1841. A facut studiile sale In Berlin cu

concert-maestrul Hubert Ries, ear la Paris

cu Massart i Vieuxtemps.
Dupe ce dete mal multe _concerte in principalele orase din streinatate, se intoarse in
tara la 186x unde incepu s predea cursuri
la conservatortul din Iasi si Iu in acelas
timp postul de ef de orchestrii la teatru
national din acel oras, post pe care '1 ocupa

in decurs de 14 anl.
Numit la 1893 director al conservatcrului din Iasi si prednd tot de odata Orla
in present cursuri de violina, Ed. Caudella
a dat la lutnina numeroase compositiuni
muzicale, qtre altele : Merma opereta in
colaborare cu Gr. Otremba. Fata rckajulu(

opereta (a$I), Hatmanul Baltag- opereta

(1883), BeizadeaEpaminonda opereta (1884),
Dorman sail Romdnif i Dacif in colaborare

cu Gr. Otremba (1885), Petru Rare,r opera

(1889). FI a mai compus un nutria- foarte
mare de v4lsuri, polce, romante, fantasil
pentru violinsi piano,

i sta' lo ani in profcsorat.

La 188o incepe a publica ziarele Frdlia

Romdnd-italiand i Tesaui-ol

apol

Universuluf.

Cazzavillan a mal' publicat Curierul S'eret,

ziar cotidian ; Veselia, ziir ebdornadar cari

apare si in present.

Cerkez (Mihail). -- General, nascut

Brlad la 1839, tricetat din viata la 1884.

A fcut studiile la academia Mihaileanii din

Iasi si a ocupat pe urma o funcliune la departamentul justiiei. Intrat in armata cu

gradul de cadet, peste un an a fost
sub locotenent. Dupe detronarea principelui
Cuza, refuza dinpreuna cu toll (Acera din
regimentul generalului Solomon, atunci colonel, sa jure credina guvernului provisori

si nu se supune de cal in urma abdicarei

Domnitorului.

In resbelul Independentel 1877-78, 0

luat parte la luptele de la Plevna, ear Osman-Pasa a predat sabia sa in minele sale.
Inaintat general, M. Cerkez s'a distins si la
batalla de la Smardan conduand atacul. El
era membru al Societatel literare Junimea,
la infiinarea el in Iasi.

www.dacoromanica.ro

CE R

CHR

53

Cernat (Alexandru). General de divisie, nascut la 17 lanuarie 1828, mort la

7 Decembrie 1894 in Nizza. A intrat in
armata ea sergent la 1851 i a fost inaintat
sub-locotenent la 1852, maior la 1858, colonel la 1866, general de brigada la 1873
:Id general de divisie la 1877. La 1878,
trece tu statul major general, si la 1891 e
trecut in retragere.
In timpul resbeluluI Independentel (87778) generalul Cernat fiind ministru de resbel, remite portofoliul d-lui Ion Bratianu
e numit cornandat al armatel romne de
operniune. In aceasta calitate el dirijeaza
inersul trupelor, planul de campanie, primeste din partea Inip6ratulti/ Rusid decora-

De la 1867 inainte e ales de orasul Craiova deputat, i in 1876 senator.

In 1866 la 28 Aprilie, intra pentru prima
data in ministerul de sub presidentia lul M.
C. lepureanu, luand portofoliul cultelor pe
care 'I pastreaza si in ministerul I. BTA...
tianu pni la 31 Octombrie 1878. Apoi
revine la timuire in 1881, la interne in 1882

liunea Sfintu Gheorghe !a 5 Septombrie 1877,

pentru curagiul
destoinicia sa.

cotenent, nascut la 24 Ianuarie 1853, nlort

la 30 August 1877. Intrat in armad ca
soldat la 1870, se libereaza la 1873, trece
In reserva, apoi se reangajeaza ca sergent

La 29 Noembrie 187.7, Marele Duce Nicolae, comandantul armatel active imperiale

ecsprima printeun ordin de zi multumirile

sale generalului Cernat i armatel romane
dupa caderea Plevnel.

In afara de activitatea sa ca militar, generalul Cernat a jucat si un rol politic insemnat, fiind in mal multe randuri ministru
de resbel in cabinetele liberale i anume :
de la 2 Aprilie 1877 la 21 AgliSt 1877,
de la 17 Martie 1878 la 25 Noembrie 1878.

Cernatescu (Petre).
Profesor, nascut in Craiova la 1825, incefat din viara la
21 Iulie 1892.
Fost profesor al facultare/ de litere si filosofie din Bucurescl, fost deputat in mal
multe sesiuni legislative, a publicat : Compendia la istoria generald (1868) Istoria
contimporand de la 1815 pnd in .zilele noas-

tre (1871).

Chitu (Gheorghe). Profesor, om politic, nascut in Craiova la 24 August 1828,

incetat din viarii la Mirila (DO) la 20 Octombrie 1897. A facut studiile sale in tara
la colegiul Sfintu Saya din Bucurescl. unde
fu numit profesor de limbele clasice chiar
In scoala de unde esise abia ca elev.
La 1848, fiind In vrsta de 20 anI, ia
parte la miscarea revolutionara si e numit
comisar de propaganda al guvernulul revolulionar. In urma, pleaca la Viena si terinina studiile. sale juridice. La 1857 se intoarce in rara si fondea2ii In Craiova ziarul
Vocea Oltultd ; apol intra in magistratura,
procuror Ja Cunea de Apel,

si trece la culte in 1884, spre a parasi ministerul in 1885 lanuarie. G. Cbitzu a fost
profesor de drept la Universitatea din Bucurescl.

De la 1888 s'a retras cu desavrsire din

v i ata politica.

Christodorescu (Grigore).

Sub-lo-

la 1874, si este inallat la gradul de sub-bacotenent la i Iulie 1877.

Peste dou . lunI, la 30 August 1877, moare
la atacul de la Grivia, la luarea redutei, fa-

cnd parte din regimentul 14 Dorobanti.

Christofi (Alexandru). Om politic,

'lasca in Craiova

la

1820, unde a fleta

scoalele primare si la vrsta de 12 anl s'a

angajat cu juncar (sergent voluntar) in Re-

gimentul No. 3 de linie din acel oras.

La 1834, la intronarea principelui Al.
Ghica, el capta pritnul s6 grad de sublocotenent i inainteaza incet incet Ora' la
1848.

Isbucnind revoluia, Cbristofi, de un tetn-

perament foarte intreprinztor, ja o parte

activa la dnsa si e numit capital' de revoluie, lucrand in tot titnpul cu sefil acestel
miscari.
Dragostea sa pentru institutiunea poporuluf
armat, o arata caras/ mal tar2ii't in 1866, alud

primeste funcriunea de sef al guarde/ civice

din Craiova si o pastreaza nou anl facnd
sacrificil din averea sa personala, infiinAnd
o biblioteca popular a in acel oras pe langa
legiunea sa.
Ales de mal multe oil deputat ,ei1 sena-

tor, aristofi a atras Cu deosebire atenriunea publica, prin spiritul s.ti democrat si
cultul i enerariunea ce a pastrat timpuri-

lor revoluriune/ de la 1848.

AstazI traeste retras in Craiova.

Cilibi (Moise).

www.dacoromanica.ro

Negustor israelit

CIO

cm

- 54

cut in Focsani la 1815, in:etat din viata

la 1869 in Bucurescl. Tinca in Bucurescl
o pravalie cu maruntisuri i desmerda lumea prin glumele sale, chemandu'o in priva-

lie cu strigatele : O gheta pe bani, alta

de pomana!
Natura foarte vesela, Cilibi Moise de si

lipsit de instructiune cita nu scia carte, a

lasat mai multe carticele, dictate de dnsul
fu limba rom:measca, j'Are -carl : 'Mata lu
Cilibitt Moise vestitul (185.8) Pialo i proverbele lu Cilibi Moise (1859) Vista de 48

rfiatiune, apoI a plecat la Paris unde a urmat in timp de duoi ani cursurile acelul conservator, clasa lui Delauney.
A debutat pe scena Teatruluf National
din BucureK.I in 1889, in rolul Lady Mac-

beth. A mal jucat pe Astarbeea din Tyg-

n'alioli, Martha din Uvrieril, Joitza din Mort

fdrd L'indizare, etc.. etc.
A publicat versuri in diferite reviste si
a scris pentru teatru national: Verginia, tragedie In versuri ; Noaptea de Pilte, Apartamentid de inchiriat tot in versurl r act si

non! (1861) Anerdote ci Poveste (1862) Practica lu Cilibi Moi se (1862) Prartice si

Ultima dejteptare a Mariet Antoinetta.

culegert (1863) Anul noii 1869.

Uu portret dupa natura al lul Cilibi Moise,
in costumul israelit, facut de pictorul Grigorescu, se gaseste in galeria Doctorulul N.

cu profesorul Ionescu-Gion.

Kalendero.

Cioranu (Mihat).Fost adjutant al lui

Tudor Vladimirescu in timpul miscarel de

la 1821. A luat parte la toate luptele si a

scris la 1856 Revolutia lu Tudor
escu.

Cipariu

nascut

la 1805 inteun sat din Transylvania, mort

la 1887 in comuna Blaj (Transylvania).
Filolog de mare valoare, el a fost profesor de teologieipoi reposa al Capitolului
pe langa Mitropolia din Blaj, i membru al
Academiei romane. El a fost continuatorul

scoalel pe care o intemeease in Ardeal,

Sincal si Maier.
Scrierile sale sunt : De3pt e ct eeituti ea

Ronninilo, .Sciinta in scr ipturd (1854) Elemente de limbd romtind dttpd dialecte ici mimoinminente vean' (1854). Arte ,qi fragmente !atine romdnesct pentrtt istoria bisericet romdne,
una! ales unite (1855). Compendiu de gramatica limbei romne. Cristotnalia (1858).

lstoria santd (1859). Ele/tiente de filoso&

dupd Km ug (1859) 2 vol. Elemente de poeI icd (186o). P, incipit de limbd i 3cripturd
(1866). G, amatica latind (1869). Gramatica

toindite (1870-1874).
Cipariu, a debutat printr'un ziar politic literar la 1847 : Organui ltimindret.
I.

Ciupagia (Arma). Artista dramatica

autoara, fiica unul militar, nascuta in

Bucuresci la 29 Octombrie 1865. A urmat

si terminat studiile liceale in Bucuresci
cursurile Conservatorului nostru de decla-

La 1897 a parasit scena si s'a casatorit

Ciurcu (Alexandru). Ziarist, nascut

in 5ercaia (Transilvania) la 1854. A facut
studiile sale la gimnasiul din Brasov si apoi
a urmat cursurile de drept la universitatea
din Viena.

Intors in Bucuresci la 1876, debuta ca redactor al Uniret democratice, de unde trecu

in 1877 la Roindnul. Aci, facnd cunostinta cu Galli, corespondent al mal multor

ziare franceze, fonda din preuna cu dnsul l'Orient, care deveni mai tarzi l'Indpendance rouniaine.

Fiind director si proprietar al acestui din

urm ziar, la 1885 a fost expulsat din tara
prin o decisiune a Consiliulul de ministri de
sub presidentia lui Ion Bratianu, sub inculpare ca ar agita spiritele in contra monarhiel ungare i ca ar face parte dintr'o societate iridentista.
Reintors in Iarii dupa caderea guvernului
liberal la r888, a luat directiunea ziarulul
Timpu/ pe care o pasfreaza pna in present.
A fost ajutor de primar in Consiliul comunal din Bucuresci de la 1894 pnil la
1895.

Ciurcu (Nicolae). Miscut in Brasov

la

1820, incetat din viatza la 13 Septembre

1890 in Bucurescl. A intrat in comerci

inca de tin6r, ca functionar la o casa de
banca din Viena. La 1837 eni in Bucuresci ca imputernicit din partea baronului
Sina spre a urmari incasarea unor datoril,
ear la 1842 se stabili chiar in tara spre a
indeplini realisarea acestor creante.
Terminandu'sl misiunea, se ocupa de a-

gricultura si se amested la miscarea revolntionara din 1848, traind in strinse legaturI cu membrii de frunte al acestei mis-

www.dacoromanica.ro

COB

- 55 -

CON

cari. Cand intrara Ruii in tara, se refugia

servatoriului din acel ora. Apol trecu

in Braov.

Conservatoriul din Paris.

La 1856, N. Ciurcu se stabili din no

In Romania, unde 'I perdu tog averea
din causa unor procese relative la mosiile
ce tinea in arenda.
La 1885, a fost expulsat din tara printr'o
decisiune a Consiliului de Minitri de sub

Compositiile sale muzicale sunt : Les

fleurs du Bosphore; Trois .51Celodies, la Lyre
Roumaine, Miqeppa, opera, Tudurel, opera,

preidentia lui J. C. Bratianu, sub inculpare

ca ar agita spiritele in contra Ungurilor i
ar face parte dintr'o societate iridentista.
La 1888, dupa caderea guvernului libe-

din Bucuresci.

ral, s'a reintors in tara.

Studiile primare i gimnasiale le a Facut in

IaI pna in anul 1859, cand parasind coala,
imbratia meseria artelor grafice, ajungnd
patron tipograf de la 1870-1890 in 13uctirescl i Giurgiu.
El a scris 1 publicat : Cdldlqa pentru
studiul tipografic (1876). Gizsrgiul, ziar politic (188o -1883) i Revista Tipografia
Romnd de la 1886 pna la 1894.

Cobklcescu(Grigore).Profesor, publicist, nascut in IaI unde a incetat din viata.

la 21 Maiil 1892.

Inca de la 1852 a fost nuinit profesor

de tiintele naturale la gimnasiul din Ia1,

lipa/ a ocupat catedra de geologie i mineralogie de la Universitatea din Ia1 cu

incepere de la 1866 i Ora la 1892.
Post membru al AcademieI romane, i
membru corespondent al mal multor Aca.demiI din streinatate, G. Cobalcescu a publicat : Manual elementar de geologie, studit
geologice ji paleontologice asupra unor terenurt tertiare din unele pdr.tt ale Romniet

(1883). Despre originea ji ci.cmintele petroluluf in general si particular in Carpott

(1887) etc., etc.

Codrescu (Teodor).Profesor, publicist, nascut in IaI la 1826, incetat din viata

la 1894 Martie 29 in IaL A inceput studiile sale in tara i le-a terminat in Francia.

Intors in IaI a fost numit profesor la liceul central din acel ora cand infiintii in
1854 tipografia Buciumulut romcin i edita
ziarul Zimbrul. A fost prefect al judetului
Ia1 inainte de Unire, dar s'a ocupat in
special cu tipografia i editarea de cartl.
Scrierile sale principale sunt : Uricariul
documente istorice 3 vol. i Dictionarul
romno-jrance.K.

CohenLinaru (Mauriciu).Composi-

tor, profesor de muzica, nascut Th Bucurescl la 26 Noembrie 1852 din parintl

spanioll. Dupi ce'I facu studiile clasice
In liceul /vIatei Bassarab i urma cat-va
timp Conservatoriul din BucurescI, pleca in
1870 la Milano unde studia armonia cu
Lauro Rossi compositorul i directorul Con-

nsula Florilor. Cohen a scris critice muzicale in ziarele Presa i Roma* nul. El este
profesor de canto la Asilul Elena Doamna

Conduratu (Petrescu C.)

Tipograf,

nascut in Roman la to Februarie 1844.

Gonstantinescu (Barbu).

Profesor,

publicist, nascut la 1837, incetat din viata

in Bucurescl la Noembrie 1891. Post director de studiI la Asilul Elena Doamna i
la coala pentru invatatura poporului roman, fost profesor la facultatea de teologie
i la liceul Matel Basarab, fost director al
Scoalei normale. El este fondatorul celei
d'nticoale roinane froebeliane. A publi
cat, Limba i literatura 4.-iganilor (1878)
numeroase cartl didactice, intre cari : Confesiunea ortodoxd a crediutef bisericet catolice
ji apostolice a resdritului. (1872). Abecedarul
romnesc (1874-1879). Istoria anticd ji .fiio-

grafil (1890). Istoria satrd a noulut testament (I890) Carte romneascd de citire (1890).

Noul abecedar romnesc (1891). Carte de

citire (1891).

Conta (Vasile).Profesor, publicist, nascut la Ghintoani in Moldova la 1846, incetat din viata la 1884. A facut studiile
sale- juridice i filosofice la Bruxelles ca

bursier al Statului i intors in tara, a intrat

profesor de drept la Universitatea din 141
in 1873. Deputat in Camera revizionista la
1879, el a facut parte din cabinetul lui
Ion Bratianu ca Ministru al Cultelor i Instr. publice de la 20 Iulie 188o pana la
Curtea de
1881. Apol a fost membru
Casatie. V. Conta a inceput prin a scrie ver-

surl cati dovedeati cuget,rea lui filosofica,

dar principalele lul publicatiuns sunt : Teo

www.dacoromanica.ro

COR

ria ondulajtunit universale, eoria fatalismuluf,

Incercdrf in metafisicd.,.

Scrierile sale sunt traduse in limba francez de D. Rosetti-Tezcanu.

Cornea (Dimitrie). Om politic, nascut in Ia1 la r816, incetat din viat in

Bucarescl la r884. A intrat in administrape
ca pomojnic, i a trecut rnd pe rand registrator, arhivar, translator ef de biuro6

director de minister si in fine Ministru.

Dupl unirea Principatelor, a intrat
primul guvern comuu ca ministru al lucrrilar publice de la 27 'armarle 1862 par-16
la 24. Iunie adela an cand a trecut ia Justitie. La 14 Iunie 1863 detnisieneaz. In
1876 la 4 Aprilie ja portofoliul externelor
ns numaI pentru cate-va zile, pan la 27
Aprilie cand demisioneazA cu intregul cabinet L Em. Florescu.

Cornea (Mihail D.). Avocat, nscut

in '4 la 1838. Dupi ce a urmat i terminat cursurile liceului din oraul s61 na-

tal, s'a dus la Paris unde a obtinut titlul

de doctor in drept. Reintors in rar s'a o-

cupat ct-va titnp de litdratur, colabornd

la revista Convorbirt iiierare, in care a publicat cate-va poesil lince, adunate mal tarziii inteun volum (1869).
La 1871 a scos Revista practia de drept
onuin; apol se stabilete in Bucurescl mide
avut ct-va timp directiUnea ziarulul ebdomadar La Boite a ux le/tres brourii in
limba franceza.
IVL Cornea s'a distins mal ales ca avocat
inaintea instantelor civile.

Cornescu (Constantin).

Magis-trat,

nscut in Bucurescl la I830. A facut stuidiile clasice la liceul Henric al IV din Paris
i apol a unnat duo! ani c-ursurile de la facUltatea de drept.Reintors in tari la 1852, a fost numit
In magistratur procuror de Tribunal i a
inaintat par-ala gradul de Consilier de Curte,
ocupnd aceste functiuni neintrerupt pn

la z Mai 1864, cand a demisionat in urma loviturel de $tat.

Peste curnd e numit tnembru la malta
Curte de Casatie, dar refits acest post.
C. Cornescu a fost ales senator in sesiunile de la 1884 pn la 1888.
Vntor renumit; el a publicat in 187-4
Manualul Vindtoruluf.

COS

Cornescu (loan).

General, niliscut lo

1822 Ianuarie 7 incetat din viatil la Februarie 1890 in Bucurescl. rntrat lit armat
cu gradul de sergent la 1837, a inaintat
sub-locotenent la 1839, maior la 1853, co-

lonel la1858, general comandant al diviziel a 3-a teritorial la 1870. La 1874 s'a
retras din armatA.

Cobuc (Gheorghe). Roet, nAscut in

satul Flordon (Transilvania) la 8 Septembrie 1866. A tAcut clascle primare la Nasaud si a urtnat apoi cursurile Universitittel din Cluj. Atuncl incepe sA i colaboreze la Biblioteca. popular a Tribunef, publicnd numeroase poesil.
La 1883, ea ficsat in Romania unde de
colaborat la partea literar a
unor reviste ziare cotidiane.
El a publicat : Blastent de munid. Legada
populard din giurul Naseuduluf (1885). Pe

asemenea

Pdnuintul Turculut (t885). Fata craiului

(1886) 'Draga mame (1886) Fulger (1887)

Balade ji Mile (1893) Lord (Byron. Maepa

(1896) P. Firgilius
Maro. Opere complecie, premiate de Academia romana (1896) Antologia sanscritd
(1897) Versn, I prod. 1897.
(18961 Fire de tort

Cosmovid (Len). Profesor, nscut

la 1857. Terminnd studiile sale sciintifice
In streintate, a fost numit la 1883 profesor de zoologie i fisiologie analiticil la facultatia de sciinte din Tai.
A publicat: Elemente -de geologie (1883)
Notiunf de botanicd (1887) Noliunf de mineralogie (1887) Introducere in sciinjele naturale (1887) Elemente de morphologie (1893)
Studif morphologire, taxionomice. pspcologice,

etc. (1894).

Costaforu (Gheorghe). Om de stat,

profesor, nscut in Bucuresci la 26 Octombrie 1821, inCetat din viat in Bucurescl la
28 Noetnbrie- 1876. A fcut studille sale
juriclice la Paris i intorcandu-se in tara a
fost nutr.it profesor la facultatea de drept
din

Capital. De la 1871 pn la r873 a

fost decau al acelel facultti. Brbat

de o valoare incontestabil, G. Costotoru
fAcut parte din mal toate leg,islaturele ca
deputat si a fost Ministru de exteme in
cabinetul Lascr Catargiu de la I r Martie

187r pn la 27 Aprilic 1873, apol a fost

agent al trel la Viena.

www.dacoromanica.ro

&zis

citk

57

G. Costaforu a publicat IvIagainul judecdtoresc (1855-1856) Volumul al 2-a in

1862. Studit asuprainstrucliune! publice in
unele din statele cele n,zi Inaintate ale Enropet (1866).

Costescu (Anton). Colonel, nAscut la

1840, elev al coaleI militare la 1851, sublocotenent la 1856.
La 1866, avnd gradul de ciipitan in
artilerie, a fAcut parte din complotul de la
Februarie contra tul Vocl Cuza i a
fost unul din cei trel ofiterI cari, introducAndu-se noaptea in Palat, a prsentat
Domnitorulul spre isalitur declaratia de

de la 1878. apoI eful serviciulut de geniit

din Bucurescl, sef. de stat-major al corputul 3 de armatA, _secretar general al Ministerulul de rAsboi, i acum sub sef de stat
major general al armatel.
La intoarcerea sa din str5iniltate, a intrat
in rAsboiul IndependenteI ca locotenent i
apol comandant al unel companit din Reg.
genii1. A lucrat la fortificatiile de la Calafat, la cele de impresurare ale Plevnel
Vidinulul, la anturile de la Grivita i la
lucrArile de atac ale Opanezulul.
A infiintat Revista A malet, in 188o
i Cercul Publicaliunilor militare, in 1890.
A publicat : Curs de fortificalinne in 5

abdicare.

volume i881-86, care a. fost premiat de

Inaintat maior la 1867 i locot-colonel la

1870, comandant al regimentulul de artilerie din garnizoana Ial la 1877, a murit
in acel ora la 1889.

.fortificarea
; Neutralitatea Rfinidnier
intr'un resboifi viitor. Utilitatea celd(ilor ; Nofi

Costinescu (Emile).Om politic, zia-

Academia romAnA. Constituirea

,s-i

curs de brtificalinne in 3 volunte. Geogralia

militard a (dre!Ide! de apdrare ;

Si in timba francez:
Experiences de coupoles Tucare.sl.

rist, niiscut in Ial la 1844. Inc tiniir a

intrat la Romdnul ca redactor sub C. A.

.fortification permanente actuelle.

Rosetti i a devenit in cur5nd prim-redactor al ziaruluI.

Ales deputat in toate Camerile liberate,
s'a retras din ziaristicA spre a'/ desvolta

cut in Craiova. la 1843. A f5cut toate studiile sale in tarA. Numit la 1864 profesor

La

Crapellianu (Nicolae).Profesor, nAs-

toat5 activitatea in afacerile financiare. Astfel a fost director al BAncel nationale, membru in Consili de administratie la SJcie-

de matematice la Ploeti el functioneazA in

tatea de Asigurare Nationala, la Societatea

Unirea, Patria, la Societatea pentru .industria Petroteulul
In- Sinaia, Emile Costinescu a stahilit o

A fost membru in Consiliul general al

instructiund publice de la 188o- i886, i
membru in Consilii'l comunal al oraului
Ploeti ales in 1888 i 1894.

fabrica de cherestea.

aceastA calitate 1 pan

astAzI

fiind i

di-

rector al liceulul din acel ora.

Scrierile sale : Aritmetica, Geometria, a-

La 1897 a luat directiunea general

Mime! generale romdne, la infiintarea el.

Cpitan, nAscut la
Cracalia (Leon).
6 Iunie 1838, mort la 30 August 1877.

probate de Ministerul Instr publice.

Creang6. (Ion). Nuvelist, niscut la

Martie 1837 in satut Humuletii, jiidetul
Neamtului, mort la 31 Decembrie 1889 in

Intrat in armat ca soldat la 1855, capAta

gradul de sub-locotenent la 1863 1 acel
de apitan la 1871. Comandant al une com-

Iast.

panil din Regimentul io dorobantl, el moare

pe cAmpul de lupt5 la 30 August 1877, la
atacul reduteI Grivita.

re(' din coli pAnA la 1853 cAnd a intrat in

seminarul de la Socola( IaI) de unde a eit

Crainicianu (Grigore). Colonel din

geni,'n5scut in Bucuresci la 1852. Elev in
liceut St. Saya, etev al coalei militare la 1869
a eit sub-locotenent la 1873, 'apoi a absolvit
coala de apticatie de artilerie i geniu din
Bruxelles la 1878. Inaintat colonel la 1893, e
profesor de fortificatie la scoalele militare

A inceput prin a invAta carte bisericeascA

in satul unde se miscuse, dar a fugit mela 1859 i apoi a devenit diacon. Mal tarzi el infra in coala normalii Vasile Lupu
i apol e numit institutor de clasa I-a.
La 1871 Creangil arunc5 potcapul
devine mirean.
Colaborator al ziarulut Convorbiri Lite-

rare, membru al Socieatel Junintea, Ion

CreangA a publicat o sum5 de nuvele
povetI populare intre carl : Soliera Cu tret
4 bis

www.dacoromanica.ro

CRE

nurori, Capra cu tref

Prepel-

eacPun pita cu dof bantPoeif populare.

Faia babe! ci fata
Moi Nichifor coicarul
nto,snecTululPovestea porculut. Povestea

Stan Paiitullvan Turbincaloan

Tovestea lut Harap alb.

Scrierile sale adunate, a fost publicate
in Biblioteca pentru tog, editura Carol Muller.

Cretzeanu (Gheorghe). Jurisconsult,

poet, nascut in Bucuresci la 1829, incetat
din viata la Bucurescl in 1887. Elev al colegiului Sfantu

Saya, tl termina studiile

sale in drept la Paris unde intemea cu

tinerl romanl ziarul Junimea Romand,
menit a propaga idea unirei, dupa ce scrise
deja la alte ziare tiparite tot in Paris cu
tilul Romania
mana.

viitoare

Cteti

58

Republica ro-

Intors in tara la 1853, G. Cretzeanu intra in magistratura ca procuror de Tribunal, apol substitut la malta Curte iar
1857 jurisconsult al Statului. La 1859 este
numit director al Ministerului Justitiei,
peste putin Ministril ad-interim la acelas
departament. La 186 e numit inembru la
malta Curte, dupa acea procuror la Casatie,
In urnia Ministril al Cultelor i Instructiunei
publice la 1862 timp de o luna si apoi ear
membru la Casatie pana la sfarsitul vietel
sale. Scrierile sale sunt : Melodif intime (185))

El a colaborat la Revista Carpaliloi , Revista roinn i la ziarul Patria din 1854,

care dupa cate-va luni fu oprit de censura.

Cretzeanu (Victor).- General de bri-

la Telis, unde divisia de cavalerie C:reteanu si brigada de infanterie Cantili lupa

alaturi de garda imperial ruseasca sub generalul Gurko in sangeroasa batalie din 12
si

Octombrie ; insfarsit, la 7 Noembrie, la Rahoya, unde cavaleria i infanteria puse sub

ordinile directe ale lui Cretzeanu, ia o parte
decisiva l acea victorie speciala a ostirei
romanestl.
Dupa incetarea resbelulul, M. S. Regele a
desemnat pe colonelul Cretzeanu ca adjutant

al s, lar mal tarzi numindu'l general, l'a

facut seful casel sale militare.
Numit apoi inspector general al cavaleriei,
a ocupat acest post pana la 1891 cand a
demisicmat din armatii.

Cretzescu (Alexandru).Jurisconsult,
om politic, nascut la 1825, incetat din viata
la valea Calugareasca la 28 Iulie 1885.
Fost custode la Biblioteca nationala, apoi
advocat manastiresc, profesor de istorie la
Sfantu Saya, revisor general al scoalelor,
procuror, membru de sedinta i presedinte
la Malta Curte de Casatie.
In cabinetul Ion Ghica, a fost Nlinistru

al Cultelor de la 14 lunie 1869 phit la 12

Decembrie, acelas an.

Crutzescu (Constantin).Gencral de

divisie, nascut la 13 Septernbre 1838, incetat din viata in Bucurescl la 1897. A intrat elev in scoala militara la 1857, si a
fost inaintat sub-locotenent la 1859, apol
ofiter superior la 1867, si colonel la 1877.
In timpul resbelului Ineedendentei din
1877-78 a comandat brigada I-a divizia I-a

gada nascut in Bucuresci la 1832, incetat

din viati la 1897 Aprilie in Bucuresci. Angajat voluntar la vrsta de 19 ani in calitate de cadet, a facut la I86o cursurile scoalel de cavalerie de la Saumur (Francia) si

care a luat parte la luptele de la Smardan

Vidin. La 1887, C. Crutzescu a fost inaintat general de brigada si la 1893 comandant al divisiei 2-a din Craiova.

colonel in 1878 cand, isbucnind resbelul Independentet, i s'a incredintat comandamentu

diviziei independenta de cavalerie.

Cuciureanu (Gheorghe).Medic, nascut la 1824 in Dorohoik incetat din viga

In Iasi la 1886 Ianuarie. S'a stabilit in Iasl

intors in tara a inaintat pana la gradul de

De atund,

si

in tot timpul campaniei,

pana la terminerea el prin luarea Vidinulul,

colonelul Creleanu conduce trupa incredintata lui cu isbanda i Cu chiste : la Mahaleta, unde calaretil romani pun pe fuga calarimea turceasca i '1 cuceresc un steag,
la Semeret-Trestenik, unde calrasil nostri,

impreuna Cu brigada de cazad Tutolmin,

ataca o coloana de 8000 de turcl i prind
doua convoiuri ; la Dolny si Gorny-Dubnik

pe la 1837, a fost protomedie al Moldovei,

apol medic primar si epitrop al Casei sfantu
Spiridon din Iasi, i Ministru de culte
Instr. publica -al Moldovei inainte de unire.
A fost membru al Academiei romane.

Cuciureanu (Mihail).

Publicist,

cut la 5 Noembrie 1819 in Botosani, incetat din viata la 5 Mal 1844 in Falticeni. A
facut studiile in Pestha i Cernauti si a

www.dacoromanica.ro

- 59 -

CUC

tost ina trzifi asesor la Tribunalul Neamtu.

A publicat 'Poetice cercdri (1839).

Cucu (St. Nicolau). Inginer, rascut

in Bucurescl la 1857.
fOcut studiile
liceale la Matel Basarab, iar pe cele speciale
la coala de Podurl i Sosele din Bucuresci.
Cariera de inginer i-a fAcut'o la Primiria Capitalel unde se ridici treptat penA la
gradul de inginer-ef, director al LucrOrilor
Oraulul. La 1887 trece ca Director la Societatea romini de Constructil, i la 1893
revine in capul serviciuluI tecnic al PrimAriel, unde 'I regAsim i astAzi.
A tipArit : Cdile ferate de inicies local
(1876) Statiunele meleorologice papilla re (1876)
Asupra canalisatiunefol asului Tucttresc! 188 o

Petrolnl derivatele i nplicatinnele lut (1881

Ilittninarea prin ga a orafultd Craiova (1884)
Alimentaren cu apd a orasulut Bucuresc0 893)
Nod sislein pela/ u alimentare(' w aselor Cu
apd (1894). Alimeniarea cu a pd a ()ramita
Rd mnicu-Sdrat (1894) Sistematiunea orasului
Turnu-Severin (1894). Alimentaren cu apd

oawtlur Constanta (1895).

Cugler-Poni (Matilda). Poet5, niscut la Ia1 in 1853 'din 061111 germanI.

Cunosand foarte bine mal multe limbl
streine, a arAtat incO de timpuri vocapunea sa poetic5, prin poesil pubEcate in
Convorbirt Literare pe la t866. De atuncl
i penA astzi a scris numeroase poesil adunate i publicate la IaI inteun volum (1874).

Culiano (Nicolae).

Niscut la 1834,

profesor de geociezie i astronomie la facultatea de sciinte din 14 de la 5 Iunie

1863, rector al Universitktel-din acel
A publicat : Raporturt despre starea scoalelor

pub/ice din Ia1 (1867-1868). Lectiunf de

calcul diferential si integral (1870-1877).
Curs elementar de trigonometrie plana ri sfericd (i 886). Curs elementar de algebrd (1890).
Curs de cosmografie (1895).
al

Cuza (Alexandru loan Liii).llotun

Roinhiel, ascut in Galatz la 1820

Nlartie zo, incetat din viatO la 5 Mal 1873

Iii oraul Heidelberg (Germania), inmormintat la mo.,ia sa Ruginoasa. Intrat in otire din
tinerete, demision peste cit-va timp i pledi

la Paris unde 'I urm5 studiile de la 1837

pena la 1840. Reintors in tark se cAsAtori
la 1844 cu Domnioara Elena Rosetti, sora

CUZ

D-lui Th. Rosetti, fostul preedinte de Con

siliu, apol intri in magistraturi i peste
scurt timp fuse numit in 185o, prefect al
judetulul Covurtuiti.
Sub dirnAcamia luf Vogoridis (1857)
reintr5 in armatk ajunse dupO cate-va lunI
la gradul de colonel i atuncl fu numit earii1 prefect la Galatzl, dar 4/ dete in curind demisiunea motivatii pe faptele antinationale i anti unioriste ale CiiimAdmiel.
In timpul locotenentel donmet1 a lui V.
Sturdza i A. Panu, Cuza e numit Ministru
de resbel al Moldovel i este ales al GalatzuluI in Camera electivA a Moldovel chematO si aleaga un Donin dime() casA domnitoare streini. In ziva primel adunArl, la 5
Ianuarie 1859, in lipsa uuul candidat la
domnie, dintr'o casO domnitoare streink
Cuza este ales domn al Moldovei, ear la

24 Ianuarie acela an, Domn al Munteniel,

i ast-fel el devine Dona) al Rominiel,
aprobAndu-se de ciitre Conferinta de la Paris,
unirea Principatelor.

Din nenorocire, primii ani al Domniel se

succed5 in sbucium5rI interne produse de
putinul caz ce fOcea Suveranul de prerogativele Corpurilor legiuitoare, ear schimbirile
ministerialc necurmate, nu ficeati de cit sO
slibeascA din ce in ce mal mult situatiunea
sa. La 186o, se contopise ambele Ministere, cel din Moldova cu cel din Muntenia,
dar acest guvern de fusiune se termina prin
inoartea tragici a lul Barbu Catargiu, eful
partidului convervator, preedintele Consiliului, asasinat sub poarta Mitropoliel la

8 lunie 1862, cind eea de la Camer5.

Cuza face atuncl apel la un guvern N.
Kretzulescu i rend pe rend cauti sIt uzeze
toate partidele politice, nAdAjduind cO va
sfiri prin a fi singur stipinul situatiel
pentru tot-d'a-una. Budgetel nu se mal
votai'l de CamerO, ci se decretal prin
ordonantit princiark cetAtenil refuzail plata

impositclor in asemenea conditiunl (1863),

administratia era pe mana une) camarile,

libertatea omulul nu se mal respecta.
In atare situatiune, Cuza t'Ocia apel la
Mihail KogOlniceanu, care lu puterea
1864, figOduind prin programul seti cIt va
satisface ccrintele parlamentulul. In interval
de cite-va luni, se votar atunci legile
pentru secularisarea averilor mArhistiretl,
pentru infiintarea unul Consiliu de Stat,

une CurtI de Compturl, pentru organisa

rea justitiel, reforma codulul Penal. Se proc-

www.dacoromanica.ro

cuz

6o --

lana desfiitnarea pedepsel cu moarte, libertatea

presei, inviolabilitatea persoanei

si

domiciliulul, etc. etc.

La mai multe din aceste legi, precum la
aceea relativii la organisarca guardel nationalk
alegerea primarilor, Cuza refuzii
sanctiunea sa, amAnlind'o din zi in zi. Camera din parte'l anana asemenea discutiunea legcl rurale din causA d multi proprietarl nu se putead intelege asupra cantitktei
de pAmnt ce urma s se dea tranilor,
nnil cernd 5 pogoane, altil propuind 2
i

si junatate.
Aceastli

allanare fu o armA in mana

Guvernului si in urma unul vot de blam

dat Ministerului Kogiilniceanu, parlamentul
fu disolvat i deputatil fura expulsati cu
puterea armata din Camer (2 Maiii 1864).

La 4 Mal 1864 se promulgii o nota

lege electoralA stabilind sufragiul universal

cu don categoril, i noul statut fu ratificat
prin plebiscitul de la ro si r4 Madi 1864,

care dete lui Cuza 713,000 glasuri contra

57,000.

Aceasei lovituril dc stat nari nemultumirele, mal ales di toate concesiunile, toa.te
furniturele se dedeaii prin simple decrete.
Financele Statului ajunsese de asemenea in

cea mal tristl stare, ear amicii personall

ai Domnului se inavuteati in paguba Statulur,Ultimul Minister N. Krctzulescu, format in afarii de majoritatca parlamentark
fu semnalul explosiunei nemultumirel generale.

Sub conducerea fruntasilor partialui liberal, isbacni miscarea revolutionarA de la I r

Februarie 1866, in care eral amestecati

ditl-va militari, miscare de altminterea cam
neasteptatA de vreme ce cu do0 luni inainte, prin discursul Tronulul de la Ianuarie
1866, principele Cuza indicase deja intentiunea sa de a abdica spre a se putea realisa dorinta Romanilor : alegerea unul Domn
strein.

In noaptea de ir Februarie 1866, pe la

3 ore si juinftate, Batalionul de viniitori
sub comanda maiorului G. Lecca esea din
cazarna si se aseza hng aripa din dos a
palatului, ear o trAsura avnd pe caprit
drept vizitih pe un negustor ChiritzA Tudor,
astepta la intrarea gr5clinet Schlater semnalul spre a inainta.
Dintre conspiratorl intrarii in palat fiirA
nici o impotri vire, maiorul G. Lecca chula
11 ra toeinal incredintat paza Domnitoru-

CUZ

lui, CApitanil Pilat, Costiescu i Lipoianu.

Usile camerel de culcare a Domnitorulul
se deschiserA i dpitanul Costiescu presint4
lui Cuza spre semnare actul de abdicare pe
dind dpitanul Lipoianu Ii intindea un condei ear cApitanul Pilat pledind spinarea, o

oferea spre a servi drept mas.

Domnitorul semra, se imbrkii i pArAsi
palatul insotit de conspiratori, filr sA fad
cea mal mid resistent.
In noaptea aceea se si institui o Locotenentii DomneascA compusii din generalul

Nicolae Golescu, Lasdr Catargiu si Colonelul Nicolae Haralambc ; apoi se forma

un guvern compus din fruntasil tuturor

partidelor politice.
Peste dte-va zile Principele Cuza pArasea

tara si se stabilea in striiiratate.

Mal tArzi, dula alegerea Principelui
Carol
atunci cAnd inimicitia dintrc
Francia si Germania incepuse a se accentua,
ear intrigile politice in interiorul tare' se
deslAntuirii earAsi, imperiul francez ispiti pe

principele Cuza spre a sti dad in mod

eventual, ar mal fi dispus sa primeascii earitsi tronul Romaniel ; dar principele refuzil
categoric.

La 1870 Ianuarie, ales deputat de dtre

colegiul al 4-lea de

Mehedinti,

mandatul ce i se oferea.
Unirca Principatelor, secularisarea averilor naiastiresti, improprietkirea tAranilor,
a fost in viata Principelui Cuza pagine
prea trlucite, pentru a fi intunecate cu
desAvrsire prin cele-l'alte gresell si

cate ale Doinniel de la 1859 la 1866.

a-

Cuza (Alexandru). Fi adoptativ al"

Domnitorului Alexandru Ion Cuza, incetat

din viatA la I890 in orasul Madrid, ingropat la proprietatea pArinteascii Ruginoasa.

Cuza (Alexandru C.) Poet satiric,

cut in In' la 1857. A colaborat la Contimpornnul i Convorbirt literare. A publicat:
Epig rame, Monologurt.

Cuza (Dimitrie).Fih adoptativ al Dom-.

nitorului Alexandru Ion Cuza, incetat din
viat la 1889, ingropat la proprietatea 0rinteascil Ruginoasa.

Doamia a Romniei,
Cuza (Elena).
nascuti la Jai in 1825, sora d-lui Tb. Rosetti fostul presedinte de Consili si actual

www.dacoromanica.ro

DAB

- 61 -

Director al BAncei Agricole. In anul 1844

s'a cstorit cu Alexandru Ioal Cuza, fostul Domn al Romaniel pe atuncl magistrat
la Galatzi.
Doamna Elena i atrsese in timpul Domniel, dragostea tuturor prin virtutile sale caznice i nemrginital iubire pentru cei desmosteniri de soart.
Cu un prim fond dat de Altera Sa i apoi
mrit de o suscripriune publick a pus temelia orfelinatului de la Cotroceni carel'
poart numele Asilul Elena Doannta, sicare

Dabija (Nicolae). General, nscut la

15 August 1837 in Hui (Flciu), mort la

Decembrie 1884 in Paris. A fcut scoala

de la Metz (Francia) de unde a

esit in 186o cu gradul de sub-locotenent
de artilerie in armata romnii. La 1868, a
fost inAlrat maior, la 1874 colonel si la
ino general.
militar

In timpul resbelului Independenrel (187778) el comanda divisia 3-a de artilerie, inaintea

Fiind.colonel, Dabija a ocupat in mal multe

rnduri demnitatea de Ministru, si anume

de la 8 Ianuarie 1879 in cabinetul Ion Brtianu All la j Iunie acelas an Ministru
de resbel, apoi, de la 14 Octombrie 188o
pan la i Augbst 1884 Ministru al lucrrilor publice
Unil cronicari contimpuranl, pretind c
Colonelul Dabija ar fi fost la 1871 candidatul opoziriei antidinastice la Tronul Romniei, calad a isbucnit miscarea revolurionar din Ploestl.
Publicist, ziarist,
Dame (Frderic).
iiiiscut la 18'49 in Comuna Tonnerre (Francia). A fitcut studiile sale in Paris la liceul
Saint Louis si facultatea de drept. Dup
ce a colaborat acolo la. ziarele Gaulois, La
Coche, le Corsaire, veni in Bucuresci la
1872 ca redactor la ziarul Journal de Bu-

DAN

a avut de scop cresterea i educariunea fe:

telor mime sitrace.
Crud lovit prin moartea priticipilor Dimitrie i Alexandru Cuza, fil adoptativi ai

A. A. L. L Doamna Cuza a intrat in 1890

ca infirmier la spitalul Caritatea din Iasi,

dind acolo ingrijirile sale celor bolnav).
Acum, Doamna Elena in vrst inaintat,
s'a stabilit la Peatra Neitmtzu.
Numele acestei blAnde i sfinte Doamne
e binecuvntat de tori Romana carl a cunoscueo.

La 1876, Dame e numit profesor pentru

limba si literatura francez la liceul Sfintu
Saya ; la 1877 colaboreaz la ziarul Romdnul iar in 1883 e numit prim redactor al gazeI l'Indpendance Routnaige, loc pe care'l
ocup pan la 1887, cnd fondeaz la Librt romaine.
In 1890 prseste ziaristica spre a se ocupa de profesorat. Rind pe rind e sef al
serviciului statistic la Ministerul instrucriunel publice in 1892, apol sub-director al
invrmntului primar si insfiirsit inspector
pn la Octombrie 1895 ciind a demisionat.
Dam a publicat la Neutralit de la Ronmanie (1876) Histoire de la tolerance i
Histoire critique de Hasdett (traducere) Les
Ronmains du sud in colaborare cu Densusianu,

Crima din strada Polond ronian. Annuaire

de la Rountanie (1873) prima publicariune
In acest geni ; apoi pentru teatru Visul
Dochier (poema dramaticii) Hatmauttl Drd-

gan, in colaborare cu I. Malla, (Venir nqtrl in colaborare cu D. C. 011anesco.

El a fondat ui 188o anpoiul revisa care
s'a tiprit pn la 1882. Ultima sa lucrare
este Dictionarul Rontan-France.z.

Dan (Badea).Maior de pompieri, nscut in Bucurescl la 1828, a intrat in ostire

ca soldat la pompieri in 1845 cand s'a
creat conipania de pompierl care inlocueaii

carest. Apol In 1873 folia cu C. Polysu la

Roulnanie si l'Europe Orientale care se tiprea in Paris. Acest din urmA ziar devine

pe tulumbacril din vechime. Inaintat sergent

mal Vara ebdomadar in colaborare cu Cyru

Oeconomu,

1848). La 1855 a fost inaintat sub-locotenent apoi cpitan la r860 ;i major la 1868

la 1847, ia parte cu acest grad la lupta cu

Turca din Dealu Spirea (r3 Septembrie

www.dacoromanica.ro

DAN

DAT

62

cAnd a luat comanda Batalionulul de poinpierl din Bucurescl.

Maiorul Badea Dan, unul din organizatoril vestitilor pompierl de odinioarii, a

Darclde. Pseudonim artistic al primadonel Hariclia Haricly. NAscuti in Bucure.cI la r86o, a urmat studiile clasice inteun
institut din Viena i apol mai tArzi a luat lectiuni de canto cu cei maI vestiti profesorl din

mas in capul Batalionultd pAnA cAnd s'a dat

acestul corp o nouA organizatiune prin con-

Paris. A debutat ca prima-donA la opera

topirea lui cu regimentelc de artilerie. Atunci a trecut la pensie i urma lul s'a

din Paris in opera Romeo i fulietia. Reputatiunea el este astAzi universalA i in decurs de

perdut.

vre o zece anl a cules lautli pe toate scenele

din Milan, Paris, Petersburg, Viena, etc.
Din cAnd in cAnd, a dat cAte-va representatiuni pe scena Teatrului National din Bu-

Dan (Dimitrie). Publicist, data nascerei

i arnAnunte biografice lipsesc.A publicat : Popoarele Bitcovinei (1891-1892)Biserica,prosatul ;ocuitorit din Lujenit
prietard
(1893) Die Verfolgung der Armenier in der
.5Coldart in labre 1851 (1894). 'Din toponimia .ronuineascd (1896).

Da.nescu (Alexandru).
Sub-locotenent, ascut in Bucuresci la 1844 Ianuarie
In 5. A intrat in otire ca soldat la 1864
i a cApAtat la 1871 gradul de sub-locotenent.

In timpul resbelului Independentei face

parte din regimentul r Dorobantl i moare
pe cAmpul de luptA in fata Rahovei la 7
Noembrie 1877.

curesci.

ProDatculescu (Constantin C).

prietar-cultivator, orticultor, nAscut in RAmnicu-SArat la 26 fumare 1857. A fAcut stu-

diile sale in Bucuresci i Paris, ocupAnduse mal ales cu orticultura.

E cunoscut In arA prin admirabila sa
fermA agricold de la proprietatea sa SloboziaGalbenu i prin revista sa agricolA scientificA Ga-zeta Vteanulut, intemeiatA de la 1883.

Datculescu a representat in Camera de

la 1888 i in acea de la 1895, colegiul al
3-a de RAmnicu-SArat.

ArtistA dramaticA,

Davila (Ana). Sotia doctorului Carol

nAscutit in Bucuresci la 185o, incetat5 din

viatt In Becuresci :a 1893. A fAcut studiile
sale la Conservator i a intrat in Teatrul
National ca societarA la 1877.
A tinut rolurile principale in Scri.soarea
perdutti, Voevodul Tziganilor, Sludentul ceretor,Hatmanul Baltag, M-,,,e Angot,
Pa.za Bund, etc, etc.
Inainte de a veni in Bucurescl. debutase

Davila, nAscutit in Bucurescl la 1830, incetatA din viatA in Bucuresci la 1873. A

Danescu (Ana).

condus ani indelungati Asilul Orfanelor de

la Cotroceal Elena Doamna i a lAsat un
mune neperitor prin pArintetele ingrijirl cc

a dat copilclor orfane din acest institut de

bine facere.

Ana Davila a avut un strit tragic.

la lai in 1873, 1 jucasc lu trupa de ope-

AsistAnd la experientele chimice i fizicc

ce fAcea doctorul Davila la laboratorul Spi-

retA a impresariultd Aslan.

talulul Coltzea, a cerut o preparatiune de

Danielopulo (Gheorghe).

Avocat,

profesor, nAscut in Bucuresci la 1837. A

fAcut studiile liceale in tarA i a terminat

facultatea de drept din Paris, de unde s'a

intors cu titlul de doctor in drept.
A inbrAtiat de la inceput caricra de avocat i a fost numit in acela timp profesor de drept roman la Facultatea de drept
din Bucurescl (1865), unde predA cursurilc
sale pAnA in prescnt.
La 1897 fost ales decan al Baroului
Capitalel.
A publicat: Fragmente juridice 2 vol. (18951897), a luat directumea Gil:zeta Avocatilor
la 1897.

chi ninA pentru a tAea un acces de frigurl

de care suferea. Din croare, d-rul 13criiad,
i-a dat o solutiune cu strichninA ; peste zece
minute, nenorocita femee a cAzut moartA.

Davila (Carol). -Medic, n-Ascut in 1828

la Parma (Italia) dintr'o familie francezA, incetat din viatit la 26 August 1884. A fA-

cut studiile sale in Francia i la 1849 fiind

preparator de chimie in laboratorul facultAteI de medicinA la Angers, compuse o lit. oare anticolericA foarte camoscutA astAil la
nol sub dentimirea de pivailurde
Davila.
La 1852, dupA ce trecu inaintea

tAteI din Paris teza sa ca doctor, Tu trimis

In Bucurescl de cAtre guvernul francez dupA

www.dacoromanica.ro

DEL

DEM

63

cererea Principelui Stirbey, spre a organisa

un corp medical in Ronania, Nicl data,
alegerea nu a fost mal feri,citii, cci imediat ce

Dav-ila este numit medic ef al annatel, el

se pune pe lucro, infiinteaza o coalit de

litic nascut la 1809, incetat din viata la

1890 Iulie 24. A fost ministru de externe
al Munteniel in timpul sesiunel divanulul
ad-hoc.

medicina sub a sa directiune, infiinteaza gradina botanica de la Cotrocenl i coala de

fannacie. Ear peste un an infiinteaA coala
veterinara i societatea medicala. Scoalele
sub directiunea sa, iati o aa mare desvoltare, in cat guvernul francez recunoate
peste un an equivalenta coalelor romane
de medicina i farmacie cu acele franceze.
La 186o Davila reuete sa in.fiinteze asilw de la Cotrocenl co malta protectiune
a Doamnel Elena Cuza : apol impreunii cu
doctoro! Lebiez, pune ternelia museului de
anatotnie i impreuna cu dr. Bernad-Lendway infiinteaza pe cel de chimie.
Isbucnind resbelul franco-german (1870)

Demetrescu (Traian).
Poet nascut
in Craiova la 5 Decembre r866, incetat din
viata in Craiova la Aprilie 1896.
Fara sa termine studiile sale simtind o
mare atractiune pentru literarunl, a colaborat la diferite ziare i reviste, intre carl

Davila merge sa 'l pue cultura i pricipe-

Cum inbint (1896) Aquarele (1896).

Revista iterar, Revista

Olteniet, Revista

Noud, Economistul, Adevrul precum i la

cate-va ziare politice.
Scrierile lui sunt : Anturgul poesil (1887-

i888). Evolutia in literaturd (1889) Cartea une! inimit (1890) Sdraci( (1890) Profile literare (189 1) Intim (1892) Sensitive
(1894) Jubila (1895) Priveli,stt din viald
(1896) Nuvele Post/time (1896) Simple (1896)

rea in serviciul ambulanteY franceze, precum

mal trziti la 1877 se distinge pe ca'mpiile

bulgare in timpul resbelulul Independentel
conduand co mult zel i inteligenta ambolantcle noastre.

Delavrancea (Barbu Sta.).

Ziarist

om de litere, nascut In Bucurescl la 5 Aptilic 1858. A facut studille sale in tara

le a terminat la Paris, unde s'a ocupat
in special cu istoria i literatura. A colaborat cat-va timp la ziarele Roma' nia
Epoca i apol a intrat la 1888 in partidul
liberal national ca redactor al ziarulul

inta Nationald pana la 1876.

Ales deputat al oraului Ploeti la 1892
a fost reales in 1895, tot de acest colegi.
Colaborator la mal multe reviste literare,
Delavrancea a publicat i mal multe nuvele
precum : Sultdnica,
etc.

Trubadurul, `134rasitii

La 1897 a trecut la ziarul Drapelul.

Demetriade (Mircea). Publicist, au-

tor dramatic, nascut la 2 Septembre 1861

la Ocnele Mari (Ramnicu-Valcea). A urmat numal cinci clase liceale i apol a intrat la Conservatorul de Declamatiune. Colaborator la mal multe ziare politice i literare el a scris : Fabule, Versuri (188o1889) Fdt Frumos (1884). ear pentru tcatru : Renegatul melopee in 3 acte versurI,
Un amic comedie in 2 acte, versurl In noaptea nuntet un act versurl, Visul hit Ali poema feerie 7 tablourl versurl.

Demetriescu (Anghel).Profesor, pu-

blicist, nascut la 1847 Octombrie 5. A facut studiile in tara i strainatate, absolvind

facultatea de litere din Bucuresd- i Berlin.

Intors in tara, a fost numit la 1869 profesor de istorie la liceul Lazar unde precia
cursurile sale 011a in present. Inainte de
a pleca in strainatate, fusese deja profesor
de istorie i geografie la Sfantu Saya inca
din 1869. La 1888 a luat directiunea coalei particulare Sfantu Gheorghe din BucurescI. Demetriescu s'a distins ca publicist
prin articolele sale literare publicate in diferite ziare i reviste. Scrieri : Elemente de

Poet nascut
Deleanu (Budat Ion).
intr'un sat din Transylvanja la 1770, mort
la 183o. A facut studiile sale primare i
univcrsitare de la Lemberg urde a ocupat
apoi o functiune In magistratura. A scris
diferite caql didactice ne publicate inca i
o poema eroi-comica tiprit dupa moartea
sa sub titlul: Tiganiada satt Tabdra Ti-

geografie, Dim. Bolintitteanu, biografie; Discursurile hit `Barbu Catargiu insolite de o

nota biografica (1886) Lord ACacaulaydis-

ganilor.

cursun traduse din limbe engleza (1895).

Demetrescu (Alexandru).

Om po-

Demosthen (Alexandru).Medic mi-

www.dacoromanica.ro

DEN

64

litar nascut in Braila la 8 Noembre 1845.

A facut studiile sale la coala de medicina
din BucurescI i le a cornplectat la Montpellier. la r88 r a fost numit profesor de fisiologie la facultatea de medicina din Bucu-

rescl. La r883 e numit prim chirurg

al

spitalului militar central i apol profesor de

medicina operatrie i anatomie topografica

la facultatea de medicina, post pe care-1

ocupa de la 188r.
D-rul Demosthen a publicat : Curs de
Tratamentul hirurgical al peritonitet purulente, (1889) Resultatele imediate

D'A

Deparatzeanu (Alexandru).

Poet
1835 la Deparati (Teleorman)
incetat din viata la 1865. A facut studiile
nascut la

sale in tara i in strainatate.

Dupa ce funciona cat va timp ca subprefect, a fost ales deputat sub domnia lui
Voda-Cuza i apoi se retrase la tara la proprietatea sa.

El a publicat Dorurt ji amoruri (t861).

retiparit in 1896 de editorul Mallen Grigore Vodd, Doninul Moldovei (1864).

Diaconovich (Corneliu).

Publicist,

ci intdqiate ale interveutiunet hirurgicale in

tuberculoasele locale (1889) Antisepsia pe
ccimpul de luya, (1890) Studid experimental asupra efectelor glontulut cuirat al puta
Mannlicher (1893) Herniile in armatd (1894)
Tratamentul hirurgical al pleuresiet expidat;ve (1894).

nascut in Boca--montana (Banat) la 18 Februarie 1859. A facut studiile sale juridice

la facultatea din Budapest. Activitatea sa ca
publicist incepe de la r875, cand apara
causa romana in ziarele germane i maghiare ale Austo-Ungariei.
La 1884, e redactor ef al ziaruluI Viitoral din Budapesta, 4ar la 1885 parasete

Densulianu (Aron).Profesor univer-

aceasta foae i infiinteaza revista Romiinische

sitar pentt'u literatura latina i istoria ei,

Ja facultatea de litere din Ia1, numit in acest post de la 25 Octombrie 1883, i profesor de limba germana la coala normala
superioara din 14.
S'a nascut la DensuI (Transilvania). A
publicat : Sci ne cunoultem (1879). Negriada

epopee nationala (1879). Aventurt literare

(1881). Artd politicd a lut Oratiu (1882).
Din vocalismul latin ji romdn (1882). Istoria
ji literaturet ronuine (1885) Cercetdrt literare (1887). Val ea vieq-et (1892).
Hore ()lente (1892).

Densusianu (Nicolae).Avocat i publicist, nascut la Densu1 (Transilvania) la

1846. A facut studiile la Hermandstadt i

s'a stabilit in 1877 la BucurescI, desfilurand toata activitatea sa in cercetarea studiilor istorice. Din cand in cand a facut numeroase calatoril prin Italia, Sicilia, Croa-

tia, studiind documente relative la Istoria

Romanilor din Transylvania.
A public.at : Romdiiit de la apus (1877)
Cercetcirt istorice in arhivele Ungariet si Transylvaniet(i 88 o).Revoliktittnea iniHoria (1884)
Note critice asupra scrieret
Xenopol :
Teoria lut Roesler (1885). Monumente pentru

istorta ttrret Fdgdraplut (1885).

N. .Densuianu ocupa in present modesta
functiune de bibliotecar al StatuluI major al
armatel.

Revue care s a tiparit zece anl in Viena. In

acela timp e numit secretar al bancel Al-

bina din Sibiu, post pe care'l ocupa pana

la 1894 cand parasete aceasta functinne i
infiinteaed ziarul Dreptatea din Timmioara.

La 1895 este ales prim secretar al Asociatiuni Transilvania i director al revistei

Transilvania.
Scrieri : Rontiinische-Revite (1885-1894)
To vol. Gheorghe Baritiu (studiu biografic
1892). Despre apdrarea indrephilitd (1894).
lo ala/ (189 I) Zfir romiinische-magyarischen
Streit frage (1892), Enciclopedia ronuind in
curs de publicatiune (1896) din insarcinarea asociatiunel Transilvane.

Diaconovici (Loga Constantin).

Profesor, publicist nascut in Caransebe

(Transilvania) la 1770, incetat din viata la

12 Noembrie 185o. A inceput studiile sale
in Logo i le-a terminat in Pesta ; apol
dupa ce a ocupat cat-va timp functiunl
publice, a inbratiat cariera didactica fiind
numit in 1830 director al coalelor nationale
din Banat.
El a tiparit : Ortografia (1818) Gramatica
ronuind (1822). Versurt(1821). Viaja Domnula Nostru Isus Christos (1831). Te/ca/ala
Evangheliilor (1835). Octoich Tip kan (1836)
Epistolarid ronuinesc (184 1).

Dimancea (Nicolae)

www.dacoromanica.ro

Barbat politic

DIM

nascut la 1./118 in oraelul Cernetl judetul

Mehedinti.

A intrat in luptele politice in 1858, i

a luat parte ca agitator la evenimentele principale politice, precum la alegerea Domnitorului Cuza in Muntenia, la micarea revolutionara din Arge in 1864, la revolutia
din 1866 pentru detronarea lui Voda Cuza,
la alta resvratire antidastica din 1871 cand a
fost dat in judecata i achitat de catre juratl.
A facut parte din Camera deputatilor ca
representant al judetului Arge de la 187o

pana la 1888, i a fost reales la 1895.

Dimitrescu Iaffl (Constantin).Profesor, nascut in Ia1 la 1849. A facut studiile sale primare i liceale in Ia1 ear cele
universitare in Germania. Intors in tara, a
intrat in profesorat i la 1878 a fost numit definitiv profesor de istoria filosofiei i
moral% la facultatea de litere din Bucuresci.
Maestru de conferinte la coala normala
superioara din Bucuresci, director al Bibliotecel StatuluI din Bucurescl, C. Dimitrescu-

Ia1 a colaborat la numeroase reviste literare i ziare politice.

La 1890 a avut cati-va ani directiunea
Reviste! Tedagogice.
A. publicat ,(Der Schoenheits-Begriff 1877

(Leipzig).

Dimitriadi (Constantin) Artist dramatic nascut in Bucurescl la 183 r, incetat

din viatif in Bucurescl la 1885. Inca de
mic copil fuge de la coala 1 la virsta de
'o anI se duce in Italia cu directorul uneI

trupe de circ. Aci un om avut se intereseaza de soarta sa i'l trimite eari4/ la coala,

dar el fuge i se angajeaza pe un bastiment

ca matroz. In fine la 1848 se intoarce in
tara i imbratieaza cariera dramatica. Principalele sale roluri at fost : Arbore din
Boeri i Ciocoi Regele Filip din Don
Juan Orscolo din Capitanul Negru. Amestecat in micarea revolutionara de la
PloetI 1871, Dimitriadi a fost arestat i
dat judecittel, apol achitat de juratii din
Trgovite. El este parintele artistel Aristitza Romanescu.
A scris pentru teatru : Frutii de munte
drama in 5 acte in colaborare cu E. Carada
(1856) Virtntea strdbund, pies in 4 partl
(1864). Blestemnl, drama (1870).

Dinicu (Dimitrie).

DIS

65

Artist-muzicant

nascut in Ilucuresci la 13 Iunie 1868. La

etatea de 13 ani infra in Conservatorul de
muzica. din Bucurescl, unde urma cursul
de violoncel cu profesorul Const. Demetrescu. La 1887, dupa terminarea Conser,
vatorulul din Bucuresci,

picea la Viena

unde dupa 2 anl de studiu cu profesortil.

Helitnesberger, obtine premiul

medalia
de -aur, premiul Beethoven i medalla cea
mare Societatel Gesellschaft der Musilifreunde.

Intors in tara, M. S. Regele 'I acorda

titlul de violoncelist al Curte! i'l trimise
iaraI la Viena spre a'i complecta studiiles
La 1892 se reintoarce in tara unde s'a
creat pentru (14..nsul o catedra de violoncel;

la 1894, a fost numit inspector al invat6mintuluI muzicel din toath tara.

Dionisie (Climescu).Episcop al Epis-

coplel Buzeului, nascut la 1847 in Com.

Berzuntiul (Bacai0. A facut seminarul de
clasa La i cursul preparatoriu al coalet
normale din Brlad. Hirotonisit preot la

1868, a fost numit invataor la Comuna

Berzuntiul din judetul Baca6 011a la 1871

cand a fost transferat ca preot i invatator
la comuna Moinefi din acelai judet, apol
director al coalet i institutor. Ales arhie-

ret la 1887, e numit director al Sentinanihil central din Bucuresci unde functio
neaza pha la 1894 cand a fost ales Episcop al Buzeului.

Dissescu (Constantin G).Profesor,

jurisconsult, nascut in S'atina la 8 August

1854. A facut studiile sale in Bucuresci la
liccul Sfintu Saya i le a terminat la factiltatea de drept din Paris, de unde s'a intors
cu titlul de doctor in drept.
De la i Februarie 1878 pna la r88o
Oct. a fost judecator la Tribunalul llfov
de la 1879 Orla la 1884 a suplinit pe V.
Boerescu ca profesor la catedra de drept
comercial de la fitcultatca din Buctiresci.

In 1883 e numit profesor titular la Facultatea din 14 pentru dreptul penal, i procedura civila ; i la 1884 e transferat la Facultatea din Bucuresti ca profesor de drept
public minan.

De la 1884 pria la 1887 Disscscu rede Vlcea,

presinta in Catnera colegiul
ear la 1892 este numit avocat al Statulut
i ocupa" accasta fnitctiune pna la 1895
cand demisionenza.

www.dacoromanica.ro

DJU

- 66 --

Scrierile sale sunt : Puterea marital& Opiniunea publicd. Criminalitatea

form ele
Partidele politice. Reforma codulut de
procedurd civild. Reorganisarea puteret judetdioreitt. Legea Minelor. Influenta culturel.
Dreptul public romcin in 3 voluine i anume
Drept Constitutional vol. i i 2. Drept Ad-

ministrativ vol. III.

Djuvara (Alexandru). Om politic

nAscut in Bucuresci la 1858. A facut
primare i inceputul gimnasiuluI in
tarA, studiile secundare la liceul Louis-leGrand din Paris. Fost admisibil la coala
PolytcchnicA din Paris, laureat al sectiunel
generale de drept public i istoric la coala
de tiinte politice, a luat diploma de licentiat in drept din Paris.

Intrat in politicA la 1883, a fost de mal

multe ori reprezentant in Carnea al coleoiuloi al 2-lea din BrAila.
La 1886 a fAcut parte din disidenta liberalA contra guvernului Ion BrAtianu. A fundat ziarul l'Etoile Roumaine i a colaborat

la Romdnul in directiunea ce avea atuncl

impreunii cu d-nii Take lonescu, C. Dissescu, etc.
La 1897 31 Martie, a intrat 1n Ministerul
de sub presidentia lui Dim. Sturdza ca titu-

lar la departamentul Justitiel. A demisoinat la Ianuarie 1898.

Scrieri : Idealisat i naturalism (1883).
`Iirthianu-Rosetti (188 1.). La Russie et la
ise

!migare (1886).

Discursar! politice

(1887). Traiul nostra (1894). Lupa /ratio-

DOB

tat Ministril plenipoientiar la 1890. Secretar generel al MinisterUlut in 1891, demisioneazA la 14 Dec. acela an, i reintrA in
diplomatic la 1896 ca Ministru pleniFotenliar la Constantinopole post pe care '1 ocupA p'enA In present.
Scried : Istria Dalmatia (188o). Les
1'110 de la Roumanie(r88o)Essai sur la hileratare rottmaine (1883). Coarde sparte (Poesii
1884). Etudes sur les negociations commerciales de la Roumaine avec l'Autriche-I-Imgrie
( r886 ). Tractate, conveatittat i invoirt
internationale (1888). Politica economicd a
conservatorilor. (1894). Un peril millo/tal
(1894).

Dobrogeanu (vezi Gherea).

Om politic nAscrit la
Docan (Ioan).

1825 in Ial, incetat din viatA la 1896. A

fost Ministru al LucrArilor publiec in cabinetul loan BrAtianu de la 27 Ianuarie 1877
pra la 26 August acela an.

Doda (Trajan). General-major in armata austro-ungarA. Romin transilvAnean,

nAscut la 29 lidie 1822 in Comuna PriliSeverin, cercul Bozovicl,
per, Comit.
incetat din viatA in Caransebe la 3 (r5)
Iuliu 1895.
DupA absolvirea coalelor prirnare, a intrat in coala militarA de la Wiener-Neustadt i la 1840 a fost inAltat la gradul de
sub-locotenent.

CApitan in 1848, ef de stat-major in

Venetia la 1860, ear la 1866 general co-

mandant al fortAretel Cracoviel, generalul

Trajan Doda a participat la toate campa-

naiihiji/or (1895).

Djuvara (Trandafir).Diplothat, nAs-

cut in Bucuresci la 6 Nocmbrie 1856. A

fAcut studiile sale In 13elgia, i a dobAndit

diploma dc doctor in litere i filosotic de

la facultatea din Bruxelles. Intrat in diplomatie la 1879 ca ataat de legatie pe lAngA
agentia diploinaticA din Paris, trece secretar
al 2-lea la Bruxelles in 188o, apol secretar

de clasa r-a la 1881 n aceni legatie. La

1881 e delegat al Ministerului Instr. publice
la Congresul literar international din Viena.
InsArcinat provisoriu cu functia de ef al
divisiel consularc din Ministerul de Externe
la 1883, devine in 1885 ef al divisiei politice ; in 1887 gcreazA trel lunI legatiunea
din 13elgrad i la l'hiele accluia an e 'ruma
secretar general al Ministerului de Externe.
Agent diplomatic la Sotia in 1888, e inain-

niilc Austriel contra ItalieI (1859) i contra

Germaniel (1866).
La 1878 e trecut la pensie i in 1874
RomAnil din Caransebe Il aleg deputat la
Dieta din Budapesta. Acest mandat 11 pAstreazA OnA la 1887, urmArind la inceput
idea reconciliatiunel clementului maghiar
Cu cel romAnesc.

Reales earAI la 1887, adreseazA Precdintelul Dietel o scrisoare prin care 'I face
cunoscut cA de i nu resiliazA mandatul s.:911,

tott.0 nu poate lua parte la deliberatiunile

Dietel nici presta jurArnintul cenit, din causa
situatiunel asupritA ce s'a creat poporului
romin din monarhia Austro-UngarA.
Preedintele ii r6spunde somAndu'l cA
pC..nA in 15 zilc sA facA act de sumisiune
sal!' i se va anula mandatul.

www.dacoromanica.ro

DON

DRA

67

Amenintarea se i pue I executare.

Atunci ].'rajan Duda protesfeaza printr'un

manifest catre alegatoril si. Dat in judecata pentru acest din urma fapt, Tribunalul

din Arad Il condamna la 14 Septembrie

1888 la dota ani inchisoare si amena.
Majestatea Sa Imp6ratul Frantz Iosif a
graciat pc condamnat, care fusese in vremuri profesorul pentru limba romana al
Suveranului austro-migar.

Se zice ca atunci cand generalul Trajan

Duda a fost osandit la inchisoare, guvernul

din Bucurescl drept semn de protestare a

cugetat un moment sal dea comaadamentul
unta corp de armata roinalia. Din nenoro-

cire, generalul era deja prea bolnav la aceasta epoca spre a se putea pune in executie acest proect.
De origina
Dodun des Perrires.
francezI, tost functionar in administratia inchisorilor din Paris, a fost adus lu tara la

1856 de Voda Crigorie Chica

insarci-

nat cu reorganisarea serviciilor penitenciare

din Moldova. Mal t'rzi, a trecut in Bu-

curescI ca inspector general al tuturor penitenciarelor din Romania, ocupand aceasta

functiune aproape trei-zeci de ani. A murit
in 1892.
Poet, fabulist,
Donici (Alexandru).
nascut in 14 pe la anul 1790, dintr'o fa-

milie de boeri din Moldova, mort la 1870.

A facut studiile sale in Rusia i intorcindu-se in tara a intrat in magistratura, ocupand functiunea de presedirte al Curta de
Apel. Opera sa principala este Falndele 2 vol.

serse inteun stil foarte intepator, cu mult

spirit, i din aceasta pricina lovite adesea in
acele vremuri de legea censure/.

Donici a mat publkat i poema Tiganit,

tradusa din rusete dupii poetul Puschin.
In fabulele sale, poetul s'a inspirat adesea
din operile fabulitilor francezi La Fontaine,
Florian, pastrand cel putin monda lor.

Donici (Panait).Om politic, fost Ministru al Lucrarilor publice in cabinetul Stef.

Golescu de la 13 Noembrie 1867 pana la

16 Noembrie 1868. Amanunte biografice

lipsesc.

Nascuta in Bucurescl la 3 Februarie 1828,

moarta la Florenta la 17 Novembrie 1888,

Dora d'Istria era fiica lui Mihalake Chica
i a sotiei sale Catinca. nascuta Faca.
Instructiunea a luat'o in casele parintezti
sub conducerea profesorului Papadopulo, i
o urna apoi la Viena, Dresda, Berlin, unde
locui vre'o eapte ani cu parintil si. La

1849, se reintoarce in tara spre a se casa

tori cu Principele Koltzoff, oficer de husal-1 din armata ruseasca, co care pleca in
Rusia, dar de unde fu isgonita la 1854
pentru opiniunile sale prea liberale.
Dora d'Istria, despartita de barbatul s61:1,

trai cat-va timp in Elvetia i apoi se fixa

in Italia, mide a si murit legand averea sa
Primariei Capitalei Bucuresci.
Principalele serien i ale aLestel ilustre pu
bliciste, sunt : Att bord des lacs belvetiques,
(novele) Les eludes indiennes dans la hante
Vegli; Gil Albanqi in Rumenia ; Storia

de Principi Ghica, les Epopes Asialiques,

La Poesie des Ottomans. Dora d'Istria t colaborat la toate revistele mai cu vaza precum : La Reune des Deux Mondes, L'Illustration, La Revue Suisse, La Nouvelle Anidare
L'Independance hellenique, Revista coniimpo-

porana din Turin, L'Aurora, L'Americano,

La Revue internationale de New-Jork, etc,
etc.

In multe din scrierile sale, Dora d'Istria

se arata dumana neimpacata a resboiului
i se ridica contra situatiunei femeei in societatea noastra.

Domnu Ceahetti, un publicist italian, a

fcut o bibliografie interesanta a operilor
acestel scriitoare sub titlul : Di alcune pe, e
della principessa Dora d'Istria.

DrAghiescu (Dimitrie).Doctor, pro fesor de obstretica, nascut in Severin (Me-

hedintl) la 1841 Octombrie 6. A intrat la

1857 in coala de medicina din Bucuresci,
de unde dupa terminarea cursurilor, a plecat
la Paris spre a complecta studiile sale. In-

tors in tara la 1867 cu titlul de doctor in

medicina, este numit medic secundar la Institutul Maternitatea i mai tarzi profesor
de teorie obstetricala i medic primar dc
consultniuni gratuite la Maternitatea. Apol
e inaintat medie primar al acestui Institut,

Pseudonim literar al

profesor de rtica la coala de moa, pro-

Principesei Elena Koltzolf-Massalsky, nascutA

Gbica,

fesor la facultatea de medicina din Bucuresci,

Dora d'Istria.

membru in Consili6 sanitar superior, dern-

www.dacoromanica.ro

DRA

D'UN

68

nitati pe cari le ocupl de la 1886 pana in

mala preparatorie Carol I din Bucuresci, apoi

present.
In timpul resbelului Independentel (1877)
D-rul 1)raghiescu oferi serviciile sal,. gratuite pcntru cautarea ranitilor si i se incredinta un servicii1 la cazarma Malmaison
Linde era o ambulanta.
El a scris
publicat Cmsideratiunt asupra Ke, (vitelo,- (1867). Cate-va consideraasupra abuirturilJr (1870). Cate-va
consideratiunt asupra polypilor uterini (1870).

director al scoalei normale din Turnu-Severin. La 1887 a fost transferat in Bucuresci ca profesor de filosofie si pedagogie

Arta Mopulut etc, etc.

rile sale.
Scrierile sale sunt: Ifigienia tregedie (1879)
Studit asupra activitdlei iterare a lut Vasile
Alexandri (in limba maghiera 1881). Etica
sali morala filosoficd (1889). Notiunt de es-

Dragu (C. Gheorghe).Profesor, nascut la 20 Decembrie 1866 in Comuna Coroesti (Tutova). A facut studiile sale in Bucuresci, okinand diploma de iicentiat in litcre i filosofie, i absolvent al scoalei normale superioare. E profesor de filosofie la
liccul Lazar de la 1891. A publicat : Meta-

la Asilut Elena Doamna, post pe care'l

ocupa si astazi.
P. Dulfu a colaborat la mal multe reviste
literare
dida,.ctice, 'filtre cari la Familta
din Oradea Maie, la Educatorttl, Lumtna pen-

tru tott, la Revista Padagogicd din Bucuresci, unde a publica mare parte din serie-

teticd 0890. Ispravele lut Pdcald (1894)

premiate de Academia romana., Legenda
(1896).

despre !unte,

Dunka (Nicolae R.).= pitan, nascut

Din obiceinrile ci viaja sufleteasrd a anima-

in Iasi la 1837, incetat din viga In CrossKeys (Virginia) la 31 Mai 1862. Cu ocasiunea ocupare! Moldovei de catre trupele austriace, a intrat in armata austriaca
in 1854, regimentul 4 de 'rasad. Ajuns

lisica i zata, Cat putem

lelor, Teoria evo. latiuner,Sciinta,si morala etc.

Drasch (Aloes).
Medic, de origina
germana, nascut intr'un orase' din Styria,
venit in Rom.inia p.2. la 185o. A fost mal
intaii't doctor in Clarasi si apoi s'a stramutat in /3ucurescl. Mare part:,sati al by-.
droterapici, D-rul Drasch se poate considera

ca intemeetortil in Romania al acestuisis

tem de tratament al boalelor interne.
Pe la inceput, cu dou6 zeci de ani inapol,
ciid singur in tara noastra curarisca tifosu! -prin Hl de apa rece, trecea drept nebun.

El a avut de altminterea pururca reputatia

de medie empiric, recurgand la medicamente
drastice. Filantrop in cel mal mare grad, cu
desavarire desinteresat, el a murit in 1894
sarac
binecuvantat de clascle sarmane ale
orasului nostru.

Duka (Alexandru). Notite biografice

amanutite lipsesc. Fost colonel in armata, a
tinta portofoliul Ministerului de resbel in
cabinetul Dim. Ghica, de la 16 Noembrie
1868 pana la 14 Iunie 1869.

Dulfu (Petre).Publicist, n5scut la 1856

in Comuna Tohat (Ungaria). A facut studiile sale in orasul Baca Mane si le a terminat la t881 in Clus, oblinand titlul de
doctor in filosofie.
Venind in Romania, a fost numit mal
int.iiii profesor de pedagogie la scoala nor-

la

za,

gradul de sub-locotenent, demisioneain 1859 si se angajeaza intre cel o

mie voluntad al lul Garibaldi, FAc'end canipania Siciliel si a Napolitaniel inceputa la

Marsala, tenninatii la Vulturno. Apoi intra

in legiunea maghiara formata in Italia de

catre principalii emigrati maghid.ri de la

1848 : Kosuth, Klapta, Tarr, etc; demisioneaza in urma unul duel, si pleaca in A7
merica.
Aci, ja seeviciul in armata Statelor de Nord

cu gradul de capitan in statul major al gcneralului Fremont si ia parte la resbeluf

seccesiunei. Dupa trei luni de servia, cadc
lovit de un glont in piept la marea batalie
de la Crossy-Keys (Virginia) la 31 Mai6
1862.

Dunka (Titus Al.)

Ingincr, capital),

nascut la Iasi in 1845. A facut studiile sale

in tara si le a urrnat apol in Neapoli ara
a le termina.
Incepnd cariera sa prin gradul de elev
inginer in Batal. i de geniu din Moldova,

(1861-62) a plecat apol in Italia unde a

luat

serviciu in legiunea magbiara care

combatea contra armatei Regelui burbon
Francisc: In 1863 si 1864, el ja parte la
revolutia Poloniei rusestl, apol se anga,

www.dacoromanica.ro

ELE

ELI

69

jeaza ca ingincr conductor la lucrarile istmului de Suez.

Reintors in tara, pleacit earasi in Italia
la 1866, reintra in legiunea maghiara si
combate sub ordinele lui Garibaldi in camparda din Trentiu. In vara anului 1866,

marea batalle de la Orleans, si la batalia

de la Vendornne.
Intors in tara la 1872, isi reja profesiunea de inginer pna la 1877, cand isbucnind resbelul Independentel, e primit cu
gradul de capitan
Plevnel.

revine in tara pentru a intra in corpul

ja parte la asediul

10,000 voluntari formatl sub comanda ge-

In 1881, Dunka se duce in Africa, reja

neralului Magheru i i se incredinteaza angajarea voluntarilor din Moldova.

serviciu in armata franceza, face campania

Tunisiel, a Sudului marocan, si a Sudanului.
Dupil o viata asa mult sbuciumata, a reluat acum profesiunea sa de inginer.

La 1870 isbucnind resbelul franco-german, capitanui Dunka ja serviciu in legiunea streina din armata franceza, e ranit la

E
Elefterescu (Lache).Locotcncnt n'as-

domnitoare din Germania, Rusia, si urmiirind

cut la I Ianuarie 1841, mort la 12 'amurrie

1878. Intrat in ostire ca soldat la 1863, e
inaltat la gradul de sub-locotenent la 1868.
In timpul resbelului Independentel (18771878) hice parte ca locotenent din Regimentul No. 6 de infanterie i moare in
lupta de la Smardan la 12 Ianuarie 1878.

cu un deosebit interes toatil miscarca 'iterara de la diferitele popoare.

In lirnitele impuse de laconismul ce se
cere unul dictionar, am aratat la cuv6ntul
Carmen-Sylva, rneritele !iterare ale Suveranei noastre ; ne r6mne ad i sa vorbirn
despre tot avntul pe care Regina Elisabeta

Eliade (loan P). Profesor, nascut in

interesul ce a purtat propilsirel muncel fe-

13rasov la 25 Iulie 1827, rinde a facut

studiile sale. Intrat in invaamantul public
la 1859 a ocupat pana la 1'894 functiunele
de profesor si revisor scolar.

meilor, despre binefacerile Sale si crestineasca dragoste ce a purtat ranitilor din timpul resbelului Independentel.
Casatoria Majestatei Sale cu Rcgele Carol
I,- atunci Principe, s'a savrsit la Neuwied

A publicat : Elemente de Pedagogie (1868).

$coala
conductorul el (1872). De-

primard.
semn pentru
jcoa lele prinzare de fete (1873).
Noliunt de aritmeticd (1879). istoria Universalci dupd J. Paro (r88o). Elemente de
sciinte naturale ji Jisice.
A colaborat la ziarele Amical &oalet.
coala Ronuind i Tribuna coalet romdne.

Elisabeta.(Paulina, Elisabeta, Milla, Luisa de Wied).

Regina Romaniei,nasctita la 17/29 Decembrie 1843 in castelul Monrepos pe valea Rhinului, fiica Principelui Hermann de
Wied si a PrincipeseI Maria de Nassau. A
fost crescuta in casa parinteasca si a aratat
inca din copiarie cea mal' mare tragere de
Mima pcntrn literatura. Inv6tand cu midesnire limba francezii, italiana, engleza, svedeza,

calat0rit prin principalele orase din Europa, petrecand timp indelungat la Curtile

dat scoalelor noastre profesionale, despre

In 3/15 Noembrie 1869, iar la 12 Noembrie s'a sarbatorit intrarea in Capitala a Augustilor sotl.
De indata, voind sil arate deosebita tragere de inima ce are pentru clasele s6rmane,
Regina Elisabeta darueste zece mil lei pen-

tru a se distribu venitul lor la 8 fete s'rmane, patru din Iasi si patru din Bucuresci
(16 Noembrie 1869). Apol in 1870, vizitand Asilul Elena Doamna de la Cotrocenl,
ja acest institut sub patronagiul S, dirueste 12.000 lei spre a se svarsi mal multe
lucrari, iar la 27 Aprilie acelas an, pune
piatra fundarnentala a bisericel ce ridica in
curtea A silul

La 1873, mal darueste Asilului load zis

Fontana Brancoveanului. In acelas timp, Ma-

jestatea Sa, care in scurt timp invlase perfect de bine limba romana, incepe sa tra&ud. pentr. coale carti didactice fruncen

www.dacoromanica.ro

ELI

ENA

7O

De la aceasta epoca inainte, nu este serbare de binefacere, nu e act tilantropic,

care numele Reginei Elisabeta sa nu se gaseasca In frunte.
Majestatea Sa ja sub patronagiul SM Societatile aCunca, Furnica, ale caror menire

cut la zo Decembrie 1849 in satul Ipateti

(judgul Botoani) mort in Bucurescl la 15
Iunie 1889 inteun institut de alienan.
A facut primele sale studii in gimnasiul
din Cernauti, apol parasi coala pentru a se
lita dupa trupa de teatru a D-nei Fanny

este se inlesneasca v6nzarea produsului muncel femeilor s6rmane precum : panza t6raneasca, costumele nationale, velintele, scoar-

Tardini, cu care 1)cl-curse Transilvania Mai

urma cati-va ani cursurile de tiloso-

tele etc. Majestatea Sa, intemeazI i Societatea de binefacere Elisabela cu scop de a

da ajutoare, lemne, haine, copiilor s6raci,
ear de dou' ori pe an la Pate i Craciun
imparte din caseta sa personala jucarii la
ton copilaii desmotenin de soarta.

Pururea muncita de dorul sa mal aline

o durere,. Regina fundeaza Institulul Su rorilor de Carilate, daruete acestui stabiliment
o casa in strada Clemente' i suporta singura
ani indelungati toate cheltuelele intretinerel

acestui institut, pana cand Ii da o organisare destul de puternica spre

putea

fie ale Universitatilor din Viena i Berlin,

cu ajutorul ce primea dp la Societatea unimea din Ia;i. Intors in tara la 1874 ocupa
la 1876 functiunea de revisor colar 1 director al l3ibliotecel din
Indepartat din acest post, in una schimbarei guvernului, Eminescu luit directiunea
ziarului conservator Timpul. La Iunie 1883,

fu lovit de primele simptome ale alienatiunei mintale ; i mai revine putin in tire
in dou6 randuri, dar peste putin titup muri
In casa de sanatate.
Eminescu a publicat mai toate scrierile
sale in Convorbirile Merare: Ele a fost a-

merge inainte.
Isbucnind resbelul Independentel (187778), Majestatea Sa Regina Elisabeta arata
un devotament admirabil. Cladete din averea Sa o baraca la Cotroceni i acolo zi
i noapte, la capataiul bolnavilor, ca o adevarata sora de caritate, afina durerile cu
cate-va cuvinte de mangaere, leaga ranile,
i multi bravi 1I da staritul in bratele

dunate in volum prin ingrijirea d-lui T. Mai Irescu, sub titlul Toesit, editura Socec.
Prosa lui Emitiesen, Stronanul Dionisi

sfintei femei.

Episcop de
Enacescu (Ghenadie).
Ramnic i Noul Severin, nascut in la;"
1837, incetat din viata la Ianuarie 1898 in

In amintirea acestor ingrijirt Lira preget,

Comitetul ales de soliile ofiterilor armatei
noastre, ofera Majestatc" Sa la 28 Noembrie 188o, in dar, o statue de marmora represintand pe Regina Elisabeta legand rana
unut osta, ear poporul o supranumejte de
atunci : Mama rdnitilor, nutne pe care'l

poarta cu aceeni mandrie ca acel de Regina

a Romanie1.

Filantropia SuveraneI merge strans legata

cu interesul ce poarta pentru desvoltarea
belelor arte i literaturei noastre. Majestatea

Sa dt in ton anii auditiuni muzicale sptamanale la Palat, scoate in evidenta talentele multora, da burse In strainatate tinerelor cari arata aplecare pentru cantee, muzica,
pictura.
Din casatoria Majestatilor Lor Regele i
Regina, s'a nascut un singur copil, la 27

Septembrie 1870, Principesa Maria, care a

incetat din viata la 28 Martie 1874.

Erninescu (Mihail).Poet, publicist, nas-

Frumos, din Lacrini,

tk-, este adunat1 intr'nn

volum publicat de D nul Mortzun: Pros4

Versurt. In 1891 s'a facut i o culegere ale
articolelor politice publicate de Eminescu In

Timpul de la 188o la 1881.

Neapoli (Italia). A facut studiile sale la scoala

Trei Erarchi i Seminarul Socola. La 1856 s'a
calugarit i a fost trimis la Athena spre a studia teologia. Dupii tre' ani, intors in tara, ocupa postul de profesor la seminarul Socola ;
apol de la 1860 la 1865 face studiile Academiel spirituale din Kiew. Intors in tara, e numit director ;i profesor al Seminarului Nifon.

Hirotonisit arhiereil la 1864, e profesor la

facultatea de teologie din Bucuresci, pana
la r886, cand este ales Episcop de Rainnic
1 Noul Severin.
Scrieri
incipif de filosofie (1868). Islario filosofiet dupd Albert Suegler (1869).
Stilistica (1874). Crestianismul in Dada
crepinarea Rontrinilor (1878). Afitropolia
Ungro,Vlachiet (I88o). Istaria slintet Mands.
tirf Sinaia (1884 Din istoria bisericeascd a
Romdnilor (1882). Inbuncitdfirea 300rtet

rulut (1888). Arbiza Episcopiet Rdmniculnl

(r888). Iconogralia (1891). Visite canonice

www.dacoromanica.ro

71 -

ENE
(1890-189

Eraldica vechie a Romdnilor

(1894).

Ene (Constantin).Maior, nascut la 20

Decembrie 183 r. Intr in armata ca ser-

gent voluntar la 1857 i e inaintat sub-locotcnent in 1858, maior in 1869. In timpul

resbelului Independentei, face parte din Reg.
6 de dorobanti i moare in fruntea bata-

lionului s'al in fata Rahovel la 7 Noembrie

(1856). Despre elementul monarhic in sistemul representativ (1860). Curtea de intd-

riturf ji notariatul (1862). Studit practice

asupra dreptulut criminal (1865.) Femeea ji
misiunea el (1870). Explicaliunt teordice
practice a codulut civil (1873).
C. Eraclide a fost profesor de drept la
Univesitatea din Iai.

Erbiceanu (Constantin).

Profesor,

teolog, nascut la 1835 in Comuna Erbi-

1877.

Epureanu (Manolache Costache).

Bilrbat de stat, nascut in 13arlad la 1824,

mort la Schlangenbad, ducatul de Nassau la
7 Septembrie 1880.
Studiile sale le a facut in Heidelberg
(Germania) i intors in tara ii incepu cariera politica participand la micarea revolutionara din Moldova (1848) 1 intrand in
adunaren ad hoc a Moldovei. La 186o el
este presedinte al Consiliului sub domnia
lui Voda Cuza i apo) presideaza Contituanta din 1866, care se rostete pentru dinastia straina aleasa de tara.
La 1871, formandu-se guvernul conservator sub preedentia lui L. Catargiu, M.
C. Epureanu II da sprijinul sal i ja pentru
cat-va timp portofoliul Ministerului justitiei
de la Octombrie 1872 pana la Martie 1873.
Apol trece in opozitie, face parte din coalitia de la Mazar-Paa i in 1876 Aprilie
ja prezidentia unui Minister liberal pana la

24 Iulie din acelas an. Apoi peste cat-va

timp combatu iarai guvernul liberal 1 trecu
cu opozitia conservatoare.

Epureanu era un orator de mare talent,

Coarte satiric.

A publicat : Ches/ja locuitorilor priviki din

punclul de vedere al Regid : organic (1866)
Despre prelinsa rescumpdrare a callo,- ferate
(1879).

Eraclide (Constantin).

ERB

Jurisconsult

nascut la 1819 incetat din viata la 1875.

A facut studiile in strainatate i a ocupat
In magistratura functiunele de judecator,

salle.membru, preedinte de Curte,fprocuror, mem-

bru i preedinte la Casatie, membru in

Consiliul de Stat i prim preFdinte la CaFost secretar general al Ministerului
Justitiei in 1863, apol Ministru al Justitiei

de la 3 pana la 17 Noembrie r868, s'a retras din politicii la aceasta epoca.

C. Eraclide a publicat : Doriniele ittret

ceni, judetul Ia1. Licentiat in teologic, profesor de drept bisericesc r.umit la 1892 in a-

ceasta calitate la Facultatea din Bucuresci,

a fost ales in 1896 decan al facultatei de

teologie.
A publicat : Religiunea ji jIiinja (1885).
Istoricul sentinarulut Venianim (1885). Despre oiata ji activitatea mitropolitulut Venianim
Costache (1888). Viata ji activitatea P. S.
Episcop : Neofit Set-iban (1888). Istoria Mitropoliet Moldoviet ji Sucevel (1888). Tetra
vanghelul diaconulut Coresi (1884). Poesiile
protosinghelulut Naum Rcimniceann din 182f
(1890), Cronicarit grect cart ail scris despre
Rotndnia (1890). Mihail KogdIniceanubiografie(189 r). Religiunea in lupiele Ronuim'o,- (1895).
C. Erbiceanu este membru al Academie
romane.

Esarcu (Constantin). Barbat politic

nascut in Bucuresci la 1836, fiul doctorului

Esarcu. A facut studiile sale la sfntu Saya
i apoi la Paris de unde s'a intors cu diploma de doctor in medicina.

La 1864, e numit profesor de zoologic

i botanica la facultatea din Bucuresci, dar
demisioneaza la 1873 spre a intra in diplomatie. Dupa ce ade cat-va timp la Athena

i Roma, se intoarce in tara jertfiind toata

activitatea sa pentru Atheneul romdn. Cu o
sirguinta
ne crutand nici sacrifici nici rugaciuni, nici muna, isbutete sa
adune prime() loterie publica fondurile nccesare i ridica monumentul din gradilla
Episcopiel.

La 1891 C. Esarcu a fost cate-va lunl

Ministru de Externe in cabinetul de sub
presidentia Generalului J. Florescu de la 21
Februarie la 27 Nov. 1891.
Ca diplomat, a representat tara la Roma
i Athena.
A publicat : Cnr1 de iliintele naturale (1864)
Siefan cel nutre, documente descoperite In al

www.dacoromanica.ro

EVO

hiva din Venctia (1874). Documerte descoperite in arhiva Palier (1878). Rolul monamentelor in istoria unut popor (1883) Atheneul Romn (1888). Discursurt, rostite la
Athene.

Evolceanu (Dimitrie).Nascut in notopni la r Oct. 1865. A facut pritnele studil in oraul saii natal, iar cele superioare
In coala normal a superioara i Uuiversi-

tatea din IaI, de unde ei cu titlul de licentiat in ciintcle istorico-filologice. Obti-

nand prin concurs o catedra dc limba

mana la liceul din Barlad i un stipendii1

Fabian (Vasile). - - Profesor nascut in

satul RuiI Bargaului (Ardeal) la Decembrie

1795, incetat din viga la 7 Aprilie 1836

in IaI. A facut studiil in coala germana

militara din Niis6ud 1 la gimnasiul din
Blai6, apol a urmat cursurile academice la
Oradia-Mare.

La 1820. in luna Noembrie, Vasile Fabian a fost adus de G. Asaki la Iai ca

profesor la seminarul din Socola ; dar peste
putin isbucnind micarea revolutionarii din
1821, V. Fabian fu silit sa treaca in Basarabia, unde trai pana la 1822. La aceasta
epoca se reintoarce IaI, da mai ales lectiunl in case particulare, i in diferite imprejurarI e trimis ca delegat din partea Statulul la Sibiu cu depei catre consulul general rusesc.
La 1828, infiintandu-se gimnasiul din 14,

V. Fabian e numit profesor de matematica,

ueoarafie i limba latina pana la 1834 cand
e numit profesor de filosofie la Academia
Mihaileana:
A publicat : Moldova la 1821. &bimbarea soartei Moldovel: Geografia cinterimulut:
Glasul viitorulut (poesie).

Faka (Constantin).

PAL

72

Autor dramatic

i pot nitscut in BucurescI la 1790, incetat din viga la 6 Martie 1845. A facut studiile sale pe la coalele grecetI din acele
vremurI i s'a distins mal ales prin spiritul
s'ea sarcastic. A publicat : Frantu.zitele,
comedie i cate-va satire, precum : Ministril,
Vulpea, Blestemul Lumei:

din fondul Iosif Nicolescu, studia de la

1889-1894 filologia latina in Collge de France

i Ecole des Hautes Etudes din Paris, i la

Universitatile din Bonn i Berlin.
Intors In tara. a fost numit conferentiar
de limba latina la Universitatea din Bucuresci. A scris in Convorbirt Literare din
al caror cornitet de redactie face parte, studil
de critica literara asupra poesiilor d-lor Co-

buc, Gheorghe din Moldova, Artur Stavri,

Vlahuta, Haralamb Lecca, asupra dram el
Mort' fara lumanare a d-lul I. Bacalbaa,
romanclor d-lor Ciru Oeconomu i C. Nottara i novelelor d-nei Sofia Nadejde.

Falcoianu (Scarlat).

Jurisconsult,

nascut in Bucurescl la 26 Octombric 1828

incctat din viata in Bucurescl la 26 Octom_brie1876. A facut studiile sale in colegiul
sfantu Saya i apoI fu trimis la Paris undc
termina dreptul. Reintors in tara la 1854
fu nutnit substitut de procuror la parchetul
inaltei Curti i mal pe urma Preedinte
Trib. Civil de Ilfov.
Indata ce se institui Caimacamia principeluI Al. Gbica, Scarlat Falcoianu fu numit
director al Ministerului Justipei. Apoi mal
inainte de unirea definitiva fu cat-va
timp Ministru de Externe sub domnia lul
Al. Ion Cuza i in urmit trecut preedinte
al Curtei de Apel din Bucurescl.
O data cu infiinprea Curta' de Casatiunc
la 1861, Scarlat Falcoianu a fost numit mem-

bru la malta Curte unde a functionat pana

la moartea sa ca membru, preedinte de
sectiune i prim pre.;edinte.
Osebit de servicile eminente ce acest barbat a adus tarei ca magistrat el a luat parte
cu folos la Consiliul general al Instructiunel
publice.

FAlcoianu (tefan). General dc divisie, nascut la 6 Iunie 1835. A intrat in

coala milftara .ca elev la 7 Aprilie 1854,
i a fost inaintat sub-locotenent in 1856.
Maior in 1865, apoi trecut in neactivitate
la 1869, a reintrat in activitatc la 1877
Aprilie cu gradul de colonel. Isbucnind resbelul Independentei i colonelul Barozzi fiind

chiemat in functiunea de secretar general

www.dacoromanica.ro

PEL

al Ministerului de Resbel, stefan Falcoianu

este numit ef de stat-major general al armata romane de operatiune. In aceasta calitate, el formeaza coloanele de atac inaintea Plevnei, inaintea Vidinului; negociaza
predarea Vidinulul, subscrie conventiunea
de predare a acestel cetaff catre armata
romana.

Inaintat general de brigada la 1883, 5tefan Falcoianu e numit ministru de resbel

la 23 Iunie 1884 in cabinetul Ion Bratianu
pana la 13 Ianuarie 1886 cand dimisioneaza
din functiunea de Ministru. La 1892, inaintat general de divisie,
reja funcliunea de
ef al mareliff stat-major al armatel.

La 1895, generalul Falcoianu trece

la

pensie.

Felix (Iacob).Medic, nascut in Austria

la 6 Ianuarie 1832 (impamintenit la 1871);
a acut studiile liceale la Praga, cele unversitare la Viena, unde a dobandit gradul
de doctor in medicina i in chirurgie in
Ianuarie 1858. A trecut examenul de libera
practica la Bucuresa la August 1858.
Apoi a fost rnd pe r6nd : 1858, Medic al
oraului Oltenita.; 1859 Medic al judetuluf
Mucel; 186i Medic de coloare la Bucuresci; 1862 Profesor la coala ,nationala de
medicina; 1863 Inspector al serviciului sanitar

i membru al Consiliului Medical superior;

1865 Medicief al oraului BucurescI; 1869
Profesor la faciiltatea de medicina; 188o

Membru al Academid Romane; 1892 Director general al serviciului sanitar pana in

present; 1893 Delegat al guvernului roman
la conferinta sanitara internationala din Dresda; 1877-78 in timpul resbelului, Director
al spitalelor militare din Turnu-Magurele.
Scrierf : Despre alimentatiunea ,tcrranulut:

FEA

internalionald de igiend din Londra (1884).

Despre desinfectiune. (1885). aCanual elementar de igiend pentru icoalele rurale (1885),
Trogresele iglenice in cel din urand ant (1885).
Preventiunea tuberculosa' (1886). etc, etc.

Ferdinand (Victor, Albert, Mainrad

de Hohenzollern).
Principe al Romaniel, Motenitorul Coroanei, fii al A. S.

Principelui Leopold de Hohenzollern i ne-

pot al M. S. Regelui Carol I.

S'a nascut la Sigmaringen in 12 (24)

August 1865. Clasele secundare le a urmat

la Daseldorf, apoi numit oficer de a dreptul
in virtutea prerogativelor de cal.' se bucura
principil de sange din Prusia, a plecat la
Cassel unde a terminat cursurile scoaleI

militare de rsboi. In urma, a intrat sublocotenent in Regimentul

de guarda
imperiala germana. la Potsdam.

Dupa duol ani de practica, a rners la

Universitaple din Tubingen i Leipzig unde

a urmat cursurile de economie politica,
sciintele financiare, dreptul roman.

Pentru limba romana, in timpul ederei

sale in Germania, Principele Ferdinand a

avut de profesor de la 1883

1361)5 la

terminarea studiilor sale, pe d. V. l'aun.

La 18 Martie 1889, in lipsa unuT motenitor direct al Tronului, A. S. Principele
Ferdinand a fost desernnat ca Motenitortil
Coroanel.

Intrat in armata romana mai nti cu

gradul de capitan in Regimentul No. 3 de

infanterie la 26 Aprilie 1889, a inaintat
maior comandant al Bat. 2 de vnittor! la
29 Decembrie 1892, apol la 1895 Ianuarie
locot.-colonel, cap al aceluia batalion.
La 1895 Ianuaric, ia comanda Regimentului

congresulul al IV international de igiend,

No. 4- de roiori cu gradul de colonel.

La 22 Aprilie 1892, A. S. Principele
Ferdinand s'a logodit la Potsdam cu Principesa Maria Alexandra Victoria, ducesli de
Saxa. La 29 Decembrie acela an s'a celebrat casatoria Altetelor Lor la Sigmaringen,
iar la 23 Ianuarie 1893 perechea princiara
face intrarea sa in Capitala rel.
Cu aceasta ocasiune i in aceasta zi, se
celebreazii la 32 de bisericl din Bucurescl,
32 de casatoril intre sateni i satence v eniff din toate judetcle. Nunii lor au fost
A. S. Principcle Ferdinand i A. S. Principesa Mara.

(1883). 'Die sanitiiren Zustnde Rumiiniens

(1883). Darea de seamd despre expositiunea

Din casatoria PrincipcItif Motenitor

nascut duo! copii : Principele Carol la 2

(186 i). Observatiunt asup ra elagret. (1862).

Apele Bucurescilor (1864). Tractat de Igiend
publicd ci de Politie sanitard. Partea (1870).
Die oefirentliche Gesundheitspflege in 'Bucarest
(1871). Zur Actiologie des Scorbutes. (1871).
Hygienische Studie iiber Tedroleum (1872).
Traiul terranulut. (1876). Despre mijcarea
populatiund Romdnief (188o) Crescerea igie-

nica a copiilor (188o). La situation hygiuique de 'Bucarest. (1882). Sur la Prophylaxie de la Pellagre, (1882). Pro filoxia
Pelagra' (1883). Darea de seanuf asupra

5 b.

www.dacoromanica.ro

FET

- 74 -

Decembrie 1893 i principesa Elisabeta la

29 Septembrie 1894.
La Aprile 1897, A. S. Principele Ferdinand, atins de frigur/ tifoide, era cu desAv&ire considerat ca pierdut, i salvarea Sa,
gratie ingrijirilor ce'l a fost date de doctoril C. Buicliu, L Cantacuzino, W. Krern-

nitz, se poate considera ca o minune, cki

preotul recita deja la cAptiiul bolnavului
rugkiunele pentru ceasul h aorta
Numeroasele manifestatiuni acute PrincipeluI motenitor cu prilejul acesteI crude
boale, i pornite din toate treptele societ4e1,
ai arAtat iubirea ce intreaga tar pilstreaz5.
dinastiel.

AstAzI, Motenitorul Tronulul este pe

deplin restabilit.

Fau (Anastase).

Doctor, filantrop,

nAscut la 21 Decembrie 1815 la Muata

(Flciu) incetat din viata in laI la 3 Mar-

tie 1886.
A inceput studiile sale la coalele publice
din Ia1 i le a terminat la Viena la 1842,

Filimon (Nicolae). Prosator, nAscut

n Bucurescl la 1819, mort in acest ora
la 1865. A dus o viat6 foarte sbuciumatk
fiind rnd pe raid, antket de biserick corist la teatru, flautist inteo orchestrk critic
la un ziar, romancier i la urma urmelor
functionar la Arhiva StatuluI.
Posednd un spirit de observatiune foarte
adilnc i mult talent, el a scris : Excursiunl
In Germania meridional d (186o). Mateo Cipriani, Oral-ul Bergamo, Slujnicarit (1861).
Ciocoit vecht si not (1863).

Filipescu (Alexandru). Om politic

nascut in Bucuresd la 1775, incetat din viatl
la 1856. A primit o educatiune foarte
in streinlitate i in tark i era versat in
cunotinta limbelor latine, elene vechie i
modernk francezk italiank Delegatul boerilor pe Lang5. Tudor Vladimirescu la 1821,
i'a indeplinit misiunea atilt de indemkatic,
in cilt a fost supranumit Vulpe.
Logoft al Dreptatei cilnd se afla in tar
generalul Kisselef, trecu apol la Ministerul

obtinnd gradul de doctor in lee, apoi

de externe. A luat parte la redactarea re-

trecu la Paris unde des5viri studiile medicale in 1848. lntors in tark fu numit medic
al Iailor i apol al militiilor moldovenetI.
La 1855 el inteineeazA Societatea pentru
incurajarea tinerimet romdne la invcryturd
i'I dAruete un capital insemnat. La 1856,
pune fondamentul grAdinei botanice din
Ia1, cheltuind din averea sa pentru acest
scop 50,000 lel; apol la 1859 aldituete
un proect de organizare al politiei sanitare.
El a 15sat Academiel 10,000 lel pentru
facerei prin concurs a uneI harte sciintifice
a titrel i 17,000 lel spitaluluI Sf. Spiridon
din Ia.1 pentru a se veni In ajutorul bol-

relui ban Jordache Filipescu, riscut la 1804,

incetat din viat6 la 1842 Februarie.
A fkut studiile in Francia. Intors in tarA

navilor.

Principalele sale scrieri sunt : Des signes

des maladies du cceur (1848). Descrierea ji
intrebuintarea apelor simple ji a apelor mine-

rale din Moldova (1851). Manual pentru

invdtdtura moalelor (1852). Enumeratia specielor de plante cultivate in grddinct botanicd

(1861). Proect de organisarea podin
in Romdnict (1863).
litief

Anastase ntu, a fost ales membru in

Divanul ad-hoc din Moldova, i in nenumrate rinduri deputat i senator in Corpurile legiuitoare duiA Unire. El era membru
al Academiel Romke incA de la Septembrie 1871.

gulamentulul organic. La 1842 a contribuit

mult dinpreun5. cu Filip Len la alegerea
Domnitnrulul George Bibescu care'l conferi
mai trzi rangul de .9Care Tan.

Filipescu (Constantin G.).Fiul mala 1829, a intrat in otirea romneascA la

formarea ei i a inaintat pnA la gradul de
colonel. A fost in urinA efor al Scoalelor,
deputat in obteasca adunare, judecAtor la
divanul civil, mare postelnic. i mare logoft al Credintel.
In timpul administratiunei principelui

Kisselef, acesta l'a luat ca secretar particu-

lar al ski.

Filipescu (Constantin N.).

NAscut

In 1807. A acut studiile la Paris in 1829.

I'I desveli strAlucitele calititti de orator,
and pentru prima oarii aborand tribuna
in 1844, in obteasca adunare, denunt
printeun discurs ce tinu maI multe zile, concesiunea minelor cftre Rusia (afacerea Trandafirof).

Ministru de finante in guvernul revolutionar de la 1848, plecii dup revolutie in

exil unde publick in limba francezii o 10-

www.dacoromanica.ro

FIL

FIL

- 75

crare insemnata sub titlul Mmoire sur les

conditions d' existence des Principauts danubiennes.

El muri in exil, la Paris, in 1854, fiind

abia in vrsta de 47 ant
Ingropat la Filipeti Braila, poetul G.
Creteanu a compus pentru mormntul s6i1
urmatorul epitaf :
Urmiind cu vrednicie traditia strdbund,
Inreurf streine bravd duper tribund,
cdnd sund cea ora solemnd'a de,steptdrei
Costache Fili pescu, pdru 'n fruntea micdrit.

Te termurile Senel, in urmd exilat

Muri, i de'al siti frate aci fu transportat.
0 juni generatit, mormintu'l salutati,
De patrie i onoare aci vi inspiratt !

Filipescu (Gheorghe).Cun os cut sub

numele de Dadu Filipescu. Colonel de cavalerie, nascut in Bucurescl la 181 r, a incetat

din viata. in Bucuresci la 1889 Decembrie.

A intrat in otire ca soldat la 1843 i a
inaintat sub-locotenent la 1846. Liberat din
otire la 1848, pleaca in Rusia, urmeaza
cursurile coalei de cavalerie din Moscova
i intra in armata ruseasca, unde st pana
la 1859. La aceasta epock dupe ce luase
parte la resbelul din Crimea, i cptase pentru bravura sa o spada de onoare, reintra

In armatii romana cu gradul de capitan.

Colonel in 1867, faca parte din statul-tnajor

al Majestatei Sale Regelui Carol I-i, pe
atuncl Principe.
Demisionat earag din armata i trecut
la pensie, reintra in otirea ruseasca cand
isbucnete resbelul Independentel (1877-78)
i este ataat ca adjntant pe lnga marele
Duce Nicolae, fratele Impratului.

Filipescu (Gheorghe C).NAscut in BucurescI la 1840. A facut studiile In Germania i Austria, apoi a intrat in armata MoldoveI cu gradul de sub-locotenent i a fost
adjutantul Pricipelul Cuza.
Demisionat din armata la 1863, s'a stabilit in Bucurescl.
Nutnit mareal al Cutlet A. S. Principelut
Carol I-iii la 1866, a ocupat aceasta inalta
demnitate pna la 1874.

Trimis atuncl ca agent al Orel la Petersburg, a pastrat acest post pna la 1876
cand a demisionat in urma retragerel guvernuluI L. Catargiu.

pache, fiul lul Filipescu Vulpe, om politic, nascut la 1811, incetat din viata la
August 1863.
A facut studiile sale in Francia de unde
s'a intors in 1835 Cu titlul de licentiat in
drept, ocupand functiumle judecatoret1 de
membru la Tribunalul Ilfov i apot membru

la Curte. Retras din tara cand a isbucnit

revolutia de la 1848, s'a reintors sub domnia luI Stirbey cand a fost numit secretar
de stat (Ministru de Externe) i apol logoat al Dreptatel. La 1856, a fost preedinte al Comisid Sfatului Oraenesc, ear
dup plecarea lui Voda Al. Ghica, e numit
Caimacam dinpreuna Cu Manolache Baleanu
i Iancu Manu.

A lucrat mal trzi pentru Unirea Principatelor i a fost Ministru al Justitiel la

inceputul Domniel lul Cuza. Ales de mal
multe orl deputat al judetulul Dolj, era in
1863, vice-preedinte in Adunarea Deputatilor. La 1845 se casatorise cu fiica cea
mare a lul \Tod. Bibescu, domnita Elisa.

Filipescu (Iordache).Om politic nas-

cut la 1765, incetat din viata la 1855.

Barbat Cu multa eruditiune, a ocupat functiunele cele mal importante in Stat. A fost
mare vornic i mare ban-Ministru de Interne pana la 1835. In anul 1834 a fost
cel mal serios candidat la domnie sustinut
de partidul liberal, dar combatut de Ru1.
Alegandu-se Alexandru Ghika, servi sub
dansul ca Ministru de Interne pana la 1835.
La 1843 dupe retragerea Domnitorulul
Al. Ghika, fuse caimacam din-preuna Cu Th.
Vacarescu i M. Cornescu de la 15 Oct.

1842 pina la Ianuarie 1843. Sub domnia

lui Bibescu a fost Preedinte al SfatuluI de

la 29 Iunie 1843 pana la 29 Iunie 1846

i Ministru de Interne pana la II Mai 1847.

Sub domnia lui tirbey a mai fost Minis-

tru de Interne de la 1--ifi Septembrie 1849

pana la 4 Mal 1854.

Filipescu (Nicolae).Om politic, nascut in Bucuresci la Decembrie 1861. A Rcut

studiile sale in streinatate, land la Paris

diploma de licentiat in drept. Intors in tall

s'a pus dup putin timp impreuna cu alti
tinerl in capul ziarului Epoca, organ de
lupta in contra partidului liberal de la 1884
pan5. la 1888, and acest ziar s'a contopit
cu Constitulionalul.

Filipescu Ion (A.).

Supranumit Vul-

Ales deputat al colegiului al 3-lea de

www.dacoromanica.ro

FLE

Braila, a representat in Camera de la 1887

pana la 1895 neintrerupt interesele acestuI
judet. La 1893 a fost ales Primar al Capitalo, i a ocupat aceasta functiune pana la
1895 Octombrie cand a fost disolvat Consiliul comunal in urma venirel la putere a
guvernulul liberal.
La 1895, Noembrie, a redeschis ziarul
Epoca, organ de luptil conservator contra guvernului liberal.
A publicat cate-va bropri, intre carl
Partidele politice (1890) Cestiunea terdneascd

(1891) Alba i ro,,rit (1894) Cdtre un nod

ideal (1897).

Flechtenmcher (Alexandru).Violonist, compositor muzical ,nascut in Ia1 la 23

Decembrie 1823 incetat din viata In Bucuresci

la 28 Ianuarie 1898. A aratat inca din fra.creda copilarie multa tragere de inimA pentru
muzica, astfel in cat la vrsta de 9 anl, canta
deja prin concerte.
La 1837, marele logof6t Costache Konache, '1 trimise la Viena ca bursier spre
a urma cursurile pentru vioara i composiregasim
tiune. Intors in tara la 1840,
capelmaestru al Teatrului national sub di-

rectiunea M. Millo in 1844, Orla la 1847

cand \Toda Mihail Sturza

FLE

76

trimite earal

in streinatate spre a se perfectiona in arta

sa. El pleaca la Paris, dar evenimentele politice de la 48, 1'1 recheama in tara, i
dup6 ce trece pe la teatrul din Bucuresci
la 1852, pe la teatrul din Craiova la 1853,
eariiI pe la IaI, el se fixeazit in Bucuresd
la 1858.

La 1861, Flechtenmacher este numit

profesor de muzica la o coalii a Statului
din Capitala, i la 1864 profesor la Conservatorul din Bucurescl, post pe care l'a ocupat pana la 1894 cand a fost trecut la pensie.

Acest compositor a contribuit mult

la

popularisarea repertoriului autorilor notril

dramatici. El a scris muzica pentru Insurdteir
Chiriqa la lag, Chiriqa in provincie, Baba
Hdrca, Scara Mdter, Urdta Satultd, Cintpoiul
Draculut, Craizi Nod, Fata de la Coia, etc,
etc. Intre operile sale, trebue s numram
o colectiune de ccintece nationale, tiparite
la Socec.

Flechtenmacher (Christian).

Profesor, jurisconsult, adus din Transilvania

de catre vornicul Mihai Sturdza i numit
la 1831 profesor de legislatie la coala Va-

siliana din IaI, unde a predat 18 anl cursurile sale.

Dinpreuna cu Damaschin Bojinca, a tra-

dus in limba romana codul Calimah.

Artista
Flechtenmacher (Maria).
dramatica, nscuta in Bucuresci la Noembrie
1838, incetata din viata la 14 August 1888.
Dup ce a urmat cate-va clase primare, a
imbratiat din copilarie cariera dramatica la
185o, debutand la un teatru din Braila. Apoi

a intrat in trupa luI C. Mihaileanu la Craiova i la 1853 s'a casatorit cu compositorul muzical Alex. Flechtenmacher, i a
mal jucat pe scena teatrului din Bucurescl
In afara de activitatea s'a artistica, Maria
Flechtenmacher a publicat Toesit si prazd
un volum (1871).

Fleva (Nicolae). Om politic, nascut

In Focani la 1840. A fcut studiile sale
la liceul Sfantu Saya i apol a urmat cursurile Universittel din Neapole, unde a
luat diploma de licentiat in drept.

Intors in tara la 1867, infra imediat in

luptele politice i se distinge mal ales prin

violentele sale ca agitator al maselor populare.

Ales deputat imediat de alegatorii din

Focani, e vecinic amestecat la toate turburarile i toate micttrile de stradA.
Inaintea juratilor din Targovite, este aparatorul celor amestecatl in micarea revolutionara din Ploeti de la 26 Martie 1870.
Primar al Capitalel sub guvernul Ion

BrAtianu, demisioneaza la 5 Iunie 1886 i

activi i
devine unul din membrii ce!
turbulentl af opositiel-unite, provocand dese

intrunirl publice in cari se distinge prin

violenta limbagiulul s66.

In Camera din care face parte, urmeaza

asemenea o crilncena opositie contra guvemulul i din cauza unui discurs mal agresiv, i'I atrage un duel ca d-nu Pherekyde Ministru de Externe. In acest duel e

ranit de un glont in mana st'nga (14 Ianuarie 1887).

Arestat la 15 Martie 1888, e depus pre.ventiv la Vacareti pentru ca se pusese dinpreuna cu alte personalitati politice in capul
manifestantilor carI a ravalit in curtea
MitropolieI, cerand demisiunea guvernulul
Ion Bratianu.

Pus in libertate dup6 constituirea noulul

guvem Tb. Rosetti, N. Fleva se raliaza la

www.dacoromanica.ro

FLO

- 77 -

partidul liberal din no i reincepe o campanie de agitatii contra conservatorilor.

La 4 Octombrie 1895, formandu-se Ministerul D. Sturdza, N. Fleva ja portofoliul
Ministerulul de Interne, dar pentru scurt
timp, cad la 15 Ianuarie 1896 este nevoit
s demisioneze din cauza neintelegerilor
dintre dnsul i cei lalll colegl al 0.1 in
privinta modulul prea democratic cum administra departamentul ce i se incredintase.
In urma retragera sale de la guvern,
intemeaza ziarul Dreptatea i devine eful
grupului liberal-democrat.

N. Fleva a publicat mal multe bropri,

intre altele : Trerogativele Adundret deputatilor (1877) Disculia generalci asupra leget
comunale (1886) 'Dare de seamd clitre cetdtent (1886) Misterele Tolitiet Capitalet0 887)
Ghe,refturile de la .51,Cinisterul da rqbel (1888)

Regim autrocratic (1893).

Florescu (Alexandru Em).NIscut in

Braov la 22 Ianuare 1822. A facut studiile
sale in liceul Sfintu Saya, apoi a intrat la
1840 ca copist la Secretariatul Statulul,
unde a inaintat pna la functiunea de se-

cretar. La 1846 plead la Paris spre a studia dreptul i urmeaza cursurile 2 ani.
Dup6 revolutiunea de la 1848, s'a intors
in tara i a fost in diferite rndurl prefect
de judet i la urma prefect de politic in
Bucuret1.

Dupe ce face parte din divanul ad-hoc,

este numit in 1857 Director la Ministerul
de Interne apol Ministru de control de la
24 Martie 1862 pna la 24 Iunie acela an
i Ministru al Luctirilor Publice de la 24
Iunie pan la ii Octombrie 1862.
In diferite rndurI, Al Em. Florescu a
facut parte din parlament, ca senator sail
deputat.

FLO

la de gust; Dacia viitoare, disparute iricurand.

Lucrarile sale mai principale sunt : Curs
metodic de limbafrance?4, Versification fran-

caise, Hisioire de la litterature francaise 2

V01. Tosie lyrique francaise. Istoria in tablo-

uri, Ritmuri ji rime, Buffon, discours sur le

style. Studit literare, etc.

Florescu (Ion Em).Om politic, general de divisie, fiul vorniculul Manolache

Florescu, nascut la 1819 in ROmnicu Valcea, incetat din viati la 22 Mai 1893 in Paris.

A facut studiile sale la colegiul Sfintu

Saya i apoI a terminat cursurile coalei de
stat-major din Paris. Reintors in tara,

in armata romana i e insarcinat de principele Bibescu cu organizarea otirei, cilnd

creaza cea d'ant6i coala militara. La 1854
avind gradul de Colonel, face campania in
timpul rezbelului Orientulul ca oficer de
ordonanta al generalilor Liklers i Dannen-

berg, din armata rusi. La 1859, generalul

Florescu e Ministru de rezbel al ambelor
Principate, dup6 unire ; apol demisioneaza
i revine in capul acestui departament de
la 30 Sept. 1862 pana la 12 Octombrie
1863. In 1865, generalul Florescu face parte din cabinetul Kretzulescu ca Ministru
de Interne i LucrArI publice de la 14 Iunie
pana la 30 Ianuarie 1866. Mal trzi, in
cabinetul Lascar Catargiu, el ia Inca o data
portofoliul Ministerului de Rezbel i'l tine
de la 14 Martie 1871 pina. la 4 Aprilie
1876, cAnd devine preedinte al Consiliului
pentru cte-va zile; i apol demisioneazii.
La aceast epoca, dinnreuna cu cel lalt1
colegi ai s1 din guvermil conservator, este
pus sub acusare i i se refuza autorisarea
de a participa la rezbelul Independentel din
1877.

Guvernul liberal, renuntand la decisiunea

sa de a merge inainte cu darea'n judecata

Florescu (Bonifaciu). Profesor, pu-

blicist, nascut la Pesta (Ungaria) la 27 Aprilie 1848. Elev al liceului Louis-le-Grand

din Paris, licentiat in litere, de la Rennes,
e profesor de limba tranceza la liceul Sfintu

Saya din Bucuresci de la 1843 i pna in

present'cu o mica intrerupere intre 1874-1876

i intre 1882-1883.
A scris i publicat in diferite reviste literare:
.(`Da.cia sub jugul Golilor Istoria in ciin-

tece populare. Poetul Grigore Alexandrescu,

Etiam contra omnes. A infiintat ziareie Portfoliul ronuin (1880-1881) Bibliotfca onzu-

a fotilor Minitril conservatorl, generalul

Florescu reintra in viata politica ; membru

al pat tidului conservator, el este ales preedinte al Senatului in 1890 i in 1891
forma sub preidentia sa un guvern conservator care nu tinu insa de cat putine lunl,
fiind compus numal din elemente disidente.
Retras de la putere la 27 Noembrie 1891,
generalul Florescu a plecat in streinatate
spre a'I cauta sanatatea i a incetat din

viata la Paris. in 1893.

Gerwralul I. Em. Florescu a publicat :

Teoria dtiret la semn (1845) Datoriile Os-

www.dacoromanica.ro

- 78 -

FLO

ta pica (1876) Contingentul ar mate! (1877)

Situatiunea (1877) Institatiunea militarcE ba;tad pe jcoald (1888) Fortificatiunile (1889)
Armatele vechil 3ci moderne (1890).

Fotiade. Cumnatul caimacamulul Vogoride i agentul sal la Constantinopole,

trimis acolo spre a zadarnici incerciirile de
unire a Principatelor.

Fotino (Androcle.) Medic, Inspector

Florian (Aron).Publicist, nascut la i8 o 5

in Ardeal (Transilvania,) mort la 1887 in B u-

curesci. Terminand studiile sale in Pestha,

a venit in Bucurescl la 1826, adus de
Const. Golescu care i'a incredintat conducerea coalei primare ce infiintase la moia
sa Goleti. La 1836, a fost numit profesor
de istorie la Sfintu Saya, ear mal tirzi
membru in consiliu de instructiune.
Amestecat cat va timp in viata politick
participand la micarea revolutionara din
1848, Aron parasete tara, se reintoarce in

Ardeal ca redactor al unui ziar fondat de

Mitropolitul aguna, trece la Viena unde
colaboreaza la alt ziar i apoi se reintoarce
In Romania.
Acestul publicist se datorete : Istoria Principatelor (1835- 1838) Dictionarul FrancqoRomd n, in colaborare cu Hill i Poenaru
Catechismul omulut creVin (1839) Geografia,
Istoria generald pe seama coaler, Mihai

Bravul (1852), etc.

Fontaninu (Gheorge).--Profesor, nits=

cut in Braov la 1825, incetat din viata. in
Craiova la 24 Aprilic 1866. Invatatura primar a facut'o in Sibi, liceul in Pesta i
cursurile universitare In Viena. Intors in
tara, a fost numit la 1851 Director al
gimnasiului din Craiova, i profesor de

limba latina ocupand aceasta functiune trei-

zed de ani

Singura sa publicatiune este : Geografia

kicd i matematicd (1855).

Formac (Constantin). General de

brigada in reserva, nascut la 1830 Martie
8, incetat din viata in Bucuresci la 27 Mai
1897. S'a inrolat in armata ca junkr la
1847, i a fost inaintat sub-locotenent la
185o. Liberat la 1855, a reintrat in armata
la 1856 i a fost inaintat ofiter superior la
1865, colonel la 1882, general de brigada
in reserva la Aprilie 1890 and a demisionat
din armata.
In timpul rezbelului Independente! 18771878, s'a distins prin vitejia sa i a prins
In dou raduri convoiuri turceti, primind
multumirile generalilor ru! Arnoldii Gurko.

FOT

general de brigada,

nascut in Braila la
1834 Noembrie ii. Studiile liceale i
primele studil medicale le-a facut in Grecia

la Atena i in urma s'a dus la Paris pen-

tru cotnplectarea studiilor sale medicate.

La 186o s'a intors in tara, 1 a practicat medicina in Bucuresci. Tot in acelai
an, cu ocasiunea organizare! Serviciului Sanitar Militar a intrat in armata ca medic
militar, cu gradul de medic de Regi ment
Cl. II-a. I s'a incredintat atunc! Sectiunea
Chirurgicala de bolnavi la Spitalul militar
din Bucuresci, i a fost insarcinat sa faca
un curs de Clinica chirurgicala in serviciul s65.

La 1862 a fost numit secretar al Consiliului Medical Superior Civil, functiune pe

care a ocupat-o pana la 1865; cand a demisionat.

La 1863 a fost inaintat Medic de Regiment Cl, I. Tot in acelai an a fost numit
i sub-Director la 5coala Nationala de medicina, functiune pe care a ocupat'o
la transformarea acelei Scoli in Facultate
de medicina.
La 1866,a fost inaintat medic principal
Cl. II. La 1874,cand pentru prima oara s'a
aplicat legea sanitara

a Ore!, a fost numit

membru al Consiliului medical civil, funcOune pe care a ocupat'o pana la 1894,cand

a eit la sort! i a fost inlocuit.
La 1875, a fost inaintat la gradul de medic principal Cl. I.
La 1877 Aprilie a fost ales senator al
colegiului al 2-lea de Ismail. Dupa retrocedarea Basarablei, 'i-a stabilit domiciliul politic in judetul Mehedinti, unde este mare
proprietar, i unde in mai multe randuri a
fost ales senator al Colegiului marilor propietarl.

La 1877-78, a luat parte in Campania

Bulgaria, ca ef al ambulantei marelui Cuartier General.
Aceastd ambulanti forma baza operatiunilor Serviciului Sanitar al Armatel Romane din jurul Plevnel.
din

In afara de conducerea ambulante! marelul

cuartier general, el a asistat cu per-

sonalul disponibit al ambulante!, la toate

www.dacoromanica.ro

l'Ot
atacurile armatel romne in contra PlevneI ; i une orl s'a gasit in mijlocul foculul inamiculul la 30 August i 6 Septernbrie.

La 1878 Februarie, imbolnavindu-se la

Poiana inspectorul general Dr. Davila, a
fost insarcinat de catre Ministrul de Rezbel
cu evacuarea bolnavilor i ranitilor din spitalele de campanie dui:a marginea dreapta
a Dunarel. Aceasta misiune a fost una dintre cele mg grele de implinit, atat din
cauza asprimeI timpului, cat i din cauza
insuficientei mijloacelor de transport, pre-

cum i mal ales din cauza deprimarei fisice

i morale a personalulul sanitar, care in
acel moment '"i platea i el tributul la

o epiedernie de tifos de care era bantuit5

armata noastra din Bulgaria.
La 1883 a fost inaitat la . gradut de me
dic inspector general i numit eful cir-

comscriptiuneI sanitare corpului I de armata i divizieI active Dobrogea.

La 1885 a fost numit director general
al serviciulul sanitar civil, i a ocupat aceasta functiune in mod gratuit timp de
opt lunI; in urma a demisionat.

La 1886, a fost numit Efor al spitale-

civile din Bucurescl, functiune onorifica, pe

care a ocupat-o pana la 1889, cand a demisionat.

La 1891, Ministrul de Ritzboi, l'a insarcinat sa represinte ca delegat al acestul Minister, serviciul sanitar militar roman la
congresul de hygiena i demografie de la
Londra.

La 1896 a fost numit iara1 efor al spilelor civile din Bucurescl.

Scrierile sale originale se

miirginesc

in trel rapoarte catre Ministrul de Interne

publicate in bropri asupra inspectiunilor
sanitare ce a facut judetelor : Buzaii, R.Sara% Putna, Braila, Tulcea, Constanta, Ilfov i oraul Bucuresci in calitate de membru

al

Consiliuluf

FOT

7)

Sanitar Superior, i

in comunicarea ce a facut la Congresul de

la Londra i Raportul catre Ministrul de
Resbel publicate tot in bropil.

Fotino (Dionisie).Publicist nascut la

1769, in Pathras (Peloponse). A fost trimis din eopilarie de parintele sia la Constantinopole pentru a '1 urma studiile la
marea coalii a neamulul de la Patriarhie.

El a urmat cu succes studiile sale lite-

rare la sus zisa coala, desvoltand tot de odata i un deosebit talent pentru muzica

vocala bisericeasca, ceea ce 'II a atras simpatiile Patriarhului ecumenic. El cunotea

bine limbele greaca, latina i araba i era
familiarisat cu limba franceza i italiana.
Dupa terminarea studiilor sale la Cons-

tantinopole, Dionisie Fotino a vizitat oraele Viena, Lipsca i Venetia, de unde rein-

torandu-se la Constantinopol a intrat in

societatea Eterier i a inceput a lucra ca
membru al acestei societatI.

Dionisie Fotino a venit in tara la anul

1804. La sosirea lui Vocla Caragea, el a
fost ataat pe langa acest Domn in calitate
de al 2-lea Secretar.
Dionisie Fotino a luat parte la toate lucradle de organizatie i de legislatiune intreprinse de Caragea in primil aril aI Domn ie/ sale, pentru care i s'a acordat rangul
de Serdar, i de atunci el a fost mai mult
cunoscut sub numele de Serdarul Dionisache.

In urma insa, vaznd 6 Voda Caragea

se abatea mult de la calea cea bunk abuzand in tot felul cu scop de a 'I satisface
placerile i a se imbogati, Dionisie Fotino
a inceput sal atace prin scrierl satirice anonime, ceca ce a facut ca el sa devie foarte
simpatic boerilor pamntenl.
Vocla Caragea convins ca numai Dionisie
Fotino putea sa-1 atace astfel, a hotarit in
secret decapitarea lul, i pentru aceasta ceruse de la Paa din Ruciuc un calail (gealat).
Scaparea vietel lui Dionisie este datorita
numal protectiunei Ba Boerulul Iordache
Filipescu, care prevenindu-1 la timp, l'a adapostit in casa sa pe timpul celor din urma

4 anI al DomnieI lui Caragea.

Casele BaI Boerilor Ord, era?"' considerate in acea epoca ca inviolabile.
In acest titnp de captivitate voluntara,
Dionisie Fotino a intreprins scrierea Isto-

rid Dacief in trel volume. Pentru aceastA

importanta lucrare, Iordache Filipescu 'i a
pus la dispozitiel toate mijloacele de car"'
dispunea dansul, i cu 0 generositate proprie
boerilor marl din acea epoca, el nu a crutat
nicT un sacrificiu pentru procurarea de documente i scrieri, de, caff avea nevoe Dio-

nisie Fotino in lucrarea sa. Pe tot timpul

captivitateI sale benevole, Dionisie Fotino
a avut langa dansul pe nepotul si'l Ilie
Fotino fiul surori sale Pashalita, pe care '1
Inflase i

'1

instruea singur impreuna cu

Constantin fiul lul Iordache Filipescu i cu

nepotul acestuia,Grigore (Gagata) Filipescu.

www.dacoromanica.ro

FliN

FRA
Nepotul lul Dionisie Fotino, lije, 'i a servit tot timpul ca secretar, i dupa moartea
unchiulm .566 a continuat scrierea Istoriel
anul
1 a descris Revoluliunea din

coale. In 1864 a fost numit profesar de

limba i literatura elena la Facultatea de

scriere in limba greaca

de la Creta (1866). Hymn la Unirea Trincipatelor (1859), toate in limba elenii.

1821 in Rotnetnia,

In forma de cronica i intitulata Tudor

Vladimirescu
Alexandru Ipsilante sad revolutiunea din 1821 tradusit de M. Geor-

gescu.

litere i filosofie din Bucuresci.

A publicat : Discurs in amintirea eroilor
E. Francudi a fost director al coaleI
normale superioare i interpret pe langa
Ministerul de Externe pentru limba

Dupa plecarea lui V oda Caragea, la anul

1818, Dionisie Fotmo a parasit casa bine

facatorulul s66 Iordache Filipescu i s'a instalat in propria sa casa, pe podul Tirgulul
de afara (Calea.Moilor) in fata bis ericel Cu

Sfintil, actuala casa a reposatulul Dr. Warthiadi. Aci el a trait stimat i iubit de toti
cati Il cunoscea.

Se ocupa de o potriva de scrieri literare

i scrieri de muzica bisericeasca. Spiritul
s umoristic, de la plecarea lui Caragea,
luase o altii directiune. Biciuia fara mill cu
pana sa satirica, cochetariele femeilor din
societate, cochetaril importate din Fanar.
Dioisie Fotino a murit in mod subit la
io Octombrie 1821. A foat imormantat cu
mare pompa la biserica cu Sfinti din Podu
Tirgului d'afara, unde i 0111 astazi se
poate vedea piatra ce acopere mormintul
sii, care se afla sub jeturile din strana
stingii a bisericel.

Franchetti (Benedetti).

Impresario

de trupe italiene i profesor de cantec, nas-

cut in Verona. A inceput prIn a fi voluntar in legiunea lui Garibaldi, pe care l'a
urmat in mai multe expeditiuni. Ranit de
doua gloante in piciorul stang, a parasit
cariera armelor i s'a ocupat de muzica.
Venit in Bucuresci, se face cunoscut la

1852 ca ef al corurilor cand se deschide

Teatrul cel mare, i incepe sa dea representatiuni artitil de opera italiana. Ani indelungati a fost apoi el singur in mai multe
rindurl impresario, dar a perdut cu aceste
intreprinderi tot ce avea. A fost numit mal tarzia profesor de muzica la diferite coale particulare i ale Statulul in
Bucuresci.

A incetat din viata in Bucuresci la 1895.

Francudi (Epaminonda).

Profesor,

nascut in insula Cipru la 1829, incetat din

viata in Bucurescl la 1897. A facut studiile sale la Athena i apoi a venit in tara
i a dat lectiuni de limba elena la diferite

Frank (Andrei).Farmacist, nascut in

in oraul Mediasch (Transilvania).
Dup ce a imbratiat cariera de falmacist
In oraul si'l natal, a trecut in Muntenia
la 1846 ca farmacist in Mizil, apol s'a stra1815

mutat in Bucuresci unde a cumparat un

imobil i a deschis farmacia La Ursu pe
care o poseda i astazi.

La 1859, el a fondat Societatea farmacitilor din Romania. A fost timp indelungat membru in Comisiunea chimico-farmaceutica, cat i membru al Comisiund de
hygiena, i al juriului examinator de licentiatl in farmacie.

Frollo (Giovani L).Profesor universitar, filolog, nascut in Venetia la 1831, doctor in drept al facultatei din Padova.
A pArasit tara sa fiind mncft te'nar spre
a se stabili in Romania ca profesor de
limbi neo-latine, in diferite institute particulare i de ale Statului. La 7 Octombrie
1878 a fost numit definitiv profesor la Facultatea de litcre din Bucurescl pentru cursul de istoria literaturelor moderne i in
special a celor neo-latine. A publicat ; Limba
romdra ji dialectele italiane (i86o) Vocabulariu italiano-romeinesc (1869) Limba nationalcf ji limbele streine in jcoalele romdne

(1871) 0 mud incercare de soligiune a problemuluf ortografic (1875) Utilitatea studii-

lor neo-latine in Romcinia (1878) Lectiunf

elementare de gramaticd latind (1895).

Frunzescu (Dimitrie).Publicist, nas-

cut in Iai la 1838. A facut studiile in

tara i streinatate, ca bursier al Statului.
La 1859 a intrat in serviciul . statistic al
MoldoveI, ear la 1862 a trecut in Bucurcsd la acela servici6.
A tiparit : Geografiia kicei ji politicd a
Romcinief (1871) Dictionarul topografic ji
statistic al Romciniel (1872). A colaborat la
Trompeta Carpatilor ji Columna luf Traian.

www.dacoromanica.ro

rtu

GAN

rrunzetti (Toan).Sub-locotenent nAscut la 8 Iunie 1852, mort la 12 Ianuarie

1877. Intrat in ostire ca soldat la 1870,
trece in rezervA la 1875, apol se reangajeazA ca sergent in 1876 si este inltat in
acelas an la gradul de sub-locotenent.
In timpul rezbelului Independentel, face
parte din Regim. No. 9 Dorobanti si moare
in lupta de la Smardan la 12 Ianuarie 1878.

Fundescu (Ioan)Ziarist, publicist, nAscut in Pitesti (Arges) la 1836. Dup ce a

urmat dit va titnp cursurile colegiului St.
Saya din Bucuresci, incepu s publice versuri prin ziarele Ddmbovito ji Nationalul.

Apoi publid foaia umoristicii

Pepelea

(186o) Tombatera (1861) si colabor la

Romdnul de la 1862 p&O. la 1864, precum
si la Nichipercea, Reforma, etc.

Dup ce se stabili cat va timp la LA

(1865) unde infiinta foaia liberal Teatrul,
se reintoarse in Bucuresci ca administrator
al Buletinului Instructiunel Publice. Dar
in curAnd fundii alt ziar, Telegraful care a
avut o existenta mai lungA-1875-1885 cu
cte-va intervale de intrerupere.
I. Fundescu a representat judetul Vlasca
In mal multe rndurl in Camerile liberale
de la 1877 pAn5. la 1888.
El a publicat : Vocea Argeplut versuri
(1859) Flort de cdmp versuri (1864) Bazme,poqit, pricctliturti ghicitort (1867) Calen-

darul draculut (1867) Poe.zit nouer (i868),

Scarlat, roman (1875.)
De la 1895, I. Fundescu a ph-Asa politica
ziaristica dui:06 ce a mai colaborat putin
timp incii la Ronninu/ intre 1893-1895.

Galleron (Albert).Arhitect francez,

l'Orient care aplirea in Bucuresti. Rezbelu

deveni l'Indpendance Ron
terminat,
maine, in colaborare cu A. Ciurcu.
La 1883 E. Galli a fost expulsat din tari'i

indemnul lor o cAlAtorie in RomAnia pe la

1880. Aid', dup6 ce s'a ocupat cu diferite

lucriiri, a fost numit arhitect al Eforiel Spi-

printr'o decisiune a consiliului de ministri

de sub presidentia lui I. C. BrAtianu, si apoi la 1885 fu expulsat si A. Ciurcu, iar

talelor civile la 1891, dar a demisionat peste

l'IndpendanceRoumaine deveni proprietatea

niiscut in Paris la 1855.

AvLui legatiri de prietenie cu mai multi
rornni studentl in Paris, a intreprins dup6

doui ani spre a se reintoarce in Paris unde

s'a stabilit.
Albert Galleron a facut intre alte
planurile &Inca N,ationale, Atheneulut romn si Asilulut Sleftineanu din Bucuresti.

Galli (Emile).Zi,arist francez, niiscut

in Corsica la 1845. A fiicut studiile sale in
Marsilia si a debutat in ziaristic6 la 1868,
ca redactor la ziarul Le Rappel de la Provence. Dup6 resbelul din 1871 a fAcut parte
din redac,tia ziarului N,ational (PariS) unde
a r6mas pan5. la 1875.
In timpul rezbelului Srbo-Turc, a fost
corespondentul Nationalulut in Srbia si in
Herzegovina in timpul insurectiunei (1875
1.876) .

Venit in Romftnia tot ca corespondent

al acelui ziar Cat a tinut rezbelul indepen-

dentei (1877-78) a fondat la

2114

Iunie

1877 un ziar in limba francez sub titlul

lut G. Em. Lahovary.

Corespondent al acestui ziar in Bulgaria
la 1886, E. Galli fu expulsat si de aict la
1886. La 1888, in urma cAderei guvernului liberal de la putere, s'a reintors in RomAnia si a intrat administrator al ziarului
Undpendance Roumaine.

Ganea (Nicolae).Publicist, nAscut in

orasul FAlticeni la 1831 A fAcut studiile
sale in Iasi si Patis unde a terminat facultatea de drept. Reintors in ,tar s'a stabilit
avocat in Iasi ; la 1871 a fost ales deputat
si primar al Iasului.
N. Ganea a fAcut parte din ministerul
Ion Blitianu in ultima sa formatiune ca
ministru la domenil de la i Martie la 23
Martie 1888. La 1897 a fost ales presedinte al Senatului fiind in acelasi timp primar al orasului
Pe terenul literar, el este unul din mem6

www.dacoromanica.ro

- 82 -

GAN

bril fundatori al societatei literarc Junimea,

de care s'a despartit mai tarzi spre a lua

o parte activa la luptele politice.
Scrierile sale sunt : Incercdrt iterare

Novele (1873 si 1886) Poesit (1886) in

care intrA i traducerea a sapte cantece din
Infernal lul Dante.

Gamescu (Durnitru). Capital] niscut

la 14 Octombrie 1834, mort la 7 Octombrie 1877. Intra in armatA ca soldat la 1854,

e inaintat la gradul de sub-locotenent in

1864 si capitan in 1875. In timpul rezbelulul Independentel moare pe campul de
luptil in fata Plevnel la 7 Octombrie 1877,
In capul companiei sale din reg. 7 de linie.

Ganescu (Grigore). Publicist nitscut

In Craiova (Dolj) la 1830, mort la Montmorency (Francia) la 1877 in luna Aprilie.
A facuf studiile in Paris si gratie relatiunelor pe cari le avea acolo in lumea
isbuti sa intre lu ziaristica franceza, de-

butand la 1860 ca redactor la Courrier du

Dimanrhe, organ liberal, dusman al institutiunelor imperialc. Expulsat din Francia din
cauza articolelor sale violente, Ganescu trecu
in Germania si fonda la Francfort ziarul
l'Europe, care pe.)te putin timp fu suprimat
din ordinul generalului Vogel de Falk:kenstein.

Ganescu se reintoarce atunci in Francia,

se impacA cu puternicil zilei, dobandeste naturalizarea si devine redactorul sef al ziaru-

lid satiric 'Vain Jaune.

La inceputul anului 1869, trece in aceasl calitate la ziarul Le Parlement, incercand sa pittrunzA in parlamentul francez.
Campania sa electoral, rAmane inse farA
succes i dupil caderea imperiului, Ganescu
plcacit la Tours, uncle tipareste ziarul La
Liberte, apoi la Bordeaux, unde sub direccolaboreaza la ziarul Le
tiunca lui

dile sale in tatil si le a terminat in strinatate, ocupandu-se in special cu filologia.

A flcut la Universitatea din Bucurestl in
1880 numeroase conferinte asupra limbel
litapaturei romane.

Expulsat din tarA la 1885 printr'o decisiune a consiliului de ministri, sub guvernul Ion Bratianu, pe motivul ca ar face
parte dinteo societate iridentista, s'a stabilit
la Londra. Aci a fost ales rabin al comunitAtei Israeliilor portugezi, demnitate pe
care o pastreazA pana in prezent.
M. Gaster a scris i publicat : Die rumdnische condemnatio uvae (1878) Literatura
populard romdnd (1882). Christomatia ronuind(1891),Instruclittnea In Englitera (1893)
Istoria biblicd (1897).

Gatineau (Alexandru.) Artist dramatic de origina francezii, nascut la 1812,

incetat din viatit in Bucuresti la i Mal 1883.
A fost cel
regisor al teatrului national din Bucuresti. Venit in tara la 1847
Cu o trupS francezA care da representatiuni
In Iasi si in care juca i dansul principalele
roluri de comic, s'a stabilit in Iasi ca regisor la teatru rominesc ; de acolo a trecut peste curand in Bucurestl si a ocupat
aceasi functiune pana la moartca sa. Gatineau a adus servicii imense teatrului nostru care la formatiunea sa, era fireste
cu desavarsire de cunostintele necesare pentru punere in scera i montarea picselor.
Pentru servicide aduse teatrului, Camerile ai acordat luI Gatineau impatnintenirea
cu dispensa de stagiu.

GavAnescu (Ion).

Profesor, nAscut

la 1859. A facut studiile in tara si le a

terminat la Berlin. La i Septembrie 1888
a fost numit profesor la facultatea de litere din Iasi, cursul de psihica, pedagogie
si esteti ca.

fArA

A publicat : Elemente de psichologie penirtt cursul secundar (1890) Existd actiunl

succes st patrunza in parlamentul francez

desinteresate (1891) Dica (1893) The al-

si apol fondeaza Les tablettes d'un spectateur

ziar autogratiat, la care lucreaza OM in
momentul mortsl.
G. Ganescu a mai publicat : La Valacbie
depuis 1830 just/Wit ce jour (i855 Bruxelles)
Diplomatie et nationalit (1856).

truistic impulse in man and animals (1895)

Rpublicain.
La 1876, Ganescu incearcii earAsi

Gaster (Moses). De origina israelitA,

nascut in Romania la 1856. A fAcut stu-

Istoria omenirel, Evul media, Emil antic,

Evul modern (1894-1896) Meditdtiile lul Gr.

Alexandrescu (1896) Gramatica (1897).

Gavra (Alexandru).Profesor nascut

in Oradea Mare (Transylvania) la 18 Deccmbrie 1797, incetat- din viatA la 23 Octombrie 1884 in Arad.

www.dacoromanica.ro

GEB

Dupi terminarea studiilor sale a imbratisat cariera didactica si a fost rnd pe

r'end profesor de pedagogie si aritmetica

in Oradea Mare, apoi inspector al scoalelor din Ardeal, director al institutului pedagogic. El a publicat : CronicaRomailor
(1844) Lexicon de conversaiie (1847).

Gebauer (Alexis).Profesor de piano

nascut la Cluj in 1815, incetat din viata

in Bucuresti la 14 Decembrie 1889.
A facut studiile muzicale la conservatorul din Viena, avnd de profesorl pe Sechter si Franz Liszt.
A fost in Bucurestl cel mal renumit profesor de piano intre anil 1850-1870. A
publicat numeroase compositil cu melodif
nationale i diferite caete de studil.

Genilie (Ioan).Protesor, data nasterei

si incetarei din viata necunoscute. A fost
cel d'anti profesor de geografie i istorie

la colegiul Sfintu Saya, de la infintarea lul.

A publicat : Geografia istoricd, astronomicd,
nalionald ji civiM (1835) Trincipurf de geografie (1841) Mondul, curs de cuno,slinte ji
iziivele curioase (1847).

Georgescu (loan).
Sculptor, pictor
de aquarele, nascut in Bucurestl la 1856
lanuarie. A facut studiile sale in liceu si

apol a intrat la coala de Bele-Arte. In

urma unui concurs stralucit, a obtinut o
bursa la 1877 si a intrat la scoala de BeleArte din Patis, unde a obtinut mai multe
recompense, precum si o medalie la Expozitia pictorilor si sculptorilor pentru sta-

tua sa : Rugdciunea unut copil.

Dupa ce a calatorit prin Italia, Georgescu
s'a intors in tara si in curand a fost numit
profesor de sculptura la scoala de BeleArte din Bucurestl (1887).
Principalele sale productiuni sunt : Statna

GHE

83

La* din Bucuresii pe bulevardul

Academiei, Statua luf Asacbi la Iasi, Monumentul mitropolituluf Panaret, asezat inteo

biserica din Tirnova (Bulgaria). Apoi busturile lui C. A. Rosetti, I. C. Brdtianu, Alexandri, al artistului Pascaly asezat in salonul Teatrului National, si statua fostulul
primar al capitalei Take-Trotopopescu, care

se va aseza pe bulevardul Pake.

Ca pictor, Georgescu a produs numeroase aquarele, flor! dupd naturd, veden!,

etc., carl ah fost expuse la toate
noastre de pictura

Georgescu (Nicolae).Poet nascut in

Bucurestl la 1.834, incetat din viata in Bucurestl la 1866. A servit in armata pana
la gradul de capitan (1858) cand a demisionat spre a se ocupa de literatura. El a
lasat un singur volum sub titlul Fof de
Mamut publicat un an dupa. moartea sa.

Gestian (Miculet loan). Artist dra-

matic nascut in Bucurestl la 1812, incetat

din viall in BuiAresti la 30 Octombrie 1880.

Dupa ce a facut ceva studil prin scoalele
primare i gimnasiu, a intrat in trupa de
sub directiunea Millo si apoi in acea a artistului Pascalv.
Mal tarzi6 a fost angajat la Teatrul National. Principalele sale rolurl ah fost Portbos din Muschetaril Buval din Dama
cu Camela Don Salust din Ruy-Blas,
Sbiera din Rasvan i Vidra-

Ghenadie (Vezi EnAcescu.)

Ghenadie (Petrescu).

Mitropolit-

primat nascut in Bucurestl la 1836. In anui

1854 a intrat in schima monachala la manastirea Caldarusani. Hirotonisit diacon la
1859, preot la 1869, functioneaza ca mare
eclersiarch

la

Mitropolia din

Bucuresti

de la 1870 pana la 1875, cand este ales

arhiereh si la 1876 episcop al eparhiei Ar-

gesul.
Sub e Astoria sa, s'a restaurat biserica Cur-

tea de Arges s'a cladit localul seminarului

din acea localitate.
La 1893, a fost ales mitropolit-primat.
In urma mal multor invinuiri ce i s'ah
adus pentru delicte religioase, Sfintul Sinod II cateriseste la zo Mal 1896 luandu-i
darul preotiei. Aceasta masura, din cauza
modului neregulat cum a fost judecat mitropolitul, provoaca lusa o nemultumire generala,
din care opozitia i face o arma de lupa con-

tra guvernului Sturdza, si Sfantul Sinod este

silit sa revie asupra deciziunei sale la 4

Decembrie 1896, ertand pe mitropolitul Ghe-

nadie.

I. P. S. S. demisioneaza insa la 5 Decembrie 1897 si se retrage la manastirea

Caldarusani.

Revisuirea procesulul mitropolitului Ghenadie a atras dupa sine inlocuirea cabinetulul

I. Sturdza printeun guvern sub presiden-

tia lui P. Aurelian.

www.dacoromanica.ro

GHE

GHE

84

Gheorghian (Iosif). Mitropolit Primat, nascut la Botoani in 1829 August 29.

A facut studiile sale la coala Trei-Erarhi
i la Academia din IaI. Hirotonisit la 1846,
s'a dus la Paris i s'a ataat la Capela

Romana, continuand instructiunea sa in acest ora. Intors in tara, a intrat la manastirea Teodoreni, apoI la 1865 a fost numit

Gherassi (Nicolae). Jurisconsult. Data

naterei necunoscutil. A facut studil juridice

In Francia i intors in tara a intrat in magistratura, inaintand pana la demnitatea de

consilier la Curtea de casatie.
Demisionat in 1883, a Acut parte din
cabinetul de sub preidentia d-lul Lascar

episcop de Hui. Ales la 1879, episcop al

Eparhiei Dunarei de jos, in 1886 trece mi-

Catargiu, ca ministru ai justitiel de la 29

Martie 1889 pana la 5 Noembrie acela an,
cand s'a retras din preuna cu intregul gu-

tropolit primat i pastorete in aceasta dem-

vern.

nat i s'a retras la manastirea Caldaruani.

La $ Decembrie 1897, in urma demisiunel mitropolitului Ghenadie Petrescu, I. P.

litice.

S. S. Iosif Gheorghian este iar1 ales mi-

critic literar, niiscut la 21 Mai 1855, in guverniimintul Ecaterinoslaw (Rusia).

nitate pana la 1883 Mal i cand a demio-

tropolit primat.
A publicat : Piala sfintulut Constantin,
Evreul rdtkit (traducere) Viata iut Isus, etc.

Gheorghieff (Evloghie).

Financiar,

nascut la Carlova (Bulgaria) in 1819, Inzetat din viata in BucuretI la Iulie 1897.
La virsta de 18 ani fugi din oraelul sl1
natal din cauza barbariilor turcestl i veni
in Romania la Bthila. Aci incepu prin a fi
succesiv hatnal, zarzavagi i biliat de pravalie, dar, cum treburile nu mergea, veni
in Capitala i intrit la un carciumar din calea Calarailor.

Pe timpul acela, se afla in Capitala mitropolitul bulgar Panaret. El edea in apropierea carciumei unde servea Evloghie. Acesta, fiind un biliat detept, tiu sa se faca
placut mitropolitulul bulgar i infra slugii
la el.
De aci inainte incepe cariera politica
a lui Gheorghieff. In casa mitropolitului se
adunall bulgaril refugiatl i cari pregatiail
revolutiunea bulgara. Preedintele lor era
Liuben Caraveloff, fratele actualuluI ef al
extrem rusofililor buigari.
Evloghie Gheorghieff asista la toate edintele comitetului i devenise omul de increaere al mitropolitulul.
Dupa ca!-va anl, mitropolitul moare i'l

lasa o avere de 800 de mil de lel. Administrand averea sa cu multa sirguintA i

intelcpciune,Gheorghieff a lasat o motenire

de vre o 20 milioane.
A ecut numeroase fapte filantropice ata
-in Bulgaria cat i in Romania unde a daruit 200.000 lei pentru Fondatinnea Carol.
Prin testamentul s6 a lasat sume insemnate primitriel Capitalei pentru bine-facerI.

De atuncl traete, departe de luptele po-

Gherea (Dobrogeanu I.) Publicist,

La vrsta de 19 ani, urmarit de guvernul rusesc din cauza ideilor sale socialiste, fugi in Romania unde dupa multe

suferinte materiale sfari prin a se stabili

ca birta la gara Ploeti.
Om cu mult eruditiune, el dobandete
la 1889 impamintenirea cu dispensa de sta,
giu. Principalele sale scrieri sunt : Conceptiunea inaterialisa a istoriet (1890) Studit
critice 3 v. (1890) Literaturd

( 1893).

Ghermani (Menelas).
Mare financiar, de origina din Macedonia, nascut la1839. A fost Ministru de finance de la 23
Martie 1888 pana 29 Martie 1889, apol de
la 5 Noembrie 1889 pana la 21 Februarie
1891 i de la 27 Noembrie 1891 pana la
3 Octombrie 1895.
Chemat in capul Ministerului de Finance
tocmai atund cand agiul asupra aurulul atinsese proportiuni foarte marl, urcandu-se
pana la 20 la G70, Menelas Ghermani a fost
autorul proectului de lege pentru stabilirea
etalonului de aur, care a avut de resultat
desfintarea agiului.
Numele acestui financiar se gasete in

multor intreprinderl economice

industriale mal importante din tara.
capul

Ghika (principe Alexandru).

Fost
Domn i Caimacam al Munteniei, nascut in
1795 Mal t-u, frate mal mic al 'ni Voda
Grigore Ghikaincetat din viata la Ianuarie

1862 la Torre del Monte lnga Neapoli.

A fost mal intaiii mare ban al Romaniel micl i apoi mare s'Atar, comandant
al militillor la 1828. In timpul ocupatiel
rusetI, 'I atrase iubirea lui Kisselef gratie

www.dacoromanica.ro

GHI

caruia fu numit la 1834 Doinn al Munt en iei.

La inceputul Domniel sale, infiinta numeroase scoale rurale, incuraja formarea so-

cietatel filannonice sub presidentia lui Campineanu, incepu desrobirea Tziganilor, ajuta
chear intocmirea partidulul national, dar incetul cu incetul are sa lupte i contra liberalilor i contra partidului boeresc. Spri-

jinindu-se prea mult pe concursul Rusiei,

facu apel la dansa care nu
acordil de cat
in schimbul adaogirel unui articol la regulatnentul organic, articol care nimicea de
fapt independenta politica i administrativa
a Munteniei.
Concesiunele acute Rusiel, exilul lui Campineanu, urmarirele contra capilor micarei
neisbutita din 1840, ingreunara din ce in

ce mai mult situatia luI Al. Ghika, ear

stranicia ce arata in reprimarea comploHui de la Braila ( 1841) la care
participase i consulul rusesc din Galatzi,

ridicara i pe Ru/ contra sa, i la 1842

Sultanul le acorda destituirea DomnuluL
Al. Ghika se retrase la Viena unde se

stabili pana la 1853, apoi se reintoarse in

Muntenia i la 1856 fu numit Caimacam
pana la unirea Principatelor, din preuna cu
T. Bal i N. Vogoride.

Ghika (Ana).Sor de

GHI

85

caritate, nas-

cuta la IaI in 1835, incetata din viata la

20 Februarie 1896 in Ia1. Maritata foarte
tnara cu generalul Gheorghe Ghika, se
divorteaza de barbatul ei pentru nepotrivire de caracter la 1853 i intemeaza la
1857 in Galatzi primul orfelinat de fete.
In timpul holerel de la 1866 se distinge
prin curajiul i abnegatiunea cu carl ingrijete pe bolnavl ; in 1877 in timpul rezbelului contra Turciei, aratii aceleal virtutl dinjand un spital pentru raniti i cheltuind in acest scop ultimele remaite ale
averel sale.

ApoI, sora Ana Ghika se retrase la mo-nastirea Varatic unde duse o \Tata monahala.

Ghika (principe Dimitrie).

Barbat

politic nascut la 31 Mal 1816, incetat din

viata la 18 Februarie 1897, fi al domnitorulul Grigore Ghika.
Inca finar, principele Dimitrie Ghika, fu
trimis in Germania, unde faca studil stralucite, i la intoarcere, intra ca ofiter de

cavalerie in garda imperiala rusa. Nu statu

insa mult in aceasta situatiune ; parasi
curtea Tarului i Rusia i facu o lunga calatorie in Europa, de unde nu se intoarse

In tara de cat la 1846.

La 1854 intra in magistratura, ca membru

al Curte! de apel pentru putin timp, i apoi fu numit prefect de politie in Bucureti.
La 1857, fu ales preedinte al municipalitatel Bucuretilor, i, peste putinonembru in Divanul Ad-hoc, ca deputat al Ilfovului.
In Divanul Ad-hoc, Principele Dim. Ghika

la parte, impreuna cu patriota luminati

vremei, la actele cele mari ale acestei Adunad. Fu membru al.. comisiunel care a
redactat Memorandul explicativ al celor 4
puncte ; lui i se datorete accentuarea dorintel de alegerea unui principe strain.
Partisan calduros al Unirel, Dim Ghika
starui, in Adunarea electiva, pentru alegerea
Domnulul deja ales de catre Moldoveni.

In 1859, fu numit membru al Curtei de

apel i, cui nd, ales din noll preedinte al
municipalitatei Bucuretilon Tot odata, este
ales deputat in Camera i, in 186o, ministru al cultdlor.
Pana in 1862, principele Dim. Ghika
fu de mal multe orl nhinistru in guvernele
de scurta duratii de atuncl i, in timp de
un an, preedinte al consiliului.
Dupa 1864, impreuna cu mal toti fruntaii tarei, face opositiune guvernului lul
Cuza i la 1866 ja parte la rasturnarea
acestui Domn.
Pana in 1868, principele Dim. Ghika fu
pe rind ministru de interne, lucrad publice,
externe, preedinte de consili.
Ales, in acel an preedinte al Camera
ramase in aceasta insarcinare pana la 1873
i, intr'acela1 timp, incepu activitatea sa
In directitmea operilor de bine-facere.
Deja in 1868, ca membru de capetenie
al familiei Ghika, fusese numit efor al spitalelor civile, carora le-a consacrat peste 20
de ani de m'inca staruitoare.
Intr'acela timp, principele Dim. Ghika
presida Senatul o indelungata serie de anl,
pana la retragerea liberalilor in 1888. De
atunci incoace, de mai multe orl, cetatenil
dat sufragiile lor, ca representant al lor in Senat i in 1896 a fost
CapitaleI

reales presedinte al acestui Inalt Corp deliberativ i a acceptat sa reia locul de primefor al spitalelor civile.
Scrierl : Articles publis dans les journaux

www.dacoromanica.ro

- 86 -

GH1

valaques. &pause au Morning el l'Etoile

du Danube. Prefectura pokier, proect de
reformd (1856) Anticilor ci inamicilor met.

Ghika (Elena) vez! Dora d'Istria.

Ghika (Emil I.).NAscut la 27 De-

cembrie 1848 in Ia1. A flcut toate studiile sale in Paris. Intrat in diplomatie la
1874 a fost numit prim secretar la agentia
din Petersburg, apoi la 1879 a fost adus
in serviciul interior al Ministerului de externe i pus in capul divisiune! politice.
Peste cate-va luni detaat la legatiunea din
Paris e numit definitiv in postul de secretar la 1880. In 1881 trece agent diplomatic i consul general la Sofia pan la
1885 chid e inaintat Ministru plenipotentiar la Belgrad ; la 1888 e transferat in acea,;1 calitate la Athena, in 1889 la Petersburg i in 1891 la Viena uncle se gasete pana in present.
A luat parte ca voluntar in r6zboiul Independentel de la 1877-78.

Fost
Ghika (principe Grigore).
Domn al Munteniei de la 1822 pana la 1828.

El se sili de indata ce la franele gu-

vernului s tamildueasca macar in parte

ranile lasate de revolutia greceasca. Lua
msur! pentru uurarea darilor, indeplinind
lipsurile din veniturile averilor manastireti

luate de Turd de la calugaril grecet!.

Sub Grigore Ghika se incepu pavarea

stradelor cu peatra, se inbunatati starea colegiulu! St. Saya, uncle Gheorghe Lazar incepuse, Inca din timpul lui Caragea, cursurile de matematica i filosofie in limba
romana, cea alungata prin lunga domnie a
Fanariotilor, i dota coala cu mai multi profesor! roman!. Acest Dorn.n contribui foarte
mult la redeteptarea spiritulul national,
innabuit mal bine de un secul, i numi

o comisiune, care sa se ocupe cu elaborarea unu! regulament de reforme ; ciintele

i coalele, nationale de la Iai i Bucuretl
produsera in scurt timp cele maI frumoase

GHI

rilor europene i provoeil pe Poarta

retraga

trupele din Principate. Sultanul

dete in adevar ordinul de evacuare, insa

Turcii nu eira de cat sco1 cu tunul. Imp6ratul Rusiei, Nicolae

Pavlovic!,

care

urmase dupa moartea fratelui s Alexan-

dru I, tramise la Constantinopol pe Mintiaki ca sa aplaneze, cestiumle dintre Rusia

i Turcia. Poarta la inceput nu primi conrlitiunile propuse, insa, in urma ultitnatului
Rusiei, subscrise Conveutittnea de la Cetatea Albd. Prin articolul III al aceste! convennunI, Poarta se obliga a respecta privilegiile, tractatele i actele relative la Principatele romane, confirmate prin articolul
V a'l tractatulul de la Bucureti, a complecta i hatierifele din anul 1802 i a
recunoate alegerea de domni pamanteni.
In timpul acesta, Grecii, Inca din anul
1821, continual!'" cu inverunare contra Turcilor resbelul pentru independenta ; iar in
anul 1827, Francia, Rusia i Britania in-

tervenira a pacifica Grecia, insa fara resultat. In anul urmator imperatul Nicolae, vz.nd c 'furcia nu voece s observe conventiunea de la Cetatea Alba, deciar al eaptelea resbel i dete ordin
armatelor sa treaca Prutul i sa ocupe Principatele. Grigore Ghika fugi in Transilvania.

Ghika (principe Grigore).Fost Domn

al Moldovei nascut in Botoani la 25 August 1807, incetat din viata la Meudon

(Francia) la 26 August 1857, unde s'a sinucis. Intrat foarte tin6r in otire, ajunse
In 1826 comandant general al militiilor, apoi fu numit secretar de stat a 1842, Ministru de Finance la 1843.
Dup caderea lui Mihail Sturdza, Poarta
numi pe Grigore Ghika Domn al Moldoye! la 1849 in urma conventiunei de la
Balta-Liman. El contribui foarte mult la desvoltarea spiritului national, incuraja literatura, deschise coale, imprima pe socoteala
sa manuscrisul Istoriel lui
Dar R4I ocupar iara! tara i Grigore

Ghika ne voind sa se supue pretennunilor

fructe.

generalului Gortschiakof, ascultit povetele

Dar de i Principatele erail acum guvernate de Dorm! parnnten! i incepusera a

se folosi de oare-carl drepturi i libertan,
totu! Ianiceril car! nimicisera eteria greceasca, le tineail inca ocupate i comiteail
cele mai ingrozitoare escese. Atunci ambasadorul cnglez protesta in numele pute-

celor mar! precum : desrobirea Tziganilor

Sultanului i parasi tara la 1853.

Reintors in Iai dupa ce Rui! parasira
Moldova, el se puse in capul reformelor

(1855) desfiintarea censure! pentru presa

(i856) etc. etc.

Implinind termenul de apte ani, el fu

www.dacoromanica.ro

87

fnlocuit prin dimAcamia de trei

plecii. la

gea6 la inlAturarea legiuirel datA de strAinI

si la acordarea libertAtilor constitutionale.

Ghika (Grigore I.)Diplomat ascut

bat de cugetare, fArA indoialA, cel mai destoinic diplomat al nostru pe acel timp, Ion

Paris.

In lasi la zo Decembrie 1847. A. fAcut toate

studiile sale in Paris.
Fiind acolo student s'a angajat ca volun-

tar in arrnata francezA, a participat la resbelul franco-german si s'a distins prin vitejia
sa. Pentru bravura sa, i s'a acordat medalia
militar francezA (187o)

Om de actiune, dar si foarte mare barGhika fu trimis ca reprezentant al tara la

Constantino poi.

Evenimentele de la 1848, i, apoi, cAderea revolutiei, Il gAsirA la Constantinopol,

unde rmase ca exilat. Rolul ce Ion Ghika

a av-ut in acel oras a fost neajuns de mare.

Intrat in diplomatie la 1874 ca secretar

In activitatea emigratiunei rornane, Ion Ghica

I-u la agentia din Constantinopole, pArAseste

serviciul cAnd isbucneste rezbelul Indep.endentel intrA in armata romAnA, se distinge

a fost sfAtuitorul si organisatorul generoaselor incercAri neisbutite ale lui N. BAlcescu i celor-l'alti in Ungaria i Ardeal
tot el a fost initiatorul miscArilor emigra-

pe dimpiile Bulgariel si e decorat cu Virtutea militar.

La 16 Septembrie 1878 reintrA ca secretar in administratia centralA a Minist. de

Externe ; ear la 1879 e detasat la Petersburg. In 1882 e numit secretar general al

tilor stabiliti in 'furcia.

In scurt timp, Ion Ghika cApAtase la
Constantinopol o mare trecere, atAt pe lAngA

personagiile turcesti cit si pe lAngA

Puterilor strAine. Influenta sa a folosit'o

Ministerului i ocup aceast5 fuuctiune pinA

spre a atrage atentiunea asupra mara in-

la 1885. In 1886 este delegat in comisiu-

semnAtAti ce aveati tArile RomAne la DunAre, i asupra necesitAtei de a le organisa

ca un bulevard al civilisatiunei europme

nea europeanA a DunArei si in comisiunea

mixtil a Prutului ; la 1887 este iarAsi in-

sArcinat cu functiunea de secretar general

al Minist. de Externe. Inaintat Ministru
plenipotentiar in acelas an, e trimis in aceastA calitate la Berlin in 1888 unde stA
panA la 1896, cAnd trece la Paris.

Ghika (principe loan).

Om de stat,

publicist, academician, incetat din viatA la

Gherghani la 22 Aprilie 1897.
Ion Ghika s'a nAscut in 1814 din banul

Dinitrie Scarlat Ghika si Maria Scarlat

CAmpineanu. Si-a fAcut primele studil in

tarA, si pe cele superioare in Francia, unde
a studiat la scoala centralA. La 1841 s'a
intors in tarA si a fost numit, de cAtre Mihal Sturdza, profesor la Academia MihAileanA din Iasi, unde a stat pinA in 1843.
In Iasi, Ion Ghika a strans legAturi intime cu tineretul inteligent si progresist
care num6ra deja personalitAti marcante in
rndurile sale, precum, Costache. Negri,
Vasile Alexandri, M. KogAlniceanu, etc.
La 1843, pArAsind- praesoratul, reveni in
Bucuresti. Aci, lu o parte foarte activA
prin asociatiuni literare, prin pres5, la lucrarea de pregAtire a spiritelor pentru ideile
de progres i in favoarea redobindirei vechilor dreptori ale t'rilor.
Cu putin inainte de miscarea de la 1848
Il gAsim in fruntea asociatiilor, cari impin-

in Orient. Atilt de mare era increderea

Turcilor in exilatul roman, in cAt, pe la
1852, a fost numit guvernator al insul i
Samos, care se bucura de autonomie in
imperiul otoman. La Samos, Ion Ghika
avu prilej sA-si arate admirabilile sale aptitudin1 de administrator, spre marea multu-

mire a Europel ciliar, pe care o ingrijail,

pilnA atunci, foarte mult corsaril din Archipelag.

In 1859, dupA conventiunea din Paris,

Ion Ghika se intoarse in tarA. CAimAcAmia
din Muntenia Ii refuzA drepturile cetAtenesti

impiedia de a infra in Adunarea

e-

lectivA.

Dupli alegerea lui Cuza ca Domn al am-

belor tri, Ion Ghika e fost de mal multe

ori ministru pAnA la lovitura de Stat din
1864. De atunci trecu in rndurile opositiei
si fu dintre cel mai activi lucrAtori la rsturnarea principelui i pentru aducerea unui
Domn
In 1865, Ion Ghika cAlAtori in Francia.

Belgia si Italia, pentru a gAsi pe membrul

dinastiei europene care sA primeascA even-

tual a fi Domnul Romaniei.

AceastA cAl5torie, ca si o alta fAcutA de
Ion BrAtianu, in acelasi scop, de si nu dAduse resultate positive, "Asase credinta

www.dacoromanica.ro

cn
cel putin dota dinastii ar fi putut da un
principe al Romaniel.

In faptul de la ir Februarie r866, Ion

Gliika a jucat un mare rol. El a i fost
insarcinat, apol cu preedintia cabinetului,
i cu ministerul afacerilor straine. In aceast calitate, a avut o putemica actiune,
i, fara indoiala, luI i se datorete imens
in reuita intreprinderel de atunci.
Dupa 1866, Ion Gliika a fomiat cabinetul de sub presidentia sa de la 15 Iulie
av6nd i portofoliul Ministerului de Interne
pana la 2 Martie 1867, apoi la 1870 dupa
retragerea lui Manolache Costache Epureanu
formeaza la 18 Decembrie guvernul care

cade aa sgomotos in urma manifestatiude la sala Slatineanu cu prilejul banchetului

dat de colonia germana
Martie 1871).

De la 1881 pana la 1888 Ion Gliika

fost Ministrul tArei la Londra.

Membru al Academiei, publicist de o
mare valoare, a colaborat la ziarele Progresa (1844) Opiniuneet Constitufionald i a
publicat :

tatt

88

Reorgankarea Roma' niel. Convor-

bid' economice, Vade mecum al inginerului

ci comerciantultd, Amintia din pribegie, Scricdtre Alexandri, etc.

Ghika (principe loan Gr.)

Ge-

neral, nascut la 141 in Noembrie 1829, 'incctat din via/A in 21 Martie 189 r, fiul
Principelui Grigoi e V. Gliika X, Voevod
al Moldovel
i Domnitei Elena fiica
Iancu Sturza.
A facut studiile elementare la cilegiul
des Jsuites din Fribourg, studiile literare
i militare sub directiunea Maiorului Comitele de Girard, i a R. P. de Girard,

tot la Fribourg, studiile de drept i de filosofie cu marele juriscorisult Odier i

ilustrul filosof Ernest Naville la Geneva.
S'a intors in tarA in anul 1851: dupa ce
a fost de mal multe ori ministru sub domnia tataluT s66, a fost deputat in Camera
Conventionala a Moldovei, in momentul alegerei Domnului Alexandru Ion Cuza. In
1861 a paritsit Moldova pentru Muntenia
i s'a stabilit la Bucureti mide a fost ales
de Cuza-Voda ca ministru de resbel, i ministru al Afacerilor straine. Se despartise de
Cuza Voda, la lovirea de Stat, vznd ca
nu mal rspundea la idealul trei ; i evenimentele fiind favorabile la chemarea unui
principe strein, a lucrat din toate putintele
sale la instalarea regimului actual. Agent

diplomatic la Viena, apoi reprezentant diplo-

matic la Constantinopol (1872-1877) in

timpul cel mal critic, significa cesarea platel

tributului, ja parte la declararea r6sboiului

stand la postul si para la ultirnul minut.

Ataat extra-ordinar al guvernuluI roman

pe langa persoana M. S. tarul Alexandru II

l'a insotit de la Kiinert, a trecut DunArea,
i a flicut toata compania din 1877-1878.
Dupa rzboi, numit general de divizie,
fuse trimis la Petersburg ; cand Romania
fu recunoscuta ca Stat independent, i s'a
dat titlul de ministru plenipotentiar i trimis extra-ordivar.
Afara din discursuri i lucrarile sale ofidale, principele Ion Gr. Ghika a lasat mai
multe studii de drept international i constitutional, tractate tecnice, fragmente litcrare, corespondente i memoril
nepublicate panA acum.

Ghika (Pantazi.)Publicist, ziarist, nascut in Bucureti, incetat din viata la

Iulie 1882 in

Bucuret1,

19

trimormantat

Gherghani. Terminand studiile in drept la

Paris, a fost cat-va timp procuror i president la Tribunal apoi a imbrktisat la 1858
cariera de avocat i a fost in 186o prefect
de Ialomita.
Ca ziarist, P. Ghika a colaborat la Stindardul, Nuvelista, Rambla, Nagonalul, Literatorul. El a publicat : Neacja ji nfircore,
(186r) Mdrgdritdrel,legendd (1860 Impresii
de cdldtorie din Moldova (1863) Schite din
Societatea ronteind (1863) Adulto- nuvela
1873, eth. Apol pentru teatru a scris o revista pamflet At citv,ntul in colaborare cu
altI scriitori i Sterian Pditul comedie in
3 acte. A publicat numeroase cantonete
intre carvi Cloca cu puit.

Ghika-Brigadier (Alexandru).Di-

plomat, nascut in Iai la 13 Ianuarie 1847.

A facut toate studiile sale in Francia de
unde s'a intors cu titlul de licentiat in
drept al facultatei din Paris.

A intrat in diplomatie la 1870 ca

ef

al diviziel politice in administratia centrala

a Ministerului Afacerilor str6ine. La r87 r

este insarcinat cu functiunea de prim secretar pe langa agentia din Constantinopol,

in acela an trece prim-secretar la Viena,
iar la 1872 demisioneaza. La 1888 reintra
In diplomatie cu gradul de consul general
la Budapesta; la 1891 trece' agent diplo-

www.dacoromanica.ro

CIA

matic la Sofia pna la 1892 cand vine in

administratia centrala secretar general. La
1894 e inaltat ministru plenipotentiar, afara
din cadre ; pus in disponibilitate la 1895,
e rechemat ca agent diplomatic la Sofia in
1896, apoi la Belgrad unde se gasete pana
in present.

Gianni (Dimitrie).Om politic, avo-

cat, nascut in Bucuret1 la 15 Iulie 1838.

A facut studiile gimnaziale in tara ear
cele juridice in Berlin.
Intors in tara. la 1865, a ocupat in timp
de opt luni functiunea de procuror pe ranga.
Curtea criminala din Bucureti i apoL a
imbratiat cariera de avocat pe care a ecsercitat'o continua pana astazi. A intrat in
viata poltica la 1867 facnd parte aproape
din toate legislaturile
Ales in 1878 vice-preedinte al Camerel,

a intrat la 188o 29 Iulie, in ministerul de

sub preidentia lui I. Bratianu ca ministru
al Justitie pan la ro Aprilie 188 1 cand
a demisionat. De aci inainte, el s'a apropiat mai mult de grupul disident al lui C.
A. Rosetti pana la 1888 cand la sfaritul
cabinetuluf I. Bratianu, a primit iaral pentru cate-va zile portofoliul justitiei de la
1 la 23 Martie. La 1896 i 1897 d. Dim.
Gianni a fost ales preedinte al Camera

Giurescu (Dimitrie).Maior,

nascut

la 27 Iulie 1835, mort la 7 Noembrie 1877.

Intra in armata ca scriitor la 1852, apoi

dernisioneaza in 1856 i se reangajeaza ca

soldat la 1858. La 1861 e inaintat sublocotenent i la 1875 maior. In timpul
rezbelului IndependenteI, ranit, el moare in
capul

batalionului si din Reg. 4 dorob.

stimuland soldatil la atacul din fata Rabove! la 7 Noembrie 1877.

Gltick (Teophile).De origina austriaca,

fost medic-ef al Spitalulul Brancovenesc,
nascut la i824,incetat din viata in Bucurescl,la

17 Septembrie 1884. A inceput p,rin a fi

medic colastic, apoi medic de despartire,
medie primar i Director general al serviciului sanitar la 1875.

Giibl (Francisc).Tipograf, nascut in

Viena la 182; incetat din viata in Bucuresci la 3 Ianuarie 1886.
A fost adus in tara la 1852 de catre Mi-

GOO

89

tropolitul Nifon, pentru tiparirea cartilor

bisericeti, ca mainist tipograf.

La 1864 se asociaza cu Walter i Ispirescu i deschide un stabiliment tipografic,

sub firma gLucrdtorif Asocialt; dup moartea

lui Walter i retragerea lui Ispirescu din

asociatiune, Gbl conduce singur stabilimen-

tul sil pana la 1883, cand lasa fiilor si

firma F. Gbl, cu brevetul de furnisor al

Curta

A adus servicil reale tipografieT, formand

pe mai toti mainitil tipografl din tara cari
i-ail fost elevi.
Prin economie i munca sa, ajunsese in
capul une! averi insemnate, motenita de fil
sl, cari urmeaza profesiunea parinteasca, fie
singuri unii, fie asociall intre dnil.

Gogu (Constantin).Profesor, nascut

in Campulung la 1855, incetat din viala la

Craiova la 1896. A inceput studiile sale in
Bucuresci la liceul Mate! Basarab i le-a
terminat la Paris, de unde s'a intors cu titlul
de doctor in tiintele matematice.
Reintors in ora, a ocupat catedra de geometrie analitica la facultatea de tiinte din
Bucuresci, de la 24 Octombrie 1881 i pana

la moartea sa.

A publicat : L'ingalit lunaire

It

longue

priode (1888). Observatiunt asupra variatiunet gradatiunet in aceiall localitate.

Golescu (Alexandru G.).Om politic,

Vr cu stefan i N. Golescu, niiscut la 1819,

incetat din viata la 188i. A facut studiile

sale la liceul Sf. Saya in Bucuresci i a
urmat trei ani cursurile coale1 centrale din
Paris. Intors in tara la 1840, a fost cat-va
timp inginer, apoi amestecat la micarea
revolutionara din 1848, a fost secretar al
guvernului proyisori, iar mal trziil agent
al trei la Paris. In acest ora s'a i stabilit
dup6 caderea guvernului national.
A fost ministru de finance in cabinetul
Dim. Ghika de la 16 Noembrie 1868 pana
la 2 Februarie 1870, cnd a luat i preidentia Consiliulul pnI la 20 Aprilie acelaI an.
A publicat : De l'abolition du servage dans

les Principautis Danubiennes (1856).

Golescu(Dinica).Om politic, cunoscut

i sub numele de Constantin Radovict din
Goleo!. Data naterei necunoscuta, incetat
din viatA la 1828.

www.dacoromanica.ro

GOL

- 90 -

A facut lungi calatoril prin strinatate,cauLind mal ales sa-1 dea seama de starea desVoRare intelectuale in Francia i Italia. Intors

in tali la 1826, el descrie indata in cartea

sa Insentnare a cdldtoriet mele Constantin
Radovict din Golept, fdcutd in anul 1824,

1825 ji 1826, starea infloritoare a institutiunelor din strinatate, Eta cu cele din tara.
Apo' pe moia sa Goleti, el intemeiaza o

coala primara a caret conducere o incredinteaza renumitului profesor Aron Florian,

adus de dnsul din Transilvania.
Dinic Golescu dinpreunii cu Eliade
dulescu, se pot considera ca adevratil inte-

ineetori a! ;ocietdtel literare. Doritori de a

Impinge poporul pe calea culturel, el aidtuesc un program de regenerare care trebuia
tinut in secret, realizat treptat, i care n'a
fost comunicat celor-l-alti membril a/ socie-

tiitei de cat ma' trzi.

Dinica Golescu a mai lasat ca publicatiunl

Adunare de pi/de bisericescr ji filosolicesct

(1826).

Golescu (Iordache).

GOL

nistru de Externe. La 1841 prasete otirea

i e numit procuror general la Curtea de
apel, apol director la Ministerul de Interne,
dar parasete administratia in 1847 spre a
face parte din Comitetul revolutionar dinStefan, C. A. Rosetti,
preun cu fratele
loan Ghika, etc. Ministru de Interne sub
dotnnia lui Bibescu, pastreaza aceasta dentnitate chear dup abdicarea Domnitorulul
la 1848 i apoi dinpreuna cu Tell i Eliade
face parte din locotenenta Domneascit. Intrand

Turcil in tara, Nicolae Golescu este arestat

i trimis peste granita. El se stabilete atuncl

In Paris unde locuete pima la Iulie 1857,

i sustine pe langa puterile streine cererile
Romanilon
Reintors in tara, Nicolae Golescu este
amestecat la toate evenimentele insemnate
prin cari a trecut Romania, precum: Unirea
Principatelor, alegerea . lui Gun i apoi

micarea din 1866 care aduce dup sine

intemeerea dinastiei M. S. Carol I.
Membru in locotenenta Domneasca de la

ix Februarie pana la ir Mal 1866, N. GoBarbat politic,

leseu este mal trziti Ministru Preedinte ,i

nascut la .1768, incetat din viata la 1848.

Om foarte erudit, vrsat in cunotinta limbelor strine, a ocupat diferite slujbe administrative, ajungnd pana la demnitatea de
mare Vornic la 1840, pe timpul domniei
lui Alexandra Ghika.

Ministru de Externe de la i Mai 1868

La1821 a fost in intelegere cu poetul Rigas

care planuea infiintarea une confederatiuni

balcanice cu statele cretine ; iar la 1828
a fost mare Logoft al dreptatel. Cand a
isbucnit revolutiunea din 1848, s'a refugiat
in Orova unde a murit.
Iordache Golescu a publicat la 1840 o
grantaticd i a mai lasat netiparite
nand romdno-elenesc. Dictionarul elenesc-roCharta veche a yret romdneti: Colectiune

de proverbe ji maxime, publicata de Juliu A.

Zanne (1895).

Iordache Golescu era frate cu Dinu Go-

pana la 16 Noembrie acelai an, apol mal

trziii, inspector general al guardei nationale

de la infiintarea ei i pana la disolvare.

Golescu (Radu).

Colonel, cunoscut

sub porecla de Catand, frate cu Nicolae i

5tefan Golescu. S'a nascut la Can-spulung
in 1817, a murit la moia sa Dracea (Teleonnan) in 1877.
A intrat ca junkar in otire uncle a capatat toate gradele sale pana la cel de
colonel.

A fost amestecat dinpreuna cu fratil sl

la micarea revolutionani din 1848 i a
stat inchis la Brussa, arestat de Turci timp
de trei anl. N'a scapat de acolo de cat in
1853 spre a se duce in Francia. La 1856
i se dete permisiunea sa se reintoarca in
,tara i reluit serviciul militar.

lescu.

Golescu (Nicolae).General, om politic, nitscut la 18 to in Campulung, incetat

din viata la 1878, fiul mareka Logoft Dinu
Golescu. A facut studiile sale in Svitzera
i apol intorcndu-se in tara, intra ca junkar
(cadet) in otirea din Muntenia la organisarea el. Adjutant al Domnitorulul Al. Ghika,
Nicolae Golescu indeplini in 1839 functiunea
de Prefect de politic in Bucurescl i de Mi-

Golescu (tefan).Om politic, nascut

In Campulung la 1809, incetat din viati la

Nancy in 1874 Septembrie 8. A facut studille sale in Svitzera i apoI. reintors in
tara, infra in armata.
Adjutant al Domnitorulul Al. Gbika,
ostirea sub domnia lui Bibescu spre a
ocupa mal multe functiunl publice i demisiona in 1847 spre a participa la mi-

www.dacoromanica.ro

GOR

- 91-

carea revolutionara dinpreuna cu Eliade,

Tell, fratele s Nicolae, C. A Rosetti i
Membru al guvernului provisori6 in
urma abdicare' Domnitorului G. Bibescu,
5tefan Golescu e nevoit si fuga in Francia
unde se stabilete pana la 1857, lucrand
dinpreuna cu
refugiati pentru indeplinirea aspiratiunelor
Membru in divanul ad-hoc, 1>tefan Go-

lescu e de aci inainte strans legat de toate

evenimentele politice la cari a participat
fratele s6.6 Nicolae cu C. A. Rosetti, I. C.
Bratianu, etc. De la 5 August 1867 el presideaza guvernul pana la i Mal 1868 av*Md

i portofoliul intemelor. La aceasta epocase retrage spre a da locul fratelui sLl Nicolae. In cabinetul loan Gliika, a fost Ministru

de Exteme de la 2 Martie pana la 24 MaI

1867.

Gorjan (August).General de brigada,

nascut la r August 1837. A intrat in otire
ca soldat la 1856 i la r86o a fost inaintat
sub-locotenent, iar la 1867 oficer superior.
Locotenent-colonel in 1872, ocupa functiunea de director al prefecturei politie" Bucuresciului de la 1873 pana la 1875 cand
se reintoarce la regiment.
Inaintat colonel la 1878, a ocupat functiunea de director general al potelor la
189 r. In 1896 a fost inaintat general de
brigada.
Publicatil : Mitologia elementarei (1874).

Frederic cel mdre, regele Prusia (1875). Elemente de geografie (1876). Noul metod de
geografie elementar(' (1885). Geografia mar
multor judeje (1885 r892). Atlas geografic
(1891).
Cand a isbucnit micarea revolutionara
anti-dinastica de la 24 Martie 1870 in PloetI,

August Gorjan pe atunci maior, a fost din

preuna cu colonelul Polizu, insarcinat cu
restabilirea ordinel.

Gradisteanu (Constantin).Om po-

litic, nascut la 1830, incetat din viata la

Aprilie 1890. A facut studiile sale in Francia. A fost Ministru de finance in cabinetul
Epureanu de la 20 Aprilie pana la 18 Decembrie 1870, i president al Camera' in
189

Gradisteanu (Grigore). Barbat politic, nascut_in Bucurescl la 14 Octombrie

GRA

1816, incetat
1892.

din viata la 28 Februarie

Primele sale studii le-a filcut in casa parinteasca i apol la colegiul Sf. Saya.
La 1840 a fost numit supranumerar la
cancelaria Sfatulut Consultativ, apol registra-

tor i maI trzi cap de masa la cancelaria

domneasca i la Secretariatul Statului.
Amestecat la micarea revolutionara din
1848, amic intim cu Eliade, Goletii Tell,
el este numit director la Ministerul de Interne sub Nicolae Golescu, face parte din
deputatiunea trimisa la Constantinopole spre

a expune SultanuluI dorintele Ore" i este

exilat la venirea Turcilor in tara.
Graditeanu se stabilete atuncl la Paris
unde colaboreaza la mal multe ziare franceze, cit deosebire la scrierea lul Elias Regnault asupra Trilor Romane i presinta
Congresului din Paris un memoria asupra
Unirei Principatelor sub un Domn strein.
La 1858 Gr. Graditeanu reintra in tara
i lucreaza la unirea Moldovel cu Muntenia
i sugtine candidatura lui Cuza.
Reintors in Francia la 1863, Gr. Graditeanu se stabilete acolo spre a'I crete
copa i la revenirea sa in tara nu mai
ia nicI o parte la luptele politice dintre
partide.

Gradilteanu(Petre).Avocat, om politic, publicist, nascut in BucurescI la 1841.

A faca studil in drept la Paris, de unde
s'a intors cu titlul de licentiat i s'a inscris

in baroii, intrand tot de o data i in viata

politicii.

Natura foarte turbulenta, a jucat un rol

important rnd pe rncl in tabara conservatorilor, apol in acea a liberalilor, atragnd

atentiunea publica mal' ales in timpun de

aabitatil electorale.

A facut aproape necontenit parte din Corpurile legiuitoare, fie ca deputat, fie ca
senator.
Colaborator vremelnic la Ronninul, a fundat
in 1870 Revista Contimporand, apol in 1886
un* ziar umoristic Colivict, care a avut o

foarte scurta durata.

A maI colaborat i la multe alte ziare.
A publicat : O noapte Pe ruin& Tergo-

viva, tabla' in versurl (1857).

Scrisort

asupra raportulut Ministerulut justifier din

1268. Femeea dinaintea leget (1873). Cer
ctiventul, revista teatrala. Scrisort deschise
cettre luminafia sa Beiad ea D. Ghika (1885).

www.dacoromanica.ro

92 -

GRA
Alwintintul Nifon Mitropolitul (1897). Proect
de lege pentru agravarea ji suspenda rea pedepselor (1897).
Petre GrOditeanu este autorul proectulul

de lege votat in 1877 pentru infiintarea societItei dramatice i al proectulul cu putere

retroactivA pentru desfiintarea dreptulul de
urmArire asupra leturilor i pensiunilor civile i militare (1881), care 'I a atras binecuvntArile slujbailor
tarilor.

blestemul

cat-11A-

Tot el este autorul proectulu/ de lege

GRE

Grecescu (Dimitrie). Doctor in medicin de la facultatea din Paris, nascut in

Cernet1 la 1841 Iunie 15. A fOcut studiile
sale primare in Cerneff i in Severin, cele
liceale i medicale in colegiul Sf. Saya i
In 5coala de Medicid. i Farmacia din Bucuretl.

Intern al Spitalelor civile ale

Eforid din Bucureg, in 22 Aprilie 186o,

licentiat in medicinl in 1864 Februarie,
ajunge doctor in medicina cu diplomO de
la facultatea de medicinA din Paris, in anul
1868.

A fost numit profesor de bo-

nOscut la 1843 in TAndArel (Ialomita), in-

tanick la coala de medicinA i farmacie

in anul 1868 Iunie 17 i director al grAdinel botanice ; transferat profesor de botanica medicala la Facultatea de medicinO
din Bucurecl, Director al laboratoriului de

cetat din viatii la 1897. Dup6 ce face trel

botanicA medicalA i Medic-ef al serviciciuluI

clase gimnasiale, intr in coala de medicinO

a doctoruluI Davila, fOrA a avea ins nici

consultatiilor Spitalulul de copil.

Ca fost elev al coalei nationale de
medicinA i farmacie, a servit in armatO ca
medic militar i a trecut succesiv, prin

pentru desfiintarca clauselor penale din contractele de imprumuturl (1879).

Grandea (Grigore).Publicst, ziarist,

o predilectie pentru acest studi. Cu toate

acestea, isbuti sO fie numit profesor de botanic& i fisiologie la coala de medicina,
dar in urma until articol scris contra Mi.nistrulnl de Rezbel, fu destituit. Intre 1872
i 1874 este revisor colar, la 1874 profesor

de literaturit francezI la liceul din Craiova

Linde a functionat mal multl anl, apol dup

o vial destul de sbuciumat5, e numit profesor la gimnasiul din BacAti unde functio-

neaza Ora la 1897.

G. Grandea a publicat : Preludit (1862)
cu o prefatO de G. Sion. Miosotis (1865).
Fidget sad Ideal ji real (1873). Poesit noug

(1873). Attrel.Ipsilant vi Tudor.Carpay

1i Balcanit, etc, etc.
El a colaborat la mg multe ziare politice i reviste literare, intre altele la Ddrnbovita pini la incetarea el in 1865. Albina
Pruluiut (1868-187 r). Tribuna care incet
dup tra tun' (1873). Albina Pindulut,
(1875).

Greceanu (Ioan).Nascut la 1835 in

IaI, a acut studiile in Francia i Germania
i apoi a intrat in armat la 1857 Cu
gradul de cadet. Inaintat sub-locotenent la
1858, devine maior in 1865 1 colonel la

gradele de medic de batalion clasa II-a apoi

cl. I-a, gradele de medic de regiment clasa

II-a i clasa I-a pr in anul 1878 Octombrie, :And a demisionat, eind cu gradul de
medic principal.
A luat parte activA in campania din Bulgaria, in resbelul din 1877-1878 ; a avut
directiea spitalelor timporare din Turnu-

MAgurele de la 4 Decembrie panl

la

Aprilie 1878.
Ca lucrArl sciintifice a tiparit : Flora General(' a Europel,Flora speciald a Romaniei.Du
Champignon de laTeigne favense. Paris 1868.
Epididimita blenoragicd, (1871). Plantele grd-

diner Botanicd din Bucuresci (1876). Enumeratiea plantelor Romania' (188o), etc.

Grigore. Mitropolitul Valahiel, incetat

din viatl la 24 Iunie 1834. Nascut in Bucuresd, a fAcut studiile la Sf. Saya i apol
s'a cOlugArit, intrAnd la mAnitstirea Neamtu.

In timpul ocupatiunel ruseti la 1829, a

fost surgiunit in Basarabia pentru cA ceruse
mill nAvalitorilor i sii opusese ca clerul

sO fie luat de la altare pentru a merge sO

1875.

care munitiunile de rOzboiii, slujind ca vite.

Mitropolitul Grigore a publicat : Invdtd-

De la sosirea PrincipeluI Carol in lar,

a fast numit adjutant domnesc i apoi
s'a incredintat demnitatea de Prefect al Pa-

tura pe scurt pentru nuutt (1838). Carte ce

se numete Pupil Sfdntuhtt loan Gund de
aur (1839) Istoria bisericeascd 4 volume

latulul, pe care a ocupat-o panA la moartea

sa 5 Martie 1891.

(1849) publicate toate dui:16 moartea sa.

Grigore (Ion). NAscut la 1849 Septem-

www.dacoromanica.ro

GRI

GRI

93

brie 14, in Comuna Malaeti din judetul

Prahova, fiul unui plugar, recrutat la 1870
ca soldat in Regimentul 7 de infanterie,
apol liberat la espirarea termenului i trecut
In reserva.

In timpul rezbelului Independentei din

1877, el este chemat in activitate ca soldat
la Batalionul 2 de vi'natorl. La 30 August
1877, cazand reduta Grivita In mainele
armatel romane, soldatul Grigore Ion ajutat
de sergentul Stan Gheorghe i Nica Vasile
caporal, cucerete un steag turcesc.
Pentru aceasta fapta, el a fost decorat cu
Steaua Romaniel, Virtutea Militard i ordi_
nul Sfantul Gheorgbe.
El are asta-zt o pensie de la Stat i ocupa

o mica functiune subalterna la Primaria

Capitalei.

Grigorescu (Nicolae). Pictor, nascut

la 15 Maiti 1838 in Bucuresci. Cat ispravi
studiile sale liceale, intra ca ucenic la un
zugrav de bisericl de la care primi cele
d'ntal notiunl ale picture! ; apoi pleca
spre Paris In 1,859, oprindu-se in drum la
monastirea Agapia pc care o zugravi spre
a'i agonisi banil trebuincioi pentru drum.
La Paris ajunse in 1861 i infra in
coala de bele-arte, produand in decursul sederei sale acolo numeroase opere

insemnate. La 1864 se reintoarse in Bucuresc!, calatorind din cand in dind prin

Italia, Grecia, Anglia i pretutindeni uncle
arta sa se putea perfectiona.

Opera lu! N. Grigorescu este colosala;

intre prindpalele tablour! ale sale, se pot
cita : La Sind' rdan, tablott istoric care se
gasete in sala de Consili a Primariei

apoi de Sef-Interpret la fosta Companie dc

cale feratit Lemberg -Cernautl -Ia! i in

urmi a dat diferite concursuri stralucite ca

profesor secundar inaintea universitatil din
14, dupa care a fost numit profesor suplinitor de limba germana la liceul din Ia! i
profesor asistent la cola militara din aceia! localitate. La 1889 a fost numit cu
titlu definitiv, profesor la coala normala
de institutor! din Bucurec1 i ma! tarziu
suplinitor la Liceul Sf. Saya, post pre care
l-a schimbat la 1890 cu profesoratul definitif la coala de oficeri din capitala.
La 1892, oblinand diploma de doctor
in filosofie, a fost numit, profesor de limba
rusa la coala superioara de R6zboitt din
BucurescI.

In decursul activitatel ca profesor in Capitall, a publicat o serie insemnata de scrier!

didactice i literare, precum
Antei ia i q doua carte de lecturd germand.
Etimologia ,s-i Sintaxa germand. Carte de Exercitit la timologia germana. Autorif Ger-

man( lectura speciala din Grimm, Campe,

Lessing. Fragmente didactice si teologice din
literatura germana. Dictionar Scolar roma n-

german, (cu suplitnent de gramatica i ortografie). Curs complect de limbd rusd (publicat sub auspiciile coalel superioare de
r6zboit'). Studiu asupra epocelor slave (diserta tiune linguist-mitolog in limba germana).

Traducer( ritmice germane din poesiile lift

Mih. Entinescu, Criminalitate si &oald. Diferite traducer( prosaice si poetice, Impresiunt
didactice, Ornicul metric Tablou sinoptic. Mare
Dictionar Rus-Roman i Roman-Rus,Carte de
Exercitit la Sintaxa germand ji Lexiconul de
Campauie roman-rus-bulgar-german,

CapitaleT, Cortul Tiganilor, Portretul genera-

luluf Ndsturel Herescu, Tiganca. Care cu

boj!, Un transport de munitiunt, Justitia di-

vid urmarind crima. Un evreti. Defilarea

prisonierilor turd pe dinaintea Regelut Ca-

rol I, Dorobanpl, etc,

etc.

Grigorovitza (Emanoil).

Grimani (Nicolae).Pictor, nascut in

Slatina la 1872. Dup ce a urmat cal-va

ani cursurile liceale, a plecat la Munich unde
a facut coala de Bele-arte i apoi la Paris,
coala de arte decorative.

Are un talent deosebit pentru pictura

Profesor,

niiscut la Raclauti in Bucovina. A facut

clasele primare la parintele su, a in-

trat apoi in gimnaziul superior din Cernautl i dupa ce a frecuentat universitatea i

a absolvit coala normala de acolo, a obtinut
diploma de profesor de limba germana, istorie

i geografie pentru institute civile. A stat

ca profesor un an i venind in tali (1879),

Nimfelor. Principalele sale productiun! sunt:

Potretul M. S. Regelut Carol. Apostolit Petru

si Tavel, aezat la liceul din Ploet1.

Grunati (Adref G.). Fiul D-rului G. A.

Grunati, medic i dnsul, nascut in Bucuresci la 1 i Februarie 1821, incetat din viata
la

18 Septembrie 1892 la Valsaneti. A

fault studiile sale in tara i le-a terminat

a ocupat Intaiti functia de director de coala,

www.dacoromanica.ro

GRU

- 94 --

In strinatate la Tetra, Gttingen i Paris

intre 1840 1847.
Intors in tara cu dip!oma de doctor in
medicina, a fost rnd pe rnd medic secundar
apol medic primar al spitalelor CoIlea, Fi-

lantropia, Spitalul de Copil, pana la 1872

and ea retras.

GUS

El a infiintat cel d'antai6 spital militar

in Bucuresd.

Gusti (Dimitrie).Profesor, publicist,

om politic, nascut la 1818 In Ia1, incetat
din viata la Martie 1887. Elev al coalelor

1837 fu nurnit profesor la

coala elementara din acel ora, apoI profesor la academia de acolo. De la 1849
inainte a me fost bibliotecar al Academiel,
din Ia1, la

La infiintarea coalei de medicina, preda

cursurI .speciale pentru siphilis.

Grunati (Gheorghe A.). Medic nascut

la G6ttingen (Hanovra) la 17 Ianuarie 1785,

incetat din viata in Bucuresd la 1859. A

facut toate studiile sale in oraul sti natal,
unde a dobandit diploma de doctor in medicint
chirurgie. Persecutat de politia Regelul Jer6me, el parasete Westfalia i vine
in Romania la 18x2. Pe la 1815 este nutnit

doctor al Spitalule Colea, ear me tarziu

insarcineaza sa elaboreze un

sub-inspector, inspector al invatamintuluI,

Ministru al Cultelor i Instr. Publice din
Moldova.

La 1867 sub preidentia lui St. Golescu

este iara1 Ministru al Cultelor de la August

pana la Noembrie 1868.

El a publicat : Geografia noud (1846).
Geografia vechie (1849). De la Paris la
Athena. traducere (185r); Geografia pentru

Kisselef

scoalele sdtesct (1851) ; Retorica roinnd, in-

proect de lege sanitara pentru Regulamentul

zestrata cu exemple soase i din scriitoril

literature romane (1852), Buchetul poetic

organic. In 1831 la infiintarea armate romane, D-rul Grunail este numit Stab Doctor la

Polcul x.ii Bucuresci i ocupa acest post

pana la 1837, dupa ce capatase drepturile
politice i civile la 1822.

Halepliu (Constantin Z.) Profesor, publicist, nascut in Braila la 1816, incetat din
viata in Bucurescl la 1873 Noembrie 29.

Dup ce a fost cat-va timp in otire i

a ocupat diverse functiunl publice, la 1864
a intrat in profesorat.
Scrierile sale sunt : Tusnicul. Cumplitul
amdgit, comedie (1847). Ucenicul farlatanului
comedie (1851). Trecutul ci presentul. Moar-

tea lut Mihat Bravul (1854) Serdarul Muff,

Sracul cinstit comedie (1854). Visul Jericiret; Adelaida de Lusan.

Halfon (Abram) Mare bancher, nascut

la Andrianopol la 1800, incetat din viata
in Bucuresci la 1884. A continuat impreuna
Cu fratil sl administrarea case de banal
S. Halfon, fondatit in Bucurescl la 1832 i
a luat parte la toate marele operatiunl de
banca din tara in acest secol. Intre altele,
a contractat la 1866 cu Statul in numele
tine grup financiar strin imprutnutul zis Op-

(1855) ; Poporalinnea Moldova' ft agricultura

et pe anit 1859-60, statistica. Gusti a
redactat : Zimbrul, jurnal politic i literar.

penheim, care impreuna

Cu

imprumutul

Stern ai fost cele doue d'anteii facute de

Stat in strainatate.
Ab. Halfon a fost timp indelungat Consul
general al Imperiuluf otoman in BucurescI.

Halfon (Salomon) Mare bancher, nascut la Andrianopol in 1790, incetat din

via.ta in Bucuresd la 1842; s'a stabilit ln
tara pe la 1828 i a fondat la 1832 in Ca-

pitala o casa de bane& dimpreuna cu fiii

sel Abram, Iosif i Nissim.
Mal trziu pe la 1838, a fost contracciu
al Vamilor i Salinelor din Muntenia.

Haralambie (Nicolae) General de brigada, barbat politic, nascut la 1835. S'a

angajat in armata la 185i August In 27

ca juncar (sergent voluntar) i a dobandit

In 1852 gradul de sub-locotenet. La 1856,
era capitan, la 186o major. Era comandant al re&imentului de artilerie din Bucu-

www.dacoromanica.ro

1-1.AR

rescl,

dind

isbucni

HAS

95
revolutiunea

de la

ri Februarie 1866, care avu de urmare

detronarea i abdicarea principelui Cuza.
Judind un rol insemnat in aceastA revolutie,
Haralambie face parte din Locotenenta DomneascA, impreunA cu Lascar Catargi i generalul Nicolae Golescu.

Dup6 suirea pe tron a Princepelui Carol,

Colonelul Haralambie ja la 6 August 1866
portofoliul Ministerului de Rezbel in cabinetul Ion Ghika i '1 piistreazA pan la 8
Februarie 1867.
Atunci dernisioneaz5. din Minister, iar la
Octombrie acela an, demisioneazA i din
armata.
In timpul rezbelului Independentel (18771878) colonelul Haralambie chemat in acti-

vitate, e inaltat la gradul de general de bri-

Manchen i apol se intoarse in Chiineil

unde imbrAti cariera de avocat.
Scrierile sale sunt : O idee despre filosofie
ca sctiinta vietet. (I830) Cit'ntice nationale
ronidni. Duca-Vodd, Dabija- Vodd. (1835)
Moartea Kasaculut Kunichi. Despre
din Basarabia. (I840) etc.
Alecs. Hasde6 era foarte versat in cuno-tinta limbelor polonA, rusA, boemit, spaniolit,
francez5, italiank gzrman5.
Academia rom:InA l'a ales membru onorar
la 12 Septem brie 1870.

Hasdeil (Bogdan. Petriceicu) Istoric

i filolog, nascut in 1836 la Hotin (Basarabia). A Ricut studiile sale la Universitatea

din Eircov ; a servit cAt-va timp in regi-

gua i la comanda corpului al 2-a de armatA, apol comanda corpulul de Vest, i

se distinge la atacul Inovei i a Smiirda-

mentul de husari Radetzki in intervalul rezbelului Crimeei, i apoi demisionkd a venit

In Cahul (Basarabia.)
Desmotenit in Rusia de toate drepturile

nului.
Generalul Haralambie, demisionAnd din

sale ereditare, a fost peste putin timp numit membru la tribunalul civil de la Cahul

armatli la 1867, s'a tinut de atuncl cu desAvArire departe de toate luptele politice, cu

pn5. la 1858.

toate c prin situatiunea eminentii ce avusese,

Ronuinia,ia ocupat acolo functiunele de profesor 1 biliotecar al Universititei. In 1863 a

fost numit membru istoric al comisiuneI documentale din Bucuresci, post pe care l'a

putea se aspire la cele maI inalte demnit:III in Stat.

Haret (Spiru) Om politic, profesor

nliscut la 1851. Doctor in matematici i

Apoi s'a stabilit in IaI ; a fondat ziarul

sciintile fizice din Paris, ocup de la 1878

ocupat putin vreme; la 1867 a fost ales

deputat in Camera liberalA.
Hasdei'l a fost numit in 1876 Director al

catedra de mecanidi rational la Univesitatea

ArhiveI Statului din Bucuresci, lar la 1878 pro-

din Bucuresci, facultatea de sciinte. Post

fesor de filologie la Universitatea din Bucu-

secretar general al Ministerului Instructiunel

rescl, posturl pe care le ocup5. i asta-A.

publice de la 1885 panA la 1888, a intrat

Operile sale principale sunt, ca publicist

Foea din Moldova. (1862) Lumina (1863)

la 31 Martie 1897 in cabinetul de sub preidentia d-lul Dim. Sturdza, ca Ministru al Instr.
Publice.

.Aghiuld (1863) Arhiva istoricd a Romdnief.

E membru al Academiel romAne.

A publicat : Sur l'invariabilit des grands
axes des orbites plantaires. (1878) Cercetdrf
asupra pdriet financiare a proectuhtt de rds-

Columna ha' Traian 1870 i urnAtoril. Revista Noud -(1888-95) Ca istoric : Analise
literare externe. (1864) Viata si scrierile lut
Luca Stroict. (1864) Filosofia portretulut lut

cumpdrare a cdilor ferate. (I88o) Curs de

TePe, (1864) Ion Vodd cel cumplit. (1865)

Istoria tolerante!' religioase in Ronuinia. (i865)

trigonometrie. (1887) Aritmetica elementard.

(1888) Localele de col( pritnare. (1889)

Cestiunt de inveymint (1827).

Hasdea (Alexandru Petriceicu) Po-

(1865-67) Satina. (1866) Traian. (1869)

Istoria criticd a Romiltalor (1875) Originele

Craiovef (1878) Cronica hit Zilot Romdnul.
(1884).

liglot, publicist, nAscut la 1811 in Basarabia,

Opere linguistice: Principie de filologie comparativd. (1875) Fragmente pentru istoria lim-

incetat din viatA la 1872. A fAcut primele

bet romdne. (1876) Beaudoin de Courtenay

sale

studii sub directiunea Orintelui sea

a intrat Inc t6n5r la Universitatea din Wircov unde studia. dreptul i

botanica. De aci trecu la UniVersitatea din

(1876) Zdna Filma. Gotif ji Gepeit in

Dacia. (1877) Cuvinte din bdtrdnt (1878'88 r) 3 volume.
Pentru teatru : Rdsvan-Vodd drama in

www.dacoromanica.ro

HAS

HEP

96

versuri. (1869) Tret cra. t de la rdsdrit comedie (1879).

Lucrarea cea din urma a acestui erudit
este Magnum etymologicurn Romaniae, fama
din insarcinarea Academiei romane, dar neterminatA.

A mai scris i Sic cogito ! Ce e vieala ?

Ce e moartea ? Ce e mil. (1892) Basarabit.
Cine? De unde ? De chi!. (1894) Sarcasm.
(1 897)-

Hasdefi (Iulia B. P.) Publicista, fiica

profesorului Hasde, nascuta la 2 Noembrie
1869 in Bucuresci, moarta la 17 Septembrie
1888 in Bucuresci.
La varsta de duol ani, copila invitase deja
sa citeasca. la I I ani terminase cele patru
clase gimnPsiale in liceul S-tu. Saya i apoi
infra in colegiul Svign la Paris i la 1886,
cand nu avea de cat 17 ani, era deja inscrisi
ca studenta pentru licenta in filosofie la
Facultatea de litere din capitala Franciel ; dar

nemiloasa moarte o culese pe nenteptate

inainte de vreme.
Julia Hasdeti a lasat urmatoarele scrieri
tiparite prin ingrijirea parintelui seii : Bourgeons d'Avril. Reyes et fantaisies. Chevalerie.
Confidences el Canevas. Idile. Legende.
Pentru teatru a scris : Buve.z de l'eau,

proverb, la varsta de 14 ani i, a lasat scheletul pentru mal multe scrieri dramatice.

Hechter (Salomon) Comerciant, de

origina israelita, nascut in Bucuresci la Ianuarie 1840, incetat din viata la Viena la 5
Septembrie 1894. Din copilarie se ocupa
cu comerciul i obtinu in urma une! activital' neobosite un loc printre fruritail co-

merciantilor de manufactura en gros. La

1870 se ocupa mult in special cu exportul de

par de porcl, i obtinu rnedalia de argint la

Expositia universala din 1873. El figura in
capul diferitelor societati israelite de binefacere din Capitala.

Hentia (Saya) Pictor, nascut la 1 Februarie 1848 in catunul Sibiel (Ardeal). A

urmat clasele primare la coala din localitate i apoi a venit in Bucuresci la 1862.

La 1865 el intr in coala de bele-arte i

obtine in 1870 marele premiu cu bursa.
Peste un an el pleacii in Italia, viziteaza
Roma i se oprete opoi la Paris unde
intra la Academia de Bele-arte avand de
profesor pe Cabanel. La 1873 el este admis

la expositia Salonului din Paris cu tabloul

seil Psichea pcirdsitd de amor.

La 1874 se intoarce in tara, aducand

panza Aurora, aezata la Teatrul National
in loja Suveranilor. La 1876 e numit profesor de desemn i caligrafie la externatul
secundar de fete i profesor de desemn la
Asilul Elena ; acest 'din urma post il ocupa
i asta-zi.

In timpul rezbelului (1877-78) Hentia e

ataat ca pictor pe langa marele cuartier
general, i inspirat de luptele noastre, compune numeroase tablourl.
Intre panzele acestui pictor, trebuese semnalate i urmatoarele : Intrarea triumfald a
lut Traian In Sarmisegetusa. Venera. Portretul

d-net Ana Davila. Moara. Tdrgul Moilor.

O romcincd duccind merinde ra tdrg.

Hepites (Alexandru C.)

Doctor,

nascut in BrAila la 1835, mort in Galati la

15 Septembrie 1883. Primele studii le-a fasut in Brada i sub directiunea parintelui
sti doctorul C. Hepites a invlat arta farmaceutica. La 1859 a plecat apoi la Viena
unde a studiat medicina.
Intors in tara la 1864, s'a instalat in Braila unde s'a distins prin devotamentul sZil
In timpul holerel de la 1865. Dupa putin
timp, s'a aezat la Galati i dupa crearea
spitalului Elisabeta Doanina a fost numit
medic ef al acestul aezamnt, post pe care

l'a ocupat pana la moarte.

La 1878, Doctorul Hepites organiza in
acest ora cu a sa cheltueala o statiune meteorologica, i in tot timpul ederel sale la
Galati a fost consul al Statelor-Unite din
America.

El a publicat Manualul de technica chirurgiet reKbelulut (1877).

Hepites(Constantin C.) Farmacist,

doctor, profesor, nascut la 1802 in manastirea Cernica (Ilfov) uncle se ascunsese parintii s61 din causa zaverei, mort in Braila
la 7 August 1890.
A facut studiile sale in Viena obtinand
diplome speciale in mineralogie, chimie i
botanica (1826).
Dupa. o edere de cat-va timp la Odesa
unde studia farmacia, se intoarse in tara i

fu numit la 1831 medie al carantinel din

Braila, post pe care l'a ocupat pana la1853.

In acest ora el a infiintat in 1833 o farmacie i a fost necontenit de la 1840 pana

www.dacoromanica.ro

HEP

HER.

97

la 1855 preedintele Municipalitatei. El a

alcatuit i pus in aplicare frumosul plan al

(1882-1888-1890). Curs

oraului Braila, infiintarea gradinef publice,

Romdniet io vol. (1886-1895). Buletinul

impodobirea de la Monument.
El era Preedintele Eforiel 5coalelor din
localitate. Chemat in Bucovina la 1857, a
stat acolo pana la 1864 ca profesor la coala
de medicina i ef al serviciuluT scientific
din directiunea generala sanitara.
Reintors in Braila, el organizeaza un Comitet pentru crearea Bibliotecei publice i
Muzului din Braila, i rmane pana- la
moartea sa preedintele acestui Comitet i
preedinte al Camerei de Comereiil.
A publicat : Insu,s-irea fkicyl a apet mi-

de

topografie

(1886). Analele institutului meteorologic al

observatiunelor meteorologice (1892-1895).

Buletinul meteorologic

ilnic (1895-1896).

Serviciul meteorologic in Europa (1884). Istoricut studiilor

meteorologice in Romcinia

(1886). Studit asupra clima Bucurescilor

(1889). Prevederea timpulut (1893). Clima
Sidinet (1893). Gerul Bobote.zet (1895). Meteorologia in Romdnia (1891). Ploaia in Ronuinia (1893). Hartele sinoptice pentru pre-

mana.

vederea timpulut (1884). Navigaliunea aeriand (1885). Registrul cutremurilor de pdmnt de la 1837 piind la 1895 (1892-95).
Cutremurul de pcimnt de la 14 Oct. 1892
(1893). Observatiunele meteorologice de la
fdcute in anit 1879 ji 188o (1882).

Dr. Hepites cunotea foarte bine limbele

moderne i vechi.

Materiale pentru Climatologia Romdniet(I884

1895). Reviste Climotalogice ale (oidor 1894

nerale numitd Balta-Albd (1847) Farmacopea

romana (1864) scrisa in limba latina i ro-

Hepites (Stefan C). Inginer, doctor

95 (i892-95). Ploaia in Romdnia in

anit 1891-94 (1892-95). Raporturt a-

in tiintele fizice i matematice, profesor,

su pra lucrdrilorInstitutulut Meteorologic (1886,

nascut in Braila la 5 Februarie 1851, fiul

D-rului C. C. Hepites.
A fcut studiile in tara i a eit cu gra-

1895). Raport asupra decisiunilor Conferintet internationale de Meteorologie reunitd la

dul de sub-locotenent de artilerie din coala

militara din Iai la 14 August 1869. Peste
putin timp a demisionat din causa sanatatel

prime! Conferinte generale de mdsurt fi gre-

sale i a urmat la Bruxelles cursurile universitare, obtinand la 1873 toate titlurile

sale. De la 1879 pana la 1883 a visitat i
lucrat aproape in toate observatoriile mete-

Miinchen in 1892 (1894). Raport asupra

ludir reunid la Taris in 1889 (1890). Serviciul de afersurf ji greutdit in Austria
(1892). Determinarea greutdtilor (1893).
etc. Cea mai mare parte din aceste publicatjuni sunt scrise i in timba france.zd.

De la 1889 D. Hepites este membru in

orologice mal' importante din Europa.

Comitetul international de meteorologic, fi-

La 1875 a fost numit inginer al portului

Braila i apoi la Galati. La aceini epoca e
numit profesor de matematici la gimnaziul
din Braila. Dupe rezbel, la care a luat parte
ca locotenent de militie, Hepites este numit inginer la Caile ferate i ocupa acest
post pana la 1883 cand trece ca inspector
general la Ministerul Domeniilor.

id ales de Conferinta de la Mfinchen. De

la 1894 dansul face parte din Comitetul
international de msuri i greutati in care

La 1884 el este numit Director al In-

stitutuluT Meteorologic, care mal tarzi6 in

1888 alipete pe langa dansul i serviciul

central de msuri i greutati.
S. Hepites a luat parte activa la infiintarea Liceului Sfantu Gheorghe din Bucuresci a carel directiune a avueo de la
1884 i pana la 1888. El a mal fost profesor de matematici la gimnaziul Mihai
Bravul, la coala speciala de silvicultura,
profesor de fizica la coala speciala de artilerie i geniu i la coala de oficeri.
Publicatiunele sale sunt : Cursurt de fi:zicd

represinta Romania.

Herescu (Constantin NAsturel).

Mare Ban, general, nascut in Bucuresci in

1796, mort ip Bucuresei la 30 Decembrie
1874. Dup '6 ce petrecu copilaria sa in tara,
intra la 1823 in armata ruseasca, servind
inteun regiment de ulani, unde
facu educatiunea

La 1827, Herescu se intoarce in Romania i in timpul luI Alexandru Voda Ghika

este numit adjutant al Dominitorului. Sub
Bibescu Voda, fu numit vistier, ocupand aceasta functiune pana la 1848. Sub 5tirbey
Voda el reintra in armatii i este numit Marc
Ban i Spatar al armatei.
Generalul Herescu a lasat un nume neperitor in literatura romana prin generoasa
7

www.dacoromanica.ro

- 98

HES

HOR

sa donatiune fiicutii Academiei, lAsind mo-

nez, incetat din viat5. A intrat in armata

tenire jumitate din averea sa acesteI

tutiunl care imparte anual premii in valoare
de 9,000 lel, ear din Ratru in patru anI un
premiu de 12,000 lei pentru cele mal bune

ruseasc5

lucrilri romaneti.

Hestiotis (Constantin).Medic, grec

de origina; amAnunte biografice lipsesc. E

medid venitt in
unul dintre cel
tar. A fost medic ef al carantinelcr la
1838.

Hill (Gheorghe).

Amilnunte biogra-

fice lipsesc. A fost primul profesor pentru

limba latinl la colegiul SfAntu Saya din
I3ucuresci de la 1833 inainte. A publicat
Inceputuri de gramaticd la/id (1842) Gran'aticd latina'; partea etymologicd (1851).

cu care a venit in Muntenia la

1828. La 1830, cand s'a organizat armata

noastr, a fost ca instructor i apol la 1833
a intrat in cadrele el cu gradul de maior.
La 1839 a fost inaintat colonel, iar la 1848
a tinut locul de spAtar.

Apoi a demisionat. Rimas in pul s'a

cAsatorit cu o romtmcA.

Horia (Loan). Sub-locotenent, n5scut

la 23 Ianuarie 1848, mort la 30 August
1877. Intrat in armat5 ca soldat la 1868,
e inAltat in 1873 la gradul de sub-locotenent. El moare pe campul de lupt la 30
August 1877, in timpul rezbelului Independenle, la atacul redutel Grivita, in rndurilc

Reg. ro de dorobantl.

Gramatica Jimbellatine in comparalie cu limba

HtStsch (Frederic). Mare comerciant

romdnd. A coloborat cu P. Poenaru i F.

i filantrop, de originA german5, incetat din

Aron la intocmirea primului Dictionar francq-romein ( 1842).

priivAlie in Bucuresci in 1845 la coltul actua-

Hodocin (Carol Mihalik, de).

Notite biografice lipsesc. A fost primul director

al coalei pentru arte i mesera infiirnatA

la IaI in 1840. A fost adus din striinAtate

de cAtre Domnul Moldovel Grigore Ghilca.

Hodol (Iosif).

Publicist, om politic,

n5scut la 1830 in satul Bergia, districtul

Mureului (Transilvania), incetat din viatA

in Sibil!' (Transilvania) la Noembrie 1880.
Al fAcut'studiile sale la Blaj, Cluj, Viena i

via0 la 19 Septembrie 1880. A deschis o

lului pasagi6 romn din calea Victoriel
vechea cale Mogooaeunde vindea la inceput cu deosebire peril, pepteni, parfumerie. PrAvAlia era mal cu seama cunoscutii
sub denumirea La Pieptenaru. Afacerile
comerciale prosperand i lutind din ce in
ce mai mult intindere, Htsch s'a asociat
la 1853 cu nepotul sal' C. H. Mtiller, apoI
la 1879 s'a retras din comercii:1, hisAnd ncpotulul s succesiunea.
Frederic Htsch a fost un mare filantrop;
a tntrebuintat o parte insemnatA din averea
sa pentru institute de culturA, inzestrandu-le

Padua.

A luat o parte activA la.- micarea din

1848 in Transilvania; mai tirzi a fost
numit vice-comite al districtului Zarand,
care-I alese ca representant in dieta Un-

garid.

Destituit de Ministerul unguresc, a fost

numit de arhidiocesa metropolitan5 ca referent al Senatului colastic din toatA Transilvania, functiune pe care a ocupat'o pftnA la
moarte.
Ca metnbru al Societdol. academice, Hodo a luat parte la lucrarea Dictionarulul

academic. El a tradus mare parte din operile lui Cantemir.

cu 600.000 lel, fondand i un asil pentru

sAracl.

In stradaLuterank colt cu strada Calvini

din Bucurescl, e clitditA coala intemeiatii de

F. Htsch.

Hrisoverghi (Alexandru).

Poet,

rascut in IaI la 1800, inctat din viapi in

acelaI ora la 1837. A colaborat la revista

Alduta romdneasca din Moldova, unde a

publicat scrierile sale. Cea mai principalA
este rnrul la piad.

Hiibsch (Eduard).Fost inspect& general al muzicelor armatei romAne, violonist,

Hohenzollern (vezt Carol, Elisabeta,

Ferdinand, Maria).

Horbasky. Colonel, de originl polo-

la 13 Februarie 1833, incetat din

viatA la Sinaia (Prahova) la 9 Septembric
nAscut

1894.

Venind in tar2i pe cand era copil, a intrat

www.dacoromanica.ro

HUR

HtIR

99

la 8 Octombrie 1858 in calitate de candidat la o muzica militara ; inzestrat cu mult

In Viena, unde a i luat parte la micarea

revolutionara din 1848. In anul urmator,

talent i numeroase cunotinte muzicale, peste

opt zile d'Ata rangul de sub-locotenent
asimilat ; la 186o e inaintat 5ef de muzica

guvernul austriac Il insarcineaza cu. tradu-

clasa III-a, la 1862 Sef de muzica clasa II-a,

apol clasa I la 1864 i inspector al muzI-

celor in 1867.

Principalele sale compositiuni sunt :

nul nalional ronuin care se canta la toate

serbarile oficiale. Marol triumlal al jtarileulut. Marche du sacre. Marche d'alfaque.
Marol pentru de/liare. Les fanfares. Pa.za
Dundret. Carmen Sylva, vals etc.
Habsch a fost anf indelungatI eful- orchestrei teatrului nationaa din Bucuresci. El

era un om foarte vesel i avea un spirit

sarcastic foarte desvoltat.

Hurmuzachi (AIexandru).Publicist,
frate cu Eudoxie i Gheorghe Hurmuzachi,
nascut la Cernaup in 1825, incetat din vial:4

la Neapoli (Italia) in 1871. A facut parte

din studiile sale in CernautI, parte in Viena,
unde a terminat cursurile facultiltel de
drept.
A colaborat la ziarul Bucovina i dim-

preuna cu fratele s66 Gheorghe a infiintat

Socielatea pentru literatura ji cultura ronuind
in Tucovina.

Hurmuzachi (Eudoxie).- Istoric, nascut la Cernanca (Bucovina) in anul 1812,

incetat din viata la 1874. A facut studiile

Iancu (Avraam).

5611 micarei

cerca in romanete a codicelor civile i

penale i gratie intervenirel sale, se datori
in cea mal' mare parte clobandirea une oare-

care autonomii a Bucovinei.

Eudoxie Hurmuzachi profita de situatiunea sa pentru a face cercetarl asupra Istoriel Romanilor in arhivele din Viena. Documentele ce a adunat a fost publicate dup6

moartea sa 1 se mal publica inca de Academia romana sub titlul : 'Documente relative la Istoria Ronuinilor.
A mal lasat i Fragmente relative la Istarja Romdnilor.

Hurmuzachi (Gheorghe). Publicist,

nascut la 1818 in satul Cernanca (Buto-

vina) frate co Eudoxie i Alexandru Hurmuzachi, incetat din viata la 1882.

Studiile i le-a facut parte in Cernautl,
parte la universitatea din Viena, apoi intrit
In serviciul Statului.
Peste douI
demisiona i edita dimpreuna cu fratele s1 Alexandru ziarul Bucovina, suprimat de censura austriaca in
185o.

De la aceasta epoca inainte, el se ocupa

in special de literatura, infiintand Sorietatea
pentrit cultura si literatura ronuind in `Bucovina i colaborand l foaea literara a aceleI
societati.

arata cel mal aprig i inverunat duman

romane din Transilvania. S'a nascut la

al Ungurilor.

Abrud Banya (Transilvania) i s'a facut cu-

In marea adunare de la Blaji', convocata de Barnutiti, se manifesta in aa chip

noscut cu prilejiur. micarel din 1848 i 1849

la care a luat parte activa pe terenul
politic i tnilitaresc.

Incepuse studil in teologie, dar mai t'irzia studia dreptul i se aeza ca avocat la
Hermanstadt ; insa spre a nu ti-E cu Ungurii, se retrasese la munte unde traia cu
taranii.

Cand dup 1848, isbucni micarea din

Transilvania Ungarei, Avraam Iancu, se

incat fu recunoscut de ef al rasculatilor

romanl din Transilvania.

Convins ca orl ce impacare co Unguril

este peste putinta, se retrase in muntii Abruduluf dimpreuna cu catl-va tovaraf devotati i incepu Thrin a ataca cate-va sate
maghiare spre a pune mana pe arme ; apol
locuitorii din muntil vecini alergand spre
dansul, intinse campul operatiilor sale in
trel districte,

www.dacoromanica.ro

IAN

IAR

I 00

Dup.' intrarea lui Ball in Transilvania

pe cAnd Puchner era isgonit de pretutindem,

Avraam Iancu dimpreunii cu Balinte

tie piept in munti.
Acsente isbuti

inaintat sub-locotenent la 1856, apol maior

la 1863 i colonel la 1869.
Avnd gradul de capitan, face in armata
francez parte din expeditia Mexicului (1863).

incercar zadarnic s puie rrna pe acest

Se distinge pe cAmput de lupta, e riinit de

un glont la cap i i se acord pentru cura-

din urin loca de resistent. Ritut de dota

ori la Abrud (Aprilie i Mai 1849) maiorul

jiul st't decoratia Legiunet de onoare.

Stpzini peste toat Transilvania, Ungurii

Hatvany renunt la idcia d'a mal urmri

pe rsculatl cari cu mai putin de 6000

oamenT i patru tunuri tin piept la 18,000
de Unguri. Sosirea Ruilor sili pe Maghiari
sii se retrag i revolutia fu potolit.

Iancu Avraam refuz or ce mriri i se

retrase earAI la munte. El a fost supra-

numit Regele Muntilor.

La 1852 a fost arestat i inchis la Alba

Julia sub cuvnt c lucreaz eari11 la rsvrAtirea Transilvaniel.

Pe la sfritul vietel sale a inebunit.

A incetat din viat la 1872 Sept. to.

Ianov (loan) Publicist, nscut in Ia1

la 1834. A fcut studiile sale in acel ora

i la Universitatea din Viena i Paris. Intors

in tar, s'a stabilit avocat in Ia1 i s'a ocupat
de literatura colabornd la revista Convor-

birt Durare, in care a publicat numeroase

cantonete cotnice in 1871, precum Paracl iserul, Stosachi, Kalikenberg, devenite foarte
populare.

Ianov a fcut in mai multe rnduri parte

din Camerit i Senat acum in urmii de la
1884 pan la 1895.

IanovicI (Vasile).

Preot, profesor,
publicist, niiscut in Cernituti la 1808, incetat
din viatil in acela ora la 1864. A fcut
toate studiile in oraul naterel sale unde
la 1836 a fost numit profesor la insfitutul teologic, ocupand aceast functiune

toatii viata sa. De la 1852 la 186o el a

mai fost i translator romn i la 1862 a

fost ales ca deputat in dieta Bucovinei, din

partea clerului.
Scrierile sale sunt : Istoriea iterar, tilcuire a artilor nouluf testament 5 vol. (1856'86 1). Gramatica ronuin pelarte Icoal ele
primare, gramatica germano-rom rin i alte
crti bisericeti.

Jarca (Aristide) Colonel de cavalerie

ntcut in Bucuresci la 1838, Incetat din
vieat in Bucuresci la 1873. A intrat in
coala militar ca elev la 1854

a fost

Jarca (Leonida) General de brigad,

niiscut la 25 Aprilie 1845. Elev al coalei
militare la186o, este inaintat sub-locotenent

in 1862, maior la 1871.

Cu acest grad, ia parte la rezbelul Independentei (1887-78) la luptele din fata Grivitei, in regimentul No. 5 de infanterie.
Inltat colonel la 1883, e numit general
de brigad la I o Mai 1893. Coman& actual-

mente corpul al 4-a de armat.

Jarca (Zamfir) Locotenent, nAscut la

io August 1849. Elev al coalei militare
in 1867, cpt gradul de sub-locotenent
In 1869. In timpul rezbelului Independentei

e locotenent In Reg. ro de Dorobanti i

moare pe cmpul de lupt la 30 August
1877, la asaltul recluta Grivita.

Iarcu (Dimitrie) Profesor, nscut in

Slatina la 1817, incetat din viat In Bucuresci la Ianuarie 1879. Incepu studiile sale
In Slatina i le termina in Bucuresci, avnd
de profesori pe Laurian i N. Kretulescu.
La 1843 fu numit profesor la coala
primar de la Coltea i ocupa acest post panii

la 1848, cnd amestecat in micarea revolutionar, fu arestat la VcIreti.

De la punerea sa in libertate, Iarcu s'a
ocupat in special cu predarea lectiunilor de
matematick pan la 1853, cnd a imbrAtiat
cariera profesoratului, ocupnd i functiunea
de inspector general al coalelor de la 186o

pna la 1863.

De la 1867 pana la 1874, Iarcu a fost

casier comptabil al Societiltel Academiei.
Principalele sale scrieri sunt : Invetturt

frase din *lita Scriptur (1838) Dopia

Scripturct (1844 1 45). Dialogul italiano-

roma' n (1846). Principesa de Pontieu (1851)

Trietena copilla,- (1853-54). Morarul cel
bun (1856). Msurt i greutll (1857).

Romdnul glumet (1857). Enciclopedia poporand (1858). Abtcedaru (186o). Istoria

naturalel, demente (186o). Comptabilitatea

comercial clemente (186o). Noliuni istorice

(1863). Comptabilitatea domesticel (1863).

www.dacoromanica.ro

IGH

ION

101

Despre adevd)-atul calendar (1864). Bibliografia cronologied ronuind (1865 i 1873).

Istoria sacrd (1866). Xitologia (1867). Aritmetica pi-adiar (1869). Complobilitatea

agricold. (1870).

Ienescu (Constantin) Profesor, nitscut

la 15 Augut 1845 in Craiova. A facut studiile sale in tard i dup terminarea lor, a
fost numit profesor la liceul din Ploet1
pentru cursul de istorie. Amestecat in luptele politice, a fost dat in judecata la 1875
inteun proces politic, arestat preventiv i
apol achitat de Curtea cu juratl.
De la 1883 i pana la 1895 a representat
neintrerupt in parlament oraul Ploet1, fie
ca deputat fie ca senator. III 1889 a fost
ales Primar al acetul ora. Ca ziarist Ienescu

Ionescu (Gion) Publicist, profesor, nAscut la 14 Octombrie 1857 in PitetI. si-a

facut studiile la gimnasiul Lazar qi liceul
Sfantu Saya din Bucuresci, apol a urmat
studiile universitare la Paris i in Belgia,
unde a luat doctoratul in litere i filosofie.
La 1876, a intrat in ziaristica romana,
scriind in ziarul Telegrctful, &tele Public,

apoi de la 1884 pana la 1891, redactor la

Romdnul. Din 1888 i pana in present colaboreaza la Revista `N,oud.

E profesor de istorie la 5coala Normal!

de institutor! de la 1890, profesor de limba
franceza la liceul Mate! Basarab, membru
corespondent al Academiel Romane.
A scris urmatoarele opere : Ludovic XIV
ji Constantin Brdncoveanu, Elementul pitoresc

in Cronicele romdne. Entusiasmul in trecuta

a dirijat foaia Vocea Prabovet i 5'coala Romtind. El a publicat mal multe opere didactice, intre cari Istoria i Geografia.

generatiune. Studiul istorietnationale in jcoalele

noastre. Geografia in Cronicarit Romcint. Astra

Ighel (Me). Poet, publicist, nascut in

Bucurescl la 8 Iunie 1870.
A facut studiile sale primare i gimasiale la PitetI i apol cele universitare in

tarja tul Carol XII, Regele Suediel, prin Ronzdnia Dal-manit lut Mihat Viteazul. Bucurescit in timpul Revolufiunet francese. Ron:la in secolul XVII. Schitd geografica.
Cum vorbim. Raport asupra expositiunet geografice internationale de la Berna 1891. Din
Istoria Fanariotilor in Romdnia. Musdul pedagogic roma. Doftoricescul metelug in trecutul yrilor romdne. Ciuma ji Holera dupd

Bucuresci, unde urmeaza cursurile de drept.

A colaborat ca redactor literar la &mima,
Natiunea. Adevirul, Familia, Fontdna Blandu.ziet i a scris pentru teatru : Hipnotismul, Pdcatul, Voluntarul, comedii intr'un act.
Versurile sale cu titlul Melancolie,

aparut intr'un volum la 1892.

Inocentie. Episcopul Romanului, niscut

la 1832 in satul Cernicesci (Botoanl) incetat din viata la 1894. A urmat clasele
primare la Botoanl i cursul inferior in semi-

narul Veniamin. A intrat la manastirea Socola, unde a fost numit i profesor al seminarulul. La 1862 trece ca director i profesor la seminarul diu Hui. La 188o e ales
arhierefi i numit vicar al Mitropoliel ear
la 1892 episcop al eparhieI Romanului.

Ioanid (Gheorghe). Fost profesor de

limba elena la I830, mal inta la scoala
secundara din han111 erban-Voda. Notite
hiografice lipsesc.
A publicat : Gramatica de limba eleneascd
(1840) Istoria Moldo-Romtiniet.( 1858) Tractat
de morald practica*. (1859) Dictionarub eleno-

romdnesc. (1864) Disertalittne asupra adevdratet origine a limbet Daco-romdne.

(roman) dup Dito si Idem. Nuvele dup6

Handzeichnungen de Carmen Sylva. Cdld-

Zaverd. Poetica Romand. Mibail Kogdlniceanu

si Rdpirea Basarabiet. Incercare asupra istoriet
Sciintelor in frile romdne. Din Istoria ji
Comerciul Bra,sovulut in secolul XVI. Generalul Florescu. Portrete istorice.

Ionescu (Ion de la Eran) Agronom,

economist, nascut in 24 Iunie 1818 la Roman, incetat din viata la 17 Decembrie 1891

la moia sa Bran. Dup ce termini studiile

sale la liceul din Ia1, pleca in Francia i
termina cursurile institutulul agricol de la
Roville. Reintors in tara, se stabili in IaI;
Vocla Mihal Sturdza 'I trimise la o moie,
spre
ingriji vitele ; apoi il numi director
al administratiune! moiilor sale.
La 1844, e numit profesor de agricultura la
academia Mihaileana, i in 1846 trece comptabil la o moie a fiulul domnitorului Sturdza.

Amestecat in miqcarea revolutionara de

la 1848, fuge in Turcia, unde Rechid-paa
insarcineaza cu istituirea unor ferme model:
apoI se intoarce in tara i se ocupa in special
cu agricultura.

www.dacoromanica.ro

ION

I. Ionescu a facut parte din Camera ca

representant al colegiulul al 3-ea de Roman
in mal multe sesiunl de la 188o inainte. El
a publicat : Excursion agricole dans la Dobotella et la Thesalie (185o i 1553 2 vc11.)
Calendarul Giman( cultivator (1875) etc.

Ionescu (Nicolae).

ION

102

Profesor, orator,

om politic nascut la 1820. A facut studiile

sale la liceul national din IaT, impreuna cu
fratele sE.'r loan. La 1856, sub directiunea
luT M. Kogalniceanu a colaborat la &aula
Dictara' pana la suprimarea acestui organ,

1884 pana la

1897. Membru al partidulul

liberal, s'a despartit de loan Bratianu, cand s'a

format disidenta din 1885 i dupa ce a
luptat Cu opozitia-unita s'a alipit de partidul conservator intrand in cabinetul de
sub preidentia D-lui Lascar Catargiu ca
al Cultelor 1 Instructiuni publice
de la Noembrie 1891 pana la Octombrie
1895.

Take Ionescu a publicat :

la cession
des cram-es (1878 Paris). De la condition
de l'enfant naturel Rome (r881 Paris).
Divorturile noastre (1883). `Discursurt par-

cand tipari acela ziar tn Bruxelles.

Nicolae Ionescu a fost mult timp profesor

lamentare (1887). La Polittque trangre

de la Roumanie (1891). Legea Clerulut

la liceul national din IaI i a facut in nenumarate rnduri parte din Corpurile Legiuitoare, fie in Camera, fie in Senat.
De la 24 Iulie 1876 pana la 3 Aprilie
1877 el a fost Ministru de Externe in ca-

(1893). Proect de Lege pentrtt invldnuintul

secundar i superior (1895). Cestiunea macedoneand (1897). A dirijat in 1889, La

binetul de sub preidentia 'di I. C. Bratianu.

A publicat : Discursurf asupra epoca' ha
Mata Basarab
Vasile Lupu (1868) Cuvntart parlamentare. (1879) Proclamarea
regatulut (1881) Despre imptirdlia romanobulgard. (1888) Restaurarea monumentelor
nationale (1891).

conductor al ziarului

Ionescu (Radu). --Ziarist, om politic,

nascut la Bucureci in

1832, incetat din

viata la Decembrie 1873. Dup6 te'1 termina studiile in Francia unde se ocupa cu
deosebire despre literatura universala, se
intoarse in tara i colabora cu multa ener-

gie la ziarele Dd mbovita, Indepedentul.

i

Numit director al Ministerului Cultelor

Instructiuni Publice (1865) el fu ales

deputat al judetului Arge, la Constituanta

din 1864. Apoi la 1867 fu trimis ca agent

al tarel la Belgrad.
Ultimii ani al vietel sale atr fost insa
de pi,Ins, caci perduse ratiunea.
Scrierile sale sunt : Ciintdri intime (1854)

Odd la Romdnia (1859) i o suma de

articole, poesil, r6spandite prin ziare i ne

Doctor, profesor
Ionescu (Toma).
de anatomie, nascut la Ploeti (Prahova) la
13 Septembrie 1860. A urmat cursurile
prirnare i liceale in Bucureci panii la 1878
calad a plecat la Paris spre a face medicina.

La 1884 a intrat ca extern al spitalelor din

Paris in mod provisorio, apoi titular la
1885.

Ajutor de anatoinie la 1887;la facultatea

de medicina din Paris, apoi prosector provisoriti la 1889, cand a i fost naturalizat
cetatean francez, prosector titular de la
1891-1894, D-rul Ionescu a dobandit medalia de argint la concursul pentru hirurgie i premiul Laborie al Academiel de
medicina.

Reintors in tara, a fost numit profesor

al catedreI de anatomie topografica i hirurgicala dele langa Facultatea de medicina
din Bucurescl, hirtirg al SpAlelor crvile.
Cu aceasta ocaziune -a recapatat drepturile

sale de cetatean roman.

Scrierile sale sunt : Observations et rfle-

xions sur un cas de panaris tuberculeux.

adunate.

Ionescu (Take).Om politic, avocat,

la Ploeti in 13 Octombrie 1858.
A facut studiile liceuluI la Sfintu Saya i
nAscut

juridice in Paris unde a luat doctoratul la 1881. Intors in tara, a colaborat

cat va timp la Romclnul i pe la 1884 a
intrat in politica, facand parte din Camera
ca deputat in toate legislatiunele de la
cele

Libert Roumaine, ziar politic, i este pana in

prezent unul dintre colaboratoril de frunte i

Note sur une anomalie musculaire. Note sur

un type artriel de la main. Sur un cas de

pricystite et pelvicellulite. Sur un cas d'pulis fibreuse. Des kysies pidermiques trau-

matiques de la palme de la main et des doigts. Tuberculose et artbritistne.

Sur rana-

tomie tbpographique du duodnum et hernies

duodnales.

Note

sur l'anatotnie de
de la region

i'S dique. Lytnphangisme

www.dacoromanica.ro

16 R

ro

103

crurale droite. Hernies internes rtroprito-

Iosafat (zis Znagoveanul).

,nales. Technique opratoire des gastrectomies

cut la 22 Aprilie 1797 in cAtunul Valea-

pour cancer. Technique opratoire pour l'ou-

Caselor, judetul aimbovita. La 1827 se preoti

si fu randuit la biserica ClimArAsiel din

verture des caverney pulmonaires. De la

consolodation des fractures che z les paludiques

Tuberculose herniare. De alon pelvien pendant la vie intra-utrine. Le ami pelvien chez
l'entbryon et chez le nouvea u lid Disposition
anormale des ligaments de l'appendince vermibulaire et de la fossette ilo appendiculaire
De la fossette para-dttodelzale. Tube digestif
(anatomie et histologie). Anatomie des ligamentts de l'appendince vermiculaire et de la
fossette ilo appendiculaire.

Doctorul Ionescu a fondat in 1895 La

Revue des Sciences mdicales, care apare la
Paris in limba francez?i.

Iordache (Olimpiotul). Celebru revolutionar, unul din sefii miscrtrel etheriste

de la 1821. El era cApitan de Arnkti, si
se zice c ar fi fost 1-ornan din muntele

thos. Dimpreuml. cu Ipsilanti, dar condus

numai de idealul emancipArei Greciei, a
participat la miscarea etheristilor din Bucuresti.
Dup perderea bAtAliel de la DrAgAsani,
se indreptii dimpreura Cu cel scApati din

mkel catre Moldova si se adaposti in m?initstirea Secu cu ro oarneni, unde a luptat 15 zile contra Turcilor.
Multi se predark dar ro ini cu Iordache

TArgul SlAnic, judetul Skueni; la 1829 fu

chemat de Chesarie episcop al BuzAului,

dupe indemnul Eclersiahului s6u Filaret
protopop al SAcuenilor ; la 1831
dup moartea soliel si copiilor sil, fu n'in-

rzindu.it

duit de Episcopul de Buz6u, membru in

Consistoriul Episcopiei, la BuzU, dandui-se
numele de Iosaf ; la 1834 fu numit de Eforia scoalelor nationale, preot al Colegiului national din Sf. Saya (Bucuresci) mide
urni i cursurile in calitate de auditor
pAn5. la 1840. In acest an fu rinduit de
cAtre Alexandru Ghika Vodk eclesiarh
al curtil Domnesci ; la 1842 fu trecut de
cAtre Gheorghe Bibescu Voevod, egumen

al mAnAstirei Znagovului din

judetul

fov. La 1848 pdrintel e Znagoveanul cunoscut si sub numele s6ii anterior de

popa Ion, 1u6 parte in revolutiune. Fuse
president al comisiunei bisericesti si al
Comisiei pentru eliberarea Tiganilor. In
Sept. 1848 fu expatriat dimpreunA cu alti
compatrioti.
De la granita Banatului unde sciipA din
mAinele Turcilor, trecu in Transilvania,

strabAtu incognito tara romneasck spre a

trece la Constantinopole i Brussa, de unde

se intoarse in Dobrogea, spre a ha servi-

clopotnita mAndstirei,
dup ce sfCirsirA glaontele, puserit foc la

ciul bisericesc, la Mitropolia Dobrogei in

butoiul cu pral ce mal aveaii i Arir cu

toti in aer.
Iordache Olimpiotul a fost insArcinat cu
prinderea lui Tudor Vladimirescu, pe care
l'a ridicat diii mijlocul taberei sale spre a'l

In Martie 1853 fu inAltat la gradul de

Archimandrit, de cAtre Dionisie Mitropolit
al Dobrogei i Silistrel.
In cursul lui 1853 pArAsi Dobrogea, spre
a da fiintii ideii ce concepuse de a fi folositor tArei sale in strAinatate, se asezil in
capitala Francei, in ale arel aseziiminte culturale I complecteaza studiele floarea tineri-

se inchiserA in

da pe mana ucigasilor.

Iorga (Nicolae). Profesor, publicist.

A filcut studiile sale in tarA si le a terminat
la Paris, de unde s'a intors cu titlul de
doctor in litere. La 1895 a fost numit profesor de istoria medie si modera la facultatea
de litere din Bucuresci.
A publicat : Toesit. (189o-7893) Schite
din literatura romiind. Despre conceptia ac(1894) Acte
tuald a Istoriet i geneza
fragmente cu privire la Istoria Romdnilor.
(1895) Despre utilitatea generald a studiihnistorice. (1895) Amintirt din Italia. (1895)
'Philippe de SICezires et la croisade du XVI-e

sicle. (1896) etc.

Tulcea

mel ron-1;111e, si t'una paraclisul sari capella ro-

mitU din Paris (rue Racine 22) spre

datorielor religioase ale acelei tinerimi.
AceastA modestii fundatiune, arhimandritul
Tosafat o fAcu in Octombrie 1853 in virtutea

bine-cuvntArii ce luase de la P. S. PArinte

Ghermano Patriarh al Constantinopolei si pe
baza ingaduirii guvernului impArAtesc al Eran-

cei, acordatif in urma intervenirii lui VlyPasa ambasador otoman la Paris.

Capela putu sit se sustie, multumitA ajutoarelor i donatiunelor multor RomAni
piosi, la cari ajutoare se aMogati mal in

www.dacoromanica.ro

16S
urma subventiile acordate de guvernul Moldovel i Tarei-RomanetI.
La 186o, arhimandritul Iosafat vetii in
i inchina Capella Mitropolia
I- P. S. S. parintele Nifon, Mitropolit al

Bucurescf

Romaniet recunoscu oficial Capella, preaumrnd'o intre Bisericele fiice ale Sfintel
Mitropolil

Arhimandritul Iosafat inceta din viola la

Paris in 17 Noembrie 1872.

Iosif (Naniescu). Mitropolit al Moldovei i Sucevel, nascut la 1820 in Basarabia de sus. Adus de mic copil in Moldova,

a trecut la Buzil unde a urmat cursurile

seminaruluT

apoi coala

SI.

Saya din

Bucurescl. Apol a fost numit egumen- la

Gaisenl i profesor la seminarul central din
Bucurescf. Hirotonisit arhierell la 1865, a
fost ales episcop al Argeului i peste putin
timp mitropolit al Sucevei i Moldovei.

Ipatescu (Grigore).-- General de divizie, nascut la i August. 1836, incetat

din viata in Bucuresci la 1895. A intrat in

coala militara ca elev la 7 Aprilie 1854.
Inaltat sub-locotenent la 1856, oficer superior la 1866, colonel la 1874, ajunge general de brigada in 1883 i comandantul
divizieT din Dobrogea la ]89o. A luat parte
la rezbelul Independentei din 1877-1878
ca comandant al coloaneI intai de atac
la reduta Grivita, unde muda maiorul Sontu
i capitanul Valter Maracineanu.

Ipsilanti (Alexandru). Capul mi care! etheriste de la 1821, fiul luT C. Ipsilanti

fostul Domn al Munteniei la 18o6. El intrase de timpuri in armata ruseasca i

dup ce pierduse o mana in batalia de la
Dresda, fusese inaintat la gradul de maior.
Amestecat in micarea etheriel, a carel
conducere o avea, este ters din aceasta
pricina, din cadrele armatel ruset1.
Indata dup6 sosirea sa in Muntenia, Ipsi-

lanti avu o intrevedere cu Tudor Vladimirescu cautand a se uni cu &nsul, dar acesta
l intampina Cu cuvintele : In Grecia este
locul Grecilor, in Ronuinia acel al Romiinilor

IPS

104

i de atund Ipsilanti hotari moartea

lul Tudor, intelegnd ca acesta va zadarnici,

i la nevoe va combate, micarea etherista.

el insarcineaza pe capitanul etherist Iordache cu prinderea lui Tudor Vladimirescu.

Porunca se aduce la indeplinire i Tudor
ridicat din mijlocul tal:arel sale, cade sub
pumnalul ucignilor s! Varnava i Pranga.

In urna, batut de Turci la batalia de la

Dragaani, armata sa e risipitit, pusa pe
goana, Ipsilanti fuge in Austria i moare
la Viena aproape in mizerie la 1828.

Ipsilanti (Constantin).
Domn al
Munteniel de la 1802 la 18436. In timpul
scurtei sale Domnil, a platit mare parte din
datoriile contractate la Turcl i Grecl din
Constantinopole inca din timpurile Sute.
tilor i s'a aratat milostiv catre srmanl.
Spre a impedica naviilirea lui Pasvanoglu
cu ceteie sale in Bucurescl, el alcatui o
otire de vre-o 8000 oamenI.
Amic al Rusiel, Ipsilanti favoriza micarea lor contra Turciei i se amesteci in
fscoala Srbilor de la 1803, contribuind
mult la autonomia ce ei dobandi0 Ir121
trziii. La 18o6, dovedit de Poarta ca duman
al politiceI lul Napoleon
i instrument

al Rusiel, Ipsilanti fugi din BucurescI spre

a nu fi decapitat.
La 1806, 23 Decembrie reintra irisa in
Capitala dimpreura cu armatele ruseti, punnd pe toti Romana' sa jure credinta Impratulul Rus:el. Peste putin timp e nevoit
sa paraseasca tronul.

Ispirescu (Petre).

Tipograf, publi-

cist, rascut in Bucuresci la Ianuarie 1830,

incetat din viatit la 21 Noetnbrie 1887.
Parintil si l destina cariereI preoteti, i'l
incredintara spre invtatur. unui calugar la

Mitropolie, dup ce fusese pe mana unuT

preot de la Doamna Bitlaa. Dar el parasind

ideea popiel infra in 1844 ca lucrator la

tipografia Carcalechi, trecu mai t6rziti la

tipografia Copainig i fu osandit la o luna
inchisoare pentru tiparirea corespondentel
lul Vogoride.
Director al tipografiei Najionalulut, al
Romdnulut in 1864, Ispirescu deschide mal
trzi in tovaraie cu Gbl Carol, tipografia
Lucrdtorilor Asociaff i apoi devine proprietarul tipografiei Academiet Ronuine.
Ispirescu a debutat ca publicist, la 1862
cand primele sale basme 2.6 aparut in Td-

lanti se retrase la Trgovite, cand auzi

Moartea lui Tudor odata hotarata, Ipsi-

ranul ronuin 1 in broura. Apol el a publicat

Legendele
i hasmele romduilor. (1874).

despre venirea Turcilor in Bucurescl. Aicl

Isparvile 1i viaja lut Mihat Viteavt. (1876j

www.dacoromanica.ro

IST

IST

f O .5

Snoave i Povejti populare. (1879). Poveitele unchialulut sfdtos. (1879) Pilde ji

ghicitort. (188o) Basme Snoave jiglume (1883)

Jucdrit ji jocurt d copit. (1885) Poveltf morale. Despre pomul crdciunulut (1886).
Profesorii cel mal eruditi din strainatate,
citeaza pe Ispirescu ca autoritate in materie
de limba i traditiuni populare.

Istrati (Constantin). Doctor, chimist, nascut in Roman la 1850 Septembrie.

A facut studiile sale gimnasiale la Ial i
le-a terminat la facultatea de sciinte i medicina din Bucurescl, care 'I a conferit la
1876 titlul de doctor. Imediat pleca cu sectiunea 3-a a Crucel Roii ca medic militar
pe campiile Bulgariel, unde contracta tifosul
dand ingrijirile sale bolnavilor.
Dupa ce conduse de la 1879 pana la

tara, ocupa catedra de chimie medicala, devenita vacanta prin moartea generalului Davila
i la 1887 lu priri concurs i catedra de
chimie organica, organisand laboratorul actual.
El a publicat : Curs elementar de chimie
organicd. (1890) premiat de Academie. Tratat
elementar de chimie. Chimia din punctul de
vedere al vulgarisdret acestet sciinje. Despre
nomenclaturd in chimia organicd.

Istrati (Nicolae). Publicist, nascut in

Moldova la '8'8, incetat din viata la 1862.

N'a urmat nicI un curs regulat la vre-o

coala i s'a instruit mal mult singur, adunand

in biblioteca sa mal toate cartile romanet1.'

El a publicat :

(185o) Satirele.

Chestia Mrindstirilor inchinate. (1860) Babilonia ronuineascd (1860).

Isvoranu (Ilariu) Avocat, nascut in

1882 stabilimentul de hidrotherapie din Sinaia, d-rul Istrati incepu A. sacrifice toata
activitatea sa studiuluI chimieI, facnd un
curs de chimie judiciara la facultatea de

Turnu-Severin la 1846. A fost prefect al

Mehedintulul la 1871 i Ministru de Domenil in cabinetul de sub preidentia gene-

medicina, i pleca in 1882 la Paris spre a

urma cursurile Sorbonel i a lucra in laboratorul celebrului chimist Wurtz. Intors in

ralulul I. E. Florescu, de la 21 Februarie

1891 lana la 5 Noembrie acela an.

Jianu. Haiduc celebru de peste Olt,

judetul Romanatl, valea Tasluiului. A luat
numele de haiduc, dar n'a fost nici o data
hot. Indragostit de o fata de tran, dorea
sa o ja de nevasta ; tati-sUi s'a impotrivit
i a dobandit de la stapanire inchiderea
la Strehaia, de unde a fugit peste curand.
A pribegit apte ani de zile prin padurl
muntl, fugind de panduri i potera, alca-

ceuluf din Ia1 i Galatl, a stat cincl ani

la coala comerciala din 141.

randu-se la nevoe i cernd numal gaza

Cuprins de dorul logodnicel sale Stancuta,
s'a reintors in sat unde a gasit'o moarta.
Atund se duse la zapcifi i se dete in mainele lul zicndu-I : Sunt Jianu, eapul me

este pus la pret ; du-m la Voda sa'fi dea

mia de leI.
Voda Caragea l'a ertat 1 el s'a reintors
la plug.

Jiquidi (Constantin).

Caricaturist,

desinator, nascut in Ia1 la 1865 Mal 22.

Dup ce a urmat cat-va timp cursurile

In 1884, pentru prima ara expune la

expositia cooperatorilor, caricaturile unor

persoane cunoscute din Iai i obtine o

medalie de argint. ApoI scoate albumul
Caricatura, 2 numere (1884-1885).

Se muta in Bucuresd la x886 i cola-

boreaza cu caricaturile sale la Epoca, Foarfeca, Viga, Moftul Romdn, SCoi Teacd i
alte publicatiunI.
Productiunile sale in albumuri sunt : Pro-

filurt parlamentare (1886). Ziarillif dup

naturd (1888). Tipurf din jard (1889). Facultatea de medicind (1895).
Jiquidi a mal facut i cate-va tablouri in
aquarele, ilustratiunl etc.

Julian (tefan).Artist comic, nascut

la 1853 in Bucuresd, incetat din viata in

Bucuresci la 30 Iulie 1892.
Fiind inca copil, fugea de la coall i
b

www.dacoromanica.ro

- 106

IAL

impreunl Cu alti biei, intocmea trupe de

teatru i juca pe scene improvizate prin
grAdinl publice, cu deosebire la Gryrdina
cu

Mal trzik el intrA in trup ele VlAdiceti-

lor i Fany Tardiny, cari pe vremea aceea

se gAseail in Nrlad. Acolo '1 gAsi artistul
Mihail Pascaly care'l aduse in Bucurescl,
unde a rmas pAnA la sfritul vietei sale,
fiind societar al Teatrului National din
Bucurescl.

Julian avea un talent deosebit in rolu-

KM,

rile comice i nicl un artist n'a interpretat

mal bine de cAt el pe grec, israelit, bulgar,
inteun cuvnt toate rolurile de strin. Principalele sale creatiuni a fost : cele din
intregul repertori al lul Alexandri, apoI
rolurile comice din Voevodul Tiganilor,
Moitenirea de la rdposata, Un led si un .zlot,

Uite popa nu e popa, Bocata, Fatinija,

ntincinosul, Studentul cerjetor, etc.
Nu este rol comic din repertoriul romln
in care sA nu se fi distins Julian.

Kalinderu (Ioan).Jurisconsult, nAscut

la 28 Decembrie 184o. A
terminat studiile la Paris, unde a luat doctoratul in drept.
Intors in tarA, e numit procuror, ajunge

pondent in sectiunea istoricA, i ca atare

ceti in sesiune generalA lucrarea sa Studiu
asupra celor XII tabule.

iute membru i prim-preendinte al tribunalului de Ilfov, supleant, membru i primpreedinte al Curte' de Apel din Bucurescl,

urma unel cAlAtorii intreprinse la fata loculuI.

Studiul e precedat de o ochire generall asupra

fine membru la Curtea de Casatie.

Apol a fost administrator al domenielor

cipiilor i trateazA cu preferintA despre viata i alegerile municipale de la

Pompei.

in Bucurescl

In

i pAdurilor Statului, director regal la Berlin

al CAilor ferate romAne, la 1881 82, cAnd
guvernul lui I. BrAtianu i-a incredintat greaua
misiune de a fi intermediatorul rescumpArArel CAilor ferate romAne.

DupA retragerea sa din magistraturA, s'a

intors iarA la ocupatiunile sale de predilectiune, la studiile sale de drept. Mal de
mult publicase un studiu despre neretroactivitatea legilor i un studiu in limba francezA asupra isvoarelor dreptulul roman, apreciat favorabil de mal multi juriti francezi.
Ast-fel publicA la Paris 1885 un volum intitulat Droit prtorien et rponses
des Trudents care trateazA despre toate

tranformArile suferite de pretur de la instituirea ei pAnA 'n timpul Imperiulul.

La 1896 colabora la revista infiintatA in
limba francez1 de d. N. Basilescu, sub titlul
Revue gnrale du droit et des sciences poli-

ligues i publica in ea mal multe articole

din cari unul apAru in limba romAnA, intitulat
Consiliul imptrratilor la Roma
Constantinopole, un nou apendice asupra edictelor,

rescriptelor i mandatelor imperiale.

Academia RornAn5. '1 alese membru cores-

La 1890, a publicat o nota lucrare istorica Vi ata municipald la Pompei scrisl in

admistratiunei colonielor i alegerile muni-

Cea din urmA lucrare istoricA a sa este:

Dol antagonit1 romani, i trateazA despre

rivalitile dintre Pompei i Cesar.

Academia RomnA a ales pe I. Kalinderu
membru in sesiunea din anu11894, cAnd a tinut
discursul de receptiune despre episcopul Melchisedec.

De la 1884, cAnd s'a infiintat Domeniul

Coroanei, e administratorul lul. Scopul ce,
dupA instructiunile Regelul, urmArete, este
sA '1

dea un caracter de folos social

national.

A clAdit coll, bisericl, a infiintat bibliotecl, ateliere de lucru manual, a respAndit

o Biblioted popularA alcAtuitA sub ingri-

jirea sa din brouri tratAnd despre cunotinte folositoare, ast-fel in cAt comunele de
pe Domeniul CoroaneI sl devie modelurl
de progres pentru toat tara.
Ales in Academia RomAnA in sesiunea
generalA din 1893, 1-a inaugurat intrarea
oferind Academiei motenirea Otteteleanu

3 milloane de lel, din car/ s'a ficut Koala

de fete de la MAgurele (Nota: D-1 K. dusese preces in toate instantele cu rudele

www.dacoromanica.ro

KAL

-107-.

donatoruluI, '11 catigase definitiv i facuse

adaptarea castelulul i parculul Magurele pentru noua lor destinatiune precum i proiectul

studiilor, aa in cat totul era gata cand a

predat averea Academic!).
L Kalindero a maI publicat : Essai sur
les sources du Droit Romain. Notijd asupra
Societdiilor prin actiunt dupci Codul general
de comercid german. Cotnptence des Tribunaux dans toute contestation relative aux biens

mobiliers qu'un Etat tranger petit possder

in Prusse. Mentoriti asupra transferdret scaunulur Societdjef Actionarilor Cdilor Ferate
Ronaine din Berlin in Bucurescf. Droit Prtorien et Rponses des Prudents. Consiliul
Imp ratilor

la Roma ji la

Constantinopole.

Etude sur le rgime municipal Romain. Studiu asupra legel celor XII Tabule. Notice
juridique sur un testament. Viaja municipald
la Tompei. Observalitint in procesul cu moitenitoril I. Otteteleianu. Dot antagoniitf Romanf. Episcopul aCelchisedec. Vilegiatura ji
rejedinjele de yard la Romant.Romanif cdldtori.

Rolul invIdtorului in formaliunea generajiunilor nof.

Kalinderu (Nicolae).Doctor, nascut

In BucurescI la 1835. A facut studiile sale la
institutul Mitiline din Bucuresc! i apo! la
Paris, unde in 1853 incepu studiile sale
medicale. Aci, in 1863, este primit in urma
unul concurs ca intern al Spitalelor din
Paris.

Intors in tali, fu numit medic ef al spitalului ColentUra, post pe care '1 ocupii pana

la 1874 cand demisiona. La 1877 e numit

ef de serviciu la spitalul Brancovenesc, ear

la 1877 in timpul rezbelului este pus in

capul ambulantelor de la Turnu-Magurele.
La 1887 D-nil Kalinderu este numit profesor de clinica medical la Facultatea de
medicina din Bucuresci, post pe care '1 ocupa
i asta-zI. Academia l'a ales in 1889 membru
corespondent.
Principalele sale scrieri sunt : Lepra in
Romdnia. Despre cosmetice. Tulzerculosa in
raport cu unele profesiunf. Epilepsia Jackso-

niand. Influenja unor maladif ale cordulut

ICIR

la 1855. A facut studiile liceale la

Sf. Saya i la 1883 a obtinut titlul de doctor
in medicin de la facultatea din Bucurescl.
resci

Apoi plead la Paris unde'! complecteaza

studiile ocupandu-se esclusiv cu lucriirl de
anatomic i chirurgie. Reintors in tall, Dr.
Kiriac este numit medic secundar in serviciul D-rulul Assaky, apoi medic ef de clinica

In acela serviciii pana la 1890, cand trece

medic primar la spitalul Filantropia. De la
1892 pana la 1893 tine locul d-rului Assaky
la spitalul Coltea i cel de anatomie topografica la institutul de chirurgie. AstazI este
medic primar la serviciul de gynecologie,
spitalul Filantropia.
A publicat : Sifilisul ereditar la copit. Curs
clinic de patologie chirurgicald. Cura radicald
de ernie inguinald. Tratamentul anevrismelor
externe. Tr atamentul emoroidelor. Tratamentul

tumoaret albe a gentinchiultii; etc., etc.

Kiriazi (Gheorghe). Doctor in me-

dicina, nascut in Etolia (Grecia) la 28 Noembrie 1829, incetat din viata in Bucurescl
la 24 Februarie 1893. A facut primele sale
studil la Athena, iar medicina a incepueo
la Montpellier i a terminat'o in Paris. Intorcandu-se in Grecia la 1854 cu titlul de
doctor in medicina, desvolta acolo o mare
activitate in combaterea epidemiel de holera.

La 1855 vine in Bucurescl i este numit

medic al carantinel de la Calafat; la 1857
e numit medic primar al judetuluI Gorj i
al oraplui Targu-Jiu. In 1863 e transferat
ca medic al asilului Elena Doamna din Bucuresci, i ocupa acest post pana la retragerea sa la pensie.
Fiind lasat ca executor testamentar de
catre unchiul sea Constantin Xenocrat, cu
insarcinarea de a organiza un spital, d-rul
Kiriazi vizita mai toate spitalele din oraele
principale ale Europe! i la 1881 deschise
In Bucuresci, Spitalul Xenocrat, desfaurand
o deoebit activitate pentru prosperitatea
acestu! institut.

Kisseleff (Pavel Dimitrievich).Ge-

asupra desvoltdret tuberculosef. aCielita sifi-

neral i diplomat rus, nascut la Moscova in

5788, incetat din viata la 1872. La v'ersta

liticd, etc.

de i8 ani intra ca inn* in armata rusi i

D-rul Kalinderu este un mare amator de

se distinse in luptele de la Eylau i Fried-

arta i locuinta sa contine un numr in-

land. La 1812 era capitan i lua parte la batalia

semnat de tablourl de pret.

de la Moscova ; peste do! an! Imparatul

Alexandru al Rusiei il ataa pe langa statul
se major, i cand intrara in Paris armatele

Kiriac I,

Medic, nascut in Bucu-

www.dacoromanica.ro

ICHI

KOG

108

numi general, ear mal tarziu in

1823, adjutant general. Sub imparatul Nicolae, la parte la rezbelul contra Turcilor (1828) i se distinse la batalia de
la Schoumla. La 1829 Kisselef era numit
comandant al trupelor ruset1 stabilite in
Muntenia i apol comandant al trupelor de
aliate, 11

pana la 1840 i in 1846, cunoscut mal

mult sub numele de Cdpitan Costache. Ama-

nunte biografice lipsesc ; cronicaril istorici

ni'l represinta pururea cu biciul in mana
cutreerand oraul in goana calultd, i aplicand pedepse corporale pentru cea mal mica

ocupatiune din Moldova i Muntenia.

infractiune politieneasca.
Din Anuarul oficial al Munteniei pe 1846

potentiar, guvernator al Principatelor i exer-

se constata ca la aceasta epoca, Kihaia a

romanizat numele sii, schimbandu-1 in Ki-

El deveni sub titlul de resident pleni-

cita o adevarata dictatura de la 1829 pana

la 1835, dictatura irisa inteleapta, organizand
diferitele servicil ale Statulul, instituind comisiuni de legiferare carl ati dat nascere Regulamentului organic, insanatoind oraele,
scoalele, imbunatatind politia, administratia.
La

i-iil Mal 1831 sub preedentia lui

Kisselef, se deschise i Divanul ad-hoc. In

timpul holereI care ficu aa numeroase
victime in tara noastra, comitele Kisselef,
se distinse prin prevederea i curajiul seil
ast-fel in cat Divanul ad-hoc spre a'l da o
dovada de recunotinta, '1 impamanteni dandu-I i prerogativele boerid.

La 1834, dupe votarea Regulamentului

organic i alegerea principilor Mihail Sturdza
i Alexandru Ghika, comitele Kisselef parasi
Principatele-Unite, se intoarse in Rusia i fu

numit Ministru al Domeniilor imparatet1,

apol Director al Cancelariel imperiale.

La 1856, el a fost numit ambasador al

Rusiel la Paris, i reintra in Rusia la 1862.
Una din gradin ele Bucuresciulul, situata la
capul CaleIVictoriel, infiintata de fostul guvernator, poarta numele se6 : oseaua Kisselef.

Khitzulescu (Inocentie).

Episcop

al Eparhiel Buzulul, nascut in Bucuresci

la 1819, incetat din viata 1893. A fcut
studiile sale, parte in seminarul Mitropoliel
din Bucuresci, parte la colegiul Sfintu Saya
i parte la universitatea din Pesta. La 1846
a fost hirotonisit diacon i la 1852 preot.

De la 185o pana la 1863 a fost profesor

i director al Siminarulul Mitropoliel din
Bucurescl.

De la 186o-1868, egumen la manastirea

Dealulul, de la 1868-1873 locotiitor la episcopia RimnicuVilcea, apol arhiereii la
1872, P. S. Inocente Kitzulescu este ales
episcop al eparhiel Buzului la 1873.

Kihaia (Constantin).
Vestitul ef
al dorobanlilor poliieI Bucurescl de 1a1838

bdescu.

Kogalniceanu (Mihail)).

Orator,

publicist, mare barbat de stat, nascut in

IaI la 6 Septembrie 1817, incetat din viati
la Paris la 1893.
Dupa ce la prima invtatura in casa parinteasca, intra la 1831 in pensionatul Lincourt din Ia1, apoI cu cheltueala l'II Mihail
\Toda Sturdza fu trimis la colegiul din Lu-

neville (Francia.) La 1835, spre a face pe

placul Rusiei care nu privea cu ochI bunl
creterea Romanilor in Francia, Voda Sturza

trimU pe Kogalniceanu la Berlid. Acolo

el tiparete deja trei lucrar' insemnate
Limba ji literatura romdneascd, Schite asupra istorief moravurilor ji limbet Tiganilor,
Istoria Valahief ji aColdover, volumul I-iu
(1837) ear volumul al II-lea apare ini858.
Kogalniceanu se intoarce in Moldova la
1838 i colaboreaza in Ia1 la Alduta romcineascd, suprimata peste cate-va luni, apoi
la Dacia literard (1840). In acela an, scoate
volumul I-iu al Arhivef ron idneiti.

La 1843 i se incredinteaza catedra de

istorie nationala de la Academia Mihaileana
i pronunta la 26 Noembrie faimosul sil
discurs de ' inaugurare al cursuluI, din pri-

cina caruia a doua zi chiar se inchide cursul din ordinul guvernuluL- Imediat Kogalniceanu scoate la lumina o a trea revista
literara Propdfirea.

La 1845, incepe sa pue sub tipar parte

din Letopisitele, apol picad. la Paris

parasete literatura pentru politica.

Cea d'antaiii manifestare politica a 1111
Kogalniceanu a fost participarea sa la micarea din 1848 i prin scrierea sa Dorinpie partida' ndtionale din Moldova, a artat
in ce chip trebue inlocuit Regulamentul
organic.

In timpul Domniei hil Grigore Ghika,

Kogalniceanu termina publicarea opere! sale

insemnate Letopisitek Moldovet (1852) i

apol editeaza revista periodica 441bumul 1.4--

www.dacoromanica.ro

KOL

- 109 -

ICRE

torico-literar (1854). Figura acestul om de

stabiliment balnear. AceleaI cercetari le

sibita putere in Divanul ad-hoc, unde da la

lumina insemnatul sal talent oratoric, i incepu lupta pentru Unire care se incununa
prin alegerea lui Cuza.
Secularizarea averilor manastireti,
proprietarirea tranilor, au fost marele acte
Cuza, de carl este strhis
de sub Domnia
legat numele lui M. Kogalniceanu, Ministru
Preedinte de la 12 Octombrie 1863 liana

Breaza, et6,

la 26 Ianuatie 1865. Sub Domnia lui Carol I,

doctorul Kremnitz din Bucuresci. A publicat : Rainanische Skiwn (1877). Neue

manische Skimn (1881). Ramanische Marchen (1882); in colaborare cu Carmen Sylva
M. S. Regina Romaniei: Ramanische Vic&
tungen (1885); sub pseudonimul Georges
Allan Fluch der Liebe (i881). Aus der rarnanische Gesellschaft (1881). Ein Farstenkind (1882); apoi sub pseudonimul Dito i
Item, tot in colaborare cu M. S. Regina :

stat se desemneaza mal tarziu cu o deo-

el este Ministru de Interne de la i6 Noembrie 1868 pana la 24 Ianuarie 1870 i Ministru de Exteme de la 3 Aprilie 1877 la
14 Noembrie 1878 in timpul rezbelului
Indepedentel.
Il regasim mal tarziu la Congresul din

Berlin, aparand cu patriotism dar zadarnic,

interesele trei in contra pretentiunilor Rusid in cestiunea retrocedarei Basarabiel,
i apoi deputat in toate legislatiunele pana
la moartea sa.

Koltzoff-Massalski Elena (vez! Dora

d'Istrla).

Konake (Constantin). Poet, nascut

In Moldova la 1777 mort la 1849. Studiile
sale le a facut mai mult in limba elena in
lark ocupandu-se cu deosibire de tiintele
exacte.

Mat tarzia insi invata limba turca, franceza i literatura secolului al i8-lea.

El a lasat un volum de poesil tiparite

in 1856 duiA moartea sa, sub titlul : Alcdtuirf f traducen.

A facut parte din Comisia pentru

tuirea Regulamentului organic la 1831 i a
fost apoi mare logofat al dreptatei in Moldova.

Konya (Samuel). Chimist, nascut in

Kronstadt (Transilvania) la 1845. A facut
studiile sale la gimnaziul din localitate pana
la

virsta de 15 an! cand venind in Bucu-

rescl, a intrat ca elev la farmacia Lochmann.

Apo' merse la Viena in 1864 i termina
acolo studiile sale i in special analisele
chimice, obtinand titlul de doctor in chimie.

Retntors in tara, Konya s'a stabilit in

1872 farmacist la IaI i incepu numeroase
cercetarl scientifice asupra apelor minerale
din Moldova contribuind la vulgarisarea apelor de la Slanic i la desvoltarea acestui

urma apoi pentru apele de la Baltatet1,

La 1885, D-rul Konya a fost cat va

timp ca profesor de chimie-medicall al facultatel de medicina de la Iai, apol In mai
multe randurl Consilier Comunal.
Kremnitz (Maria).PublicistA germana,

nascuta la Greifswald in 4 Ianuarie 1852,

venita in Romania la 1875, casatorita cu

Aus zwei Welten (1886). Astra, Anna 'Boleyn,

Feldport.

Kremnitz (Wilhelm).Doctor, nascut

in Berlin la 1846, incetat din viata la 21

Iulie 1897 la Sinaia. A facut studiile sale
In Berlin unde a terminat cursurile facultate/
de medicina i apol a intrat ca medic in
armata prusiana 'nand parte cu anibulantele
la r6zboiul franco-german din 1870.
Pe la sfaritul anulul 1874, D-rul Kre-

mitz, a fost adus in tara i numit medic

secundar la spitalul Brncoveneasa, pe langi

D-rul Patzelt, functionand in aceasta calitate Ora la 1889 cand a fost numit medic
primar la acela spital.
Cand s'a imbolnavit A. S. Principele

Ferdinand, D-rul Kremitz a fost unul din

ce! trei rnedici

chematl in anul 097 sa

scape viata motenitorului Tronuluf,

Kretzulescu (Constantin). Om po-

litic, nascut la 1809, incetat din viata la

21 Martie 1884. A facut studiile sale in

tara la coala greceasca i apoi in 1831 s'a
inrolat in armata cu gradul de sub-locotenent, servind pana la 1840, cand parasete
otirea cu gradul de maior i e numit
prefect al judetuluf Braila ; apoi trece procuror la malta Curte. In 1842 demisioneazit i petrece mai inultf an! in Francia, Anglia, Italia, studiand literatura, filosofi a, istoria.

Intors in lark trete retras pana la 1857,

www.dacoromanica.ro

-- II0 --

ERE

KRE

cand '1 regasim preedinte al comitetulul

Amestecat in timpul revolutiund de la

din Munteniapentru alegerile divanulul ad-hoc.

1848 In aceasta micare, a fost exilat i

La aceasta epoca, fundeaza ziarul Con-

s'a dus la Constantinopole unde a fost nu-

cordia, pe care'l trece pe urma lul C. A.

Rosetti. La 1867 a fost preedinte al consiliulul de minitri i Ministru de Interne

rnit medic-ef al spitalulul militar Culeli.

Reintors in tara la 1850, intra in viata politica i este sub domnia lui tirbe! la 1854
in mai multe rndurl Ministru de Interne,
finante, instructie i preedinte al consiliu-

de la 1 Martie pana la 17 August acela an.

A publicat : Sumariu al istoriet universale

a cultura' (1863). Trecutul ji era noud.

luT, ocupand acelea! demnitati i sub caimacamia lui Voda Ghika.

Despre mdrirea natiunelor (1863).

De la Unirea Principatelor, N. Kretzulescu a fost Ministru prezident de la Iunie

1862 pana la 12 Octombrie 1863, apoi
Ministru prezident i Ministru de finance,

Kretzulescu (Dimitrie). General de

divizie nascut la Octombrie 1824, incetat

din viata la 1874 Aprilie 12. Intrat in armata otomana, a dobandit acolo gradul de

iar pe urma ministru de interne de la 14 Iunie

1865, la 1 1 Februarie 1866.

locotenent-colonel i apol la 18 Martie 1859

a fost primit in armata romana cu gradul

La 1871 N. Kretzulescu face parte din

de colonel.
La 1866, fiind ef al diviziel teritoriale
cu reedinta in Bucurescl, ja o parte insemnata la micarea de la 1 1 Februarie
contra Domnitorului Cuza i in casa sa se
uneltete complotul militar in care aj fost
amestecati cel trel ofiterl ce s'ail introdus

ministerul L. Catargiu, ca Ministru la

justitie i apol lucrarile publice pana la

Octombrie 1873. Apoi el represinta tara

in strinatate ca Ministru plenipotentiar la
Roma, Petersburg i Paris sub guvernul
liberal.

N. Kretzulescu este membru al Academia

noaptea in palat. Trecut in neactivitate la

1869, Dim. Kretzulescu e reprimit in activitate la 1870 i inaintat general de divizie
la I Ianuarie 1871.
Peste cate-va luni trisa este trecut iara!
neactivitate i apoi la pensie.

romne. El a publicat : Tratat de anatomii

3 vol. (1842). Amintirt istorice.

Kretzulescu (Scarlat). Om politic,

nascut in Bucurescl, incetat din viata. A
servit mal intaiii in armata ruseasci i apoi
a intrat in cea romaneasca la 1831, inaintand pana la gradul de colonel.
Demisonat din armata, a fost Ministru al
cultelor in Muntenia sub domnia lul Voda
Ghika ; mai trzia a fost intreprinzator al
serviciului potelor pe la 1848.
Alte amanunte biografice lipsesc.

Kretzulescu (Nicolae). Om politic,

nascut in Bucuresci la r Martie 1812. A
facut studiile sale in Paris, unde a dobandit diploma de doctor. Intorcandu-se in tara

la 1840, a obtinut de la guvern voe sa

deschiza o coal de chirurgie la spitalul
Coltea, unde a fost ca profesor de anatomie.

L
Laertiu (vez! Lazarescu).

Lahovari (Alexandru).

pentru dreptul franez i roman :I in 1865

diploma de doctor.
Barbat po-

Intors in tara, a intrat pentru scurt timp

litic, orator, nascut la 16 August 1841,

incetat din viata la Paris la 4 Martie 1897,
descendentul une! familii originare din ju-

in magistratura, pentru a se da apoi cu

detul Valcea.

printululCuza i alegerea printuluiCarol,a fost

A facut studiile la Paris in liceul Louisle-Grand, apoi la facultatea de drept, unde

ales deputat in prima Camera care a urmat

a obtinut la 1862 primele dona premi!

totul politice!. Dup ce luase parte activa

la evenimentele cari a6 precedat detronarea
Constituantel de la 1866. Impreuna cu printul

loan Ghika, P. P. Carp, G. Cantacuzino i

www.dacoromanica.ro

LAH____
C. GrAditeanu a fondat atuncI aa zisa Juna

dreaptA. La 30 Iulie 1867 a primit functiunea de secretar general i director al

ministerulul afacerilor strine i a ocupat
postul acesta pAnA la 1 1 Octombrie acela

an. DemisionAnd, Alexandru Lahovari a

intrat iarAI in viata politick ca membru
al partidului conservator, i a fost ales la
1869 deputat al judetnlul VAlcea ; in Camed a sustinut cabinetul Dimitrie GhikaBoerescu. DupA cAderea ministerulia Alex.
Golescu, care a succedat cabinetulul Dim.

Ghika, Manolache Costache Epureanu a

compus, la 20 Aprilie 1870, ministerul junei drepte in care a incredinLat lul

Alexandru N. Lahovari, portofoliul justitid.

In urma demisiunel cabinetulul Man Ghika,
Suveranul a incredintat d-luI Lascar Catargiu
eful partidulul conservator, formarea cabi-

netulul care a durat cincl anl (Martie 187 IAprilie 1876) i in care Lahovari a detinut

patru anI 0 jumAtate portofoliul justitiel.

Din perioada aceasta de activitate ministerialA a lui Lahovari, trebue sA relevAm in
prima linie reforma Codului penal i a procedurel penale.
Ministerul Ion BrAtianu, care a luat frAnele puterii in 1876, a guvernat 12 ani. In
timpul acesta, Lahovari ales de mal multe
orl in Camera deputatilor, a tiut sA-I asi-

gure, prin rarul s6 talent oratoric, un loc

de frunte.
La 1884, Lahovari s'a retras impreunA

cu toad opozitia conservatoare din Parlameniul liberal i pAnA la 1888, cAnd regimul liberal a fost rAsturnat, a luptat prin
presA i in intrunirl publice, cu o vigoare

care n'are exemplu, in contra guvernului

de atunci.
In Noembrie 1888, cAnd s'a reconstiuit
cabinetul Teodor Rosetti cu elemente conservatoare, Al. Lahovari a primit portofoliul
domeniilor. In Martie 1889 s'a format ministerul Catargiu, in care Al. Lahovari a
luat portofoliul externelor, pe care l'a pAstrat
i in cabinetul prezidat de generalul Manu.

and Lascar Catargiu a format apol

cabinetul din Noembrie 1891, Al. Lahovari

a luat din no portofoliul ministerulul afacerilor strAine, pe care l'a pAstrat pAnl in
Octombrie 1895, cAnd guvernul conservator

Liii

III

discurs pronuntat in sala Dacia, la 27

Octombrie anul 1896 in chestia mitropolitanA.

Lahovari (Gheorghe Em.). Ziarist,

rascut la 1 August 1854, incetat din viatl

la 29 Noembrie 1897. A fAcut toate studiile
Sale in Paris de unde s'a tutors cu diploma
de licentiat M drept. A inceput prin a intra
In diplomatie la r879 ca ataat de legatiune,

apoi a trecut in

1881 ef al cabinetulul

Ministruld de externe.
La 1885, cumprl dela Al. Ciurcu ecspulsat,

ziarul l'Indpendance Roumaine i duse in

capul acestul organ de publicitate o violend
campanie contra guvernulul liberal. Deputat
in CamerA de la 1888 pAnA la 1891, G.
Em. Lahovary a fost censor la Banca NationalA pAn1 la 1895 cAnd a demisionat.
In 1897 ziarul si'l sustinAnd pAni la un
punct oare care politica guvernulul liberal,

G. Em. Lahovary in urma unel polemice

personale violend cu Nicolae Filipescu,
0 ziarul Epoca, a fost provocat in duel de N.

Filipescu i a murit pe teren, strApuns

de spada adversarulul seCi.

Scrieri : Essai sur la politique de la Pounianie contemporaine Histoire d'une fiction.

Le gouvernement des partis (1897).

Lahovari (Gheorghe I.) Nascut la

R.-Vlcea la 1113 Iunie 1838. Primele studil
le-a fAcut in institutul Schewitz (1849
1854) ; a fAcut in urmA colegiul la Berlin
(1855-1858) i studiele superioare la universitatea de Heidelberg i la coala polytechnicA din Carlsruhe (1858-1862). Intors in tarA la 1862, a servit ca inginer in
Ministerul lucdrilor publice (1862-1864),
in until ef de sectie i director la acela

Minister (1866-1868). La 1871 a fost

numit director general al potelor i tele-

grafelor (1871-1876) i

la 1876, fiind

ales de Camera Deputatilor, a fost confirmat consilier la Malta Curte de Compturi.

La 1893 a fost numit preedinte al acestei
Mahe CurtI.
Ca director al potelor, a luat parte la

primul congres potal international de la

(1874) unde multe propuneri Acute de

dtnsul ail fost primite de congres, hare carl

de a se adopta ca limbl

s'a retras de la putere spre a face loc unuI

acea

bauv ern liberal.

limba francevl pentru toate corespondentele

Uniunil potale universale. A incheiat mai
multe conventiuni potale i telegrafice

Cea din urtnA manifestatie politicl a regretatuld om de Stat, a lost memorabilul

www.dacoromanica.ro

oficialA,

LAH

- 112 -

LAH

cu Rusia, Austria, Serbia, Turcia etc. Tot

detinut de la 21 Februarie Ora la 22 Ia-

streine care se faceati de catre societatea

nuarie 1894.
La 1895 a fost pus in disponibilitate.

ca director a desfiintat serviciile postale

vapoarelor austriace pe Dui-Are, cum si biurourile postale franceze de la Galati si

Lahovari (Nicolae). Om politic, fost

deputat, senator, membru al divanulul ad-

Braila.

Dinsul a introdus pentru prima oara in

hoc si al Constituantel din 1866; incetat

serviciul nostru postal, cartile si mandatele

postale. Asemenea prima lucrare statistica
asupra potelor si telegrafelor (187 I-1876),
a fost publicaa de G. Lahovari.
Ca consilier i in urma presedinte al
Inaltei Curti, a colaborat la facerea legilor
comptabilitatei generale a Statului si pentru

din viata in Bucuresci la _16 Februarie

1883.

organizarea Curti/ de Comturl, cum i la

Iuliu. A flcut studiile sale in liceul Louis-le

Grand din Paris, si apol a intrat in armata engleza, distingandu-se, in Indit prin curajul
sal in 1852, astfel in cat fusese supranumit
dimpreuna cu soldatii de sub ordinele sale
Vencltorif mold. La 1856, Lakeman intra
in serviciul caste/ otomane, insoti la Bucurescl pe Omer-Pasa, care '1 facu sef al
poliiel turcesti, apoI dupe rezbel primi din
partea Sultanului titlul de Mazar-Pasa si fu
trimis in Turcia asiatica cu gradul de
locotenent general.

mal multe regulamente de aplicatie a acestor legl.

La 1875 dupa indemnul Majestatel Sale
Regelul, d. Lahovari impreura cu Alex.
Cantacuzino, generalil Manu si Barozzi,
d-ni! V. A. Ureche, T. Maiorescu. Al.
afi fonOdobescu, Gr. Tocilescu si

dat Societatea geografica Romana, a 6rul secretar general este inca de la fondarea
el. Prin ingrijirea sa, societatea publica
pe tot anul un buletin trimestrial cum
si dictionarele geografice a celor 32 judete.
De .aproape 20 de ani, G. Lahovari este
membru si vice-presedinte al societatel pen-

tru invtatura poporului roman, pentru a

cam/ prosperitate nu putin a contribuit.
El a publicat in Convorbirl literarale
o serie de acte i documente vechl si
foarte interesante, sub modestul titlu de
Hirtif vechl.

Sub pseudonimul de Gil, a publicat tot

in Convorbiri literale mai multe novele originate.

Lahovari (Iacob).

General de brigada, nascut la 16 Ianuarie 1846. Elev al

scoalel militare (1862) a capatat la 1864
gradul de sub-locotenent; a trecut cu succes

scoala de Stat-major din Francia i a fost

inaintat In 1874 la gradul de maior.
In timpul rezbelulul Indepedentei 1877-78,
face parte din Marele Cuartier General al
Armatel, atasat la sectia operatiunelor
ca ofiter de Stat-major, i este insar-

cinat cu facerea recunoasterilor spre Dermikiol si Opanez. La 1883 este inaltat la

gradul de Cclonel apoi la 1891 la cel de
general dupa ce sub presidentia D-lui general I. Em. Florescu i se incredintase portofoliul Ministerului de Rezbel pe care l'a

Lakeman (Stephen Bartlett).Cunoscut ma/ mult sub numele de Mazar-Pasa;

s'a nascut la Darmouth (Anglia) in 1825,

si a incetat din viata in Londra la 1897

Dup ce ma/ petrecu cat va timp in Anglia,

se reintoarse in Romania si se casatori cu

D-na Maria Filipescu.

Amestecat in politica, a cheltuit o parte

insemnata din averea sa and s'a format

coalitia zisa de la Mazar-Pasa, in contra guvernului conservator .de la 1875.

Posesor al unel averl insemnate, insa
foarte cheltuitor si nechibzuit, a sfarit prin
a aunge in cea mal mare mizerie cu cati-va

an/ deja inainte de moartea sa.

Lambrior (Alexandru).

Filolog,

nIscut la Soci (Judetul Neamlu) in 1846,

incetat din viat la 1883. A inceput studiile
in Iasi si le a terminat in Paris dup6 ce
fusese cat va timp profesor in Botosanl.
Filologia a fost stiinta in care Lambrior s'a
distins si studiile sale se publicafi In Roindnia, revista filologica din Paris, si in
Convorbirf Literare.

Lambru.

Profesor iri fruntea und

scoale grecesti in 7800, preda cursurile de

istorie, filosofie, poesie de la i800, pana
la 188 cand 'I succeda Vardalah.
Amanunte biografice lipsesc.

Lasctir (Vasile).

www.dacoromanica.ro

Avocat, niiscut in

LA U

II 3

Trgu-Jiului. A facut studiile in tara i lea terminat la Paris de unde s'a intors cu
tittut de licentiat in drcpt. A trait cam
neamestecat in

luptele

politice pana la

1896, de i intrase in Camerile liberate ca

deputat intre 188o i 1888.
Dup6 retragerea guvernului de sub prezidentia lui Dim. Sturdza i formarea cabinetului Aurelian, a luat portofoliul Ministerului de Interne de la 21 Noembrie 1896
pana la 3r Martie 1897, and a demisionat
impreuna cu intregul guvern.
La aceasta epoca, a intrat in gruparea liberal disidenta de la Drapeltd.

Laurian (August Treb.) -- Publicist,

profesor, nilscut in Ardeal la 181o, mort
In Bucuresci la 88r.
A fault studiile sale in tar i in strilinatate i a ocupat catedra de filosofie la
liceul Sfantu Saya pana in 1848 cand micarea Romanilor din Transilvania 1 rechema
In Ardeal, Linde jucii un rol insemnat.
Intors in Moldova pe la 1851, se ocupa
in special at lucrari didactice pana in 1858
cand veni earai in Bucuresci i fu numit
profesor al facultatel de litere, membru al
Academiei, ajungand preedinte al acestei
Societati.

Laurian a publicat : Tentamen Criticum,

Magcqinul istoric pentru Dacia in colaborare
cu Balcescu. COUP d'oeil sur l'histoire roumaine. Dictionarul limber romdne in cola-

borare cu Maxim i un Glossar.

In afara de aceste lucrari, mai exista studii

acute de Laurian, asupra matematicelor i

astronomiel.

Laurian (Dimitrie A.) Profesor, zia-

rist, nascut in Bucuresci la 1846, fiul lui

August Laurian. Licentiat in literc al facultatel juridice din Bucuresci, a luat apoi
doctoratul la facultatea din Bruxelles i a

fost numit la Septembrie 1871, profesor

de filosofie la Liceul Sfantu Saya.

A ocupat in diferite randuris functiunea
de Secretar general al Ministerului Instructiunei publice i inspector general al invpimantului secundar, 1888-1894.
Ca publicist, Laurian a fundat baca Transacjiunf literare i a fost directorul ziarului
Romdnia Liberd, devenit mai trziii Constitutionalul. El a fost ales senator i deputat
sub guvernul conservator din legislatiunele

LAZ

1888-1895. Asta-zi are directiunea

tutionalulut.

Lazar (Gheorghe.) Nascut in Avrig

(Ardeal) la 1779, incetat din viata in aceai
localitate la 1823. A facut studiile in Sibiu,
Cluj, Viena, i s'a ocupat mai ales de teologie.

Candidat la scaunul de episcop roman

al Ardealului, nu isbuti sa fie ales, i atunci
se retrase in Braov ande fu cat va timp
inv.tator al copiilor doamnei Barcanescu,
refugiatii acolo. Cu aceastil familic, veni in
Bucuresci, i se ocupa mal intai6 de inginerie.
Lazar facu peste scurt timp cunotinta
cu banul Const. Balaceanu, i sfari prin
insufla credinta ca sciintele se pot fnv6ta
i in limba romana. Banul fiind efor al

coalelor, supuse lui Vocla Caragea o ana-

fora pentru a se infiinta la Sfantu Saya o

coala romineasca. S'a convocat un divan
spre a delibera asupra propunerei carc furespinsa. In urma insa, se puse la cale
se infiinteze o coala romana la Santu Saya,
ear Lazar fu numit profesor de inginerie i
teologie i incepu predarea cursurilor sale
la 1818, deteptand spiritul de nationalitate

intre Romani.
Patru ani, preda el cursurile sale, dar in
urrna evenitnentelor de la 1821, coala fu
inchisa i Lazar se refugia in Transilvania
unde muri la 1823.
El a scris : Cursul de matetnatice

Fi-

losofia la Can!.
ara recunoscatoare meritelor i sacrificiilor facute de Lazar, a ridicat pe bulevardul Academic] din Bucuresci, o statue
in amintirea acestui barbat.
Comitele Carol Rosetti, calatorind in Transilvania, s'a oprit in satulAvrig uncle odihnesc
reimaitele lui Lazar, i a ridicat in memoria

acestui ilustru barbat un monument de marmora pe care transcrisese de pe cruce, inscrip,

tiunea epitafica, ce Lazar insu'1 dictase,

cand zacea pe patul mortei

Viquitorule !

St putinfi citepe,
Apoi le grindeve
La trista ontului soarte,
Nepregetdloarea moarle.

Ce ept astd-.zt ert am foil,

Asta s'a scif de rost.
Ce stint ei acum, ve! fi,
Cdnd ceastel 41 va veni.

www.dacoromanica.ro

- 114 -

Ida

In josul acestor linii, Sc. Rosetti a adaogat :

PrectintChristos preLazdr din mort1 a inviat,

Aja tu Romdnia din somn at deteptat.

Lazarescu (Alexandru.)

Publicist,

LEC

La vCrsta de 16 anl pleca la Paris unde

isprvi colegiul i apol urmi ca extern cursurile coaleI de stat-major. Intors in tara
la 1854 intra in otire i pledi in Maroc
la 1860 avand gradul de capitan, spre a
urma operatiunele armatei spaniole, dar
ajunse acolo cand se incheel pacea.

nascut in Bucuresci la 1830 Decembrie, incetat din viata la August 1876 in Bucurescl.
A facut studiile in tara i inscriindu-se la

La 1863, numit maior, i se incredinta

comanda batalionuluI de vnatori creat a-

coala de drept, a intrat in acela timp ca

oficeril batalionului s66, carl avea garda

palatuluI, intra cu Malinescu, Lipoianu,
Pilat, Costiescu, in Palatul DomnitoruluI

secretar

al

Mitropolitulul Nifon.

Peste

putin, pleaca la Paris, termina acolo studiile, i la intoarcere in tara e numit membru pe langa Tribunalul Ilfov. In magistratura, ajunge Consilier la curte, apol demisioneaza in 1867 i imbratieazii cariera
de avocat.

A publicat : Gheorghe satt un Amor ro-

tunci. La 1866, dimpreuna cu soldatil i

Cuza, presentandul spre semnare actul de

abdicare i apoi '1 aresteaza.
A doua zi, i r Februarie 1866, era Ministru de rzboi i detinu acest portofoliu
pana la z i Mal din acela an, cand fu inaintat lt.-colonel i i se dete comanda Regim.

A colaborat la Revista Contimporand.

7 din linie.
La 1876, ales deputat de oraul Badi,
fu ales in acela timp vice-preedinte al
Camerel. In timpul rezbelulul IndepedenteI
(1877-1878) fu numit comandant al diviziunel a 4-a, i lua parte la luptele de la

Lecca (Constantin).

Lom-Palanca, Smardan, Vidin. Dupe rezbel,

fu inaltat la gradul de general i '/ relua

nuinesc. Samito (185o) Poesii. Alfredo (1 854).

Massim pictorele melodrama in 5 acte (1858)

Sirve Ciobamtl (1867) Tdranit ci boerii odinioard (1871-1872) Miicarea insuregtonald in jard de la 1848 incoa.
Pictor, profe-

sor, nascut in Braov la 18 Decembrie 18 ro,

incetat din viata in Bucuresci la 14 Oc-

tombrie 1887. A studiat pictura in Viena

i Roma i apoi reintors in tara s'a stabilit
la Craiova dand lectiunl de desen in acel

ora.

La 1847 trece in Bucurescl ca profesor

de desen la Sfintu Saya pana la 1859.
Principalele sale tablouri sunt : Intrarea
lut Mihat Viteazul in Alba _lidia Di
bdtdlia de la Rdzboent; Mihat Viteazu ucis
Desalicarea lui Radu Negru.
de Basta
Portretul lut Cztza-Vodd. Aceste tre/ tablouri

Sc gasesc la Pinacoteca din Bueurescl.

El a mal decorat bisericile Madona Dudu
din Craiova, Sftinta Trona din Braov, Cttrtea
Veche, Sftintit. Gheorghe Notl, Rdzvan-Vodd,
Sfiinta Ecaterina, Radu-Vodd din Bucurescl.

C. Lecca a mal litsat i nite copil dupa

tablouri celebre precum Capul lut Christ
incoronat de spint, Cobordrea dupe cruce,
Potopul.

General, barbat
Lecca (Dimitrie).
politic, nascut in 2 Decembrie 1832 la Teincetat din viata la RadomiretI(Bacii6)

la 4Julie 1888.

locul in Camera; dar mal tarzi i se dete

comandamentul diviziei a 4-a.
Generalul Lecca a mal fost Ministru de

Rezbel i de la ii Iulie 1879 pana la 29 Aprilie 1880, avand gradul de Colonel.

La 1883, a fost ales Preedinte al Camera, ocupand aceasta demnitate pana la

moartea sa.

Lecca (Gheorghe.)-0m politic, nascut

In Tecuciia la 1831, incetat din viata la 30
August 1885 in Comuna Lecca jud. Bacath
Dup ce termina Academia din Ia1 pleca
la 1849 in Paris i urma coala de statmajor, de unde se intoarse la 1853 ca sublocotenent. La 1854, impreuna cu fratele

Dimitrie, forma o legiune menita a

ajuta pe TurcI in razboiul lor contra Ruset'

ilor. In urma reclamatiunel consulului austriac, Poarta nu recunoscu aceasta legiune i

Omer-Paa comandantul armatei de ocupatiune, aresta pe organizatori.
La 1859, G. Lecca fiind dipitan, e numit
director al coalei militare din IaI. In 1861

demisiona din armata. In 1868, fu numit

prefect al judetului Badal Vice-preedinte al
Senatului de la 1876 pana la 1882, e numit
Ministru de Finance la i August 1882 i

www.dacoromanica.ro

LEC

pastreaza portofoliul acestui departament panii

la 2 Februarie 1885.

Lecca (Haralamb G.) Poet, nscut

la 1873 Februarie to in oraul Caracal.
A fcut studiile sale in colele din Bucuresci
i le urmeaza acum inainte la facultatea de

5-

LEC

La 1887 Lecomte du Notly a fos ales

membru corespondent al Acaderniel R omane. El a primit numeroase decoratiunl
franceze i romane pentru lucrrile sale.

Lecomte du Noily (Jean Jules An-

toine.)Pictor francez, nscut in Paris la io

drept.
Avand o deosebit atractiune pentru poesie

Iunie 1842. A avut de profesor! pe Gleyre, de

i literaturk a publicat in 1895 un volum

cu o precude versuri sub titlul
vantare scris de B. P. Hasdea, Pentru o
fentee dram. in 5 acte, Manca 3 acte ver-

doilea premiu mare de Rome cu tabloul sea

Femea incldrdtnicd comedie 5 acte

versuri traducere, Enoch Arden poenl tradus,

Poarta seraitilut. Amorul si Noaptea. Afar

de multe alte productiunI, se mal datorete
acestul pictor urmtoarele portrete : Regele
Carol I-iu al Roma* niel'. Regina Elisabeta.
Principesa Maria i picturele decorative din

s uri,

Fldmcin.zit de glorie, comedie 4 acte localizare.

Lecomte du Noily (Andret.)

Arhi-

tect francez, nscut in Paris la 7 Septembrie 1844. Elev al atelierului Vandremer,

i apol al renumitulul arhitect Viollet-leduc, a debutat ca arhitect prin construirea
palatului de la Monaco (1863-1865). Apoi,
urmeazA urmAtoarele sale luctirl :
1866: Restaurarea a dou capele din secolul

al 12-a de la catedrala din Cahors, care 'I

a fost incredintat de Viollet-le-duc. 1867i868: Ridicarea monumentului Pater Noster
i monumentulul funebru al Principesei de

la Tour d'Auvergne, pe muntele

Masli-

nilor, lang Ierusalim.

La 1869 Lecomte du Noay este numit

inspector ataat pe lang comisiunea Monumentelor istonce pentru restaurarea apele! Castelului de la Vincennes (Francia) ;
la 1870 intr ca sergent voluntar in arma
geniulul pe timpul rezbelului Franco-german, ear la 1873-1874 intreprinde a doua
a sa cltorie in Orient 1 face numeroase

Signol, Germe i a obtinut la

1871 al

Moartea lut Jocaste.

S'a distins la toate expositiunile cu tablourile sale : Sentinela greacd. Eros Cupido.

interiorul Catedralel Curtea de Arge i

bisericelor Sfantu Nicolae i Trel Erarchl
din

Lecomte du Noay s'a distins 1 ca sculptor.

In anul acesta a inceput s lucreze o placI

in marmor in amintirea vizitei flcut la
1896 de Imp6ratu1 Austriel, Regelui Carol I.

Mult apretuit de familia noastr Regal,

Lecomte du Noay '! petrece adesea toamna
la Castelul Pele (Sinaia), dnd lectiuni de

pictuti M. S. Reginel Elisabeta.

Ca semn de iubire pentru tara noastrii,
acest pictor a druit Academiei 10,000 le
al diror venit e atribuit pentru un premiu de
desen.

Lemeny (Gheorghe.)

Pictor, data

nascerel i incearei din viat necunoscute.

A domiciliat in Ia! i a fost trimis ca bursier al Statului de la 1838 pn la 1846
spre a studia pictura la Manchen i Roma.

descoperiri arheologice in jurul Ierusalimulul.

S'a intors in tar la 1847. Principalele sale tablourl : Arhangelul Mihail invingnd pe Sa-

La 1875, dup cererea fostului Ministru

al Cultelor T. Maiorescu i pe baza reco-

tana, i numeroase portrete ale boerilor din

acele vremurl.

mandatiel arhitectului Viollet-le-duc,

Le-

comte du Noay este delegat pentru restaurarea biserice! episcopale Curtea de Arge,
ale crei lucrArl de o maestrie. i frumusete
filr seamn, le termin in 1886.
De la aceast epoca, el a restaurat i
construit in Romnia : Biserica Trei Erarchl

din In!, Biserica Santu Nicolae din

IaI,

Lemnea (Dimitrie.)

Sub-locotenent

nscut la 20 Octombrie 1850, mort la 7

Octombrie 1877...Intr ca soldat in armat
la 1870 i e inaintat sub-locotenent la 1875.
In timpul rezbelulul Independente!, face
parte din Reg. 7 de linie i moare pe cmpul
de lupa in fata Plevnel la 7 Octombrie

Reedinta Episcopului de la Curtea de Arge,

Clopotnio i Paraclisul; Biserica s. Dumitru
din Craiova, Biserica i clopotnita S-ta Treime

1877.

din Craiova ; Mitropolia din Targovite.

i autor, nscut in Bucuresd la 1866. Fu-

Leonescu (Vasile).

www.dacoromanica.ro

Artist dramatic

ii6

LEO

gind de la coalii cind era numai de 16

ani, se duse mal int'aii1 cu o trupA de actor' la Buz66, dc acolo trecu la teatru Dacia
la 1883 sub directiunea lut G. Manolescu;

apoi la 1885 a intrat in Conservatorul din

Bucuresci. Fiind ind elev, a fost atunci

angajat la Teatrul National spre a juca roluri de a doua mnk

Dup moartea lui. Gr. Manolescu, trece
insA in rAndul nti i joad pe rAnd rolurile : Rohert din Onoarea, Ruy Blas, Hamacar 'Barca, Hipolit din Phedra, Leicester
din Maria Stuart, Gondebald din Griselidis,
Carloo Wandernot din Patria, Trimisul din
Cliedip, Mireanu din Ldcrelmioare, Cavalerul
de Waudrev din Orfelinele, Tetruchio din
Fenicia inddrdtnicd, etc. etc.

La 1897 a fost ales societar al teatrului

national.

A scris pentru teatru: In timpul alegerilor comedie in 2 acte. In flagrant delict in

3 acte (1885). Rosamunda tragedie in versud, Traian ,vi ilndrada in colaborare cu
Gr. Ventura, tragedie in versuri, Ion Vodd
cel cumplit, tragedie in versuri jucate pe
scena Teatrului National.

Leonte (AnastasievicI).Chirurg, niis-

cut in Giurgiu la 28 Februarie 1851. A

fiicut studiile sale la liceul Mateiu Basarab;
in 1875 a obtinut la facultatea din Bucureti titlul de doGtor in medicinA. Fost medic de regiment, a condus in timpul rezbelului

Indepedentet (1877-78) o ambulanta aezat in dosul platoulul Grivita.

La 1891 a fost inaintat medic de regiment clase I-ii'i in rezervA.

Medic secundar de spitale para in 1884,

la aceastil epod a fost inaintat medic primar i in aceastii calitate a trecut in 1897
la Spitalul Brlincoveneasa.
La -1894 a fost numit i membru al
Consiliulut sanitar superior. A represintat

Ebria Spitalelor Civile mai in toate congresele chirurgicale din Francia.

Leria (vez! Zosima).

Lhomme (Abel).Ziarist francez,

cut in Paris la 1858, incetat din viat la

189 r in Mentone (Francia). Venit in tara
la 1888, a colaborat sub pseudonimul Gallus
la ziarul l'Inclpendance Roumaine pilnA in
1891 cAnd a murit.

LIB

Librecht (Cesar).

Asupra originei

acestul om care a jucat un rol foarte important sub Domnia Principelui Cuza, sunt
dota versiuni cal-1 nu s'a5 putut incii controla cu sigurantZi. Unil pretind c a inceput prin a fi servitor in casa unui boer
din Moldova care 'I a dat crescere i apoi
l'a bAgat in serviciul telegrafic din Galati

unde a cunoscut mai tArzi pe colonelul

Cuza, atunci prefect.
Alta sustin cA Cesar Librecht, intrat in

armata belgians cu rangul de cadet, ar fi

dezertat in urma unui fapt de indisciplinA
i s'ar fi refugiat in Moldova. Cunoscnd
perfect da bine limbele germank italiank
englezk avnd vaste cunotinte de ingine-.
rie, ar fi fost insarcinat in timpul rezbelului Crimeel s fad telegraful- militar pentru
armatele aliate pe drnpul de luptit.
Este insli cert c la 1854, 'I &Mi ef
de serviciu telegrafie la Galatt ; apol
dup Unire, '1 gisim in anuarul militar, in111tat in trel zile de le soldat la rangul de
sub-locotenent (186o) adjutant al Principelui
Cuza.

La 1861 e locotenent, la 1863 dpitan i

la 1864 maior.
In ziva in care a fost inrolat in otire ca
soldat, Vod Cuza l'a numit tot de odatA
inspector general al potelor i telegrafelor
din toatA Romiinia. In aceast calitate face
in 1863 cea d'antAii".1 conventiune telegrafic6 cu Serbia. BArbat de o activitate i o
deteptIciune netAgAduite, Librecht se poate

conidera ca organizatorul serviciului nostru

telegrafo-potal. El a jucat ins5. i un rol
politic foarte important in tot timpul domniel lui Cuza, trAind in cele mai strnse
legIturi cu dnsul i fiind, pe drept sa6 ne
drept, considerat de multi, ca geniul cel 1-66
al acestui Domnitor.
Vod Cuza detronat, Librecht este arestat in noaptea de i i Februarie, reformat,

dat in judeca0 pentru delapidare de bant

publici i inchis in preventie piln5. la 1868.
Judecat, e osAndit de Curte ; Casatia caseaz
insl sentinta i curtea din Craiova 'I achitit.
Atuncl plead in Spania i intr cu gradul
de colonel in statul-major al generalului,
Prim, contra armatel lul don Carlos. Se distinge la bAtnia de la Albega i i se dAsa6

ja singur, nu se tie binetitlul de comite

d'Albega. La 1870 se reintoarce pentru dt-

va timp in Bucurescl spre a se ocupa de

www.dacoromanica.ro

LIP

afacerile sale personale in procesul ce avea

cu Statul pentru despagubirl baneti.
De aicl pleacit in Paris i in timpul rezbelulul franco-german, face parte din legiunea

streina a lui Garibaldi. Se zice ca a fost

1-bit pe campul de lupa. In urma, stabilit
in Paris, cauta sa se amestece in diferite
intreprinderi industriale de electricitate, dar
nu reuete, i moare in cea maI mare
mizerie acum catI-va ani.

A publicat in Londra o carte: Les vues

de la guerre moderne.

Lipoianu (Alexandru).Colonel, nascut la 1839 ; a intrat in coala militara la

1854, i a dobandit in 1856 gradul de sublocotenent. La 1866, fiind capitan,
dimpreuna cu capitana Costies.cu i Pilat in
complotul indreptat contra lui \Toda Cuza

i este In special insarcinat s capete prozelifi in armata. In noaptea de ii Februarie 1866, el dimpreuna cu ceilalti dol oficeri
sus numitl, se introduce in palatul domnesc,
infra in camera de odihna a Principelui

Cuza i'l presinta spre semnare actul de

abdicare. La ro Mai acela an, Lipoianu
este inaintat la gradul de maior, i in anul
urmator e pus in neactivitate.
Rechemat la front in 1868, inainteaza mal
tarzi pana la gradul de colonel i apol
dimisioneaza.

A ocupat i mal multe functiuni civile

sub diferitele guverne liberale, precum : prefect de judet i director al potelor i telegrafelor.

Luchian (Nicolae). Artist dramatic,

nascut In IaI la 1821, incetat din viata In
acela ora in 1893.
De mic copil avea aplicatiune pentru pic-

tura i parintil s! l'aj trimis in Paris ca

sa se perfectioneze in aceasta arta. Ajuns

acolo, se ocupa insa numal de teatru

cand se intoarce in tara, iinbratieaza imediat cariera dramatica, debutand pe scena

teatruluI din
Cu mult talent comic, el s'a distins in
tot repertoriul lui Alexandri i ihal ales in
rolul de Jocris. Cariera sa dramatica a fost

foarte bogata, i Luchian a fost in dou

rnduri inchis peniru aluziunele politice cu
care 'I presarea rolurile. Prima sa arestare
dateaza de la 1846, sub domnia lui Mihail
Sturdza, a doua, sub caimacarnia luI Vogoridi.

LLIG

Lugolianu (Octavian).

Publicist,

nascut in Slatina la ii August 1866. A

facut studiile sale la liceul Mate! Basarab
din Bucurescl (1878-1885) i apol a terminat facultatea de litere (1889).
Colaborator al revistelor Convorbirt Literare i Revista Nota, el a publicat : 01tenia sub ocupa innea austriacd din 1717
1739
1815
1834

1889
1895

Societatea _temedor romdne in

.

Boscdrie, O serbare la IW in

1895 . Bibliografii i Biografit. Lugoianu a luat parte la publicarea volumulul

IV din supl. t al Documentelor Hurnuqaki,

carl coprind actele dintre 1802-1849.

Lupu-Antonescu (Alexandru). Pro-

fesor, nascut la 1859 Aprilie 15, in satul

Lunca-frumoasa, com. Parscov, jud. Buza
A urmat clasele primare in coala domI871), apol
neasca din Buzi (1867
studiile liceale. In Bucuresci la liceul Sf.

Saya (1871-1873) i la Mate! Basarab

(1873-1878), ca bursier al Statulul.
Studiile universitare le-a facut in Bucurescl (1879-1882) ca bursier al fondului
Hilel i a dobandit titlul de licentiat In litere (tiintele istorico-filologice). La 1882
e numit profesor la liceul Mihal Bravul in
Octombrie, apoi profesor la coala normala
Carol I, de la i Noembrie 1882 i pana in
present. A mal fost profesor la coala normala

de institutor! in anul colar 1888-1889, director al coalel normale Carol I, de la

I890 Decembrie pana la 1892 Noembrie,
revizor *colar al judetului Ilfov de la
Decembrie 1885 pana la t Septembrie 1888,
Inspector al invtamintulul primar i normal, de la

i Noembrie 1895 pana la

Noembrie 1896.
A publicat: Veacul XVI. Limba i literatura Romdnilor (1889). Studid de, istorie i
linguisticd. Tdlnacitorul tabelelor intuitive
(1888). Exercijit de composijinne (1895).
Toverjuitorul acestor gramaticl i exercitil
de compunere (1895). Chestiuni de invldmint
(1896). Din viaja saracd, pov eti (1896).

In colaborare cu d. I. Gavanescu, profesor la universitatea din In!: Carte de citire, buditI din autoril romani, (1895). Gramatid (1896).
Colaborator literar al ziarelor i reviste-

lor Binele Public (1881-1883), Romdnia

Liberd (1886r888). Literato-ni. Convorbiri didactice. Revista literard, este unul
din intemeietoril i redactora ziarelor :

www.dacoromanica.ro

LUP

- II 8 -

Curierul Capitalet i Scaiul (umoristic)

(1884) i al reviste! *Iiinje ji arte (1881).
Dirijeaza, impreuna cu sotia sa, un Institut de domnipare in strada Fantand No. 22
Bucurescl.

Lupu (Gheorghe).General de divizie,

nascut la r832, incetat din viata la 1888.
A intrat in armata la 1849 cu gradul de
sergent i a fost inaintat sub-locotenent la
1851. Maior in 1858, colonel in 1866, are
deja gradul de general de brigada cand isbucnete rezbelul Independentei (1877-78).
In timpul campanie1, el cu trupele de sub
comanda sa, sustine actiunea de pe malul
stang al Dunarei i apol ia comanda cetatel Nicopole cucerita. Mai trzi e inaltat
general de divizie.

Luther (Erhard). Mare comerciant,

nascut la 1841 in oraul Kainsbach (Bayaria). Dup6 ce sub conducerea parintelui
a facut in tara sa studil comerciale, a venit
In Romania la 1866 i s'a angajat ca maestru
berar la fabrica Czipser din Bucuresci, apeiI

la 1867 asociandu-se cu Ciopech deschide

MAG

Dup6 multa munca, afacerile sale mergnd mal bine, Luther se intoarce in Bucuresci i se casatoresce cu dloara Sofia
Kaltmayer.
In Capitala, deschide o fabrica de bere, care

gratie munceI sale neobosite i concursului

vrednicel sale sotil, da din zi In zi roadele
cele mai marl i ridicli fabrica la rndul
anti6.
Activitatea sa a fost recompnsata

1881, Luther primete medalla serviciul credincios cl. I, lar juriul agricol al districtului
Ilfov
confera medalla de aur pentru fabricarea speciala a berei, in 1883. In acela
an, expositia cooperatorilor
decernii diploma de onoare cl. I, iar M. S. Regele '1
numete furnisor brevetat al Curtel Regale.
La 1884 Corpurile legiuitoare 'I acorda
impamntenirear
La 1885, dup6 o activitate de 13 ani,

Luther concepe planul de a face o nona

fabrica, pe care o i incepe la 1890, transformand vechiul local inteo cladire impunatoare.

Dar abea pune piatra fundamentala i in

an, in ziva de 15 Iunie, inceteaza

o minuscula fabrica de berarie ; asociatiunea

acela

nu prospera i Luther pleca la Oltenita.

din viata.

Macarovitsch (Gheorghe). General

de brigada, nascut la 3 Septembrie 1843.

Elev al coalei militare la 1862, e inaltat
sub-locotenent la 1864 i maior la 1876,
colonet in 1887 i general de brigada, comandant al brigadei 2 de artilerie la 1896.

atrage asupra sa atentiunea guvernului. La

Stindardul. (1875) Vestea (1877-78) revista

Literato ml.

A publicat : Trinuivara, versuri (1872).

Excelsior, Teatri i vol. Novele i vol. Critic! i vol. Epigratne i vol., Brorqes, poesii

in timba franceza (1897). linde din poe-

Avnd gradut de colonel, a fost mutt timp

directorele coalel militare din 14'.

siile sale, ai fost traduse in limbele germana,

franceza, italiana, greaca.

Macedonski (Alexandru.)Poet, nas-

cut in Craiova la 1804 incetat din viga la

cut in 1854. A fkut studiile sale in Craiova

i apoi a urmat studiile literare la facultalile din Geneva i Piza. A debutat ca scriitor

in 1870 printr'o poesie tiparita inteun ziar

din Transilvania sub directiunea lui Batn.
Apoi a colaborat la numeroase ziare i
reviste literare, a fondat ziarele cotidiane

Magheru (Gheorghe).

General, nas-

25 Aprilie 1875. A inceput prin a intra

in serviciut armatei rusetifacand campania
din 1828-1829 i semnalandu-se prin vitejia

sa in capul unor panduri. Dup6 pacea de

la Adrianopole, intra in magistratura i fu
prezident de Tribunal pana la 1846 cand
a fost prefect al judeplui Romanati. Dim-

www.dacoromanica.ro

"9

MAI
frunpreura Cu Eliade Radulescu i
tai ai partidului national, Magheru ia parte
la evenimentele de la 1848, devine membru
al guvenrului provizori i e numit comandant al voluntarilor i dorobantilor. In urma

zilelor de i i i 12 Iulie, e numit comisar

general al celor cinc! judete din Oltenia,
insarcinat in acela timp Cu organizarea pan-

durilor i militiilor. Peste don lunl el avea

In lagarul sea 6000 de oamenl, ase tunuri,
cand primi ordinul sa licentieze trupele in
urma intrarei Turcilor in Bucuresci.
Se supuse dup ce protesta' inscris i dimpreuna cu cati-va tovarai de arme, trecu
in Transilvania iar de acolo plecii la Viena.
La 1854, Sultanul '1 cherna la Constanttda un comandament in arnopole spre
mata lui Omer-Paa i a organiza o legiune
romaneasca. Ne putand izbuti, el publica
numeroase scrierl relative la drepturile tara
Intors in tara la 1857, Magheru face
parte din divanul ad-hoc i e unul din luptatoril cel mal de frurite spre a indeplini
unirca Principatelor i alegerea Domnitorului Cuza.

Maior (Petru de Dicio).

Nascut in
comuna Capusicel de Campia (Transilvania)

la 1754, incetat din viata la 14 Februarie

1821. A flicut studiile la Blaj i Cluj ;
in 1774 e trimis la Roma in institutul collegium de propaganda fide. Acolo studiaza
filosofia, teologia i aduna in biblioteca Vaticanulul o multime de documente precioase
asupra originel Romanilor. La1779 se intoarce
in Blaj, unde se face calugar i profesor

de teologie i filosofie.

Maiorescu (loan). Profesor, nascut la

Bucerdea langa Blaj in 1811, mort in Bucuresci la 4 Septembrie 1864.

A facut studiile sale in Blaj, Cluj, Pesta
i Viena, urmand cursurile de filologie, istorie i teologie in institutul Sfmtei Barbare

din acest din urma ora.

Profesor la 1837 inteo scoala primara din
Cemeti infiintata chear de dansul, el devine apol inspector colar peste Oltenia
i trece pe urma in Ardeal in timpul revolutiel de la 1848, unde joaca un rol
politic insemnat in micarea nationala. El
este trimis atuncl in Germania de catre guvernul provizoriu din Bucuresci spre a starui in favoarea Romanilor, i a protesta contra
politice! Rusiei.
In acest timp, Maiorescu colabora la Augsburger Allgemeine Zeitung, publicand me-

morii prin cari descriea situanunea Romani-

lor in Orient i in Transilvania.

Mai tarzi, Maiorescu intra ca functionar

la Ministerul Justinei din Viena unde traduce in limba romana toate legiuirele
austriace.

La 1857, el se reintoarce in tara spre

a se consacra cu desavarire profesoratului.
Director la Ministerul Cultelor sub A.
G. Golescu, el este numit in Noembrie 1859,
director al Eforiei coalelor.
I. Maiorescu a scris : lanera,- in Istria,
un vocabular, 'Die Rumanen des Oesterreichischen Monarhie (rapoarte) i mal multe
scrisori i memoril publicate in Revista Nota'
de Ioan Ghika.

Maiorescu (Titu).

Profesor univer-

Micorand-se numrul calugarilor printr'un

decret imperial, se face paroh intr'o co-

sitar, publicist, om de stat, nascut in Craiova la 15 Februarie 1840, fiul lui Ioan
Maiorescu. A facut studiile sale in Theresianum la Viena i le-a terminat in Berlin

Acolo, ocupa functiunea de revizor censor

i corector pentru cartile romaneti la tipografia Universitatei. Aceasta functiune a
ocupat'o 12' ani.

i Paris. Intors in tara, a fost numit la 1862,

muna i functioneaza pana la 1809 cand

'Auca la Pesta.

Prin testamentul seil a lasat mai multe

sume de bani pentru institutiuni culturale
i

filantropice.
A publicat : Inverkftura pentru crelterea _Por

la ingropdciunea pruncilor morir (1809) Propovadanif la ingropdciunea oamenilor nzoril

(1809). Predice la bate Duminicile ji srbdtorile
anula! (18 1 0-18 i r). Istoria pentru inceputul

Romanilor in Dacia (1812). Istoria bisericef

Romdnilor (1813) etc.

procuror pe langi Trib. Ilfov, apoi in Decembrie din acela an, profesor la Universitatea din Ia1 ales i primul el rector. A mai

fost cat-va timp director al liceului din In!

i apol al coalei normale Trei Erarchl.
In capitala Moldovei, T. Maiorescu fondeaza impreuna cu I. Negruzzi, P. P. Carp,
Th. Rosetti, V. Pogor, societatea literara
Junimea i revista Convorbirf literare.

Ales pentru prima data deputat la 1871,

este de /a 7 Aprilie 1874 pana la Ianuarie
1876, ministru

www.dacoromanica.ro

al coalelor in cabinetul

MAL

Lascar Catargiu,

apoI pana la August

1876, agent diplomatic al t6rel la Berlin.
Dat in judecata de Camera liberal a din
1876 impreuna su colegil sl din cabinetul
L. Catargiu, el este ales de colegiul
din IaI deputat al opozitiei in Ianuarie 1878.
Imediat dupa aceasta, Camera a retras actul de acuzare in contra fotiloy minitril
conservatori.
La 1884, T. Maiorescu este transferat ca
profesor de logia i filosofie la Universitatea

din Bucurescl, care in 1892 l'a ales rector

i in 1895 senator, reprezentant al colegiului
universitar.

De la Martic 1888 pana la Martie 1889

i de la Noembrie 1890 pana la Ianuarie
1891, el a mal fost Ministru al coalelor
in cabinetele Tb. Rosetti i general Manu.
T. Maiorescu a publicat : auges Thilosophische (Berlin 1863). Critice 3 vol. Logica,
Aforismele lut Schopenhaner (traducere) 'Precedente constittilionale, mal multe discursurl
politice printre cae' Reforma instructiunet
publice, precum i traducerl de novele i
drame streine.
Discursar! politice 2 vol. (1897).

MAldarescu (Gheorghe).

Colonel,

nascut la 20 Octombrie 1838, mort la 1896.

Intrat ca soldat in armata la 1855, e inaintat sub-locotenent in 1859, maior in 186R

locot. colonel in 1875. In timpul rezbelulul
Independentel are comanda Regini. No. ro
de dorobanti i se distinge atat la Grivita
la 30 August r877, cat i la Rahova la 7

Noembric 1877. Aci, are in timpul luptel,

calul ucis sub dnsul, i el urmeaza a'1
conduce pe jos soldatii la atac pana ce un
glont 'I strapunge amandou picioarele.
Dup6 rezbel, avand gradul de colonel,
G. Maldarescu remane comandant al unul
reg. de infanterie 011a la moartea sa.

MAlinescu (Vasile).

MAL

120

Nascut la ro

Decembrie 1817 in satul Valea Seaca (Bucovina) incetat din viga in Ia1 la 13 Februarie 1866. A fost mult timp secretar al
arhivel Statului, dar persecutat pentru ideile sale democratice, sub domnia lui
Sturdza, fu nevoit sa paraseasca Iaul unde
era stabilit, i se statornici la Paris. Voind
s reintre in tara farli autorizatie, fu surprins inteo trecatoare i se refugia in Transilvania, la 1847.

In anul urmator, dup revolutie, se in-

toarce in tara i continua agitatia pentru

unire. In 1857 fu ales membru al divanulul

ad-hoc al Moldovei, i scrise petitia taranilor catre Divan. Apoi a fost ales in comisia centrala din Fogaril.
La 1861 a fost Ministru al Cultelor de
la 12 Mal pana la 18 Iulie.

Malla (loan D).Publicist, autor dra-

matic, nascut in Bucurescl la 16 Martie

1854. A facut studiile sale in tara.
Ca ziarist a colaborat la Nationalul, Ga.zeta Poporulul i alte organe liberale. A

scris pentru tcatru : Furiile linerelef. Din

gluntd. In pragul scenet.
A localizat
sciintee. Hagiul. Afnrisit epure. 433.

Mandinescu (Ioan).Profesor, nascut

in Iai la 1833, incetat din viata la 5 Mal
1868. A facut studiile in seminarul Socola
(1846-1852) i la universitatea din Petersburg (1852-1857).
Intors in tara, e numit indatil profesor
de filosofie la seminarul Socola unde precia
cursurile pana la 1859. La 186o, obtine
catedra de istoria universala i eclesiastica,
cursul superior, la acela seminar.
Scrierl : Istoria universal(' 3 vol. tiparita

dup montea sa (1870--1872).

Mandrea (Gheorghe).Arhitect, nAscut in Focani la 2 Ianurie 1855. A inceput

studiile sale in tara i le-a terminat la Dresda
de la 1870 pana la 1879, terminnd coala
de Conductor! i Politecnicul. Apol veni la
Paris unde intra la Creditul Lyonq, biroul
de arhitectura i urma cursurile coale! de
Bele-arte.

Intors in tara i s'a incredintat de Ministerul Domeniilor constructia Bailor de la

Calimaneti. Angajat ca arhitect al Primaria'
Capitalei, ef de servici, a executat

a 14
primare, rampa de vinurl, etc.
etc. A mal executat construciiunea
rului central i Liceul internat model de
la 'ni. Actualmente este arhitect la Ebria
spitalelor civile.

Mandrea (Mihail Th).Mare industria,

nascut in Foganl la 6 Mal 1844. Dup
terminarea claselor primare, a mers la Lipsca
unde a facut clasele reale i comerciale de

la 1860 la 1864.
In urma, el intra ca practicant inteo casa

www.dacoromanica.ro

- 121

MAN

de comerci din Berlin unde instaleaza apoi

o casa de comision si export de la 1870

la 1873. Reintors In tara, se ocupa pana

la 1879 Cu afaceri de comision, iar atunci
instaleaza in Bucuresci o fabric de cismarie
mecanica cu abur!. Concesionar al Statului,
el funiseaza toata cismaria i equipamentul
dc pide, necesarii armatel de la 1885 pana.

la 1895. Mihail Mandrea a contribuit mult

la ridicarea difcritclor industrii si in special
la acca a tabacarici. El este membru al Camera de Comerci6 si al comisiunei industriale de pe langa Ministerul Comerciului.

Manfi (loan).
Ainiinunte biografice
lipsesc. Unul din ce! patru profesor! adusi
de Asaky la 1820 in
spre a preda
limba latina la seminarul Socola.
Maniu (Vasile).Publicist, om politic,
nascut in Lugo (Banat) la 1824. A facut
studiile in Caransebes, Arad si Pesta unde
a terminat cursurile de filosofie si drept.
La 1847 se stabili in Bucurescl si la o
parte activa la miscarea revolutionara din
1848. Silit s paraseasca Romania, se retrase

In Transilvania si se inrola in comitetul de

aparare din Sibiu. Dup6 ce ocup acolo
diferitc functiuni publice, se reintoarse
Bucuresci i ecsercita profcsiunca de advocat.

mkk
pitala ca profesor de limba romana la scoala
centrala de fete.
Scrierile sale sunt : Gramatica romditd,
Etimologia (1870-1874). Sti/ ,fi compos4iunt (1880). Curs elementar de literaturd
(1884). Sintaxa (1887). Poetica rontiind
(1890). Crestomatia ronuind (1890. .Antologia romdnd (1891). Gramatica istoricd i
contparativd a lintbet ronuine (1894). Exercitid de compositiunt (1895). Povdtuitor pentru

predarect in clasele primare (1896). Educatirotea fetelor noastre, In colaborare ca D-na

Elisa ACatzlizt.

Manolescu (Grigore).
Artist dramatic, nascut in Bucurescl la 1857, incetat
din viata in Paris la 12 Iulie 1892.
Dup..; ce a urmat cursurile scoalel de
declamatie din Bucuresci, a debutat in sala
Bossel la 1873 in comedia : Un poet romantic apoi intra in trupa artistulu! Millo
si atrage atentiunea publiculul in comedia
Un bal din lumea mare.
Peste putin e angajat la Teatrul National
din Bucuresd de unde pleaca in Italia cu
marea tragediana Pezzana. La reintoarcerea
sa in tara, joaca la Tcatrul Valhala si pe
diferite alte scene cu o trupil de sub directiunca sa.
Reangajat pe scena Teatrului National,

A fost ales deputat in tot timpul legislaturei de la 1876-1888 si e membru al

talentul s66 se desvolta din ce in ce mal

mult i reese in rolurile lui Hamlet, Ga-

Academic! romane.
Scrieri : Amelia sart victima amorulut, dra-

etc...

ma originala 3 acte (1849). Care sutil literile ronuine ? (1856).

ne

desamds,,int !
(1856). Disertatiune istorico-criticd i lileScE

rard. Despre originen Romdnilor din Dacia

lut Traian (1857). Unitalea latind sad causa
ronuind in procesul nutionalildtilor (1867).
Misiunea occidentulut latin in orientttl ronuin (1870). Ottestiunea Orientulut (1872).
Monumentul de la Cdlugdrent (1872). Conjurati unea lu Catilina (1872). Proscrisul,
drama (i88o). Romdnia in literatura streind
(1883). 'apte scrisort deschise cdtive M. S.

Carol I. (1888).

Manliu (loan).

lus, Ruy-Blas, Dragomir

(din Aldpaslea)

Manolescu, cu o trupa sub conducerca

sa, a dat cate-va representatiuni in limba
romana pe o scena din orasul Viena la
1890.

Manolescu (Nicolae). Medic oculist,

la io Fcbruarie 1850 in comuna

nascut

Saranga (Buz(Th.). A fcut studiile sale in

tara si le a terminat la Paris in clinica
oftolmologidi a d-rulu! de Vecker. Intors

in tara dupa ce mal fusese 3 lunI in clinica

profesorulu! Arlt la Viena, a fost numit in
188 r, medic oculist la Spitalul Brincoeneasa.

Profesor, publicist,

nascut la 1841 in Comuna Tofelde (Transilvania). A facut studiilc secundare in Transilvania iar pe cele universitare la facultatea
de litere din Bucuresci. Intrat in corpul
didactic la 1871, a trecut in 1875 in Ca-

La 1883 trece in aceasi calitate la Coltca

unde e numit definitiv in 1884.
La 1885 e numit profesor la catedra de
oftolmologie de la Universitatea din Bucuresci, pe care o suplinea inca de la 1883.

D-rul N. Manolescu a dirijat Ana/ele

medicale ronuine de la i88i pana la 1884
8b

www.dacoromanica.ro

IViAN

MAR'

122

i a fundat la 1890 revista medicala

rdlorul sdndtdter al carel proprietar este.
Membru in Comitetul de redactie al Ro-

La

27 Noembrie 1891, in cabinetul

maniel medicale, fondator al Societatei

Lascar Catargiu, ja portofoliul Domenielor,

dar pentru scurt timp. Unirea conservatorilor efectuata, generalul Manu parasete

Studentilor in medicina, i al unui premiu

de soo 'el la fie-care 3 ani pentru cea
buna scriere asupra une! cestiunl de oftol-

Ministerul pentru a fi ales de majoritatea

Camerei preedintele el, i timp de patru
anl, pana la 1895 cand se retrage guvernul

mologie, Dr. N. Manolescu a publicat,

Boalele conjunctivet (1884). Boa/ele transmi-

conservator, desfaurii o activitate roditoare

sibile

(1896). Hygiena Kranulut (1895),

lucrare premiata de Academia romana.

pentru a se putea legifera multe legl importante.

ScrierI : Tractat de aritinelic3ci de algebrd.

Paris (1864).

Manu (Gheorghe).General, inspector

al artilerieI, barbat de stat, nascut la 1833,
fiul marelui vornic loan Manu.
Dup ce termina in tara studiile sale
liceale, fu trimis in Prusia la I84 i trecu
prin coalele militare din Germania. Apoi
cu invoirea guvernului roman, infra la 1853
In armata prusiana cu gradul de sub-locotenent in artilerie.
Intors in tara la 1858, infra in armata
romana, fu insarcinat eu organizarea

noastre i compta in aceasta arma pana la

1884, eand a demisionat.
De la 1869 pana la 1870, generalul Manu,

pe atunci colonel, a facut parte din cabinetele de sub preidentia Principelul Dimitrie
Ghika i Manolaki Costake Epureanu, avand

Manu (loan. M.) Mare vornic, nas-

cut in BucurescI la 1803, mort in Bucuresci la 29 Noembrie 1874, fiul 'uf Mihail
G. Manu de origina din Venetia, venit in
Romania pe la mijlocul secolului al 18-lea,
din Constantinopole, unde figura printre
familiile aristocratice ale fanarulul.
A facut studiile sale in casa parinteasca,
urmand apol coala romneasca dimpreuna
cu Simeon Marcovici, Eliade Radulescu i

In vremea lul Kisselef, a fost prefect la,

GalatI, apoI la Giurgiu pana pe la 1833
cand s'a stabilit in Bucuresci, i a ocupat
unnatoarele functiuni : Director la Ministe-

rul de Interne (vornicie) sub domnia luI

portofoliul Ministerului de Rezbel.

La
1874, el este ales Primar al CapitaleI i
pastreaza aceasta functiune pana la 1877.
La 1877, izbucnind rezbelul ruso-turc,

Alexandru Ghika, secretar al obtetei Adu-

creneralul Manu e numit comandant al divizieI a 4-a, insarcinat cu apararea tare! la

Oltenita, Corabia, Bechet, Islaz i Turnu-

In timpul groasnicului incendiu de la

1847, a desfaurat atata activitate i energie, in cat oraul Bucuresci, i-a daruit o
sabie de onoare.
Dup isbucnirea revolutiei de la 1848,
zilele sale fiind in primejdie, s'a refugiat in

Magurele ; apol a luat parte la toata campania pe campiile Bulgariel, la Plevna, Vidin.

Aceasta din urma cetate s'a predat in mainele sale. Generalul Manu, a fost primul
oficer roman decorat cu V irtutea militara la

o maia 1877.
Dup campanie, el a ocupat functiunea
de inspector general al artileriel pana la
1888--cand a demisionat.

In afara de rolul politic pe care l'a jucat

generalul G. Manu de la 1869 pana la r877
cand a reintrat in armata, Il mal regitsim
iaraI Ministru de rezbel in cabinetul Tb.
Rosetti i L. Catargiu de la 12 Noembrie
1888 pina la 5 Noembrie 1889. La aceasta
epoca, in scop de a efectua unirea tuturor
elementelor conservatoare, primete Preidentia guvernulul de la 5 Noembrie pana
la 15 Februarie 1891 cand demisioneaza.

nad, Prefect de Politie (Aga) in timpul luI

Voda Bibescu, cand a organizat el cel
Corpul Pompierilor.

strainatate, de u.nde s'a reintors peste cat-va

timp, i a trait retras din viata politica pana
sub Domnia luI Voda 5tirbei, cand a ocupat
functiunea de Ministru al afacerilor streine
(postelnic).
In timpul vietei sale politice, el a suit
toate gradele boeretI, ajungind pana la cea

mal inalta treapta, acea de mare vornic.

La 1858 loan Manu deveni membru de
drept al Ciiimacamiei de trel.
Partizan al alegere/ fostuluI domn Bibe-

scu in 1859, el s'a retras in viata privata

in tot timpul domnieI luI Cuza pana la
1866 cand alegandu-se printul Carol I participa din no6 la lucrarile Senatulul i Con-

www.dacoromanica.ro

- 123

MAN

siliului judetean ca ales al colegiului Anteiti

de Ilfov.
Marele Vornic Ioan Manu, incurajea tot
ce putea contribui la desvoltarea patriotismulu i el fu unul din fundatorii Societdtet filarmonice pentru incurajarea teatrului national.
Vechile case in care a trAit marele Vor-

nic in Bucuresci, se gitseati pe locul unde

s'a clIdit Fundatiunea Carol .1-itI strada
Vzimei, colt cu strada Clementei.

Manu (Savel).General, nAscut in Botoani la 1834. A Pacut studiile sale in Ia1,

Athena, Paris, apol a intrat in armat i a

ajuns adjutant al Principelta Al. Ghika7

Pleand la Iai, s'a pus acolo dimpreunA

cu

tineri in capul midirel unioniste

i dup6 ce a fost prefect de politie in acel

ora, a fost numit la 1859 comandant superior al armatelor din Moldova. La 1864 e
inaintat general de brigadA i intr in cabinetul prezidat de M. Koglniceanu ca mi-

nistru de r'zboia de la 12 Aprilie 1864

p:in5. la 30 Ianuarie 1866.
Dup6 caderea principelui Cuza, a mai fost
deputat i primar al Capitalei i apoi s'a
retras cu desAvarire din viata politicA la 1875.

Maracineanu (Valter).Cipitan, nAscut la 3o Mal 1840, mort la 30 August 1877.

A intrat in armaei ca sergent voluntar la

1858, a fost inaintat sub-locotenent la 1861
i cApitan la 1868. In timpul rezbelului
Independentel face parte din Reg. 8 de linie,
comandant al batalionului i-iu i in capul
soldatilor sei, strigand : Dupe' mine copil
se repede la asaltul redutei Grivita. El cade

in anturi, piftruns de gloante (30 August

1877). Turcil din redut5, in urma primei
retragere a ostailor romAni, luar6 corpul
dipitanulusi

MArAcineanu i

al

maiorulut

Sontu i le infipsera ca trofee pe parapetul

redutel.

In amintirea numelui acestui erok Municipalitatea Bucuresciului a dat numele Valter

M5rAcineanu la o strada de 13110 .gradina
Cimigiu, lAnga fostul Tribunal Ilfov.

Marcovici (Alexandru. S).

Medic,

niiscut in Bucuresci la 26 fulie 1835, incetat

din viatA la 5 Ianuarie 1886 in Bucuresci.

A flcut studiile sale elementare in institutul
Schevitz, apol a terminat liceul Sfntu Saya
la 1853 a plecat la Paris 4 bursier al

mArt
Statului. In 1855 se inscrie acolo la facultatea
face stagiul in serde medicinA. Dup ce
viciul lul Velpeau, la spitalul Charite, trece

in 1858 extern la 1-hiel-Dial. De la aceasta

epoca i prt in 1864, dind trece cu mare
laud teza sa de doctorat,Al. Marcovicl a fitcut

parte din serviciile cele mal principale ale

diferitelor spitaluri din Paris.
Intors in tar, este numit in 1864 medic
al politiei sanitare, i dup6 scurt timp profesor
de medicin5 legall la coala national de me-

dicinA. In 1868 este numit profesor de

i terapeulicA medical

i medic primar

la spitalul Coltea. In scurt timp, el devine

medicul cel mai cu vaza din tal-A i catigi
un mare renume cu deosebire pentru diagnoza boalelor.

Al. Marcovici a fost in mai multe railduri delegat la congresele medicale din Viena
(1873), Bruxelles (1875), Amsterdam (1879)

Paris, Londra (188 1), unde a fAcut comunicAri de o mare valoare sciintifia
El a fondat la 1879 Jurnalnl societdtel
medicale.

Marcovid (Simion).Profesor, nbcut

la 1790, incetat din viatA la 1877 in Bucuresci. La deschiderea coalelor romAne din
Bucurescl a fost profesor la Sfantu Saya dim-

preunA cu Gheorghe Lazar; apoi in timpul

zaverei a plecat in Paris unde a terminat
studiile sale i s'a reintors in tarA la 1830.
Anul urmiitor e numit profesor de limba
francez i retoridt la Santu Saya unde
predl cursurile sale panA la 1849 cand
este numit i efor al coalelor. La 1855
demisioneazA i din profesorat i din aceast6
functiune. La 1861 este iariii numit director

al Eforiei coalelor, dar pentru foarte scurt

timp.

Simion Marcovici a publicat : Triumful

virtulet (1831). Culegere din noptile lut

Yung (1832). Curs de rhetoricd (1833).

A colaborat la GReta Teatrulut national
(1835) i la Muzeul national (1837).

Margarit (Apostol).NAscut in Macedonia la 1834. Ambunte biografice asupra

tineretelor sale lipsesc.
Se tie ins cA a fost in legaturi cu
top' barbatif de frunte al rei, precum C.
Negri, A. C. Golescu (ArapilA) loan Ghika,
Koaniceanu.
Invtltor in cola comunall din VlahoClisura, Apostol MArgiirit incepuse la 1862

www.dacoromanica.ro

- 124 s predea copiilor Armani, limba lor matern impreun Cu cea b_areceascA. Persecutat de patriarchul din Constantinopol, a
trebuit s plece de la coal, a r6mas ins
In Clisura unde dedea lecnI particulare de
limba romanii.
Mrgrit i cu r'posatul Tut at".1 fost
intemefetoril i invtAtorii mai multora din

1878 indat
dup rezbel, guvernul otoman a incuvimtat
ca Apostol Mrgrit sut fie randuit de clitre
guvernul roman ca inspector al coalelor
romane din Turcia.
Cu toat activitatea lui, i-a atras multi
dumani atat in Macedonia cat i in tar.
Nu odat era sut piarzA vieata. Pumnalat
la Salonic, aruncat de dou6 ori in Vardar,
impucat in muntil Ohride, a scpat ca prin
minune. Grecil if acuzit de trdare ; el zic
coalele din Macedonia. In

cl el este agent austriac i ca lucreazA pentru

catolici. In tar la nol i se aduc aceleai invi-

nuirl, a ciror temcinicie sa netemeinicic

nu avem s o controlm aici.
Activitatea lui Mrgrit s'a manifestat i
printr'unele scrierl. In afar de numeroase
suplid i cereri adresate Portii in numele
poporulul armnesc pentru cutare sa6 cutarc

drept national, el a mal scris despre afacerile macedonenc : R fritation d'une brochure grecque par un Valaque pirote (1878).
Eludes historiques sur les Valaques du Pinde

(188). Les Grecs, les Valaques,

les Alba-

nais et l'Empire turc par un Valaque du

Pinde (1886). La politique grecque en Turquie (1890). Raport despre persecutiile coalelor romdne in Macedonia din partea Grecilor (1875). Memoria privitor la jcoalele
ramble de peste Balcant" (1887) etc. etc.

MargAritescu (Mihail). Compozitor

i critic muzical, dipitan de cavalerie, nscut
in Bucuresci la 27 Februarie 1862.
A studiat muzica la Conservatorul din
Geneva, armonia cu profesorul Anton de
Kontski.

Operile sale pentru piano sunt : Gavotte

du Roi. Carmen Sylva cravolte. Vals de Amor.
Marche du Prince de Ho6henzollern. Gavotte du
Su/tau. Aurore-V alse. Feuille d' Album.

Productiunele sale muzicale sunt executate i in strilinAtate.

A scris critice muzicale in ma" multe ziare.

Marghiloman (Alexandru. I). Om

politic, avocat, nscut in Buzeil la 27 la-

nuarie

1854. A urmat cursurile liceului

S-tu Saya sub directiunca ins a unor profesori particularl, apoi coala de drept i
coala dc sciinte politice la Paris, unde a
obtinut doctoratul la 18 30 August 1878.
A intrat in magistratur ca procuror la
Tribunalul Ilfov la 8 Ianuarie 1879, i a
demisionat la 1883 pentru a intra in baro.
In Iunie 1884 a inlocuit pe D. Grig. Triandafil ca advocat al Statului, dar s'a retras
dup scurt timp pentru a'i pune candidatura
la Camer.
Ales pentru prima oar la 6 Noembrie
1884 de colegiul i de Buz611, a reprezintat
incontinuil acest colcgiu pan azi ; o singur dat, sub ministerul Florescu - Catargi, a fost ales de colegiul I de Ialomita. A intrat in Camel-A ca Junimist, al-

turi de Petre Carp.

La 22 Martie 1888 a fost numit Ministru de Justitie in cabinetul Tb. Rosctti i
pana' la 1895 a fcut parte din toate cabinetele conservatoare afarii de scurtul caliberal-conservator Florescu-Catargi.
A fost pe rand, ministru la Justine, la Lucrrile Publice, la Domenil, i iarli1 la Justine.
Ca ministru al Lucrrilor publice, a
sequestrat linielc ferate ale Companiel
Lemberg- Cernovitz -Iai, i a putut rebinet

gula printeo convcntiune cu totul satis-

flicAtoare, aceasta spinoas cestiune. A pus

piatra fundamental a podului peste Dunre,
adjudccat tot sub ministcrul
Ca ministru al Justitiel a elaborat actuala lege de organizare a magistraturci,

lege adoptata dc Th. Rosetti i votat sub

Lnsul ; a modificat codul de comerciil i
a dat administranund falimentelor actuala
organizare ; a intocmit in fine actuala lege
a JudecAtoriilor de pace care in 1896 a
fost modificat numal in compunerea treptelor de judecatit. Sportsman pasionat, d
imbunattirei fase cailor o deosebit atentiune i ese cu grajclurile sale invingtor
mal la toatc cursele.

Marghiloman (loan).

Nscut in

Verneti (Buz66) la 1817, incetat din viat.

in Bucurescl la 16 Noembrie 1892. Obligat se stea pe langA printele sa`i pe cnd
fratii lui erail unii in strinitate, altii la
otire, n'a putut face de cat studii elementare. In ingrijirea ins a bunurilor cornune,
el a contractat acea cunotint perfect a

www.dacoromanica.ro

MAR
pAmilmtuluT,

MAR

125

acea pasiune a culturei agri-

cole, cari ai ficut dinteinsul unul din cel

mal mari agricultor! al trei.
In nenumrate rilnduri deputat i senator,
a luat o parte activA la aplicarea kg-el rurale, in calitate de comisar extraordinar
pentru Buzh'i i Jalomila. Membru al comisiunel consultative de la Domenil, Prezident al Camerel de Comercii% prezident
fundator al SocietAtei de Asigurare Nationala al SocietAtel pentru exploatarea. de
Ioan Marghiloman flicea parte din
toate societAtile industriale importante.

Maria (Alexandra, Victoria, de Hohenzollern). Principesa Romaniei, ns-

In 1891 fu stemutat la radia mare, unde

se af15. i azi. A publicat: Inveyitorul ji poporid (1858). Balade poporale (1859). Colinde

poporale (1859). Istoria romand nationald

pentru tinerime (r861). etru Rarel nuvelA istoridt (1862). Datorintele noastre
(1868). Steatta Magilor, dintece de crAciun
(i875).V iata ji operilelutTetru Maior(1883).

Cultul pdgtin ji creoin (1884).AfarA de o multime de poesil i articole de materil diferite, a

publicat 14 poveti romanetI, prevLute Cu

note explicatoare mitologice in Albina, Familia i in Foiloara Telegrafulut Romdn in

anil 1870-1879, i cele mai multe ai fost

La 13 Sept. 1877 a fost ales de membru

cutii la Eastwell Park in 17 28 Octombrie

1875, fiica A. S. R. Ducelui de Saxa-Coburg i Gotha. S'a cisaorit la 26 Decembrie 1892 cu A. S. R. Ferdinand, Mote-

corespondinte, iar in 25 Martie 1881, de

nitorul Coroanel

tatA din viapi la 22 August 1871 in Bu-

Manan (Simion. Fi). Publicist

cut in satul Iliesci (Bucovina) la 1846.

Studiile elementare le-a fAcut in Suceava,
apol a urmat in Cerniluti cursurile de teologie pe carl terminandu-le in 1874, se
sfinti preot.
E membru al Academiel rom:ine. Scrierl:
Toesit populare din Bucovina (1869). Clmomatica poporulut roincin (1882) ilidnunchiti
din manuscrisele lut Gb. Sdulescu (1883).
Ornitolop,-ia poporand roindnd (1883). Cd teva inscriptiunt" ji documente din Tucovinit
(1885). Descd mece poporane romdne (1886).

Nunta la Ronidnt (1890). Nascerea la Ro-

n/de (1892). Inmorintintarea la Ronuint

(1892). Satire poporane ronuine (1893).
Vrdjt, farmece ji deslacen' (1893). Tradi lit
poporane romdne din Bucovina (1895).
Pdsdrile noastre ji legendele lor. Re"splatti
(1897).

Marienescu (Manan Atanasie).

Miscut in 8 20 Martie

1830 In Lipova,
(Banat). A studiat gimnaziul in Arad,
Temioara i in Buda-Pesta undb in 26

Septembrie 1852 a depus examenul de maturitate.

StudiAnd legile in 1856, a dobandit in
1862 diploma de avocat. La 31 Octombrie 1862 a fost numit asesor in
Lugo, in 20 Dec. 1871 jude la tribunalul regesc din Oravita, iar la 1880,
jude la tabla regeascit din Buda-Pesta i

membru ordinarii'l al Academiei Rorrane.

Marsil (Sultana).

Filantropk ince-

curescI. Cu prilegiul improprietarirei t'!ra-

nilor, a renuntat in favoarea siitenilor la

despAgubirea ce i se cuvinea de la dou
propriet41 ale sale (1864). A lAsat un venit de 500 galbeni prin testament pentru
Asilul Elena Doamna precum i numeroase
alte sume pentru bisericl i acte de binefacere.

Testamcntul acestei filantroape este incadrat in sala de Consili a PrimAriei Capitalei.

Marsillac (Ulysse, de).

Profesor,
publicist, ziarist, de originii francezk niiscut
la Montpellier in 1821, incetat din viatil.
In Bucurescl la Noembrie 1877.
Dupe ce a fost profesor mal mult timp la
diferite licee din Paris, a fost adus in BucurescI

la 1854 de dtre Iordache SlAtincanu.

Aproape toaei generatiunea de la 1854

i pn la 1877 care 'i-a Ricut educatiunea

in tark a inv6tat limba francezit de la profcsorul Ulysse de Marsillac. El preda cursurile in principalele institute particulare
din Bucurescl, apoi la coala militark la Sfintu

Saya i la Universitate.
Cariera sa ca profesor in Bucuresci nu-

mra 23 de anl neintrerupti.

Ca ziarist, el a fondat : Le Monileur ronmain (1859). LaV oix de la Rountanie ( 86o).

Le journal de Bucarest (1870).

Entre scrierile sale, trebuesc citate : Lede littrature (1859). De Pestb
Bucarest (1869). Histoire de l'artne rountaicons

www.dacoromanica.ro

MAR

MAS

126

ne (1871). Eludes sur la Rountanie (1871).

Guide du voyageur b `Bucarest (1872).

Martian (Dionisie. P).Publicist, nascut in Ponor (Transilvania) la 1829, incetat

din viata la Mfinich (Bavaria) in Iunie
1865. A facut studiile in Sibi, Blaj, Viena,
unde a terminat facultatea de drept in
1857.

De la aceasta epoca 'a ocupat cu deosebire despre studiul statisticel, introducand

aceasta tiinta In Romania.
Publicatii : Studit statistice in economia
politicd (1858). Colonivit germant ci Roundnia (1860). Analele statistice ci economice ale
Romdniet (186o 1865).

ca profesor la facultatca de drept din BucurescI.

Massim (loan. C.)

Profesor, nascut

la 1825 in satul Gropenl (Braila) incetat

din viata la 2 Iunie 1877 In Bucuresci.
Incepe studiile sale la seminarul din Buz66
in 1839, apo/ trece la coala din Braila la
1841, i vine in Bucurec1 la 1844, unde
invata, supravegheat de a Cretescu fostul
Prim-preedinte de la Casatie. Atund infr
in colegiul sfintu Saya i sfarete cursurile

In 1847 cand e numit institutor in Braila.

La 1856 in urma unuI concurs, obtine o
bursa i plead. la Paris, de unde se intoarce
in 186o, fr sa fi isbutit s obtie titlul de
licentiat.

Marzescu (Gheorghe). Profesor, om

politic, nascut in Ia1 la 1834. A facut
sutudiile sale juridice in gtrinatate i la
intoarcere, a imbratiat profesoratul fiind
numit la 186o profesor de drept civil la

facultatea de drept din Ia1. Amestecat cu

deosebire in luptele politice, a colaborat la mai

toate ziarele din Muntenia i Moldova. Ministru al Cultelor sub guveruul principelui
Dim. Ghika a pastrat acest portofoliu de la
12 Decembrie 1869 pana la 20 Aprilie 1870,
cand s'a format cabinetul Manolache Costache Epureanu.

De aci inainte, ia o parte activa la opozitia formata contra guvernului conservator

(coalitia de la Mazar-Paa), apoi contra guvemulul liberal, (opozitia unita de la 18861888). Raliat iara1 partidului liberal, intra
in Ministerul de sub prezidentia D-lui Aurelian ca Ministru al Instructiunei Publice
de la 21 NOeMbrie 1896 pana la 1897 31

TotuI Ebria coalelor, tinand seama de

eruditiunea sa, Il numete in 1862 director
al gimnaziulul Mate' Basarab ; la 1862, trece

in acea calitate la Sf. Saya. La 1864 i se

incredinteaza catedra de limba latina i romana la Sfintu Saya, cursul superior. La
1867 e numit profesor de limba romana la
coala normala Carol I.
I. Massim a fost membru al Academia
romane la 1867.
ScrierI :

Elemente de gramaticei

elenicd

(1850). Nod abecedar romdnesc (1868).

Elemente de gramaticd ronuind. Repede idee
de gramatica macedo- ronnineascd (1862).
Gramatica macedo-romiineascd (1862). Una

monstra de istoria critica (1874).

Mateescu (Mihail).

Artist comic,

nascut in Bucuresci la 1866, incetat din

Scrierl : Ecsplicatiune introduceret codicelut civil (1865). Despre dreptul de succeshine al copiilor naturali (1865). Le code

viata la 1888.
A debutat foarte tinr, i la vrsta de 21
ani a fost angajat la Teatrul national din
Bucurescl i admis ca societar. Era un comic de mult talent i-a tinut rolurile principale in : Pepelea, Fata Aerultit, Un led ji
un lot, Nebunit din fato, SICo,stenire de la

Colqa devant la religion et la fanzille (1865).

Efectul testamentelor ci donbtiunelor intre vit

rposata,Noaptea furtunoasd, Scrisoarea per-

dutd, Rev4orul general, Limba portarulut

(1870). Fdrd de legea canonic(' a Sfintulut

Sinod (1873). Martirit de la 48 salvatorit
de la 66 (1878). Maximele dreptulut romdn

etc.

Martie, cand s'a format guvernul sub prezidentia D-lui Dim. Sturdza.

( 188o). Scrieri diverse (r88 1). Cdsdtoria,

studiu comparativ (1883). Apdrarea Arbereulut Calistrat Orleanu (1884). Regiinul

corupliunel ji al teroaret sad guverntil D-lut
I. C. Trdtianu. Tocsinul popoarelor (1891).
Discursurt asupra leget clerulut (1893).
La 1896, G. Marzascu a fost transferat

Mavrogheni (Petre).Financiar,om de
stat, nascut in Moldova la 1819, incetat din
viata la Viena in 1887 Aprilie. Educatia
i-a facut'o la Paris d unde intorcandu-se
in Ia1 sub domnia lui Mihail Sturdza, ocupa
indata un ir de functiuni pregatitoare la
posturile mal inalte ale Statului.
La 1849 Ql.lp functiuno. de prefoct la

www.dacoromanica.ro

t27

1VIAV

Galatl i apol i se incredinta portofoliul

Ministerului de Finance. Dup ciiderea lui
Voda Sturdza, P. Mavrogheni este rnd pe
rnd, sub Voda Grigore Ghika, Ministru de
Externe i Lucrar' Publice.
In urma abdicare' acestui Domn, el lucreaza la unirea Principatelor i este chear

candidat la Domnie. Dup alegerea lui Voda

Cuza, P. Mavrogheni se retrage din viata

politica i se ocupa cu afaced de al ferate,
in cari nu isbutete i'i perde chiar partea
cea mal insemnata a averel sale.

La 1866. el ea parte la rsturnarea

PrincipeluI Cuza i intra in primul Minister

de la ri Februarie sub prezidentia iui loan

Ghika, la Finance. Apoi trece la Externe in
Iulie sub prezidentia lul L. Catargiu spre
a lua din noil portofolul Financelor de la 15
Iulie 1866 pana la 2 Martie 1867. De la

ri Martie 1871 pana la 7 Ianuarie 1875,

P.

Mavrogheni

este iarai Ministru

de

Finance in cabinetul L. Catargiu.

In 1881, P. Mavrogheni parasind politica
militanta, fu numit Ministru al Romaniei la
Roma, de unde fu transferat la Constantinopole i apol la Viena unde a i incetat
din viata.
P. Mavrogheni era un barbat cu vaste
cunotinte economice i financiare.

Mavros (Nicolae).-- General, grec de

dar nascut in Romania la 1782,

origina,

incetat din viata in Bucuresci la 1868 Martie 23. A facut studiile sale in tara sub
conducerea marchizuhil Saint-Holler, francez
refugiat care da in Bucuresci lectiunl la

cati-va fii de boeff. La 1819 a fost secrotarul intim al Domnului Munteniel Alexandru utu care lucra in favoarea Etherier
greceqt1 i ingaduia strangerea de volontari.
Nicolae Mavros este i dansul amestecat
in aceasta micare revolutionara.
Peste putin, pleaca in Rusia i se angajeaza in

armata acelef tri, unde inainteaza pana la

gradul de general, dup ce a luat parte la
mal multe campanil contra Turcilor.
Reintors in tara o data. cu Kisselef, este
numit inspector general al carantinelor,
mal intai pentru Muntenia la 1829, apoi
pentru Moldova, i ocupa acest post pana
la 1851, cu titlul de inspector al ambelor

1YIANV

in tara, a avut din a doua casatorie, dou

fete : una a luat in casatorie pe principele
loan Ghika, cea-l'alta pe Ioan C. Cantacuzino.

Mawr (Barker. Iohn). Doctor, nascut in Londra (Anglia) la 1815, incetat din
viga in Bucuresci la 1892.
A facut studiile sale in Anglia i era
membru al ColegiuluI regal al chirurgilor
i fizicianilor din Londra. La 1858 a fost
chemat de guvernul roman s vie in tara

spre a ajuta cu luminele sale corpul nostru

medical atunci pe la inceputul infiintarel sale.
A fost anl indelungatl medic al spitaluluI
Brancoveneasa i al asilulul Doamna-Balaa.
Avea o reputatiune stabilita ca medic pentru
copii. In timpul rezbelulul Independentei

1877-1878, cu ajutorul unel contributiuni

venite din Anglia, a intretinut 3o de paturl la un spital pentru ranit1.
El a publicat Arta de a ingriji copihnici.
Era corespondentul until ziar medical englezesc The I ancet.

Max (Eduard).
Artist dramatic, de
origina izraelita, fiiul unui medic din Ia1,
s'a nascut la 1865. Elev al Conservatorulu" din Paris i al profesorului Worms,
a debutat la Odeon in Paris la r Septembrie 1891 i de atunci nu s'a mal intors
in tara, avand angajamente pe principalele
scene din capitala Franciei, ca jeune premier.

Mayer (Ignatiu).
Medic german,
nascut in Breslaii la 1800, incetat din viata
in Bucuresci la 1870. A fost unul din cel
mal renumiti ddctorl adui in Muntenia de
Voda Ghika la 1834 cand a i fost numit
doctor al palatului. Pana la /849 a fost
medic ef al armatel i medic la. Pantelimon.
Scrierl : Du progrs data les Principautes
de Valachie et de aColdavie (1835). Ueber
sanitiits Anstaltn in Orient (1840). Instruciiunt spre a intrebuinia cu folos apele minerale din Bors;zek (1863).

De la 1834 pana la 1849, D-rul Mayer a

reprezentat tara la toate congresele naturalistc
i medicale din Germania.

Principate.

Serviciul militar l'a parasit la 1848.

A lasat Muzeulul national din Bucuresci
o bogata colectiune de antichitatl. Casatorit

Mazar-Pasa (vezi Lakeman).

Melchisedec.

www.dacoromanica.ro

Episcopul Romanului,

MEL

- 128 -

nascut la 1822 in satul Garcina (Neamtu),

incetat din viata la 1892. Primele inv60turi le primi in anul 1831 de la dascalul
bisericei Trei Erarchl din Piatra. La 1834
intra in seminarul Veniamin din IaI i la
1841 se fcu inv6tator in satul .Stefanesci.
Apoi trecu profesor la seminarul Veniamin
i la 1843 infra la mnastirea Socola, iar

la 1848 se duse la Kiew (Rusia) spre a'si

termina studiile in teologie. Barbat de o
mare eruditiune, el este numit la 1856 archimandrit, locotiitor al episcopiel de Hui,
apol la 1864 locotiitor al Eparhiei Dunarel
de jos, unde a functionat provizoriil pana
la 1865, cand fu intarit definitiv. La 1879
fu ales episcop al Romanului.
Acest prelat a scris : Raport privitor la
facultatea de teologie. O vkitd la cdte-va
mdndstirt: Inscriniunile bisericilor armenept
din Moldova. Formularia slujiret lit! Dumne.zed (1854). Teologia dogniaticd a bisericet
ortodoxe (1855). /ntroducere la cursul sciinjelor teologice (1856). Catihisul ortodox (1857)
Introducere in sfintele cdrit al vechiulut

a,se.zdmint (186o). Manual de liturgicd (1862). Teologia pdstorald (1863). Ora-

toriii (1869). Cronica Hu,silor (1869). Lipovenismul (1871). Evchologit (1873). Cro-

nica Romanuluf (1874-75). Tiserica ortodoxd (1881). Relaliunt istorice (1882). Inscriplia de la mond stirea Rdsboent (1882).
Studit despre ierarhia sinodald (1883). Papismul (1883). Predice (1883). Icoanele de
la Athon (1883). 'N.,otile istorice si archeologice (1886). Memoriu despre starea preotilor

din Romdnia (1888). Didachiele (1888).

Viola i inhume' e cuvioaset ilfaicet noastre

Paraschiva (1889). Cinstirea i inchinarea

icoanelor (1890).

Melidon (Gheorghe).--Profesor, nascut

la Roman in 1831. A facut toate studiile
sale in IaI la Academia nationala. Colabo-

rator al ziarului Zimbrul de la 1854 pana

la 186o, e numit in 1856 profesor de mitologie i retorica la colegiul Academic din
apoI trece cf de sectiune la Ministerul cultelor din Moldova pana la 1862. De
la aceasta epoca pana la 1864, este director
general al coalelor in Bucuresci ; de la
1864 la 1867 inspector colar i mai trziil
director al coalel pedagogice. Pe urma se
intoarce iaraI la IaI.
A publicat : Tractat de versificatiune (1857)

Cdntecul Uniret (1859). Trietenul tinerimel.

MEL

Carte de lectura' (1858). Pedagogia elementar). (1874).

Melik (loan. M.)-Profesor de maternadin Jai, incetat din

tice la universitatea

Notite biografice lipsesc. A publicat :

Despre moneda romfind (1868). El entente
de geometrie (1873). Elemente de aritmeticd
(1876). Anuarul institutelor unite din Iajt
(1880-82). Equerul grafometru (i885).Curs
practic de geometrie (1888).

Merisescu (Constantin).-LocotenentcoloneCnascut la 22 Iulie 1847. Elev al

coalei militare la 1859, este inaintat sublocotenent la 1861. In 1877 avnd gradul
de capitan, ia parte la rezbelul Independente' i se distinge in fruntea a dou companiI de dorobantI cu 600 oamenl, aparand
contra a 2000 Turci podul de la HZ.Tlek
spre Rahova i 'silindu-I sa bata in retragere. In raportul sia catre comandantul
armatei de Vest, gencralul rus Meyendorf
lauda curajul capitanulul Meriescu. M. S.
Regele 'Malta pe campul de lupta la gra-

dul de maior (1877 Noembrie) i'I adreseaxii urmatoarea scrisoare :

,(Capitanc, batalionul i din regimentul

de dorobantl s'a purtat cu cea mal mare

vitejie, inaintea Rahovel. Du0 cc bravul
s6u comandan% maior Mateescu, fu ranit,
d-ta al condus aceasta trupa care a desfamurat la al:al-arca poduluI de la H6rlek un

nespus eroism. Te insarcinez a multumi

voinicilor dorobantl in numele Trei i
in numele Met, a distribui din partea M.
S. Imp6ratulul Rusiei, 8 cruci dc S-tul
George, cate 2 de fic-care companic,i 24
mcdalii de Virtute militara, cate 6 de
fie-care companie. lar spre a r6splti bravura i inteligcnta ostaseasca ce ai dovcdit personal, te numesc maior i'tl confer
medalia de aur pentru Virtute militara.
Caro I.

Inaltat locot.-colonel la 1888, Constantin

Meriescu demisioneaza din armata la 16
Iulie 1889 i e trecut in rezerva.

Michailescu (Nicolae).- Profesor, nascut in Bucuresci la 20 Mal 1854 A facut

toate studiile sale in tara i a intrat in profcsorat la 1876 ca profesor de matematica
la coala centrala din Bolgrad; apol a fost

www.dacoromanica.ro

Mic

I9

transferat in Bucuresci la 1877 ca profesor

de geografie i istorie la liceul Mate! Basarab unde functioneaza i asta-zi de la
1878.

A publicat Manual de geografie (1884).

Geografia judolut Ilfov. Harta Roindnier.
Curs de geografie. Atlas. 7 hdrit generale ale
continentelor. Scrisoare deschisd aire ministrul
C. Boerescu.

Michailescu (tefan).

Profesor i

autor, nascut in Bucuresci la anul 1846.

A terminat cursurile liceului Sf. Saya i
pe acelea ale Facultatel de sciinte din Bucurescl. La anul 1867, a obtinut prin coneurs
catedra de tiinte fizico-naturale de curs liceal;

acum profeseaza la liceul Lazar.

A ocupat mal multe functiunl publice :

mid
scapa cu mare greutate, i apol se reintoarce
la Viena.
Pe la 1854, St. Mide se stabilete in
ca profesor de fizica la liceu i precia in acela timp lectiunl de chimie, istorie naturala, mineralogie. La 1858 e numit profesor
la coala militara, i la 1860 profesor de
fizica i chimie la facultatea de sciinte din
Ial, post pe care'l ocupa pana la moar-

tea sa.
El, de i nu a tiparit operile sale, a lasat
insa numeroase manuscrise intre cari : Mecanica agricold, Curs de astrononcie, Zoologia,
Chimia analitica, Chimia anorganicd, Chimia

ecsperimentald, Fkicd, etc. etc.

8t. Mide era sotul poetel Veronica
Mide.

ef al comptabilitatei in ministerul Instructiunel publice, 5ef al diviziei agricole i

industriale in ministerul Domeniilor ; Secretar general al ministerului Instructiunel pubuce; Inspector general al invtilmantului
primar i apol secondar. In colaboratiune
cu D-nu Dim. Aug. Laurian a condus foaia:

Mide (Veronica). Poeta, nascuta in

Ia1 la r853, moarta la manastirea Varatic
(Neamtu) la 1889. A facut studiile sale la
coala centrala de fete din IaI i a debutat
in literatura sub pseudonimul Corina, publicand in foita Curierulut romdn la 1873 o
nuvela Rendq-vous. ApoI a tradus unele

Transactiunele Literare i sciinjUice, i a fost

din poesiile luI Lamartine i Alf. de Musset,

colabornd la revista Convorbirt literare in

prim redactor al ziarului politic : Romdnia

Liben', de la 1876 pana. la 1884.
A scris : Elemente de Mineralogie, 2 vol.;
Influenta lancine( asupra vicie(; Incercdrt
critice asupra inveridnidntulut nostru primar ;
Introducere la Pstchokicd ; Industria

belul, etc. A publicat multe articole sciintifice i sociologice in diferite foi i gazete,
mal' ales in Revista contimporand. Are i
publicatiunl critice cu umor satiric, sub

psedominul de Stemill.

Micheru (Toma).
la

Violonist, nascut

1858, incetat din viata la 13 August

1892. A fcut studiile muzicale la Munich.

Compositii : Liebeslieder, Un dor, etc.

Mide (tefan).

Profesor, nascut in
Comuna FeleaculuI (Transilvania) la 1820,
incetat din viata in IaI la 1879. A Iticeput
sa invete carte la Cluj, dar fiind lipsit de
mijloace, a fost nevoit sa intrerupa studiile
sale i sa intre ucenic la un fierar, unde s'a
ocupat cu lacatueria. Cu multa staruinta,

multa munca, a isbutit sa termine invtatura sa chiar la Viena.

Intors in Transilvania, el participa la

micarea revolutionara din 1848, e inchis,

Ia1.

V. Mide a tiparit : Poesit (1887).

Miclescu (Calinic).Mitropolit Primat,

nascut la 16 Aprilie 1822 in oraul Su

ceava, mort la 14 August 1886. A fost

crescut i instruit de moul
Mitropolitul Sofronie. Uns in schima monahala la
1842, hirotonisit diacon la 1843 i iero monach la 1848, la r855 s'a facut arhiere6,
la 1858 locotenent al episcopiei Huilor,
cand a luat parte i la lucrarile Divanului
ad-hoc. Numit la 1863 locotenent al mitropolieI Molclovei, la 1866 ia parte in Ia1
la, micarea separatista din 3 Aprilie, este
arestat, dat judecateI i apol gratiat cu oca-

siunea suirei pe tron a principelui Carol I.

La 1873, recunoscut definitiv in calitatc
de mitropolit al Moldovel, la 1875 este
ales Mitropolit Primat al Rornaniel.

Miclescu (Dumitru. Sc.).

Barbat
politic, nascut in Iai la 29 Februarie 1820,
incetat din viatil in Botoani la 20 Noetnbrie 1896.
A facut studiile sale in Ia1 i apol dup6
o lunga calatorie prin streinatate se intoarse
in tara.

www.dacoromanica.ro

MIC

13O

La 1846 fu numit candidat (supleant),

lar la

1847,

consilier

la divanul

ape-

lativ din IaI. Amestecat in micarea de la

1848, nu fu niel surghiunit, nicl trimis la
manastire, pentru ca fugi la timp la moia
Hocen!, din districtul FMci, proprietatea
unchiulul sfi Beldiman.

La

1849, sub

domnia lul Grigorie Ghika, el redobAnfunctia judeditoreasca, perduta la

1848 ; iar la 1850 este inaintat candidat

dete

la divanul domnesc (Curte de Casatie), i

la 1852 consilier. In fine, la 1855, este numit

prezident al divanuluI de apel din In!. Ca

atare i conform conventiel de la BaltaLiman, face parte i din divanul obtesc
(Camera legiuitoare), care'l alege madular
pentru redactarea legiuirilor votate. La anul
1856 societatea de medicl i naturaliti din
Ia1 11 numete membru onorar. Iscalete
unul din ce! d'inti actul infiintareI comitetulul Unirel din 30 Maiii 1856. La 3 August 1857, este ales, ca unionist, deputat
la divanul ad-hoc, de catre marii proprietarl din Capitala MoldoveI. Ia parte activa
la toate discutiunele i voturile cari
imortalisat marele divan , prezidat de
unchiul s Mitropolitul Sofronie Miclescu, din care mai facea parte i fratele sti, Calinic, maI pe urma Mitropolit
primat. In deosebl se distinge in chestiunea
juridictiunel consulilor, reclamand ca strainil sa fie supu1 tribunalelor indigene ; face

un discurs program asupra despartireI ce

se cuvine intre cele trei puterl ale StatuluI:
legizlativa, judiciara i esecutiva.

Dupa incheierea lucrrilor divanului adhoc, ia parte activ la propaganda pentru

Unire. La 1859 este ales deputat al tinutului
Dorohoi in adunarea electiva care, la 5 Ianuarie, alege pe Cuza domnitor ; in acela
an, infra, la 16 Ianuarie, in minister, la departamentul lucrarilor publice. La 29 August, ja departamentul finantelor. La Noembrie, trece ministru de justitie. La 186i se
retrage din Adunare pentru ca s'a convins
aplicarea sincera i desvoltarea constitutionala a marilor principil liberale i nationale inscrise in constitutie, nu se pot

realiza cu legea electorala marginita in cercul impus tareI prin conventia de la 7119
August.
Retras la Cotnari, cere

i obtine voea
sa predea gratis un curs de istoria patriel la
elevil coalei din acea comuna. Mal tarziti

cere

i obtine aceal autorizatie pentru a

preda gratis filosofia la liceul no infiintat,

din Botoani.

Dup 2 Mal 1864, Kogalniceanu '1 numete comisar, ca sa explice legea rurala
locuitorilor satenl. Dimitrie Sc. Miclescu
se pune pe explicat, cu un entusiasm care
intrece intentiunile celor carl
numit.
Se imbradi taranete. Se leapada de num ele
sii de familie i nu mai iscalete de cAt
Dumitru sin Scarlat ; se deda la fel de
fel de manifestatiunl carI nelinitesc spiritele i car! nemultumesc pe guvern. Ast-fel
la 8 Septembrie 1864, aduna 6.000 taranl
i pleaca in fruntea lor la Ruginoasa, unde

Voda Cuza asculta cu voe, fati voe, discursurl i ovatiuni can l nu'I faceaii trebuinta. In fine Kogalniceanu speriat, exasperat,
trimite la 21 Noembrie 1864, comisarulul

tipica telegrama:
Cunoscnd i apreciind concursul ce all

bine-voit a da in aplicatia lege! rurale, am

onoare a v exprima deplina multumire din
partea guvernului i a v6 incunotiinta ca,
aceastd lege devenind deja destul de explicatd,

misiunea d-voastra inceteaza.

R6sturnarea lui Cuza Voda a fost pentru
inima lui Dumitru Miclescu, durerea cea

mai mare a siete! sale politice. De atuncI

de i raliat, mai ales dup moartea vechiului s5 Domn i prieten, la noul regim i
la dinastia Regelui Carol, a dus, cand in
Dorohol, dind in BotoanI, o viata tearsa
i retrasa. Din cnd in cand se apucl de
ziaristica : Opiniunea, Curierul de Dorohot,

Cocolul pe prag, a fost create sa6 lucrate

de dnsul, fie singur, fie in colaboratie. La
1877 a mal fost ales deputat. Dar cariera
politice! celei marl era sf'rita : timpurilor
noul, trebuiati oameni noui. La 1876 fusese
inchis de conservatori, pentru articole revolutionare, la 1877 fu scos din functiunea de
avocat al Statului, de catre guvernul liberal,
pentru c lucra fati la rasturnarea lui. Dar
acestea le amintim numal pentru c zugravesc temperamentul neastilmparat al omulul,

cid inca o data, rolul istoric

al lui Dumitru Miclescu se inchisese la 1866.

El a publicat : Fata Cojocarulut, Dragul
Mamet, Fluerul Fermecat i alte piese originale sa6 localizate, menite, pe la 1855, ca
toate scrierile de pe atuncea, sa detepte o
literatura nationala.

Miclescu (Sofronie).

www.dacoromanica.ro

Mitropolit al

MIL

131

Moldovei, nascut la 1790, incetat din viatA

la mAnAstirea Slatina la 1863.
Studiile sale i le-a flcut in tar. Cunotea limba francez, greaca i a tradus

mai multe scrierI din aceste limbi. Fost

episcop al Huilor panit la finele anului

185o, la 1851 a fost ales mitropolit al Moldovei, ocupnd aceasa 'Mala demnitate paf-1A

la r86o, cnd a fost isgonit de principele

Cuza la mAnAstirea Slatina unde a i murit.
E inmonnintat la mAnastirea Neamtu.

Mihaescu (loan). Capitan, nAscut la

12 Septembrie 1842, mort la 30 August
1877. Sergent voluntar in 186o, el cApAt
la 1863 gradul de sub-locotenent i in 1868
cel de capitan. In timpul rezbelului Independentel face parte din batalionul 2 de
vrAtori i moare pe cAmpul de lupa la

luarea reclute! Grivita, la 30 August 1877.

In 1895 C. Mille a devenit proprietarul

ziarului cotidian Adeverul.
Scrierile sale sunt : Versurt (1883). Dina
Milian (1887). Feciorul Pope! (i888). Scrisort cdtre iubita (1897).

Artist i autor draMillo (Mateifi).

matic, nAscut in Moldova la 1813, incetat
din viat in Bucuresci la 1894. PArintil sl
Il bAgar functionar la minister ca scriitor,

dind era in vrsa de 17 ani.

Dar fugi din coa16 i cu toaa impotriplecA la Paris, unde studiA

arta dramatidi. La intoarcerea sa in tar
voete sa debuteze pe scenA, dar unchiul
ssil fiind ministru, se impotrivete la aceasta, dAndu'l drept consolatiune directiunea teatrului din Iai, cu conditiune sA nu
virea

joacc.

Intr'o bun6 seaa Millo cald ns angajamentul s6i1 i joadi, dar intrarea

sa pe

Milicescu (Constantin).General, nAscut in Roman la 181o. Inta in armata

Moldovei cu gradul de cadet i ajunse in
1859 la gradul de general.
In August 1859 a fost numit Ministru
de rezbel i comandant al annatelor Principatelor-Unite. In aceasa calitate a fost

scera e inampinaa cu fluerAturi din partea

une! cabale tntocmit de familia sa.
Atunci trece in Muntenia i joac neincetat pe diferite scene i mai ales pe aceea
a Teatrului National, unde s'a ilustrat panA

insArcinat de VocIA Cuza cu o misiune diplomatidi in Rusia.

pertoriul acestui mare artist ; e suficient sA

spunem cA el a contribuit la succesul comediilor lui Alexandri in cari a jucat toate
rolurile principale. Millo a fost i scriitor
dramatic. Operile sale sunt : Niciorescu vodevil, Tuzu cerietoru vodevil, Baba Hdrca
operetii, Apele de la Vacdre,s-tr revisa, Prd-

A incetat din viat in Iai la i5 Martie1868.

Milicescu (Theresa).NAscut la 1825.

Sosia generalului Milicescu Constantin. A

donat o parte insemnaa din averea sa pentru opere de bine-facere Epitropiei spitalelor Sf. Spiridon, spitalului 135cani, spitalu-

'ni Caritatea, Bisericei Sf. Treime i altor

institutiuni din Ia1.

Mille (Constantin).Publicist, ziarist,

nAscut in Ia!

la 21 Decembrie 1861. A

fitcut studiile liceale in oraul

natal, iar
cele universitare la Bruxelles de unde s'a
intors la 1884, cu titlul de doctor in drept.
A colaborat cAt-va timp la Romdhul sub
directiunea lui C. A. Rosetti, apol in 1885
a fondat cu mai multi amici politic!, ziarul
socialist Drepturile omulut, care apArea cotidian.
Amestecat de t'in& in micarea socialisa,
pentru care fapt a i fost exclus din uni-

pe la anul i888, cnd s'a retras.

Ar fi imposibil de enum6rat aci tot re-

postiile Bucuresciulur, Spoelele Bucuresciulut,

vodevile, Paraponisitul pus in slujba, Chirita

la expovlia din Viena, etc.

In decursul anilor de cnd Millo a piirAsit Moldova, a avut sub conducerea sa
de multe ori directiunea teatralii din Bucuresci.

In consideratie cA el i-a cheltuit toaa

averea sa in folosul teatrului national, Camera legislativA din anul 1868 avnd in
vedere i meritele acestui mare artist, i-a
votat in unanimitate o recompensA nationa15.

de 600 le! lunar.

Architect, rascut la
Mincu (loan).
Focani in 1852. A urmat clasele primare
in oraul sal natal, iar liceul in Bucuresci

versitatea de la Iai, el s'a pus mai trzi

In capul acestei micari in Romnia i cu

la Mate! Basarab. A terminat coala de

poduri i osele din Bucuresci i a intrat

deosebire in Bucuresci.

apoi ca inginer in serviciul PrimAriei Ca-

www.dacoromanica.ro

132 -

MIS

MIR

pitalel. La 1873 trece in acea/ calitate la

BucurescI. Scrierile sale mal principale sunt

Primaria din Focani unde sta pana la 1877.

In acest timp se ocupa de literatura, publicand versurl in Convorbirt literare. La
1877 pleaca la Paris i infra in coala speciala de arhitectura, obtinand la sfiritul anului premiul vechilor elevl, (dou6 medalii,

Etude mdico-lgale sur la mort subite a la

suite de coups sur l'abdomen et le larynx.

una de platina, cea-l'alta de aur). In anul

urmator el infra in coala de Bele-arte unde

obtine doa prime medalii, trei secunde i

premiul societatii centrale de arhitectura

din Franta. La 1883, obtine diploma de

arhitect, intreprinde o calatorie prin Spania,

Italia, i apol se intoarce in ;ara.

Principalele sale lucrad sunt : Palatul
Justitiet din Bucurestt. Scoala central(' de fete.
Cdrciuma de la oseatta Kiselef. Casa Vernescu. Casa Monteortt. Decoratia interioard a
Catedralet din Constanta. Biserica de la Valea
Cdlugdreascd. etc, etc.

Mincu (Mihail).Artist dramatic, nascut in Craiova la 1815, incetat din viata

In BucurescI la 1887. N'a facut de cal clasele primare i a petrecut tineretele sale umbland cu trupele de teatru prin diferitele

orne ale tara, ataat in special la trupele

de sub directiunea lul M. Millo, pe care '1
ajuta in toate intreprinderile sale, gratie

caracterului s66 glumet i unui deosebit talent comic.

A jucat i s'a distilis mal ales in piesele:
Dout pricopsiti, Apele de la Vdrdre,dt,
33,333 franct, Prdpdstiile Bucuretilor, Jianu
etc.

Pe la sfaritul vietei sale, dup ce a mal

aparut in cate-va randurl pe scena teatruluI
national din Bucurescl, ne mal putand juca
din causa vrsteI, a fost numit controlor al
Teatrului, functiune pe care a ocupat'o pana la
moartea sa.

Minovia (Mina tefan). Doctor in

medicina de la Facultatea din Paris. Licentiat in farmacie, profesor de medicina
legala la Facultatea de medicina din Bucureti, medic legist i directorul Institulul medico - legal. Originar din Craiova,
nascut in Braila la 1858. A facut studiile
in Bucurescl in liceul Mateiu Basarab i
Stintu Saya. Cele medicale in Paris . unde
s'a ocupat in special numai cu medicina legala. Elev al profesorului Brouardel, Minovicl este organizatorul Institutului medicolegal i al serviciului antropometric din

De l'infleuence des Ptomaines dans la recherche toxicologique des alcaloides vgtaux.Etude

medico-lgale sur les alcaloides cadavgriques.
L'antropologie criminelle et la responsabililitg.
Remarques statistiques relatives a l'antro-

pologie du criminel. Importauta ievolutiunea

medicinef-legale. Consideratiuni medico-legale
asupra maladiilor mintale sitnulate. Otrdvirile
cu phytolace decandra.Utilitatea invttimintulut
medicinet-legale in facultdtile de drept. Identificarea antropometried, metoda Bertillon.

Catalogul de condamnatt din toatd tara pe

anal 1892 ca inceput al unut ca#er judi-

ciar. Discursul tinut cu occqiunea deschideret

morgeL Rapoartele relative la congresele de
antropologie criininald mute la Bruxelles i
Geneva in 1892 si 1896. Rqistertta spermatovkilor in organele genitale femeept lung
timp duper moarte. Profilaxia turbcfret dup
metoda lui Pastear.

Mirea (Gheorghe. D).Pictoi, nascut

in Campulung la 1852, elev laureat al coalel de bele-arte din Bucurescl, elev al lui
Lehmann la coala de bele-arte din Paris,
i al renumitului pictor Carolus Duran.

A obtinut in 1889 medalia de argint

(hors concours) la Expositiunea din Paris

i medalia de aur la expositiunea din BucurescI in 1894.

E profesor la coala de bele-arte din
Bucuresc1 inca de la i Noembrie 1892.
Principalele sale tablourl sunt : Capta tul
.Mihai V od(I.V erAndrei Batori inaintea
ful cu dor. Prometed furiind focul din cer.
Mercur recompensdnd agricultura s-i industria.

Aceste dou panourl decorative sunt in salonul de onoare al banca nationale din Bucurescl. Dantul si mu.zica. Decoratiunea
catedret din Constauta. Portrete.

InMironescu (Constantin M).

giner, nascut in Bucuresci la 22 Martie
185o. A facut studiile liceale in Bucurescl

i studii de specialitate in Paris de la 1868

pana la 1878, intorcandu-se cu titlul de
licentiat in drept, inginer de podurl i osele.
A ocupat urmatoarele functiuni :

Inginer ef de sectie la constructia Enid

ferate Marasesci-Buz66, de la 1879-1881;
Inginer la serviciul hidraulic i apoi ef al
acestuI serviciii de la 1881-1890; Inspec-

www.dacoromanica.ro

MIS

tor general, membru in consiliul technic al

ministerului LucrArilor Publice de la 1890
Ora asta-A ; Profesor la coala -national
de poduri
astO-zi.

osele de la

Missail (Gheorghe).

1882

pana

reprezentant al guvernului. La 30 Septembrie 1882, M. Milinei e numit Ministru pleni-

potentiar la Belgrad, la 1885 e transferat la

Bruxelles i este insArcinat cu directiunea
legatiunei din Paris.

La 16 Martie 1889 el este transferat la

Publicist, nOs-

cut in Moldova la 1834. Elev al gimnaziului Vasilian i al UniversitAtil din Iai, a

servit ani indelungati in magistratur ca
judecOtor, grefier i prim grefier la Casae, director la ministerul Justitiei panA la
1868 cand a dimisionat i a imbrOtiat cariera de advocat. La 1891 a mal fost cAteva luni Secretar general la Ministerul Domeniilor.
Ca ziarist, G. Missail a colaborat la Steaua
Dundref, Zimbrul, Vulturul, Aten eul Romdn,
Binele Public, Traian, Buletinul instructiunet
publice etc..
El a publicat: Evenimentele de la 1821. Trddarea Basarabief, loan Ccimpineanu, biogralie;
Despreresponsabilitatea functionartlor publict.
Romcinia. Scrisort daciane. Doamna Dora d'-

Istria. Strdinif in Principate. Teranul de la

Dundre. Studif constitutionale. Mandstirile
inchinate, Originele legislatiund romcine. E-

poca luz' V asile Lupu ji Mateid Basarab.

Cuscria cu strdinit. Studif asupra datinelor
ji moravurilor romdnescf. Celibateria i funestele et consequeute. Dunctrea ,s-i Romanii.

V echile referinte ale Rominilor cu Englqit.

Romania vechid
noud. Istoria
actualitatea. Stfuzica nationald la Romant. Apoteosa
Istoria moderna a Romanilor de

la 1828-1866.

Mitilineil (Mihail).

MO

I33

Diplornat,

cut in Bucuresci la 18 Octombrie 1836.

Dup terminarea cursurilor primare i
liceale, a intrat ca scriitor la sectia diplomaticA a Ministerului de Externe la i Ianuarie 1858.
Inaintat 'n serviciul interior al acelei administratiuni, dup ce trece prin toat filiera ca registrator, ajutor de lef de masO

ef de divizie, e numit la

1871 secretar
general al Ministerului de Externe i ocupii
acest post pari la 1879 cAnd este trimis

ca Ministru reedinte al trei la Bruxelles

i Haga in r88o Apritie.
In luna Noembrie din acela an, este
readus ca secretar general la Externe, i in
1881 este insArcinat cu lichidarea despAgubirilor ruseti din rezbelul 1878-78, ca

Constantinopole i ocup acest post panA

la inceputul anului 1896 cand demisioneaz.
El a publicat : Colecyiune de tractatele i
conveutiunele Romd niel' de la 1368 pdnd in

iiele noastre (1874). Les droits de la Roumanie bass sur les traits. La Roumanie

en 1876.

Mocsonyi (Andre).

Om politic,
12 Iunie 1812.
Face studiile in Pesta i terminnd dreptul
la 1832, ocup dite-va funtiuni administranOscut in Transilvania la
tive.

Apol ja parte la luptele politice i in

1848 e nevoit sA pArAseascl Ungaria. La
1849 se intoarce in Banat i e numit comisar districtual suprem in *lile Banatului
locuite de RomAni. La 1852, neputnd
dobAndi imbunOtAtirea soartei RomAnilor,

demisioneaa La 1856, dup ce a mai ocupat cAte-va luni o functiune administra-

tivA, se retrage la Foen. La 1866 convocandu-se in Viena un consilia de notabili,

spre a trata reconstituirea monarhiei pe
baze nou, Mocsonyi face parte din acest
Senat imperial comun, i sustine reconstituirea pe baza nationalitAtilor.
Memorandul propus de dnsul, e combAtut
i e nevoit sO'l retragA.
Atunci se reintoarce la moia sa i

numeroase subventiuni la ziare i studentilor pentru desvoltarea literaturei i arte!

romne. La 1863, fiind foamete in Banat,
d pine pentru 400 de familii din Foeni.
La sfiiritul anului 1861, el incepe sA
lucreze pentru emanciparea bisericei minarle
ortodoxe, provocand o mare agitatiune
prin ziaristica, precum i direct in popor,

impreunA cu Vicentiu Babei pnO ce isbuti la 1864 s dobAndeascA restaurarea

mitropoliel romiine ortodoxe in Transilvania, Banat i Ungaria. Pe la sfOritul vietel
sale, desgustat de luptele politice, cAzu intr'un
mare pesimismu.

Andrei Mocsonyi, a fost ales membru

al Academiei romine la 1866. A murit la
5 Mai 1880.

Monti (Jules).Profesor francez, adus

www.dacoromanica.ro

MOT

MUR

134

din Paris la 1848 de principele Gheorghe

Bibescu ca profesor de limba franceza la
sfintu Saya. Fusese inainte profesor i director la Colegiul Rollin din Paris. In anul
venirei sale, a deschis un pension pe seama
sa in Bucuresci, unde Statul avea cati-va

bursieri. A profesat pana la 1855. Alte amanunte biografice lipsesc.

Motru (vez! Radulescu Motru).

catolic din

acela ora, post pe care l'a

ocupat pana la 1850, cand a fost numit

translator de limba romana pe langa autoritatile romana.

Mureeanu este autorul imnului Deiteapki-te romiine devenit celebru de la revolutiunea din 1848.
El a publicat : Icoana cresceret rele. Poesil nationale.

Murgescu (loan). General de brigada,

Miiller (Carol. H.)

Mare comerciant,
nascut la 1827 in Klein Rossen (Prusia)

comandant al flotilei romana, nascut la 27

incetat din viata in Bucuresci la Campina

la 1864, e inaintat sub-locotenent la 1866 i

ofiter superior la 1875. Fiind comandant al
Ilotilei la 1877, cu gradul de maior, se distinga in timpul rezbelului Independentei prin
urmatorul fapt de arme : In noaptea de 13
spre 14 Maiil 1877, impreuna cu trei ofiteri din marina ruseasca Schestakof, Dubaschof i Petrof, intreprinse cu alupa ro-

(Prahova) in 7 Iunie 1895.

A facut studil de agricultura i apoi a venit
in Romania la 1845, intrand in pravalia
unchiului s6 Htsch cu care dup6 o muna
de cati-va ani, gratia silintelor depuse, se
asocia la 1853, conducand actuala pravalie
din caleaVictoriel, pasagiul roman, cunoscuta
odinioara sub denumirea de Peptenarul
pentru a acolo se vindeaii mai ales pepteni. La 1879, retragandu-se Htsh, C Milller a rmas singurul ef al casal. El era
in deosebire cunoscut i prin numeroasele
sale acte de filantropie facute tot d'auna in
taina.

La moartea sa, a lasat pravalia fiilor s!

Oscar i Hugo, cel de al treilea Carol rmaind in capul une importante librarii
care publica operile literatilor romani in
editura sa, sub titlul Biblioteca pentu top".

Mumuleanu (Paris Barbu). Poet,

nascut in Slatina la 1794, mort in Bucuresci
la 1837. A fost crescut de mic copil in
casa tul _Constantin Filipescu, unde gasindu-se mere in contact cu multi invtati,
a sfarit prin a simti o deosebita aplacare
pentru literatura i s'a instruit singur.

Martie 1846. Elev al coalei navale din Bresta

mana Reindunica o expeditiune in contra

monitoruluf turcesc Seife stationat in canalul

Macinului in fata Brailei. Cu tot focul cuirasatului turcesc, reui a se apropia de

izbi in coasta Cu o tordnsul i isbuti

pila care'l sparse i afunda cu totul.
Inaintat colonel la 1881, a ajuns general
de brigada la 1893 i este comandantul
flotilei

Murgu (Eftimie).Jurisconsult, profesor

de filosofie, adus din Transilvania in 1834
i insarcinat cu facerea cursului de filosofie
la coala Vasiliana i apoi la academia Mihaileana din Ia1. Alta notita biografice lipsesc.

Musicescu (Gavril).

Nascut in ora-

ul Ismail (Basarabia) la 1847 Martie 20.

5coala primara a facueo in Ismail, apoi

seminarul din Hui; terminand seminarul

El a publicat un volum, Versta( (1817)

s'a inscris la conservatorul din Iai ; la 1866

coprinzand primele sale incercari, Phingerea

Patria ji Caracterele (1825). Ultime Poesif (1837).

in urna concursului depus, a fost numit

Murelianu (Andrel).Poet ardelean,

nascut la 1816 In oraul Bistrita (Transilvania) mort la 1863.

Invitta limba romaneasca la un militar
marginean din Valea Rocnei i apoi dup6
ce facu clasele primara in Comuna sa, urma
la 1314.6 filosofia i teologia.

La r838, fu numit la coala romana din

Braov i la 1839 profesor la gimnaziul

profesor de muzica la seminarul din Istnail.

La 1870 a mers sa'i complecteze studiile
muzicale la Capela Imperiala i la conservatorul din Petersburg.
La 1872 reintorcandu-se in tara, in urma
concursului depus la Bucuresci, a obtinut
catedra de armonie de la conservatorul din

pe care o ocupa i azi.

La 1876 i s'a incredintat i conducerea
corului Mitropolitan din Ia1.
A scris mai multe coruri pentru biserick
coala i serbari nationale, un curs de teo-

www.dacoromanica.ro

MYL

NAC

rie cu aplicatiune practica, o colectie de

cantece populare pentru cor. A transpus de pe psaltichie, pe notatiunea li-

nisterului de Finance unde a servit aproape

tatea juridica din Ia1, i la 1893 a obtinut

titlul de licentiat in drept.
A dat concerte corale in tara i peste

trei-zeci de ani, ajungand la gradul de inspector financiar.

A publicat : In Iajl roman (1871). Un
vis de biurocrat, nuvela. Zoe, nuvela (1871).
Calendarul Telegrafului (1875). Socrul unid
ginere, comedie. Fata lut chir Troancd,
comedie (1874). Rfipirea Bucovinei, drama

botare.

In colaborare cu V. A. Urechia, Tincu i

niara cantarile bisericeti.

La 1890 s'a inscris ca student la facul-

Scortescu.

Un ginere de elitd, comedie in

colaborare cu P. Graditeanu.
A publicat i cate-va lucrad financiare.

Myller (Teodor. A). Publicist, nascut

in Botoani la 1848. A facut studiile in
Iali la 1866 a intrat in administratia Mi-

N
Nacu (Constantin).Avocat, profesor

de drept, nascut in Bucuresci la 29 Iunie

1844. Elev al liceului S. Saya, a facut apoi
dreptul la Paris, unde a obtinut diploma de
doctor in drept.

Reintors in tara la 1870, a fost numit

supleant la Tribunalul Ilfov, apoi judecator,
prezident, prim prezident i membru la

Curtea de Apel.
La 1875 a demisionat din magistratura
i la 1876 a fost numit procuror general,

post pe care l'a ocupat pina in r876 Octombrie. Ales deputat la 188 1, C. Nacu

bia, Drepturile mula, Muncitorul, Mun-

Contimporanul, Literaturd ji jtiinjd,

Revi3ta socialci, Critica sociald, Lumea noud,
ca,

Die neue zeit i Vorviirts. A fost ales deputat social-democrat in 1889 de colegiul
al 111-lea

de 14. De la 1894 Iunie,

s'a

stramutat in Bucuresci, chemat de consiliul

general al grupului socialist pentru a conduce Munca i apoi Lumea noud. A publicat : Gramatica limber romdne. Istoria timba'

ji literaturel romdne. Botanica ji geologia.

Zoologica cu Gh. Nadejde. Dictionarul
tino-romd n.

face parte din Ministerul I. Bratianu, ca

Ministru al Justitiei la 1885 i apoi al Financelor de la 1886 pana la 1888.

Profesor de drept civil la Universitatea
din Bucuresci de la 1876, colaborator juridic al ziarului Dreptul, C. Nacu a scris :
Principit elementare de drept civil.

La 1895, 1896 i 1897 a fost ales vicepreedinte al Camera.

Nadejde (roan).

Publicist, nascut in
Tecuci' la 20 Decembrie 1854. A fAcut
coala primara la Zamostea i Botoani, liceul in Botoani, bacalaureatul
dat in

Iai. La 1874 a luat prin concurs catedra

de limba franceza la gimnaziul Alexandru
cel Bun din
; peste putin timp a concurat pentru limba romana i latina la cur-

sul inferior liceul national din IaI. La 1881

a fost destituit din profesorat din cauza teoriilor sale socialiste in urma judecatei unuI
juriti universitar din Iai. A scris in Basara-

Nadejde (Sofia).MiscutI in Botoani

In 1858 Septembrie r4. A fcut coala primara i cursurile unui pensionat secundar din
Botoani. A scris in Femeea romdnd a d-nel

Flechtenmacher pe la 1878, in Basarabia,

Contimporanul, Literaturd ji itiiutd a lui
Gherea, Ga.zeta sdteanulut, Muncitorul,Munca,
Social-democrat i Lumea noud. Cea mal mare

parte din articolele sale ai1 fost privitoare

la chestia femeeasca ; a mai scris articole
sociale de popularizare tiintifica, de folklore
i

bucati literare. A scos dou volume

Nuvele i Fie-care la rindul sfi,

precum

i o comedie O iubire la Lard.

Naniescu (vez! Iosif).

Nastase (loan Grigore).Opitan, nascut la 6 Ianuarie 1842, mort la 7 Noembrie 1877.

Intrat in armat ca soldat la 1857, a fost

www.dacoromanica.ro

NAT/

inaltat la gradul de sub-locotenent in 1864.

Capitan in Regim. r5 dorobantl, el ja parte
la asaltul in contra redutel Grivita in timpul rezbeluluI Independentel, i cade mort,

lovit de un glont, in ziva de 7 Noembrie

1877.

Naum (Anton).

Roman la 1835, unde

NG

136

Publicist, nascut la
i-a fAcut

studiile

elementare. Liceul l'a terminat in Iai i

apol a trecut cursurile facultatel de litere

din Paris. Reintors in tara a intrat in profcsorat i a fost institutor, revizor colar,
provizor al liceulul central din In'.
E membru al Academief de la 1894. A
publicat : Traducen (1875). Aegri somnia
(1876). Versurf (1890). Cuvnt de prhnire
la Academie (1894).

A. Naum este profesor de limba francoala normal superioara din

ceza la
Ia1.

Negoescu (Christu).Profesor, publicist, nascut in Bucuresci la 26 August 1858.

A fAcut studiile sale in tarA i le-a terminat in Belgia, la Universitatea din Bruxelles.

Intrat in profesorat la 1879, a fost rnd

pe rnd, profesor, ef al diviziunel coalelor din Ministerul Cultelor la 1888, inspector colar la 1892, director al invtamintuluI primar i normal de la 1892 pana la
1895, cAnd a demisionat.
A tiparit poesii i diferite scrier/ prin
Jurnalul (Craiova), Rsboiul i Renascerea,
apoi a publicat Retorica (1883). A colaborat
la diferite reviste literare i la ziarul politic
Alarma.

La 1879 a fondat Societatea studentilor

universitarl Unirea i la 1884 Societatea
economica Viitorul din Plowl. De la 1888

pana la 1891 a reprezentat in Camera colegiul al 2-lea de Prahova.

Negri (Constantin).

A facut studiile sale in tara i in Francia

i s'a deosebit prin patriotismul sti, participand la operile cele mg marl carl s'ati
savrit in Romania, intre altele: La secularizarea manastirelor inchinate.
Inainte de a se face Unirea Principatelor,
el lucra la moia sa pentru infratirea Muntenilor i Moldovenilor i la Paris in anul
1848 la 27 Decembrie, rostea in fata emigratilor romnl, un discurs plin de inima
i foc sacru pentru Unire.
C. Negri a scris : Noptile venetiene. Strigoiul. Cdlugdrita i a tradus pe Mazepa de
Byron.

Cand a crezut opera sa de capetenie sAvrita, marele patriot s'a retras la moia
sa, traind inconjurat de iubirea i respectul
tuturor i imbarbAtAnd pe ceI tineri prin
povetele sale.
El a fost toat viata sa in cele mat strinse
relatiuni cu toti barbatil notri de stat, cal-1
in momentele cele mai grele, alergati dup
sfaturile sale intelepte.
Ca lucrad politice C. Negri a lasat : Mmoire avec pices justificatives prsent a la
commission internationale pour les couvents
dclis ( r 865). Supplment au mmoire (1865).

Negruzzi (Constantin).Poet i scrii-

tor, nascut la 1809 in Moldova, mort la

1868 August 25. Educatiunea sa se flicu
in casa sub privegherea parinteasca pana
la 1821 cand revolutiunea sili toata familia
sa fuga in Basarabia. Peste curand, mergnd
In Rusia, facu cunotinta poetului Puskin
i se detepta ast-fel mal mult intr'tnsul
gustul sti pentru literatura moderna.

Scrisorile acestui autor, nu ail poate pereche in literatura noastra. Amintirile din
ulule sati Tdcatele tineretelor, Fragmentele
istorice Cu Alexandru LApuneanu, Negru pe

alb, Aprodul Turice, sunt adev6rate margaritare.

Caimacam al

Munteniel de la 1821 pana la 1822. Acuzat de TurcI ca sumaria spiritul revolutionar in clasele de jos contra boerilor,i di
ar fi in corespondenta cu fratele s6 Teodor
contra sigurantei StatuluI Otoman, a fost
arestat de Turcl, trimis la Constantinopole
i acolo i s'a tileat capul in ziva de 9 Noembrie 1822.

Negri (Constantin).Mrbat de Stat,

nascut la 1812 in Moldova, mort la 1876.

C. Negruzzi a tradus unele din baladele

lui Victor Hugo, cate-va din poesiile irlandezuluI Thomas Moore i a scris pentru
teatru aCuza de la Burdujenf, Cdrlanif, actul al 3-lea din Molire : Les femmes savantes.

SA nu uitam traducerile sale din Cantemir, Satire, Epigrame, Fabule.

C. Negruzzi a ocupat diverse functiuni

in stat, pana la malta demnitate de Ministru al Financelor. Fost deputat sub domnia
luI Sturdza-Voda, a fost in dou rnduri

www.dacoromanica.ro

NEO

NEG

137

exilat la moia sa Trifeti, din causa ideilor sale liberale i pentru d lacea opozitic
cruvernulul.

Negruzzi (Iacob).Profesor, publicist,

membru al Academiel, fiul luI Const. Negruzzi, nascut la 31 Decembrie 1842 in
Iai. A facut studiile sale in casa parinteasca i in pensionatul Fieweyer din IaI;
le-a terminat in Berlin. Intors in tara, a
fost numit in 1864 profesor de drept comercial la Universitatea din IaI, iar la 1885

a fost permutat cu acela titlu la Universitatea din Bucurescl. In 1897 a fost trecut
la pensie.
La 1867 Iacob Negruzzi intemeia-revista
Convorbirt iterare, dup6 indemnul societatel Junimea, pe care a condus'o pana la
1895.

Scrierile principale ale acestui autor sunt:

Copule de pe naturd, Mihal Vereann, Plim-

bdrt prin munir, Pe malul nuiret, Bistrita,

Miron ci Florica.

Pentru teatru, I. Negruzzi a scris : Nu

te juca cu dracul, Impdcarea, O povesle,
viclenie, O alegere la Senat, BeiAmor
adea Epaminoda.

In colaborare cu I. Caragiale, a compus

opereta Hatmanul Baltag, i in colaborare
cu D. R. Rosctti, revistele Na.ot i Zeflemele.

A mai tradus urmatoarele tragedil : Hoy,

Conjuratia lut I-Yesco, Cabald c amor, 'Don
Carlos, Fecioara de la Orlans, siCaria
Sitiar!.

I. Negruzzi a fost in nenumrate rndurl

deputat al colegiului la de Ia1.

Negruzzi (Leon. C.)Publicist, nascut

in Ia1 la 1840, incetat din viata in noap-

tea de 15 spre 16 Tulle 1890 la Trifet1

(Ia0. Invtatura de carte a inceput sa

primeasca in Academia Mihaileanii din Ia1

sub directiunca lul Malgouvern, iar la 1852

a fost trimis impreuna cu fratele s65 Iacob

la Berlin, unde i-a terminat studiile liceale.
La Universitatc voia s invete medicina,
dar disectiunile anatomice fiindu'l prca antipatice, a trecut la filosotie i la drept, ascultand prelegeri in Berlin i Viena, t'ara a
dobndi vre-un titlu academic. Intorandu-

se in tara la 1864, a fost numit judecator

la Tribunalul din Ia1 i a inaintat succcsiv

pana la Curtea de apel ca membru i ca
procuror general. Sub mnisterul Lascar

Catargiu (1871-1876), a fost prefect

al

districtuluI Ia/; a mal primit prefectura pe

timpul Ministerulul de Interne al lui Kogalniceanu in cabinetul I. Bratianu; apol a
fost ales primar al InuluI i senator. De

la Martie 1888 a functionat iar4I ca prefect i in fine a fost numit epitrop al ae-

zamintelor S. Spiridon.
Activitatea lul Leon Negruzzi s'a indreptat i spre literatura. Indemnat de micarea
produsa in Ia1 prin societatea Junimea i
prin revista el Convorbiri iterare, infiintata
de la Martie 1867, sub redactia fratelul

s6ii, Leon a scris mai multe nuvele filtre

carl :
etc.

vlala soartet. &relea. Rtr;zbunarea,

NegulicI (loan).
Pictor, nascut in
Campulung la 1812, incetat din viatit la
Constantinopole in Aprilie 185o. Inca din
frageda copilarie a simtit o mare aplecarc
pentru desen i pictura, petreandu'I timpul la coalii, zugravind pe zidurl cal, arbori, case, etc.
Dup6 cate-va studil intrerupte pe la coai Ta/, a
intrat ca functionar la Ministerul Justitiei
lele din BucurescI, Campulung

In IaI la 1830, apol s'a dus la Paris i a

urmat cursurile profesorulul Coignet. Adi
dobandcte ca premiu o medalie pentru

opera sa Intoarcerea de la ciinzp.

La 1837 se intoarce la_ Campulung, vine
In I3ucuresci, unde locuete cliiar in casele
lui Barbu Catargiu cu care traise in intimitate, i la 1839 calatorete prin Athena,
Constantinopole. Mal tarzi in 1842, dup

ce a stat un an in atelierul pictorululDroling din Paris, se reintoarce in tara.

De aci inainte, Negulicl parasete pictura

(1845) sprc a face literatura i politica; se

asociaza cu Eliade la publicarea Curierulut
de ambe sexe, traduce diferite opere i participa la micarea revolutionara din 1848.
Guvernul provizoriu 'I i numete prefect
la Ploeti, dar potolindu-se r6scoala, e silit
s se refugieze la Braov, de unde apoI
trece in Turcia, dup6 ce a fost intcrnat cat
va timp la Brussa.
Principalele productiunl ale acestul artist
sunt: Portretele lui Dim. Brdtiann (1835),
C. A. Roseiti in uniforma (1837), C. Bolliar
(1837) etc, apoi numeroase desenurl infatiand privirl, monumertte, costume din
tara.
gb

www.dacoromanica.ro

- 138 -

NEN

Nenciulescu (Alexandru).

Vornic

de politie in 1822, Caimacam de Craiova

la 1823. Mare vistiernit pana la 1835.

Nenitescu (loan). Publicist, profesor,

nascut in Gala ti in anul 1854 la Aprilie in
Cursurile primare si o parte din cele
liccale 'si le face in Galati. Publica de
timpuri6 poesii lince in ziarul Gardistul civic. II termina cursurile liceale
si
publica' pocsii lince in Convorbirt Literare.

Tot in Iasi i face volontariatul pe un

an la 1876 si okine, 111 urma unui examen,

gradul de sub-locotenent in 1877. Pleaca

la Oituz ca comandant de punct, cere

scoalele romane din Macedonia si pe poporul Macedo-Roman. In toamna anului

1892 este numit inspector scolar al circumscriptiei Bucuresci, post din care se retrage la finele anului 1895.
La 1894 publica : Ta/di nostru, in cfileva istorioare pe intelesul tuturor, lucrare ce

In anul urrnator se trage in a doua editie.

In 1895 publica: De la Rowdnit din T urcia Europeand.

Cat timp a stat in Berlin, a mal scris ptot

In limha germana : Die Enhuickelung des
Seelenbegriffs.
In 1898 este

iar in 1887 trece la Lipsca examenul de

numit prefect

la Cons-

tanta.

sil participe la r6zboiul pentru Independenta

ca voluntar. In Iulic 1877 i se acorda cemea ; pleacdi grabnic in Bulgaria si infra

in randurile Regimentului al i3-lea de dorobanti. Ja parte la lupta din 27 August si

cade ranit in lupta de la Grivita, in noaptca de 30 spre 3 1 August 1877.
Dup6 ce se vindeca de rana castigata,
picac in str6inatate, spre a'si continua studiile si se inscrie la facultatea de filosofie
din Berlin in 1878.
In 188o publica la Berlin : Flort de pinurvard, poesil (1874-1880), iar a dona
editie a acestel lucrari se imprima in Bu-.
curesci in 1889. La 1882 publica :
de la Rdsboeni, poema in 9 canturi, iar editia a doua a acestei poeme se imprima
ca i antaia in Bucuresci la 1889. Tot in
accst an, revcnind in tara, intemeeaza Tara
Noud, revista stiintifica, cconomica i literara, pe care o dirigeaza 4 ani, alcatuind
4 mari volume.
In luna Septembrie 1884 este numit de
catre ministrul Gh. Chitu, in postul de revizor scolar al Capitalei. Pleacil din nai in
str6inatate In baza unui concedii in 1886,

NEO

Neofit (vezi Scriban).

Neuschotz (Iacob). Bancher, nascut

Herta (Dorohoi0 la 1809, incetat din

viata la 1889.
La ve'rsta de io ani a intrat ca bacat de
pravalic la un negustor de manufactura din
lasi si peste alti zece ani, dcveni el singur
negustor. Perdu insa capitalul sh'i i intra
comptabil la un mare comerciant, unde isbuti prin economie sa formcze un capital
de o mie galbeni.
Atunci deschide o casa de schimb si devine sub Voda. Mihai Sturdza, un bancher
mai insemnat, in capul une averi cu vaza.
La 1863 zidcste un templu izraelit in IasT
fondeazii mai te'rzi tot aGolo o casa de
orfani, care posea asta-zi o avere de peste
in

200,000 lel,

provenita

din donatiunele

sale.

Prin testamentul si'l a liisat 20,000 lei

Academiei romane si a destinat un fond

special spre a se trimite bursieri in str'.inatate, fati deosebire de confesiune.

Nicolae (loan).
Maior, nascut la 2
Decembrie 1827, incetat din viata la 7 Noembrie 1877.
Intrat in armatil ca soldat la 1850, a fost
inaltat la gradul de sub-locotenent la 1858

doctor in filosofie si pedagogie. Lucrarea

inscris pentru obtinerea doctoratului este
'Die affectenlehre Spino.za's, Leipzig, 1887.
Druck von Bar & Hermann.
La 12 Septembrie 1887 este numit profesor de istoria generala si pedagogie, la
scoala normala de institutori. Curan insa
demisioneazii si este ales deputat de catre
colegiul II de Covurlui.
In 1891 publica: Put de La, poesil eroice

i la gradul de maior la 1868. Cand a isbucnit rezbelul Independentei (1877-78),

el comanda batalionul 2 din Reg. No. 15
de dorobanti, care s'a distins la asaltul de
la Grivita. Lovit de un glont, a cazut
mort in santurile redutei, la 7 Noembrie

si nationale si tot in acel an se trage si a

1877.

doua editie.

In 1892 pleaca in Turcia spre a cerceta

Nicola (Dobre).Industria, iutreprin-

www.dacoromanica.ro

- '39 -

NIC

zator de lucriiri, nitscut la 1821, incetat

din viata in Bucuresci la 6 Iulie 1894. Fi'
de plugar, fara niel o instructiune speciala,
dotat de natura inteun chip cat se poate
de bine, a inceput din tinerete sit se ocupe
cu lucrad de arhitectura, inzestrand Capitala cu o suma de edificii importante. futre
altcle, trebuesc enumerate : Biserica Doman a
Bdlaja, Spitalul Brdncoveneasa, Spitalul Filantropia, SICinisterul Domeniilor, Casa de

astazi daamata, spre a se conCastrui alta mal mare, Moneldria

:zarina jandarmilor, Otelul Bulevard, Otelul
Ateneul Romdn, lucrad carl
cfectuat toate de dnsul.
Dobre Nicolail a fost in mal multe r'ndurl membru in Consiliul comunal al CapitaleI i deputat, ales de colegiul al 2-lea
din Bucuresci.

Poet, nascut
Niculeanu (Nicolae).
In Craiova la 1833, incetat din viani la
Bucuresci in spitalul Pantelimon la 1871.
A facut studiile sale in scoalele din Craiova
si

s'a ocupat scurt timp de literatura

in

NIF

gentilom, Isidor (Mostenitoril), Poirier (Gi-

=ele lul Poirier) etc.

Niculescu s'a distins cu deosebirc in ro lurile din repertoriul lui Molire.

Nifon.
Archiepiscop i Mitropolit al
Ungro-Vlachiei, nascut la anul 1797 in I3ucurescl, incctat din viata la 5 Mal 1875.
A intrat la manastire la 1809 undc a
stat pana la 1827 cand a fost oranduit
econom al Episcopiei de Ramnic. La 1836
s'a inaltat la rangul de archimandrit, apol
la 1839 a trecut egumen la maniistirea Co-

La 1841, a fost numit vicar al Mitropoliel, la 1842 archiereb, la 1848, a-zia.

muitor al Episcopiel de R-Valcea, la 1849,

carmuitor al Mitropoliel din Bucurescl ear

la r85o Septembrie 14 a fost ales Mitropolit al Ungro-Vlachiel. La 1865 in fine s'a

numit Primat al RomanieI.
A publicat : Principiile fundamentale ale
religier (1856). Testamental pelara, fondarea
seminal-alta r.i\Lifon (1857).
Mitropolitul Nifon a lasat avcrea sa

pentru a se face in Bucurcsci un seminar

Paris.
Intors in tara, dup ce colabora la zia-

care poarta numcle s66, i pentru alte opere

de binefaceri.

rul Ronuinal, fuse cate-va lunl director al

liceului din Iasl, apoI secretar la arhiva
Statului din Bucurescl si la urma sef de
sectie la Ministerul Cultelor Orla in 1869,
cand lovit de o cruda bolita, fu intcrnat la

Teolog, nasNitzulescu (Nicolae).

cut in comuna Burdusenl (Ialomita) la 19
Septembrie 1837. Este doctor in filosofic
licentiat in teologie, profesor de limba

Pantclimon.

ebraica, de exgesa si de archcologia biblica,

numit la facultatea de teologie din Bucu-

redactat ziacul umoristic Salirul (1866).

rescI la 15 Octombrie 1892. A fost decan

El a lasat un volum Toesit (1865) si a

Niculescu (loan).

Actor comic, societar la Teatrul national, nascut in anul

1863 August 20, fiul unul functionar dc la
Ministerul Einancelor. A urmat dit-va timp
cursurile scoaleI de comerciil, de unde a
fugit, atras de pasiunea teatrului si a intrat
In Conservatorul din Bucuresci, obtinnd
premiul ftntii'i la cursul de declamatiune.
Niculescu a debutat in comedia lui Caragiale Scrisoarea perdutd si prin jbcul s66
fircsc, prin veselia sa comunicativa dar astAmparata, a isbutit sa capete un loc printre fruntasii Teatrulul national.
Principalele sale creatiuni sunt : Fniat
Frunwertna (Manevrele de Toamna). Sgaizarelle (Don Juan de Molire). Mate! Dadilov (Femcele noastre). Argan (Bolnavul
inchipuit) ; apol George Dan din, Burgbe.zul

al acestel facultan.
Scrieri :

Compendia

de istoria

bisericel

(1875). Contra pseudo-ortodoxiet (1876).

Elemente de gramaticd ebraicd (1877). Noul
al.e.zdtnint (1897).

Nottara (Constantin).Artist drama-

tic, nascut in Bucuresci la 1859 Iunic 5.

Clasele primare le-a facut in pension la
Codreanu i la Trajan, apoi a urmat la liceul Sf. Saya si Mihai Bravul, pana in
clasa V-a.

La 1877 a intrat in Conservatori si a

fost imediat angajat ca elev in Teatrul nacu prilejul infiintarei actualel societan dramatice. Cel d'intaii.'t rol ce a jucat a
fost Dom SancheT. , batranul prcot din Don

Juan de Marana. I s'a dat in fic-ce an, pe

dind era in Conservatori6, premiul I. In
teatru a creat pana la 1883 roluri ca Don

www.dacoromanica.ro

NOT

NOU

140

A localizat i a tradus pentru scena /romana piesc ca Amicit fati!, Sd ne despdrtim, Bechierit de Sardou, Lucrezia Torgia
de Victor Hugo, Egoism 1i fdtdrnicie de
Octave Feuillet, Sullivan de Melesvilles,
Avocatul iscusit de Jules Sandeau, Desro-

Salust, 'Don Jos, Gaspard Gratia ni, DespotVodd, Petre din Orfelinele, etc., cand a
fost trimis de directia teatrclor pe tim-

pul verei, la Paris, unde a urmarit cu multa

ravna, reprezentatiile de la Comidie, Odon
i alte teatre insetunate.
La intoarcere a creat imediat pr tefait
din Nerujinatit (Les ffronts), apoi pe Rada
din Fala de la Co.zia, Dumont din Sirplicinl, Horatin din Sntd na Blanduziet, Tygmalion, Frani.z Movr din Hotit, Ludovic XI
din Gringoire, Othello, August din Ovidiu,
Shylocb, Richard III, clidip rege, Ion din

bine sulleteascd de Brieux, Derni-E1Conde de

Al. Dumas fils, Jean Bando, de Vacquerie,

Fiort de iubire, etc, etc.
E director de scena la Teatru national
i profesor de dictiuni la Conservatori.

Nuovina (Zina). Pseudonim artistic

Ndpastea, Rabagas,.til.Carchkul din Griselidis,

al Doanmel Margareta Iamandi, primadona,

Don Juan, Tartuffe, Rsvan, Macbeth,

van, LesurquegiDubosc din Curierul, Wurm

Ascua in Ia0 la 1865. A fost crescuta la

Sacr-cceur din Lemberg i apoi s'a reintors

din Intriga i amor, Marcbiol Poza din

Don Carlos, Tqett din Pbedra, Petra cel
mare din Tarina, Oswald din Strigoil

in

Iai. La 1884 a plecat

la

Paris unde

terminand studiile muzicale cu Maurcl, a

imbriitipt cariera artistica. A debutat

Rosmersholm de Ibsen, Thoma Leber din Vinovatul, Derblay din Mdndrie i amor, M'unbreanu din Lkzi, Radu din Ldcrdmioare, Ponencia de Racine, Tipdlescit din O scrisoare
pierdutd, Ldpupreann de Ro,voa, Robeann din
Trimul bal, Olivier- de Jalin din Derni516mde,14sor din 'Patria, Lorenw din Sfint
ort nebun, Lascri din Silvina , Matho din

scena teatruluf La nConnaie din Bruxelles

cu opera lui Massenet Esclarmonde. Acolo
a jucat patru ani creand rolurile principale
de primadona in Lohengrin, Ccivaleria Rusticand, Armide, L'amigue da moulin.

A trecut apol la Opera-comica din Paris

a mai cantat la Nice, Monte-Cado, Petersburg, Cowent-Garten.
A cantat in 1889 pe scena teatrulul national din Bucnresci, in Carmen, Fans!,

Arnilcar Barca, Contele Trast din Onoarea,

Cado din Necinstitil, Tra jan din Tra jan si
Andrada, Tholosan din Amicit fdl!, .51Cortirtar di ti LIcara Sitiad, 'Don Alphonse din
Lricre.t;cia Borgia, Hamlet i multe altele.

Cavaleria Rusticand.

o
Obedenaru(Alexandru). Nascut in
Bucuresci la 13 Iulie 1865. A colaborat la
Convorbirtliterare, Revista Xorr, Literaiorul.
A publicat : Spleen (1891), Ronde! e (1892),
poesil. A scris satire politice in cate-va

ziare cotidane de la 1884 pana la 1888.

Obedenaru (Georkiade, Mihail.)

Medic, publicist, diplomat, nascut in Bucu-

rescl la 5 Noembrie 1839, mort la Atena

(Grecia) la 1885 Iulic in 9.
A facut studiile sale in tara pana la vr-

de 20 de anl and pleca la Paris i

urma. acolo cursurile coalei de medicina,
ajungand intern al spitalelor din capitala
Franciei pe baza unui concurs stralucit.
sta

In August 1866, Obedenaru se intoarse

In tara i incepu s practice medicina in
Bucuresci, sacrificand literaturei ceasurilc
sale perdute.
El fuse pana la Noembrie 1874, medic
primar al spitalului de copii, profesor la
facultatea de medicina ; apol se retrase la
Montpellier in sudul Franciel, i imbratia
cariera

diplomatici la 1877 Aprilie 17,

mergand la Roma ca insarcinat de afaceri

al agentieI noastre diplomatice.
Prim secretar A legatiune tot la Roma,
el trece in aceia1 calitate la Constantinopole in 1879, se intoarce la Roma in 188o
i in sfarit este numit Ministru plenipotentiar la Atena in 1885.

www.dacoromanica.ro

OBR

- 141

D-rul Obedenaru a fost membru al Academia' romane, careia a lasat prin testament toata averea sa i numeroase ma-

OBR
ss-i lesiunele istologice cit aplicarea teoriet nett-

ronelor in paralisia generald (1895) etc.

Obregia (Anastasie).A terminat li-

nuscrise.

El a scris pentru teatru Amoral doctor

localizarea comediel ha' Molire, i a publicat numeroase brouri sciintifice, medicale,
economice, literare, precum:
tratat despre
frigurt.Cercetdrtasupra intoxicaliunet palustre.
LaRoumanie econontique.Les Celtes de l'Europe
orientale, i a colaborat la diferite reviste

tiintifice franceze.

El a lasat o bogata colectiune de manuscrise, o colectiune de 200 arii romaneti

i documente relative la istoria trecutului
t6rel noastre.

Obregia (Alexandru). Nascut in Focpill la 1827.

A urmat cursurile liceului i Academia
Mihaileanil din Iai. A fost mai mult timp
la Divanul Moldova', mai in urma ca subdirector, pana la mutarea acestuia in Bu-

curescI, cand retinut de interese de familie,

a ramas ca avocat in Ia1
A scris un studii.'t economic Ocnele sad
sarnitele Moldovei (1852).
A colaborat la insemnata carte a principelui N. Sutzu, No/ices statistiques sur la
Moldavie i a lucrat mai tot timpul cu G.
Asaky, scriind diverse articole, uncle semnate, in mal multe din revistele scoase de
marele luptator .i in mai toate alma nachurile sale, earl forma5 atunci cea mai cunoscuta parte a bibliotecel literare nationale.

A fost avansat le gradul de Paharnic de

Gr. Ghika in 1856, i a murit in Iai la

1896.

Obregia (Alexandru). Doctor, pro-

fesor la Facultatea de medicina din Bucuresci, medic primar director al ospiciului

Marcuta. A absolvit liceul national i ba-

calaureatul din Ia1, apoi Facultatile de medicina din Bucuresci, Berlin i Paris.
Scrieri : Centrif cerebro-corticalt, motor! ssi
visual! (1888). Ueber Augenbeutegungen auf

Sehsphdrenekung in colaborare cu prof. H.

Munk (I890). Nervenendigungen in den

glatten in uskelfewern des hundedarmes. Mai

multe metode tehnice in revistele streine ;

Toxicitatea urinard in psichose (1893). Fenomenul cubital, Reaqiunea de degeneresceutd

ceul national

bacalaureatul in Iai. A

studiat i a luat diploma de chimist technologic in Politechnicul din Zarich, unde

pentru studiile sale distinse, i s'a oferit
postul de asistent, ce a ocupat mal multi
ani. A luat apoi diplome de doctor in chimie al universitatei din. Zarich. De la 1892
ocupa prin concurs postul de profesor de
chimie organica la Universitatea din Iai i
este director al laboratoriului anex, pe care
l'a organizat cu totul, in nionumentalul edificiia noii al Universitatel.
Scrieri : Ueber die Wirkung des Cyankahums attf die S1Conohalogenkelone, Zarich
(189r).

Odobescu (Alexandru). Archeolog,

profesor, publicist, nascut in Bucuresci la
1834, incetat din viata in Bucuresci la
Noembrie 1895. A terminat in Paris studiile sale pe cad" le incepuse in ar, i
indata s'a facut cunoscut prin publicatiunele
sale literare: MichneaVodd, Doanzna Chiajna,
Despre satyra latind, nuvele istorice publicate

1858-1859 in Romdnia literard a lui

V. Alexandri. La I86o incepu sa faca numeroase escursiuni archeologice prin tara
la

apoi de la 1861 pana la 1863 redacta jurnalul

Revista ronuind in care publica studii asupra
poetului Vacarescu, Psaltirea lui Coresi,
precum i articole de archeologie (Bis-

trita, Snagovul etc.)

Director al arhivel Statului, al Ministerului Cultelor i Instructiunei Publice, Al.
Odobescu e chemat la 26 Mai 1863 in capul departamentului Cultelor i conduce acest minister pana la 12 Octombrie acela
cand se ocupa cu cestiunea manastirelor
inchinate publicand memoriul s in limba
franceza : Etztdes sur les droits et obligations

des monasteres Roumains dedies aux SaintsLieux.

Trimis la Paris spre a organiza sectiunea

romana la expozitiunea universala din 1867,
publica la intoarcere 2\Lotice sur la Roumanie,
apoi colaboreaza la revista Columna lut
Traian.

La 1868 Al. Odobescu este ales membru

al Academiei romane i combate latinismul

exagerat in limba romana. La 1873 a fost

numit director general al teatrului din Bu-

www.dacoromanica.ro

ODO

OLA

142

curesci pana la 1876 cand a demisionat i

D-1 C. CEconomu a colaborat la Revista

s'a fixat pcntru mal mult timp in Paris.

Contimporand i mai ttil-zi a dirijat ziarul

La 1873 a mal publicat volumul umoristic

politic Alegdtorul liber.

Scrierile sale : Istoria dreptulut romin,
Tenalikitile in condica lut Mate! Basarab
Vasile LU pu. Legislatiunea hit Lycurg. Vechile antiminte judecdtoresct. Apele de domen

Psevdoltynigheticos.

In 1878 a fost numit profesor la facultatea de litere din Bucurescl, cursul de arheologie i antichitati, apoi a fost director
al coalel normale superioare din Bucurescl
i maestru de conferinte la aceaI coala.

Un amor nenorocit a impins pe Al. O-

dobescu si se sinucida prin otravire la

Noembrie 1895.

Odobescu (loan). -- General, nascut

la 1793 in Craiova, incetat din viga la

1857 in Bucuresci.

A inceput prin a aduna cetc de panduri

cu carl a mers in Rusia spre a participa la
r6zboaele ce a avut aceasta tara in 1812.
Apoi s'a angajat In armata regulata ruseasca, facand campaniile din 1828-1829.
Cand ai venit Ruii in tara, loan Odobescu
avea gradul de colonel i a intrat in armata romana la formarea eI, fiind numit
adjutant a lui Voda Alexandru Ghika de la
r834 pana la 1842.
Cand a isbucnit micarea revolutionara
de la 1848, dup6 constituirea guvemului
provizorA Colonelul Odobescu intrand in
sala de deliberare a membrilor guvernului
in ziva de 19 Iunie, aresteaza pe Eliade
Dar eI sunt scapall
Radulcscu i pe
din mainele armatel i fug la Targovite.
La 1848, Odobessu a fost cate-va luni
Ministru al Cultelor dup6 potolirea micarel revolutionare.

CEconomu (Ciru).
Jurisconsult, publicist, nascut la 1848 in comuna Lungu-

leti (Dambovita). A urmat pana la 1864

cursurile pensionatului Schewitz din Bucu-

resd i apoi a plecat la Paris,_ unde a urmat pana. la 1872 cursurile facultatei de
drept.

La 1873 29 Ianuarie, a fost numit procuror pe langa Trib. Ilfov, post pe care l'a
ocupat pana la 1875.
La 1876 este numit procuror la Curtea
de apel din Bucuresci, la 1878 consilier la
Curtea de apel, la 1879 secretar general
la Ministerul Justitiei, la 1882-1884 procuror general pe langa Curtea de apel i
de la 1884 procuror de sectie la Curtea
de casatie, post pe care'l ocupa i in
prezent,

public, toate discursurI rostite la deschiderea anilor judecatoreti ; apoi Cronict si

Legende, colectie de micl poeme eroice i
Resbunarea lut Amistase, roman istoric care
coprinde un studi istoric amanuntit, al
vietel bizantine in al 5-lea seco!, 1-ornan
publicat in revista Ateneul

Olanescu (Constantin).Inginer, nasla 1845. A facut toate

cut in Bucuresci

studiile sale in Paris, de unde s'a intors cu

titlul de licentiat in sciinte.
A fost director general al cailor ferate
romane la 1883.
A facut parte din diferite guverne conservatoare, ca Ministru al Lucrarilor publicc

de la 21 Februarie 1891 pana la 4 Octombrie 1895.

A reprezentat in Camera judetul Dambo-

visa de la 1888 pana la 1895.

Olchowschi (tefan).Medic, de origina poloneza, nascut in comuna Zvoristea

(Dorolloi0 la 1859. A facut studiile liceale
la Cernauti i in 1878 s'a inscris la facultatea de medicina din BucurescI, urmand
in acela timp cursurile coalei superioare
de farmacie. In 1888 a obtinut titlul de
doctor in medicina. Dup6 cc a facut catIva ani serviciul de medic de plasa i spitale rurale, s'a stabilit in Bucurescl.

A redactat de la 1887 pana la 1888 revista Spita/u/.

Olimpiotul (vez! Iordache).

011anescu (Dumitru. C.)Poct, publicist, diplomat, nascut in Focani la 21 Martie 1849. A facut studiile sale in Bucurescl
i le-a terminat la univcrsitatile din Fran-

cia, Germania, Belgia, de unde s'a intors

cu titlul de doctor in drept i in tiintele
politice.

Intors in tara la 1873, infra in magistratura, apoi la 1875 e ales primar al oraulul Tecuciii i avocat la calle ferate. La
1876 intra in diplomatie ca ef de divizie,
apol in 188o trece prim secretar la lega-

www.dacoromanica.ro

ORA

6NC
tiunea din Constantinopole i ramane acolo

ca insarcinat de afaceri pana la 1883. La

1885 e numit secretar general al Ministerului de Externe i trimis peste putin sa
gircze legatiunea din Viena pana la 1888.
La 1889 e numit Ministru plenipotentiar
la Atena, post pe care'l ocupa pana asta-zi.
Scrierile sale sunt : Ruy-Blas, traducere
in versuri, Oltenit nojtri, comedie, Visul
Dochiet,

in versuri, apolog inteun act in

colaborare cu T. Serbanescu. Doctorttl saltan!, comedie. Pe malul grlel, Fann y, Pribeagul, comedii in versuri. Dup rzboid,
Trimul bal, comedii. La ntormintul poetulut,
apologie.
Apoi Odele, Epodele, Carmen Sa-eculare,
Arta poeticd, traducen i in versuri ale lui
Horati, prcmiate de Academia romana,
Nuvele si Poesii, publicate sub pseudonimul
Ascanio, cate-va scrieri politice, etc, etc.
C. 011anescu este membru al Academiei

romane de la 1893. A fost membru in

Comitctul tcatrelor de la 1884 pana la

1888, renumit la 1897 pe un period de
patru ani.

Profesor, nascut
Onciul (Dimitrie).
in Straja (Bucovina) la 26 Octombrie 1856.
Terminand in strainatate studiile sale filosofice si literare, a fost numit in 1895
profesor de Istoria Romanilor la Facultatea
de litere din Bucuresci.
E membru corespondent al Academiei
ro m ane.

A publicat : Fiir rumdnische Streitfrage

(1887). Zur geschichte der Bukoviner. Zur
geschichte derRomiinen in Marmorosch(189o).
Din predicele protopresistertauf Dimitrie On-

chi! (1894).

Opran (Petre, zis si Pera).

BArbat

politic, nascut in Austria la 1815, incetat

din viata la lunie 1885 in comuna Isalnita
(Doljiti).

Dup ce a terminat studiile sale in Pesta

si a facut o lungii calatorie in Italia, s'a
reintors in Craiova si a fost nomit procu-

ror de Tribunal, post pe care l'a ocupat

pana la 1848, cand a demisionat.
De la aceasta epoca inainte, se ocupa in
special cu cestiunile sociale si cu deosebire
cu acea a improprietarirei satenilor. A reprezentat in mai multe rnduri colegiul al
2-lea de Craiova in Camera i Senat.
El a scris : Chestia proprietdlei in Roma-,

nia (1859). Tatriotismul (1857). Cestittnert

navigatiunet Jittlut (1871). Agronotnul din
tara noastrd (1874). Viitorul Ronidnief
(1881).

Oralanu (Nicolae. T.) Scriitor satiric, nascut in Craiova la 1833, incetat din
viata in Bucuresci la L890. A facut studiile
sale in colegiul Sf. Saya l'ara a le ter-

mina, si a inceput s publice prin ziare poesii

inc de la 1854, i cu deoscbire satire
politice antidinastice, contra principelui Ca-

rol I, de la 1871 pana la 1876.

Principalele sale publicatiuni sunt : 'Bol eFilfison. Tref fejt logojeti. Cdinla lut
Filfison (1847). aasteriele mahalalelor.Tir-

pi al.

lane Halvagiopulo. O fatd de

mdritat. Satire i Epigrante. Opere satirice.

Panoramele. O pagind din viata mea. Intemnitdrile vide politice. Talmetbalmej. A

mai colaborat la ziarele Roma' nia, Rom finta,

Opiniunea publicd (r865), Telegraful,

Ghimpel e, Asmodeu, Dararnl , etc.

N. Orasanu a servit cat-va timp la Ministerul Justitiel in 1852 si apol a fost

comisar de politie In Bucuresci filtre 1866
si 1867. La 1878 a fost cat-va timp functionar la Regia Monopolurilor Statului

In 188o director al nfonitorulut

Orbescu (Petre).Magistrat, nascut la

1826 Februaric, in Bucuresci. A intrat in ma-

gistratura de la 1849, copist la Tribunalul

politienesc din Bucuresci, apoi a trecut in
aceiasi calitate la Curtea de apel, unde a
stat pana la 1852.
La aceasta epoca, incepe sa faca studii in
drept i le termina in 1857, cand e numit

procuror la Trib. Ialomita.

Cat va timp face parte din administratia
Ministerului de Interne si apoi infra iarasi
in magistratura de la 1862 pana la 1863.

De la 12 Octombrie 1863 pana la 12

1864 e Ministru al Lucrarilor Publice, si Ministru al Justitiei de la 27 Februarie pana la 12 Iunie 1864. Apoi
Aprilie

reja locul in magistratura ajungand in 1894

prezident al Inaltei Curti de casatie.
Peste putin demisioneaza si e ales in
1895 senator i vice-prezident al Senatului
pana in prezent.

Orscu (Alexandru). Profesor, arhitect, om politic, ,nascut In Bucuresci la

www.dacoromanica.ro

ORA

OTE

144

30 August 1817, incetat din viatil in Bucureti la 17 Decembrie 1894.

instructiunea sa la un
Incepu
popa, i apoi trecu la Sf. Saya, unde se
distinse prin silintele sale i'1 atrase sprijinul

Domnitoruld Alexandru Ghika. Cu o bursa

platita de acest Domnitor, Orscu studia

tiintele i arhitectura la Berlin, Paris i in

urma la Munich.
intors in tal-A inainte de 1848, la parte
la micarea revolutionara de la acea epoca,
apoi incepu mal tarzi sa predea cursurl de
inginerie in Bucuresci
Principalele lucrad de arhitectura ale sale
sunt : Clddirea Universikket din Bucurescl,
inceputa la 1857. Otelul Carol din Constanta, acitropolia restauratd din Ia1, Gimnaziul i Trebunalul din Ploet1.
Decan al facultateI de tiinte, rector al

Universitatel i reprezentant al ei in Senat, Al. Orscu a fost i Ministru al Instructiunei Publice de la 4 Aprilie la 27 A-

prilie 1876 in cabinetul Generalulul I. Em.

Florescu.

El a tiparit : Geometria descriptiva*.

Oteteleanu (Ioan).NAscut la 1795,

incetat din viata in Bucuresci la 1876. A

intrat mal inti in magistratura i a fost
membru de Curte la 1831; apoi parasind
magistratura a devenit de la 1838 pana la
1841 contracci6 al ocnelor Statului i director al salinelor.
Dup6 aceea, a fost Vornic al oraulul,
Ministru al controlului de la 1851 pana la
1853 ; a mal fost Ministru de Finance la
1866, 30 Ianuarie in guvernul care a precedat caderea lui Voda Cuza.
Prin testamentul s'a, a infiintat la proprietatea sa Magurele din Ilfov, un orlelinat pentru educatiunea fetelor. Mijloacelc
acestul institut de binefacere
marit prin
veniturile de la trei moii lasate in acela
scop filantropic de Elena Oteteleanu sosia
donatorului.

Paapa (Vasile).
Marc filantrop,
nascut la r818 in BucurescI, incetat din
viata la 9 lanuarie 1884 la Nizza (Francia).
Posesor al une averl insemnate, a construit
coale model la toate proprietatile sale din
judetul Teleorman pe carl le intretinea cu
cheltuiala sa. Prin testamentul s66, a lasat
400,000 leI pentru crearea une coale de
de meseriai in comuna Valea.-BouluI (Prahoya), 12,000 lei Azilului Elena-Doamna
din Bucuresci, 10,000 lei coalei comerciale
din Ploeti, 10,000 lei gimnaziului din Giurgiu, io,000 lei coalei normale a Societatei

pentru inviVtura poporului roman, 12,000

leI pentru o bursa in strinatate.
E inmormantat la proprictatea sa Valea
Boului (Prahova).

Pacatian (Teodor. V.)

Nascut la
comuna Ususe6, Litiga Lipova,
comitatul Timi, in Banat. Si-a facut stu1852, in

diile in gimnaziul din Lugo (Banat) i liceul

din Arad (Ungaria). A intrat in functiune

publica, primind postul de notar comunal

in comuna Jadani (langa Temioara)

in

Banat.

A colaborat la foile: Familia, Amicul Familia, Aurora Romana', Noua biblioteca' romala, Lumindtorul.
A editat la 1882 un volum de poesil

sub titlul Flor! de toamnd. A intemeiat la

1885 prima foae poporalii in Ungaria, intitulata Ga-{etaToporulut al carel proprietar
editor i redactor responsabil a fost pana
la 1889. A fost redactor al organului national din Temioara Dreplatea, iar in pre-

sinte e redactor al organului national Tribuna din Sibi.

A scris in 1895 un studii'l despre Cadastru 1 modurile introducerii sale in Romania.

Palade (Gheorghe).Om politic, nas-

cut in Brlad. A facut studil juridice si a

intrat cat-va timp in magistratura ca judeciitor de instructie in Bucurescl.
Demisionat, a intrat in viata politica ca
rnembru al partidului liberal i in aceasta

www.dacoromanica.ro

PAL

PADI

ealitate a reprezentat in Camerile liberale

de la 1885 1888, oraul Brlad.
Fonnandu-se disidenta liberall i opozitia
unit contra guvernulul loan Bratianu, s'a
distins prin campania violenta ce ducea ata
in Camera cat i n 'intruniri publice, contra
guvernului liberal de la 1885 pana la 1888.
Dup6 impacarea disidentel, s'a inscris
iar in rndurile partidului liberal. A fost
Ministru al Domeniilor in primul Minister
Dim. Sturdza de la 4 Octombrie 1895 pana
la 21 Noembrie 1896, cand a demisionat.
A reintrat in cabinet ca Ministru al Justitiel
la Ianuarie 1898.

Paladi (Constantin). -General cre brigada, nascut la 19 Martie 1843.. A intrat

In coala militara la 186o i a fost inaintat
sub-locotenent la 1862, oficer superior la
1874.

In timpul rezbelului Independentei, comanda batalionul 2 din Regimentul No. 2

de linie.
Colonel la 1885, e inaintat general de
brigada la 1896, comand. al brigadei din
Craiova.

Paleologu (loan). Pictor, desenator,

cunoscut mai mult sub pseudonimul Pal.
S'a nascut in Bucuresci la 1855 i dup
ce a urmat cat-va timp cursurile coalei de
bele-arte sub directiunea pictorului Aman,
a plecat la Paris i Londra, unde a terminat studiile sale.
Inzestrat cu mult talent artistic, cu o

bogata imaginatie de compozitiune, a intrat

la 1890 in atelierul tipografului Dupont de

la Asnires (Francia), unde se gasee

asta-21.

Acolo i-a facut repede un renume prin

afiptele sale colorate, remarcabile prin coloritul lor ales i finetea executiunel.

Pann (Anton).Scriitor, miscut la 1795

din parinti bulgari, fiut unui aclarar. In
copilaria sa, a dus o viata foarte sbuciumata, servind ca muzicant in arniata ruseasca.

popular, Memoria foculut din Bucuresd;

Spitalul amorului, Povestele lut Moj Albu,
Ndsdrdvaniile tul N,astratin Hogea.
Anton Pann, foarte varsat in limbele
streine, a publicat un Dialog in rusete,
turcete i romanete.

El -a mai publicat i numeroase carti bisericeti : Irmologhion, Epitaful, Cherovicu-

chinonicar, Rndueala leturgiet, etc.

Fabula lui Anton Pann cu plapumarul.

a a..mas legendara; i asta-zi inca se rema

versurile sale :

Nu te lungi pe crit n'al,

Cite 'nlinde pe ait at !

Panu (Anastase).

Om politic,

cut in Ia1 la 1810, incetat din viata in

Viena la 1867. A facut studiile sale in Ia1

i a petrecut o mare parte din viata sa la

Hui, unde a i fost numit pc la 1845
membru la Tribunal i apol preedinte.
La 1847, sustinnd candidatura la deputatie a lui Lascar Rosetti in contra vointeI
Domnitorului Mihail Sturdza, a fost destituit i inchis trel luni in cazarma de la
Galati. Amestecat in micarea revolutionara
de la 1848, este iarai arestat.
Dup caderea Domnitorului M. Sturdza,
An. Panu se striimuta la 'ni i la 1852
Voda Ghika '1 numete director al Ministerului Justitiel, apoi mai trzii1 Ministru
ad-interim la acela Minister.
Mai pe urma, e ales deputat al Iaului
in divanul ad-hoc. A. Panu a facut parte
din comitetul celor unu-spre-zece membril
al Unirel Principatelor i a fost unul din
membrii caimacamiel de trei a Moldovei.
Sub domnia lui Cuza el a fost in mal
multe rnduri ales deputat al Inului i
preedinte al, Camera

Panu (Gheorghe). - Ziarist, nascut in

Galati la 1848.
A facut studiile sale in
i apoi la
r875 a fost trimis ca bursier al Statului,
impreuna cu Conta i Lambrior la Paris,
unde a urmat cursurile des Hautes Eludes.

Stabilindn-se in Bucuresci, el incepu prin

Intors in tara, a ocupat la Ia1 catedra

da lectil de muzica bisericeasca, i

apol publica scrierile sale pe la 1830
(Ctintece de stea).
Mai terziti urmeaza : Poesif, Calendare,

de istorie la gininaziul Alexandru cel Bun,

Fabule ji istorioare, Nottl Erotocrit, Povestea

vorbet, scrisa inteun stil plin de glume

pe care o ocupase deja inainte de plecarea sa.

Apol parasind instructiunea publica, a
intrat in magistratura ca prim-procuror la

i
10

www.dacoromanica.ro

- 146 -

PAN

IaI, iar in 1881 ca ef de cabinet al Ministrulul de Interne C. A. Rosetti.

Deputat al colegiului al 4-a din Ia1, cand
s'a facut revizuirea art. 24 din Constitutiune

la 1884, relativ la libertatea presei, s'a retras din Camera i a infiintat peste cate-va
lunl ziarul Lupta care aparea mal intaii".t
Ia1, de trei orl pe s'clptamanii.

Apol la 1886, ziarul a devenit zilnic i

s'a tiparit in Bucurescl.
Pentru un articol Omul prime/dios, prin

care ataca pc Regele Carol, Panu a fost

condamnat la &mi ani inchisoare, insa spre
a nu face pcdeapsa, a parasit tara i s'a
stramutat in Paris.
Reintors in tara, a fost apoi ales deputat
al colegiului al II de Camera i la urma al
colegiulul II de Scnat in toate legislaturcle
pana la 1895, representand grupul radical.
A fost reales scnator al Galatilor la Martie
1898, ca raliat partidulul conservator.
G. Vano a publicat Poiireie i tipor1
parlamentare (1890). Studit asupra sufrauf universal, ches/ja agrard, Chestia evreilor, Chestia impositelor (1890).
Incetand colaborarea sa la Limpia de vre-o
duol anl, el a fondat in 1895 ziarul coti-.

dian Zina, care a incetat la 1896.

Panu (Nicolae. V.)

Capital), nascut

la 20 folie 1844, mort la 30 August 1877.

Angajat voluntar la 1861, capata gradul
de sergcnt la 1862 i tresa de sub-locotenent la 1864. La atacul reduteI Grivita
timpul rezbelulul Independentel, comanda o

companie din Regimentul No. 8 de linie

PAP

nel de militie, nascut in Bucuresci la 1811

Martie 28, incetat din viatit la 1893. /ntrat
In otire la 5 Mal 1830 ca iuncar, la organizarea armateI, a ajuns pana la gradul
de locot.-colonel in militie la 1875.
El a popularizat prin creionul s figurile Domnilor i oamenilor de Stat ai Romanid, i
data. modicitatea preturilor
acpstor gravurl in fol volante, ele se r6spandea6 cu inlesnire prin casele oamenilor
co putina dare de man.
El a lasat i maI multe scrierl interesante prin amintirile istorice, intre carl Istoria `13ocureltiol

Fiind ofiter de militie i avnd ast-fel

dreptul de a porta la ceremoniile oficiale
uniforma militiireasca, el imbraca pana
la sf'ritul victei sale, in asemenea ocasiuni,

uniforma primitiva cu chivara a infantcriel

romane, (adica cea ruseasca), in amintirca
trecutului s ostaesc.

Papiniu (loan).- Diplomat, nascut in

Ploeff la 9 Noembric 1853. A l'acta studiile liceale in tara i facultatea de drept
din Paris, de unde s'a intors cu titlul de

licentiat in drept.
Intrat in diplomatie la 1879 in calitate
de cancelar al consulatulul din Salonic, trece
la 1881 -secretar de legatiune cl. 2-a la
Constantinopole, la 1884 consul general la
Salonic, la 1885 ef al diviziel consularc
din Ministerul de Externe, la 1885 secretar
de legatiune cl. I; la 1891 este insarcinat
cu functiunea de secretar general al Minis-

terulul rana la Noembrie cand e numit

Papadopol-Calimach (Alexan dru).

consul general la Buda-Pesta. La 1893 este

agent diplomatic i consul general la Sofia;
inaintat Ministru plenipotentiar la 1894, este

m politic, publicist. Amanunte biografice

trimis in accasta calitate

i moare pe campul de lupta la 30August1877.

lipscsc.

A fost Ministru de Externe in cabinetul N.

Kretzulescu de la 17 Octombrie 1865 pana
la i i Fcbruarie 1866 i Ministro al Cul-

tclor opt zile, in cabinetul D. Ghika de la

16 pana la 24 Noembrie 1868.
Este membru al AcademicI romane.
A publicat : Despre expeditia !uf Igov
Sveatoslavict (1885). Despre Gheorghe 5'tefan

roevodul. Dundrea lu literaturd ji in I raditiont (1886). Genera/al Pavel Ktifselef in

flColdova i in par (1887). Sofia Paleolog
(1895).

Papasoglu (Dimitrie).

la

Belgrad in

1896.

Locot.-colo-

Papiu Ilarianu (Alexandru). Publicist i mare patriot, nascut la 1828 in Transilvania, incetat din viata la ii Octombrie
1878.

A inceput studiile sale in Transilvania

la Blaj i Cluj, dar le-a intrerupt la 1848,
sprc a participa la micarea revolutionara
in care a avut un rol insemnat. ApoI la
r85o a plecat in Italia i a studiat dreptol
la Padova pana la 1855, cand s'a intors
cu diploma de doctor.
Atuncl, Domnitorul Grigore Ghika l'a
numit in Ia1 profesor la facultatea de drept,

www.dacoromanica.ro

PAS

147 -

mal in urrna jurisconsult al Moldovei ; iar

dup Unire, Papiu Ilarianu e numit procuror pe langa Curtea de casatie.
El a publicat: IstoriaRonninilor din Dacia
superioard (1852) 2 vol. Independenta consti-

tutionald a Transilvania (1860. Tesaur de

monumente istorice pentru Romd nia (1862-64),
4 vol. Viata,operile ci ideiile lufGheorgbeincai

(1868), aiscurs de receptiune rostit la Academia romana.

Papiu Ilarianu a fost membru al Academiel de la 1868 i pana la rnoartea sa. Intreaga sa biblioteca i o mare parte din
manuscrisele sale, a r6.mas proprietatea
Academici.

Pascal (Aristide).
Om politic, profesor, nascut in Bucurcsci la 1827. A facut
studiile incepatoare in tara i le-a terminat
In Paris de unde s'a intors cu diploma de
doctor in drept. Numit profesor de drept
civil la Facultatea din Bucuresci, a predat
cursurile sale pana la 1894; de la aceasta
epoca a rLgnas profesor onorar, i la 1896
a fost numit decan.
De la 1867 pana la 1869, A. Pascal a
redactat ziarul Tara impreuna cu N. Blaramberg i P. P. Carp. El a facut parte
din mal toate Corpurile legiuitoare de la
Unire pana asta-zi ca deputat sai'l senator.
Pascali (Mathilda).ArtistA dramatica,
sopa artistului Mihail Pascali, nascuta in
Bucuresci la 1840, incetata din viata la
1872. A urmat pe sotul ei pe scena Teatrului national i pe diferitele scene din
provincie, jucand rolurile principale de cocheta, prima amoreza i inginue.

Pascali (Mihail).Artist dramatic,

cut in BucurescI la 1831, incetat din viata
in acela ora la 1882.
Dup ce termina clasele gimnaziale, incepu\sa joace pe scencle tcatrelor din Bucurescl i apoi pleca la Paris, unde avu de
profesori pe Bouff, Samson, Boccage.
Reintors in tara, lua directiunea. Teatrulul
national 1 o conduse pana la 1877, cand

formandu-se societatea dramatica, fuse primit ca societar ; ring Verzi parasi irisa societatea i lu directiunea unei trupe care
juca la Dacia i prin provincie.
M. Pascal a jucat rolurile cele maI importante din repertoriul Teatrului national
cu deosebire in Idiotul, Hamlet, trengarul

PAS

de Paris, &frutaran Jack, apoi in comediile

lui Sardou pe cari le-a tradus in parte, lar
pe altele le-a localizat.

Pascu (erban).Gencral de brigada,

nascut la 15 Decembrie 1844. Elev al coalel militare in 1861, a inaintat sub-locote-

nent in 1863, oficer superior in 1875, colonel in 1884 i general de brigada, comandant al brigadel 4 de artilerie la 1896.

Pastia (Mihail). General de divizie,

nascut la 15 Decembrie 1839.
Intrat in otire ca scrgent la 1857, a
capatat in 1858 gradul de sub-locotencnt;
maior in 1869, e locot.-colonel la 1873. In
acest interval a facut studil spcciale de statmajor.

De la 1884 pana la 1888, a fost trecut

in neactivitate, fiind numit director general
al potelor i telegrafelor. La 1893 a fost
inaintat general de brigada i inspector general al artileriei.

Paun (Vasile. D.) Profesor, nascut

In Bucuresci la 9 Februarie 1850. A facut
studiile sale in tara de la 1857 pana la
1868, iar cele superioare la facultatca de
litere din Bucurescl i la Universitatca din
Berlin (1885-1888).
Dup6 ce a fost cat-va timp funcionar in
ramura judccatoreasca i administrativa, a
intrat in corpul didactic la 1878, ca profesor de limba latina i germana i a trccut
In 1890 ca profesor de limba i literatura
romana la liceul Lazar, cursul superior.
La 1893 a fost numit director al acestui
lice6, post pe care'l ocupa i asta-zI.
La 1883, V. Paun a fost insarcinat
invete limba i literatura romana tincrilor
principl Ferdinand i Carol de Hohenzollern,

pentru care sf'erit a stat multi ani in str6inatate, la Dfisseldorf, Sigmaringen, Cassel
i Berlin cu tinerii principi.
Acum el are misiunea de a preda lectiunl
de limba i literatura romana Principesel
Maria de Hohenzollern.
Scrierile lui V. Paun sunt : Momente de
misantropie, Fecioara adormitd, Umbra
alte poesil publicate in revistele
Albina Pinduluf,Traian, Columna lu Ti-ajan.

El a mal colaborat la Romcinia liberd, RoIndina literar,V atra, etc. i a tiparit inteo
broura (1877) Odu la rzboill.

www.dacoromanica.ro

PAV

Pavelescu (Cincinat).- Poet, nascut

in Bucuresci la 20 OCtOMbrie 1873. A facut studiile sale in liceul SI Saya si la
facultatea de drcpt din Bucuresci. A inceput
sa publice versur! in 1891 prin revista 'Biblioteca Fatniliet, sub pseudonimul De la

Mi/col', apol a colaborat cu koetul Al. Macedonschi la Literatorul, unde a publicat

poeme i poesi!, precum Rsplata, Zopira,
Degetele fermecal e, Epfodul.

Pavelescu a mal colaborat la toate revistele literare, precum Latinea Notad, Convor-

bid literare, i a mal scris impreuna cu Al.

Macedonschi o tragedie biblica in versuri;
Safil, cinc! acte, care a fost reprezentata
pe scena Teatrului national din Bucuresci.

Pavlidi (Dimitrie).-Profesor, grec de

origina, nascut la 1795, incetat din viata

in Buz6u la Iunie 1883. Unul din cci mal

vech profesor! a! scoalei Sf. Saya la infiintarea ei ; preda cursurilc de algebra
trigonometrie la 1833.
A publicat Elentente de arittneticd ratio-

nald (1855).

Pelimon (Alexandru).-Publicist, nascut in Bucuresci la 1820, incetat din viata

la Bucuresci.

N'a facut nicl un fel de studii, dar a

capittat prin sirguinta sa propric, o marc
aplecare pentru literatura.
El a publicat : Poesil fugitive (1846).
Poesit (1847). Stiliotit san' Grecia 1 iberatti
(i847). Bdtdiia de la Cdlugdrent (1848).

Flirt mnailul,,t drama, (185r). Actrita din

Moldova drama, (1852). Curtea lut Vasile
Vodd tragedi e, ( 852). Hotit

Hagin (1853).
cdderea Sevastopolulut (i 855). Avtdul ci sdracul (1856).

Tanda/ida (1854). Criinea

P EN

148

ci

Paptele eroilor (1857). 13ticur sad Istoria

Bucurescilor (1858). Impresittn1 de cdldtorie
in .Rotncinia (1859). Traian in Dacia (1860).

descrierea Sf. Mondstiri (1861).

Jidovul cdincitar (1863). Flor! de MoldoRoma' nia poesiI, (1864). Epoca glorioasti a
Memoriei,

1111 Manir- Vitea.zu (1867). Revol ujia din 1848

(1868). 3Cittet- Vodd la fil(-rea Sadova (1871).
Catastrofa inkim plata boerilor in ntuntele

Gavanul la 1821, etc., etc.

Pellerin (Alphonse. Fr.) - Inginerconstructor, francez, nascut la Laigle (Francia) in 1833. A facut scoala de arte si

meserii de la Chalons (Francia), de unde

a c.sit cu diploma de inginer-constructor.
La 1852, terminand studiile, intra ca inginer la societatea des Batignolles din

Paris, ocupnd aceasta functiune pana la

1878. In calitate de reprezentant al acesteI
societatel, vine in Romnia la 1872 i construeste podurile liniei ferate Pitesti-Craiova

(1872-1876).
Se reintoarce in Francia si apoi revine
in Bucuresc! la 1885, cand infiinteaza
roul s6i1 de intreprinderi pentru lucrar!
publice.

De la 1885 pana in present, a construit

podurile linie! ferate pe riurile

Jiul, Bistrita, Siret, etc., numeroase sosele,

tunelul de la Epureni de o lungime de
2000 metri, i linia ferata Coinanest!-Palanca in 1897.

PencovicI (Eustatiu). - General de

brigada, nascut in Bucuresci la 15 Iunie

1836. A intrat in 1854 ca &kv al scoalei
militare si a capatat la 1856 rangul de sublocotenent ; la 1864 pe acel de oficer superior. La 18 Decembrie 1870 fiind colonel, i se incredinteaza portofoliul Ministerului de rezbel, pe care '1 pstreaza pana
la zi Martie 1871.
In timpul rezbelului Independentei, a fost
sef de stat-major pe langii corpul al 2-a de
armata. La 1883 a fost inaintat la gradul
de general de brigada si la 1893 a fost
pus in disponibilitate ca pentru concedi.
De la 1879 si pana in present, generalul Pencovici este delegatul tare! in Comisiunea europeanii a Dunarel.

Peters (Rudolf).-Compozitor muzical,

nascut in Praga la r85r. Absolvent al Conservatorului din Praga 1871-17, dirigent
de opera si opereta in Teplice (Boemia)
sub directiunea Bucovicz,

sef de muzica

militara in Austria la 1875, Peters este chemat prin mijlocirea directiunel Conservatorului din Praga ca profesor de oboe la Conservatorul din Bucuresci la 1876. De la
1888-1893 este sef de cor al societatei corale
Liedertafel, si a aranjat cu acest cor concer-

tele publice. In vara anului 1893 a alcatuit

si dirijat orchestra in gradina Casino ; este
dirigent al orchestre! la stabilimentul Braaadiru.

Dintre compozitiunile sale pentru piano,

i orchestra, s'aa publicat

oboe, canto, coruri

www.dacoromanica.ro

PET

PET

-- T49 -

cate-va in editura Gebauer. Cunoscute i mult

apreciate, sunt i aranjamentele sale de Cantece

nationale pentru orchestra.

Are sub tipar un Tratat

De la 1870 este profesor de terapeutiLa

la facultatea de medicina din Bucuresci.
A publicat : Elemente de farnwcologie

instrumenmuzicile mi-

(1870). Hidroterapia contra infectitinet lifit e

(1878). Elemente de terapeuticd in mate; ie

Petravu (Nicolae).Publicist, nascut

vherches cliniques et mdicales sur l'antisepsie

mdicale (1889). Mmoire lit au congrs

tutiune pentru orchestre

de

litare.

medicald (1884). Bryonia albd (r888). Re-

oraur Tecuci la 5 Decembrie 1859.

facut studiile liceale in 136rlad i cursurile de drept le-a terminat in Universitatea din 13ucurescl.
In

La 1885 a intrat in cariera diplomatica,

ca ataat la Ministerul de Externe ; la 1887
a fost trimis in aceia1 calitate la legratiunea
din Constantinopole; la 1888 este ef de cabinet la Ministerul de Externe, la 1889 se-

cretar de legatiune la Paris i permutat la

1890 in aceeaI calitate la Constantinopole.

La 1892 s'a retras din cariera diplo-

mafia

Ca publicist a debutat in Convorbiti literare, prin studil de istorie 'iterara contimporana.

A tiparit mal multe volume de critica

'iterara: Mihail Eminescu (1893), Figurt

literare contimporane (1894), Vasile Alecsan-

dri (1895). A scris alte mid monografii

politice

artistice

in

Constittitionalul

C. A. Rosetti, Dumitru Brdtianic, Pictorul

Grigorescu, etc.; alte mid studii de momia
sociala, precum sunt : No! in 1892, 0 alta
directie in creiterea femeet ronnine, etc.

Petrescu (Costin).Pictor, nascut in

Piteti la ro Mai 1872. A absolvit coala

de bele-arte din Bucuresci i coala de arhitecturii. Medaliat la expozitia operilor ar-

titilor in viata din 1896, a compus cateva tablouri cumparate de Stat pentru Pinacoteca din Bucurescl, intre cari : Un

simpatic, Cap de ecspresie, Un nemultumit.

Petrescu (Zaharia). Medic militar,

inspector de brigada, eful spitarului militar
central, nascut la 25 Aprilie 1841. A intrat in serviciul sanitar al oastei ca subchirurg la L86o i in acela an a fost inaintat medic de batalion cl. 2-a. La 1863

este medic de batalion

cl.

r-a, la 1865

medic de regiment, la 1875 medic de divizie, la 1883 medic de corp de armata i

Ja 1893 medic inspector de brigada.

mdical de Berlin (1890). Despre remedinl

antiftisic

al D-rulut Koch (1891). Trata-

mental pneunioniet cu digitale (1893).

Petrini-Galatzi (Mihail).Medic, nas-

cut la 1846. A facut studiile sale parte in

tara, parte in Francia i a fost numit la
1881 profesor de istologie la facultatea de
medicina din Bucurescl i la 1891, profesor
de clinica dermatologica i sifilitic la
aceasta facultate.
Scrieri : Tratat elementar de histologia
umand (1881). Istoria anatomiet generale
(188 r). Le traitement de la syphilis (1889).
Lectiunt chimice asupra boalelor de piele

(1892). Lectiunt de clinicd dermatologicd

(1891).

Petrino (Dimitrie).Poet, nascut in Besarabia la 1846, incetat din viata la 29 Aprilie 1878.
A facut studiile sale in Cernaull ar a le
termina, i in urma uneI aventuri amoroase

i dupa ce risipi in petreceri toata averea

sa, se stabili la IaI in 1875 i fu numit
director al Bibliotecel Statului.
Venit in Bucuresci mal Verziu, gre6 bolnav, inceta din viata la spitalul Brincoveneasa.

El a publicat : Flor! de mormint, poesii

(1869) Tutine cuvinte despre conruperea
romdne in Bucovina (1868), Lumini
Unibre poesii (1870), Raul poema, (1875),
La gura sobe! (elegie) etc.

Peucescu (Grigore. G).Avocat, om

politic, nascut in Roiori-de-Vede (Teleorman) la 5 Februarie 1842, incetat din

viata la Mal 1897. A flicut studiile sale liceale la Sfintu Saya de la 1853 la 1859 i
le-a terminat la Pars de unde s'a intors in
1865 cu titlul de licentiat in drept.
Intors in tara, e numit procuror de sectie
la Tribunalul Ilfov in 1866, apol membru
la acela Tribunal in 1867, avocat al Statului pe langa Ministerul de Finance in acela

an, procuror de sectie la Curtea de Apel

www.dacoromanica.ro

PHE

PIC

150

din Bucuresci in 23 August r867, procuror

la Casatie, la 31 August 1868.
PiirAsind magistratura, G. P6ucescu fundeazit la 1873 impreun:i cu mai multi avocati ziarul Dreptu/ pe care'l derijeaz.
la 1878, i ja o parte insemnatii la luptele
politice, In r:indurile partidulul conservatcu.

Ales deputat pentru prima datA in 1875,

de colegiul al 2-a de Ilfov, este reales de
colegiul I de Telcorman la 1884 pentru

Constituanti, apoi de la 1888 pn5. in 1897,

reprezina in CamerA neintrerupt acela
colegiu. In anul 1891, panA la 1892, a fost
chear ales vice-preedinte al Camerel.
Gr. Nucescu a fAcut parte din cabinetul
Lascar Catargiu de la 1889 ca Ministru al
Domeniilor, precurn i din cabinetul generalului Gh. Manu din acela an.
El a scris publicat : Tratatul obligaliunelor 2. volume (1878). Despre partidele

politice, Fragmente 'Politice, Chestiunea yirdneascd.

Ca ziarist, a dirijat multA vreme Tintina i a fondat impreunA cu alti tineri conservatorl ziarul Epoca pe care l'a dirijat de

la 1885 pila la 1887.

lipsesc. A fost avocat, profesor de drept

civil i consilier la Curtea de casatic.

Picot (Auguste Emile).Publicist,

cut la Paris in 1844, Septembrie 13. Du0

ce terminit studiile in drept, se inscrise ca
avocat stagiar al baroului din Paris, ciind
Principele Carol, devenit Domn al Romaniel, 'I oferi functiunea de secretar intim.
Venit in Bucuresci, ocup acest post de incredere de la i Septemarie 1866 p:MA la
Decembrie 1867.

Reintors In Paris, a fost numit la 1869

vice-consul al Franciei la Temevar. La

1875 a fost insiircinat cu predarea unui curs

de limbA i literatura roman5 la coala limbelor oricntale din Paris. La 1888, a fost
numit profesor titular la accai
De la 1879 este membru al Academiei
romilne.

Publicatil : La question des Ieralites roumains au point de vue du droit. (i868). Les
Serbes de Hongrie (1873-1874) Documents
pour servir it l'tude des dialectes ro/majas
(1873 ).Les Ronmains de laMacedoine (I 475).

Alexandre le Bon, prince de Moldavie in co-

laborare cu G. Bengescu. (1882), Chants

Pherekyde (Mihail). B:irbat politic,

MIscut in Bucuresci la 14 Noembrie 1842.

populaires des Roumains de Serbie (1889) i

alte numeroase serien i literare i istorice.

A fitcut studiile sale la liceul Louis-le Grand

din Paris (1853-1861) i s'a intors in tara

la 1866 cu titlul de doctor in drept,
tiand caricra de avocat.
Intrat in politica militantit la 1875, face
parte din cabinetul Ion Briitianu ca Ministru
al Justitiel de la 24 Aprilie 1896 pana la
24 Iulie acela an. La 25 Noembrie 1878
ja portofoliul lucriirilor publice i '1 define
Iuliu 1879 ; apol intr la io
pilnA la
Aprilie 1881 In cabinetul Dim. Briltianu ca

Ministru al Justitiei pan. la 16 Noembrie

cilnd e trimis la Paris ca Ministru plenipotentiar, unde stA panii la 1884. La 16 Decembrie 1885 ja portofoliul Ministerului de
Externe i '1 tine plinA la 1888.
La 1895, ales deputat al colegiul I- Ilfov,
este ales i vice.preedinte al Camerel, iar

la 31 Martie 1897 i se incredinteaza portofoliul Ministerului de Interne in cabinetul

Dim. Sturdza.

Pherekyde (Stefan).Jurisconsult, nascut la 1806, incetat din viat in Bucuresci

la ii August 1887. Am&nunte biografice

General de divizie, rhiscut in Moldova la Io Aprilie 1838.

A intrat in otire ca iunc5r, la 18 Decembrie 1855 i a fost inaintat sub-locotenent
la 1858, apoi c:ipitan la 1865. AvAnd acest
grad, el ia o parte activii la conspiratia militar care aduce dupe sine cAderea Principelui Cuza in noaptea de I I Februarie 1866,
i intrA in palat dimpreunA cu Lecca, Lipoianu, Costescu, spre a presenta Domnitorului spre iscAlire, actul de abdicare. La 1870
pleac in Francia, se angajeazi in armata
francez, i ja parte la luptele contra Germaniei ; din care cauz:i, fiind inrolat fAr:i
autorisarea guvernului, este ters din con-

Pilat (Constantin).

troale.

La 1877, isbucnind rezbelul intre Ro-

mAnia i Turcia, e reprimit in otire cu gradul

de loCotenent colonel i avansat colonel la

1877. In timpul rezbelului a fost sub-ef

de stat-major. La 1883 a fost inaintat general de brigad ; la 1893 comandA diviziunea din Dobrogea iar la 1896 pe cea din
Galatzi, unde se Osete i acum.

www.dacoromanica.ro

PIS

Pisoski (Nicolae).Locot.-colonel, om
politic, nascut in Moldova. Data nascerel i
incetarei din viata necunoscute. A inceput
prin a fi revizor pe langa Ministerul de Interne din Moldova la 1834, apoi la 1840

a fost casier de judet in Botoani, la 1849

prefect in Botoani i de la 1854 la r856
prefect al judetului

La aceasta epoca, el lucreaza pentru unirea

Principatelor i mai ales pentru alegerea lul
Cuza ca Domn al Moldovel. In privinta roluluI important jucat de Pisoski in aceasta
imprejurare, iata ce spune A. Xenopol in Istoria Romdnilor: In seara de 3 Ianuarie, deputatil liberali nationali se intrunira la Cos-

tache Rolla. Aid dupa ce se discuta pana

la i i ore,

Mihai Kogalniceanu vazand dt

nu era cu putinta a se obtine conglasuirea
tuturor asupra unel persoane, ei furios din
adunare. Dupa el erai sil se iee mal multl,
cand Pisoski se arundi la ue, scoase un
pistol 1 ameninta sa se sinucidh in casul
cand toti ar urma inainte a parasi consfatuirea. Reluandu-se in desbatere pe cine sa
aleaga, Pisoski care edea la gura sobe'',
rosti numele lui Alcxandru Cuza.

Voda Cuza o data Domn Pisoski intra

in armatii ca simplu cadat in armata Moldovci la 1857. In aceaT zi e inaintat sublocotenent i la 1858 este dipitan. In 1863
ajunscse locot.-coloncl, adjiitant al DomnitorulM, omul sab de incredere pe care nu
Ilparasi un moment.
Dupit abdicarea Domnitorulul, a trca zi,
la 14 Februarie 1866, N. Pisoski demisioneaza din armata. De atund i pana la
moarte, a trait cu dcsavarire departe de luptele politice.

5-

Pdt

ciului de la 1850 la 1851 i Ministru de

Finance in 1861.
Apoi in 1877 a fost comisar general al
guvernuluI pe langa comandantul ef al
trupelor ruseti, de la inceputul ostilitatilor
pana la 13 Iulie acela an, cand a demisionat. In r880 este trimis In misiune extraordinara la Madrid i Lisabona spre a notifica Regelui Spaniel i Portugalie Independenta Romaniei. La 1891 a fost Ministru
plenipotentiar al tarel la Roma.

Poenaru (Costantin).Gencral de di-

vizie, nascut in Bucuresci la 8 Aprilie 1842.

A intrat in coala militara din BucurescI la
Io Iulie 1859 i a fost inaintat sub- loco-

tenent la ro Iulie 186 r, apoi oficer superior la 1872 i locot.-colonel la 1877.

In timpul rezbelului Independentel din
1877-78, era oficer de stat-major cand i
se incredinta comanda regimentului 8 de
linie care a luptat vitejete la Grivita i
Tatargik. Inaintat colonel la 188o, apoi general de brigada la 1891, comanda divizionul
al 3-a din Targovite, cand la 22 Iunie 1894
i se incredinteaza portofoliul Ministerului de
Rezbel, pe care'l tine pana la 3 Octombrie
1895 in cabinctul prezidat de Lascar Catargiu.

La aceasta epoca a fost apol trecut comandant al diviziel din Dobrogca.

Poenaru (Petre).Profcsor, nascut in

Craiova la r799, mort in Bucurescl la 2

Octombrie 1875. A facut studiilc sale in

coala greceasca din Bucurescl i apol in
coala lul Lazar. La 1821, a servit ca secretar lui Tudor Vladimirescu spre a'l traduce diferite documente, i apol a plecat in

Place (Victor).Diplomat francez, fost

consul francez in Moldova la 1856. E unul
din diplomatil cari m'A contribuit la propagarea i admiterea ideei Unirel Principatelor.
Casa lui Victor Place, devenise localul unde
se aduna6 totl fruntaif Moldovel carl luptai
pentru unire. Cu ajutorul seel i al lui Ubicini, Quinet, ziarele franceze imtratiseaza
cauza noastra pana la izbandit.

Nascut in Paris la 1822, a incetat din

viata la la 1875 in acela ora

Plagino (Alexandru). Om politic.

Data nasccrel i incetareI din viata necunoscute. A fost prefect al politiel Bucures-

strainatate.

Dupe o lunga calatorie prin Anglia, Germania, Francia, Poenaru se intoarse in tara
la 183 r, i peste putin timp, fu numit director al coalelor nationalc, i interna colegiul national din Bucurescl, acel din Craiova, scoalele primare din capitalele judetelor 1 cele rurale din Muntenia.
Destituit dupe 1848, el 'i recapata postul
la 1856, i la 186o fu numit consilier de stat,
lar la 1870 ales membru al Academiel romane
i preedinte al Societatei pentru invatatura
poporului roman.

Scrierile lui Poenaru sunt : Mueul Nalional (1836-1837) Geometria (1837)

jionarul Academia. (1840)Vocabularul fran-

www.dacoromanica.ro

Prii

152
ce.zo-romiin (1841) aceste dou in colaboratiune cu A. Florian i G. Hill. Invdtdturt
de prdsirea duilor ji crescerea gdndacilor de
mdtase (1849). George Lrqdr ji scoala Ronuind (1870).

Pogor (Vasile).Om politic, nAscut in

Ta1 la 1833. A filcut studiile sale in Paris,

artnd o preferin0 deosebit pentru literatur. Colaborator al reviste! Convorbiri1 e

iterare de la intemeerea el, a publicat acolo
numeroase traducerl din poeta latini, francezi i germani, intre altcle a tradus opera
lui Schiller Faust.
A fost in mai multe rnduri, deputat, senator, vice-preedinte al Camerci, apoi primar al oraului Ta1.

La 1870, numit Ministru al Cultelor in

cabinctul Manolache Costache Epureanu la

ani: Ldcrdmioare, Lki, la 30 de ant, Judecata

ji osdnda.

Pompiliu (Miron).Publicist, niiscut in

Scheik tinutul Beiuului la 1848, incetat
din viata in Ia1. A fcut studiile sale in
gimnaziul de la Nagy-Vasad i le-a terminat la UniversitAtile din In! i Bucuresci.
Venit in tar la 1868, a fost numit profesor la scoala central de fete din I.11 i
apoi la scoala militar din aceni localitate.
A publicat : Balade populare (1870), Antalogia ronuind pentru usul coalelor secundare
(1877),
logofitulut Konalei (1888),
Studii si critice, Doine populare ji poe.zit

proprit; aceste dota din urm a aprut in

revistele Comborbiri Dio-are, Albina Pindulut,

Poni (Petre).
Om politic, profesor,
la 1841. A fcut studiile sale in

20 Aprilie, a demisionat far s intre

functiune.

Traian.

nAscut

Polizu-Micsunescu (Dimitrie).

Ju-

strintate i a fost numit la 1865 profesor

de chimie organicA la facultatea de sciinte

risconsult, nscut in Bucurescl la 1836. A

din IaI.

fcut studiile sale in Francia de unde s'a

intors cu titlul de doctor in drept. Intors

A publicat : Notiunt de fkied (1874).

Apa mineraM de la nandstirea Neamjulut

in tar a intrat in magistratura la 1866 fiind

in acela timp deputat in Constituana Rind
pe rAnd preedinte de Tribunal, membru

(1877). Observutiuni metereologice (1882).

cu V. Boerescu i N. Fleva a fost desemnat

pentru a elabora ante-proectul de revizuire
al constitutiuni i modificarea legel electo-

Cercetdrt asupra mineralelor din masivul

cristalin de la Broscent (1882). Analisa apelor minerale de la Peatra (1883). Curs
de chimie (1887). Analisa apelor minerale
de la trgul Neamplut (1889). Elemente de
fkicd (1891).
P. Poni este membru al Academia' romane. A fcut parte din cabinetul generalulul I. E. Florescu ca Ministru al Cultelor

une! de revizuire. A participat in anil urmtorl la insemnate opere de legislatiune,

Ministru al Cultelor de la

in urm preedinte al Curtei de apel

din Bucuresd, a demisionat spre a se alege

Senator in parlamentul ales la 1883 pentru
revizuirea Costitutiunel. In acel an dimpreun

rale. A fost ales chiar ramtor al comisi-

precum modificarea codul de comerci, etc.

Autor
Polisu-Micsunesti
dramatic, pictor, muzicant, niiscut in Bucuresci la 1846. A fcut studiile sale in Germania i apol a imbrtiat cariera armelor pe

care a prsit'o dupe scurt timp, spre a se

ocupa de muzic5. i pictuti. Ca pictor '1
datorim tablourile. Pe jdrmul mara, premiat

de la 21 Iulie 1891 pina la 21 Noembrie

acela an i din cabinetul D. Sturza tot ca
4 Octombrie
1895 pn5 la 21 Noembrie 1896.

Pontbriant (Raoul).Vechi6 profesor

de limba francez ; data nascera incet5din viat necunoscute. A publicat :
Noua grctmaticd romdneascd. Chela autorilor
Prosodie. Abecedar. Dictionar ronidno-francez (1862).
re!

Pop-Florentin (Ioan). Profesor, ns-

la expositia din 1874, un militar din evul

meditt, care se gisete in galeria M. S. Re-

cut in Topa (Transilvania) la

gelui RomAniel.

fcut studiile gimnaziale la Cluj i a ter minat cursurile facultAtel de litere i filo-

Ca muzicant a compus ariile pentru poeziile lul.Eminescu. Sotnnoroase pdsdrele si

Lasd-lt lumea ta uitatd.
Pentru teatru, M. Polisu a scris tu ultimi!

1840. A

sofe din Viena. La 1867 a fost numit profesor de filosofe la liceul din Botoanl; la
1869 a fost transfertat in Balad i peste un

www.dacoromanica.ro

- 153 -

POP

an in Iasi unde ocupi Ora ast-zi catedra

de filosofie.

A publicat : aintece voiniceffl (1870),

Fundamenta de filosofie (1871), Integritatea
educatiet (1871), Romeo, rotrian (1873),
Estetica (1874), Decebal, nuvelA istoricA
(1882), Jocurt froebeliane (1884), Metoda
nota de a invcria arittnetica (1887), Avram
'Uncir (1891), Anecdote populare, Tineretea
lut 'tefatt rel mare (1897).

Pop (Gavril).-Istoric, niiscut in Sclice

(Transilvania) la 1818, incetat din viatA la
1888.

A ficut studiile sale la Cluj si semillarul din Blai6 ; apoi a fost numit in 1842
profesor si director al liceului din Blasi,
post pe care '1 ocup5 pAn.i la 1862. De
acolo, trecu paroch la Ploasca-baia, vicar

la Hateg si la 1862 cationic la Lugo.

El a publicat : Maititscrisele lut Sanutil

Clain (1848), 1Storia Daciet antice (1855),
Geografia be-manita! Temipara (1864), Is-

toria revolatinnet divine a ambelor

(1869). etc...

Popescu (Eufrosina), - A rtist5

dra-

matick niiscut in Craiova la 1828, dintr'o

familie de boerI. Av 'ad o educatiune bine
ingrijitii si o instructiune superioark a simtimtit incii din tinerete o mare atractiunc
pentru arta dramatic5 si mal ales pcntru
cantee.

Sub numelc de E. Marcalini, o giisim

pe la 1845 mal pe toate scenele din Europa, c:intAnd cu mare izbandii la Mila,p,

Venetia, Palermo, Florenta etc, in operile

cele mai renumite. Dar peste putin se intoarce in tarA, intrA la teatru national
devine societaril a primel noastrc scene pe
care nu o pAriiseste panii la 1891, dind a fost
inscrisiS intre pensionarele ateste"' institutiunl.

Eufrosina Popcscu s'a distitls tu deosibire in rolurilc de mutua nobild i in comediilc zise de salon, prin dictiunca s4. perfeca
elegano joculut.

POP

de bateriile rormine contra acestel cetkti

turcesti, Apol a luat parte la luptele de la
Plevna si Rahova. Inaintat colonel la 1887,
a fost imiltat general de brigadA la 1894
si comandant al regimentclor intArite F.N.G.

Popescu (Nicolae.D).-Publicist, nAscut

In Bucuresci la 9 August 1843. A fzicut
studiile prirnare si gimnaziale in Bucuresci

si apoi a intrat

la

1861 ca funcionar la

Ministerul de Externe copist, inaintind pilnii

la postul de sef al serviciului arhivel la

1876? post pe care'l ocupil si asa-zi.

El a scris : Rada al III-a cel Frumos i
o sumA de alte nuvele in Calendarill poiIra latt. Cele mal* principale sunt : TrYttilia
de la Rovine (1866), Moartea lut MihatV iteavi (1867), Distractille lut Vlad Tepe
(187 r), Constantin Briincoveanit (1873),
Mantea Vodd cel rerei (1873), Baila Mdrdcine (1874), Alexandru Izipalneanti (1875),
Mircea cel berirdn (1876), Constantin Hangerliu (1877), ConstantinMavrocordat (1878),
Postelnicul Constantin Cantactqiito (1884),

Rada al VII-a de la Afumatt (1885), Epoca

hit 'D. Can/emir (i 8 6), Epoca Ghicule,stilor
(889), Al cinrelea rk-bol ruso-turc (18061812 (1894), etq., etc.
AfarA de aceasta, N. D. Popcscu a publicat cu incepere de la 1887 Efemeridele,
adicA cvenimentele principale ale fie-ciirul an.

Popescu (Petre).

Profesor, niSscut in

comuna Boca (Banat) la 1804, incetat din

viatl'i in Bucuresci la 17 Decembrie 1889.
A filcut studii in drept la facultatea din
Pcsta i tcologia la institutul romfmesc din
Arad.

Pe la 1846 veni in Moldova i fu primit

in casa Rosetti, in calitatc de dasdil al tincrilor Th. i D. Rosetti. In toamna anulul 1848, se reintoarce In Banat si de la
1849 pfulA la 1855 e profesor pentru limba
si literatura rom:Inii la facultatea de litere

din Temisoara. La 1858 se reintoarce in

RomAnia, e primit indatA in corpul dii i se d. catedra de limba latinA la
gimnaziul LazAr ; de aci trece la Cantemir,
unde stA p:InA la sfrsitul vicie! sale.

dactic

Popescu (Mihaf).- General de brigadk

nitscut in Bucuresci la i Mai 1843. Elev
al scoalei militare, a fost inaintat sub-locot.

la 1863, si mator la 1875. In timpul rezbelului Indepenclentei, a ecsecutat lucririle

de int:irire in contra Vidinului si la 24 Aprilie 1877 a comandat deschiderea focului

Popescu (Simeon).--N5scut la 6 August

in Ripa de Jos (Transilvania)
fAcut studiile liceale in Blaj, iar cele superioare in seminarul din Sibi, apoi la Uni1848

'O b

www.dacoromanica.ro

PO?
versitatea din Lipsca. Intors in patrie, a

ocupat postul de profesor la seminarul Andi cian din Sibi, director al internato.'cl
aedo/ seminar si catillet al scoalclor hetcrodocsc de acolo ; asesor (consilier) al consistorului arhidiciesan in senatul scolar, apol
deputat al sinodului arhidiciesan si al congresolui national biscricesc. In primul an
de profesora s'a preotit, primind gradul de
diacon, in care grad a servit ptn la 1883,
cAnd a fost ales si instalat ca protocre6 al
circumscriptionci Sibiului, in carc funcione
a stat p,Ini. la 1888, c:ind a fost suspendat
contra legei, din motive politice.

Chemat in accl an de Ministrul Majo-

ocupat postul de profesor la

rescu,
facultatca tcologicA din Bucuresci panA
la 1891, cand a demisionat si a primit directionea bibliotecei centrale, pe
a

care a ocupaeo pAnii la 1893, la carc dat

s'a .retras rmAnad numal cu catedra de
religiune si istoria ti:rel de la scoala norinalit de institutor!, catedrit pe carc o are
de la venirca sa in RomAnia. In Iulie 1894
a fost insitrcinat co directionea internatulul
Sf. Saya, de unde s'a rctras in Scptembrie
1895.
Serien!

Genesa evam;eliilor (188o), Melod ica speaald a si udild ul religiunet (1880),

Calechism (1880), Desvoltarea priman, asupra crepindlu papal si inf lueata

Oler (1882); etc., etc.

Popescu

Profesor, publi-

cist, nAscut in Logos (Baila la 28 Scptembrie 1860. A fcut studiile sale in filosofic i litcre in Roma si Buda-Pcsta.
Intors in tar cu titlul de doctor in filosofie si licentiat in litere, a fos numit la
1883 profesor la liccul si scoala comercialA
din Ploestl, unde a functionat pn la 1892,
cand a trecut ca sub-director al inv45mintulul primar la Ministerul Cultelor. La 1894
pArilseste aceastii functiune spre a trece ca
profesor de limba germaa la liceul Sfantu
Saya si de limba italiaa la scoala specialA
de finance.
Scrierile sale sunt, pentru teatru : Sgdrcitul,
Cain Gracchu, Magda, Rosmersholni (tradu-

ceri), jucate pe sccna Teatrolui National ;

apol oirs practic de limba germand, Crestomalia gemand, Compendio di gramatica

omana (cArti didactice).

POP

154

Popovici (C. Aurel).Publicist, nifscut

la 1863 in Lugo s (Banat); a fiicut liceul in
Brasov si in Beius, unde a trecut si bacalaureatul. A urmat apoi medicina la facult4ile din Viena si Graz, flicnd insii in
acelas timp studii de filosofie i stiinte politice. Este autorul Replicei tinerimel universitare romhe din Transilvania, o scriere
care a f5cut oare-care sensatiune cAnd a apArot si care fu tipAritil in cinc! limbi, in
25,000 exemplare i rspAnditA in toatit
Europa.
Ca membru in comitctul national din
Transilvania, Popovicl preconizeazii nol;tica

de agitatiuni sistematice Pentro publicara

Replicet el fu condamnat in 1893 de cAtre
Tribunalul din Cluj, la 4 ani temnitii
Stat.

Amcnintat i dc alte cate-va procese, el

Sc refugill in RomAnia si se stabili in Bucures&
In afarA de Replicd, el a mal publicat :
Principiul de nationalitate (1894), Cestiunea
nalionalitdplor 4s1 mod urde solutiunet sale 'in
Ungaria ( I 8 9 5).

Popovict (Ioan).Poct, nIscut in Logos (Transilvania) la 1869, incetat din

viatit la Io Scptembrie 1892 in Lugo, fistudent la institutul teologic din

acea localitate.
viata meseriasilor
A publicat
1-Rival, (1893), Poesit diverse.
Era colaborator al reviste! Convorbirt
litera re.

Scriitor, nitscut
Popovid (Saya).
la 1804 in Resmarl, Transilvania, incetat
din viatA la 1879. A studiat in Sibi
Cluj, apoi laViena; dupit un an a imbrAtisat
cariera preoteascii. Episcopul Saguna l'a

chemat la postul de profesor de teologic

pedagogie in Sibi, unde multi ani a
lucrat ca asesor in consistoriul arch. Nesilit s se retragA ca
voele familiare

preot la Resinar!. Era cunoscut si sub numele de Topovict-Bercanu.

A publicat:Culegere de istoril morale (184648). Epistolariu (1847), Kuruefasstee Conversations u nd Wrterbuchder deutschen uud roma-

nischen Sprache (1852), Gramatica germand

(1858), Vocabular roma' no-netniesc (1868),
Gnu-ter-Gua, der ro m. und deutschen Sprache

(1886).

www.dacoromanica.ro

POP

PRA

'55

Popp (Mihail).
Pictor, nitscut in
Brasov la 28 Martic 1827. A urmat CLICsurile scoalclor din Iocalitat i apoi dupa
ce a stat dol ani in scoala militara, a
inceput sil ajute parintelul sUi la zugravirea
interiorilor de biserici.
La 1845, el jalead la Viena, unde ur-

meaza cursurile Academia' de Bele arte

peste doi ani se intoarce in tara si participa in 1848 la revolutia din Transilvania.
La 1849 se refugiaza in Ploesti si apoi
vine in Bucuresci unde trileste zugravind firme la pravalii.
Peste cat-va timp, asociindu-se cu pictorul Lecca i poleitorul Barbu StInescu,

el zugraveste in 1852 interiorul bisericei

Curtea veche, Sfintu Gheorghe noll i Capcla de la Cimitirul Serban-Voda din Bucuresci ; la 1855 biserica Domneasca din
Urgu-Ji, biserica de la schitul Frasinel,
in 1-863 bisericele Radu Voda din 13ucuresci,
sfantul Nicolae din Bucuresci, Satu-Lung

din Ardeal, undc in urma unui accidcnt,

politique, ujuilila,, e el religieuse en Ot ient, carti

relative la starea sociala din Itom-Inia.

Pralea (loan). Publicist, nAscut in BeVolnicetul Rama, in anul

1769, incetat din viata la Iasi in 1847. A

sarabia, satul

ahora mult timp prin Rusia si a ramas

cunoscut prin compuncrea une! intregi Psal-

tiri in versuri (1820), i unui JIU abet cu

numere arabice spre a servi ca alfabct universal.

Proticf (Petre).Medic, de origina bulgara, nascut in Sistov, incctat din viata. A

vena in tara la 1822, dind a fost numit
doctor al temnitelor din Muntcnia. Apoi a
fost profesor de patologie chirurgicala la
scoala de medicina si farmacie in 1858. in
acelas timp era doctor la ' azilul Marcutza.

In 188o a trecut la pensie si s'a retras in

Bulgaria, Linde a incetat din viata.

Protopopescu (Dumitru).Miscut la

perdu deuetul aratator al manel drepte.

La 188ti Popp, s'a reintors in Brasov
unde s'a stabilit.

5 Mimarle 185o in comuna Poboru (Oh).

A primit instructiunea primara in orasul

Poteca (Eufrosin).
Pcpet, profesor,
nascut la 1780, incetat din viata la 1856.
Di m preuna cu Simeon Ma rcovici i C.Moroiu,

drept din Paris.

Intors in tara, a fost mal Antairt profesor
de timba romana la scoala normal Carol la
de la 1871 Octombric pana la 1873 Noembrie. Apoi intra in magistratura si este
suplcant i judecator la Tribunalul Buze6
de la 1876 la 1877, prescdinte al Tribunalul Ialomita de la 1877 la 1878.
La aceasta epoca, e numit director general al Vamilor, pc urmil trece secretar
general al Ministcrului de finance si apoi
director general al Regici Monop. Statului

a facut studiile sale in str6inatate, dup6 ce

orinase cat-va timp la scoalele grecescl
din Bucuresci. Intors in tara a fost numit
profesor la Sfintu Saya unde a predat cursurile pana la 1821. Apol a plccat iarasi la
Paris de unde s'a reintors la 1825 ca profesor de filosofie tot la Sfantu Saya. La
1832, fiind slabit de boala, a demisionat
a intrat ca egumen la manastirea Motru.
La 1846 a infiintat din veniturile averei
sale, dou burse pentru scolarii saracl de la
SI. Saya, iar prin testamentul s66 din 1856
a lasat pentru acesti elevi, un capital de
1,200 galbeni.

Parintele Eufrosin Poteca a scris: Elementele filosofier lui Ainechie, trad,ucere din
limba greceasca (1825). Sjiinta scripturti

traducere dth limba greceasca (1836).

Poujade (Eugne).Diplornat francez,

nascut la 15 Ianuarie 1815, incetat din

viata la 7 Martie 1885 in Paris.

A scris : L'union des PrinciPauts, Chre-

tiens et Turcs, Sanes et souvenirs de la vie

Slatina, a urmat cursurile liccului Mate! Basarab din Bucuresci si a terminat scoala de

(1878-1888).
Deputat al colegiului

Olt de la 1888
pana la 1895, e numit iarasi director general al Regiel Monop. Statuiul la 1895
pana la i Aprilie 1897.
De la i Aprilie 1897 este sub-director al
creditului fonciar rural.

Protopopescu Pake (Emanoil).

135r-

bat politic, fiul unui preot de la I3iscrica

Negustori din Bucuresci, niiscut in Bucoresci la 1843, incetat din viata in I3ucu-

resci la 23 Aprilie 1893. A facut studiile

sale in tara si le-a terminat la facultatile din

Geneva si Paris. Intors in tara, incepe pi-in
a fi greficr la Tribunalul de comercii1, apoI

www.dacoromanica.ro

PRO

PUM

156

demisioncazil i se inscrie ca avocat in baroul Capitalei, ceind e numit i profesor

de drept administrativ la coala comercial
din Bucuresci. La 1877 Protopopescu-Pake,
intrii in politicii alturi cu sinceril liberali
de sub conducerea lui G. Vernescu i la 5
Mal 1876 este nninit prefcct al politiel Capitalei. Peste cate -va luni demisioneazit i
se alege deputat.
La 1885 dimpreun cu G. Vernescu incepe lupta contra partidului liberal pe care
o duce pnit la 1888, flic6nd parte din o-

dota anual din venitul lor patru fete s'rmane,

ro,000lei societtel preotilor mireni, 100,000

In urtna venirei guvernului conservator

la putere in 1888, Protopopcscu-Pake se
alege primar al Capitalei i administratiunea
sa se distinge printeo deosebitei activitate

acea localitate.
Isbucnind micarea revolutionar din 1848,

pentru infrumusctarea i inseinettoskrea Oraului. Intre altele i se datorete terminarea

deschiderel bulevardulut Academici in spre
Obor i CotrocenI, iluminarea co
electric5 a acestui bulevard i a soelei Kis-

selef, alinierea i insntoirea multor prti

ale oraului.

De la 1888 i pn la moartca sa, el a

representat in Camerii colegiul al 2-a al

oraului i era preedintele unor insemnate
institutiund de ajutor. Prin ingrijirea sa,
s'a edificat Azilul i coala protopopului
Tudor, al crui executor testamentar a fost.

Protopopescu (Tudor). Preot, proto-

pop, incetat din vial la 1883. Mare filantrop, a lsat cca mal insemnat parte a aN'ere' sale pentru opere de binefaceri precum : 3000 lei SocieteiteT pentru invttura
poporului romn, 70,000 lei pentru coal
profesional, 800,000 lei pentru un institut
care poart numele sc6, 8,000 lel spre a se

lei azilului fondat de dnsul la biserica Udricani.

Pumnul (Aron).

Profesor, nscut la
Ociulata, ling Filgrau
(Transilvania), incetat din viata la 12 Ianuarie 1866. Fi6 de teiran, a urmat cursurile scoalei din Odorheit'i, apol fcu gimnaziul din Blai i termin studiile sale la
Cluj i Viena. Intors in Blai6, fu numit
la 1847 profesor de filosofie la liceul din
1818

In satul

Aron Pumnui e silit s fug in Bucovina

unde frapi Hurmuzache '1 ia6 sub protectiunea lor, i e numit la 1849 profesor de
bimba romn la scoala din Cernuti. In
decurs de 17 ani el ciesvolt acolo Romanilor veniff din toate prtile, tesaurele limbei
i litcraturei noastre i ltete in inimi sen-

timentul iubirel patriei mum.

Principalele sale publicatiuni manuscrise
sunt

Tractat de filosofie, prelucrat dup Cant

(1848), Arta poesier (studiu critic), Versificatia rontiind, Gramatica romdmi (1864),
Lepturarill i-onidnescu, in 6 volume (18621865), Extract de literatura romdnd, Limba
ronicind, (*Ni-e fugilivd asupra limbel i istorid literatura' ronuine, Fondul religionar
ronuin din Bucovina (1865), Retorica, Convorbiri limbislice, Privire fugitiva' asupra istoriet Romanilor ci Romdnilor, Foaea pentru minte, inimd i literaturtf, Gramatica
compleca a limbet romdne, Form ele din a/ara ale cuvintelor limbef romdne.

Quinet (Edgard).Istoric i oni politic, brbat de stat francez, nscut la Bourg

(Francia) in 17 Februarie 1803, incetat din

Numele lui Quinet 'I are load dc onoare in acest dictionar prin faptul cit el

viata la Versailles (Francia) in 27 Martie

Victor Place, s'a feicut in strimitate, fie

prin pres, fie prin lumea politic, cel mal
aprig aprtor i sustinaor ai aspiratiu-

1875.

N'avem sA urmrim aid toat activitatea

politic i literarii a acestui ilustru brbat
de stat i serviciile imense ce a adus trei
sale.

dimpreun cu Bataillard, Ubicini, Michelet,

nelor Munteniel 1 Moldovei pentru dobndirea unirei.

Ca semn de recunVentd, Corpurile noas-

www.dacoromanica.ro

QUI

- 157

tre legiuitoare, a acordat in 1866 luf Edgard Quinet, drepturile de cetAtean romin.

Q uintescu (Nicolae). Doctor in filo-

sofie ; a fost mal inti profesor la facul-

tatea de litere din In' la 1869 i apoi a

fost transferat in Bucurescl la
ca profesor de literatura latin5. i istoria ei, la facultatea de litere.

,R.A.0

manix, vulgo Valachicw numinatx (r867

Berlin). De la Bonn la Coblenq (188 1) Omagiul artelor, versurI (1882), U ameninpzt
cu decapitarea (188 r) Studii critice (1887),
Chesliunea lul u mut (1895). 0 formatiune
adverbiald introdusd fuiorut popet In timba

romdnd (1895). Noul proect de lege al invt dmintulut public.

N. Quintescu este membru al Acadentiei

A publicat : De diminutivis Upa Ru-

romane.

Racocea (Teodor).Translator romA-

N. Kretzulescu de la ro Tulle 1862 pml la

30 Decembrie acela an.

nesc in Lemberg la 1817, publia la aceast

epoca acolo prospectul une fol romine periodice care insA nu a apArut de cat la 1820:
Chresioniaticul romdnesc.

AmAnunte biografice despre dansul lips CSC.

Racovitz6. (Dimarle. D). Publicist,

critic dramatic, nAscut la Buzei.'t la 18 Octombrie 1868, incetat din viata in Bucuresci, la 1892. A debutat in ziaristicA la
188o printeo serie de articole publicate in
Binele public i adunate apol in volum sub
titlul Observdri sociale ji morale. La 1882
a trecut la ziarul Romdnia liberd unde sub
pseudonimul Sfinx a scris critice teatrale
s6pt6mitnale, aposi a publicat in Revista Notd

numeroasc studii asupra teatrulul din Bucuresci.

Racovitza (Matake).Fost mare sitatar peste otirea din Muntenia pAnit la 29

Martie 1823 cand a incetat din viatii. Amilnunte beografice lipsesc.

Racovitz. (Nicolae.D).--Om politic,

magistrat, ascut la 1820 in Bucuresci, incetat din via0 in Bucuresci la 1806. A intrat in administratie la 1838 ca scriitor la
departamentul Dreptiitei, a inaintat ef de
masA la 1847 i judedtor la Trib. Ilfov in
1850. Apol dupA ce a fost prefect de judet
in 1856 i director al Ministerului Instructiunei publice in 1858, e numit membru la
malta Curte in 186o 1 p5streazA acest post
pn la 1864, cAnd demisioneaza.
A fost Ministru al Cultelor in cabinetul

Racovita. (Nicol-de. Gr). N'Ascut in

Bucuresci la 1838, incetat din viatA la Roma
la 3 Martie 1894. A fAcut toate studiile sale

In Germania de unde s'a intors cu titlul de

doctor in drept i a fost numit imediat secretar general al Ministerului Justitiel, post
pe care l'a ocupat de la ro Noembrie 186 r
para la 15 Martie 1863.N. RacovitzI avea
insA o deosebit aplecare pentru muzicA i

arte, drora le-a sacrificat politica, ocupindu-se mal ales de propAirea Atheneulut
romdn dimpreunA cu C. Ecsarcu, Al. Odobescu, Wachmann, etc.
In cabinetul Ion Ghika de la 1870, a luat
portofoliul Cultelor i Instructiunel Publice
la 18 Decembrie i l'a piistrat pAnA la I I
Martie 1871. De atunci a trAit aproape retras din viata politicA.

Radovici (Alexandru). General de

divizie, nsutn Bucuresci la ro Iunie 1832.
Intrat in arrnatii ca sergent la 1847, a fost
tnaintat sub-locotenent la 1849, colonel la
1864, i general de brigad la 1871. La
1891 a fost inaintat general de divizie in
rezerv i trecut in retragere. In timpul
rezbelului Independentei (1877-78), a comandat corpul al 2-a de armat.

Radovici (Nicolae).Locotenent, nAscut lu 1840 Iunie 30, incetat din viat la

7 Noembrie 1877. A ititrat in otire ca soldat la 1861 i a cipAtat la 1869 gradul de
sub-locotenent. In timpul rezbelului Independentei, face parte din regim. ro Doro-

www.dacoromanica.ro

i8

RAD

banti i moare ca locotencnt pe campul de

lupta in fata Rahovel, la 7 Noembrie 1877.

Radu (Mihai).General de brigada in

rezervA. NAscut la 1840, mort la 1894, 8
Aprilie.

A intrat in armatA la 1857 cu gradul de

cadet i a fost inaintat sub-locotenent la 1858,

maior la 1867, ear in anul 1869 a demisionat din armatA. Peste catI-va ani, a intrat in administratie i a fost numit mal
intaiil prefect al judeplui Baila 1876, post

RAD

Incepand de la 1829, el a redactat: Curierul

de ambe sexe, Curierul romd nesc, ear in limba
francezA a scris : Souvenirs et impressions
d'un proscrit, Mmoires sur les vnements de
1848.
In poesie, Eliade a scrism
ept

Sburatorztl i satira aCdceFue a

Ca om politic, a fost unul diii Apeteniile
revolutiunel din 1848 cu Golescu, Magheru,
Tell, Scurtu, facnd parte din Locotenenta
DonmeascA.

In fata Acaderniel, Statul a ridicat o statue

i neuitarea
misiunei istorice indeplinitA de Eliade RA-

pe care l'a ocupat pana in momentul is-

in Bucurescl spre amintirea

bucnirel rezbelului Independentel, cand a fost

chemat in Bucurescl i i s'a incredintat prefectura politiei Capitalei in 1878.
La 1885, a fost Ministru al LucrArilor

dulescu.

publice de la 2 Februarie panA la 17 Octombrie 1886, cand trece la Interne in cabinctul de sub preidentia lui Ion BrAtianu,
pana la i Martie 1888, cand demisioneaza.
In 1884, i s'a dat gradul de general de
brigadl in rezervA.

R adulescu (Eliade Ion).

Poct. i

scriitor, cunoscut mai mult sub numele de

loan Eliade de cat sub acel de Rddulescu,
nascut in T'rgovite la 1802, mort in Bu-.
curescl la 1872.
A facut studiile sale in coala Sf. Saya,
sub conducerea lui Gheorghe Lazar i a
fost elevul sA1r cel mal meritos. Opera literara a lui Eliade Radulescu este colosala.
Scrierl didactice, poesil, publicatiuni politice, filosofie, lucrArl teatrale, scried in limba

Iranceza asupra istoriei nationale, toate

fost concepute de puternica sa imaginatiune.

Acestul autor se datoresc urmAtoarele lucrArl : Gramatica romdneasca, Fabulele lut

Tichinael, Istoria Universala ji mitologia,
Istoria Romdnilor, Regutele saa gramatica
poe.ziet, Pro fejia lutDante, traducen l din Lord

Byron, aristianismul la inceputul scra,

Isachar, aristianismul ji Catolicismul,
Equilebrul intrq antitese, Instit ulule Romdniel, Proprietarif ji Sisttenit, Paralelism futre
timba italiana ji ronuina, Meditatit poeticadin
Lamartine.
Eliade a lucrat mult pentru Teatrul national,

traducad pe Atnlitrion de Molire, Norma

din italienete i scriind nurneroase articole
In Grqeta Teatrulut. Sub auspiciile sale, s'a
dat in BucurescI la 1834, prima reprezintniune teatrala, in limba romanA,

Cu drept cuvant ins, unele din scrierile

sale sunt criticate, pentru c Eliade a cautat
poceasca limba romarreasca, italienizand'o i

schimband intre altele consonanta c prin q.

Exemplul sAti din fericire, pe acest teren al
gramaticel, n'a fost urmat de cel lati scriitori.

RAdulescu-Motru (Constantin).
NAscut in comuna Butoet1 jud. Mehedintl
In 1868 Februarie. A terminat facultatea de

litere i de drept in anul 1889 in Bucuresci, a continuat studiile in filosofie la Paris,

i Leipzig, de unde in 1893 s'a
reintors cu titlul de doctor in filosofie. La
1895, (14 Martie) cand s'a inaugurat fundatiunea universitarA Carol I, a fost numit
secretar al comitetulul administrativ i bi-

Miinchen

bliotecar al acesteI institutiunI, post pe care

Il ocupa. i in prezent. Scrierile sale sunt :
Z6 r Enwickeli'ing von Kant's Theorie der
Carsalitat (Wiindt's Philos. St6dien B. IX),
diferite articole cu cuprins filosofic in Convorbiri literare i Epoca literara i alte reviste.

Rallet (Dimitrie).Otn politic, Miscut

In

Constantinopol, incetat din viata, in

Botoani la 1858, Octombrie 25. A facut

studiile in strAinatate i a intrat in magistratura ca prezident al Tribunalulul din Botoani. La 1849 a fost director al MinisteruluI justitiel. din Moldova, apol mai tarzi
sub vodA Grigore Ghika, Ministru al Cultelor din Moldova.

A fost unul din membril activi ai comitetului unionist din Ia1.

R4mniceanu (Naum).

www.dacoromanica.ro

Preot, publi-

RAS

159 --

cist, nascut la 1764 in Bucuresd, incetat

din viata la 1839.
A fcut studiile la coalele greceti din
Capitala i apoi s'a preotit I a dat lectiuni
pe la diferitele coale din ora. AvAnd o
ura neimpacata contra.Grecilor pe carel invinovAtea de toate relele de cari suferea tara,

a scris contra lor numeroase satire in limba

1862 a inceput a practica mai mult timp

profesiunea de avocat i multa vreme a
fost aproape singurul avocat roman in toatil
Transilvania, care a sustinut drepturile RomAnilor in mil de procese. La 1863 a lup-

tat ca deputat in dieta de la Sibi, apoi la

cea din Cluj, unde a sustinut Cu multi energie votul minoritatil, care pretindea autonomia Transilvaniei.

A publicat : Cronic al Romdnilor (17648 ro). Tdngnirea piret Valachiel asupra jaTutti! ci dertipdndref ce't a fdkul strdinif
hari Greci (1821), i alte multe carti didactice.

Rasti (Mihail). -- General de brigada,

nascut la io Septembric 1841. Intrat in
coala militara ca elev la 1857, este ina-

intat sub-locotenent la 1859 i (*ter superior la 1872. Cu acest grad ja parte la rezbelul Independentei (1878-78) i conduce
ecunonterea de la Rahova.
Inaltat colonel la 1887, ocupa postul de
j cfect al politiei Capitald in 1891 pana la
dind e inaintat general de brigada la
9 linie, i numit inspector general al jandarnieriel rurale, la infiintarea
lu aceasta calitate el organizeaza aceasta
instil utiun e.

1896 este trecut comandant al diviziel a 8-a din Botoani.

Rat (loan).

Jurisconsult, nascut la

l'urda in Transilvania, la 1828. A studiat

la B]aj i a terminat gimnaziul la Cluj.
Intra in cariera preoteasca i fku un an
de teoligie in seminarul din Pesta. Atunci
(1848) Ebucni revolutia maghiark i tnarul
Rat mli ca tribun in prefectura lui Balint, a
oastei lu Incu. Dup sugrumarea revolutiel, nu ni.!urm cursul clerical, ci se
duse la Vicn. , unde se inscrise la facultatea de drept, i terminAnd'o la 1854, in
anut urmAtor s'a dus la Pesta, unde fact.'
doctoratul in legi, indeplinind in acela

timp la locotenenta din Buda i postal de

translator pentru textul roman al legilor.
La 186o a fost numit avocat la Alba-Iulia.
In 1861 a fost ales vice-prefect in comitatul Turzil; nu peste mult ns, renunta
la postal acela. De aci dateaza activitatea
sa politic. In acela an a mers de don
ori la Viena, fAand parte din deputatiunile
Romanilor din Transilvania, prezentAnd Impratulul memoril in causa nationala. La

De ad i incolo rolul s politic se accentueaz in conferintele nationale, tinute

de fruntaii Romanilor de peste muntl,
ocupand in mal. multe randuri fotoliul de
vice-preedinte i in urma acela de preedinte. Sub preedinta lui s'a redactat i s'a
dus memorandul la Viena. Pus sub acuzare
dimpreuna cu intregul comitet, a fost osandit la Cluj la donl ani de inchisoare de Stat,
din care a i facut un an i dou.6 luni in
inchisoarea din Seghedin, fiind gratiat dimpreuna cu tovarAii s'a. De atunci trkfte
la Sibiti, unde s'a mutat dup vandalismul

din Turda,

este eful

partidului na-

tional.

Robescu (Constantin. F.) Profesor,

om politic, nascut la 1839. A fAcut studiile
in tara i le-a terminat in Paris, de unde

s'a intors cu titlul de licentiat in tiintele

naturale.
Intors in tara, a fost numit la liceul
Matel Basarab profesor de tiintele natu-

rale i a tinut aceastil catedra de la 1866

pana la 1896, cand a demisionat.

A fost dit-va timp director general al

i telegrafelor sub guvernul loan
BrAtianu la '1880. La 1895 a fost ales in
potelor

consiliul comunal al Capitalel i numit primar al oraului.

A fkut parte din Camera ca deputat sub
toate guverriele liberale de la 1875 ODA
in prezent.

Rolla (Constantin). Membru al ComitetuluI central al Unirel din lai la 1857.

In casa sa, s'a hotarit la o intrunire pregAtitoare, alegerea luiVoda Cuza de Domn al
Moldovel.
Am/imante beografice lipsesc.

Romgn (Alexandru). Nascut la 1826

Noembrie, in comuna Rogoz din comitatul
Bihorului, incetat din viata la Sebe (Transilvania) la Septembrie 1897.

www.dacoromanica.ro

ROM

- 160

Studiile '1 le-a facut la Blaj i Beiu, iar

teologia la Viena.
Intrand la 1868 in politica, a fost ales
In eapte randurl deputat al cercului elec-

toral Ceica din Bihor, pana la 1888, cand

i Romana din Ungaria propria zisii, a incetat de a mal lua parte la alegeri.
In timpul acesta, Al. Roman s'a distins
i ca publicist, infiintand i redactand la
Budapesta ziarul national de opozitie Federalinnea, care a incetat insa pe la anul 1870.
Persecutat in urma atitudinel sale energice
ca deputat i ziarist, Alexandru Roman a

trcbuit sa sufere o pedeapsa de un an inchisoare la Vat, pedeapsa la care a fost

condamnat de juriul din Pesta in urrna ultimulul proces de presa ce i s'a intentat.
Dupa incetarea Federatiunet, Al. Roman
a primit postul de profesor de limba i literatura romana la universitatea din Pesta.

n'id ales membru ordinar al Academiel

rectiunea lul Delaunay. Reintoarsit in tara,

reintra la Teatrul national i se distingq
creand sute de rolurl insemnate. Principalele sale succese ati fost in Sceinteea, Daniel
Rochat, Fntdna
Ovidiu, Onoarea, Marion de Lorme, Ruy-Blas, &curia
case!, inteun cuvnt in intregul repertoriu
de frunte al scenei noastre nationale. Toate
creatiunele sale niel ca se pot enumera.
D-na Aristita Romanescu a fost numita
la 1894 profesoarii de dicotiune pentru cursul de declamatiune la Conservatorul din
BucurescI.

Romanescu (Ioan).Profesor, nascut

In Craiova la 28 Ianuarie 1840. A facut

studiile in 'tara i la 1862 a fost numit pcdagog repetitor in internatul Statului din

Craiova. La 1864 fu trecut profesor de

i geografic
la gimnaziul din Ploeti, ocupand acest post

limba latina, romana, istorie

romane, a desfaurat i in calitatea aceasta

o vie activitate pana la moartea sa.
Inainte cu trel luni, conferinta din Cluj
in chestia bisericel romane unite, a distins
pe Alexandru Roman, alegandu-lpreedinte

pana la 1891, cand a eit la pensiunc.

al Adunarei.

dinte.

Romanescu (Aristitza).Artist dra-

mafia, nascuta in Craiova la 24 Decem-

brie 1854, fiica artistulul C., Dimitriadi i

a tragedianeI Polixenia Stavrescu.
Crescuta in familia Teodorini, manifestit
din copilarie multa aplecare pentru teatru
i se casatori inca tnara cu actorul Romanescu al cilruI nume '1 poartA. La aceastit

epoca, incepu sa joace, i mai ales se cante

pe scenele din gradinele publice,cu deosebire la
otelul de Pestha in Bucurescl.

La 1874 debuta la teatrul din Craiova,

Apoi fu angajata
in piesa Arp ase
In trupa de sub directiunea Millo-Dimitriadi
i juca in Lupia pentru creding i inteo
revista a lul P. Graditeanu : Cer

Talentul D-nel Romanescu nu s'a aratat

insa in

intregimea sa de cat de la 1880

inainte.

Angajata la Teatrul national din Bucuresci, principalele sale creatiuni a fost

Vestala din Roma invinsd, Delfinul din Ludovic al VI, illbone din Nuntile -venetiane,
etc., etc.
Mal te'rziii Ar. Romanescu picad la Paris, unde 'I termina studiile sale sub di-

La 1866, Romanescu a infiintat sectiunea

de Prahova a Societatci pcntru invatatura
poporului roman, in fruntea ancla a stat
cand ca preedinte, cand ca vice-prec-

El a publicat : Gramalica ronuinea sal cu

toate partile el.

Romano (Mihail).Capitan, nascut la

5 Decembrie 1842, mort la 30 August
1877. Intrat in armatii ca soldat la i86,
el capata gradul de sub-locotcnent la 1864
i acel de clipitan la 1874. La atacul de
la Grivita, la luarea redutel, cadc mort pe
campul de lupta la 30 August 1877.

Romnicianu (Grigore).--Medic, nas-

cut in Bucuresci la 5 Decembric 1845. A

fcut studiile sale la coala de medicina
din Bucuresc'i, apol trimis de Stat la Paris,
le-a complcctat acolo, obtinbd titlul de
doctor in medicina.
Fost mal intai medic al coalei dc oficerl, ef de lucrar' anatomice la facultatca
de medicina din Bucurescl, in 1875 a fod
numit medic primar la spita191 de copil,
post pe care'l ocupa i in prezent.
In 1890, Dr. Romnicianu a fost numit
profesor la facultatea de medicina din Bucures&

In timpul rezbelulul Independentel, el a

facut serviciul gratuit de medie la spitalele
militare i trupi.

www.dacoromanica.ro

ROQ

ROS

161

Membru al societhtei de chirurgie i de

medicina din Paris, membru al societktei
Crucea roie 1 membru corespondent al
Academiel rornane, doctorul Romniceanu a

Giurgiu i Bucuresci-BrAila-Galati, carl ati

circulat de la 1848 panh la 1863.

Apol a fost mare intreprinzhtor de lucrArI pentru chile ferate in tarh, i a cons-

la 1874-1878 i de la 1893-1894, Lec:tinta de

truit numeroase cazArmi, coala militarh din

IaI, palatul domnesc din aceini localitate.
A fost membru in comisiunca pentru
organizarea potelor romanc, spre a inlocui
pe cele strcine (1863) i in acela an a
prezentat guvernului cel d'inthitt proicct

clinicd asupra boalelor copiilor i vol., Tratamentul piciorulut strtinb, Sifilisttl infantil.
El a colaborat la gazeta medico-chirur-

in

publicat : Cholera epidemicd, Actiunea fisio-

terapeuticd a tutunulut, Anatomia

descriptivd, Grefa dermo-epidermicd, Lacul
Sdrat ci indicatiile lttrin boalele de copit, Patologie chirurgicald 2 vol., Corpit streinf,
Dare de seamd asupra spitalulut de copa de

logicd

ci

cricali Ronidnia medicald.

pcntru infiintarea monopolulul tutunurilor.

A si..'vrit numeroase binefaceri, land
timpul rezbeluluI Indcpendentel

din

1877-78, initiativa infiinthrei une sectiuni

a Crucei Roie izraelith.

Roques (Antonin).Profcsor, publicist

francez, nhscut i mort in Francia.

Vcnit in tarh pe la 1840, a fost ani in-

delungall profesor pentru limba francezh la

SI. Saya i in diferite alte institute.
A colaborat la mal multe ziare franceze
de sub directiunea lui Marsillac i a publicat miele scricrl ciliar in limba romana
prin Revista contimporand.
ScricrI: Lecons el modles de littrature.
La princesse Enta dramil in versurl, Un mari
s'il vous plait comedie, Posies diverses, Legendele ci doinele poetulul Alecsandri, traduse in limba francezh, Constantin Briincoveantt, dramh, Elena dramh, In bralele
Morfett comedic, COstitoria hit Editan', comedie, etc., etc.

Rosca (Juliu).Poct, publicist, nhscut

la 'o bctombrie 1858 in Bucurescl. A colaborat cht-va timp la ziarelc Dorobanjul i

Ghimpele, 'Boina i altele.

A debutat in literatur prin poema Ro-

mdnia libera (1877); apoi a publicat : Flor!

de prinurvard, Zina florilor, Crivejul (1879),
Zimbirt ci Lacrime,Sacrificin pentru sacrificid roman, Fata de la Cok-ia draml in versta"' (1882), Ldpupeanu tragedic.

Rosenthal (Ernanoil),Marc intreprin-

zittor de lucriiri publice, nhscut in Austria

la 1828, de originii izraelith, incetat din
viath in Bucures'cl la 1889.
A fost adus in tal-A la v'rsta de 4 anl,
de un unchiti a/ si.1 care linea cu arendh
proprictiSple BrAncovenilor.

Pc la 1848 a inceptit intreprinderile sale,

infiintAnd primele diligente intre Braov i

Rosetti (Constantin. A).Ziarist, pu-

blicist, om de Stat, nhscut la Bucurescl in

anul 1816, mort in Bucurescl la 19 Aprilie
1885. A fhcut studiile sale in Bucurescl la
colegiul Sf. Saya, apoi intril in otire la

1833 spre a dcmisiona peste trei anl,

literilor. A debutat prin
nite traducen din Byron, Lamartine, Voltaire i publich la 1840 un volum de poczii
Ceasurt de multionire, din carl unele
brAtishnd cariera

r6.mas populare.

La 1842, fu numit politai in oraul Pitet1, pe urmh procuror al Tribunalulul din

Bucuresci, demisionhnd la 1845, spre a se
stabili in Paris. Reintors in tarii la 1846 se

chshtorete cu Maria Grant i deschide o

librhrie in Capital:1.

Mernbru in comitctul revolutionar de la

1848, este arestat la Iunie i liberat a doua
zi de poporul rhsculat. El devine atuncl
prefcct de politie in Bucuresci, apol secretar al guvernulul provizoriu i director la
Ministerul de Interne. In acest an, fundeaza
ziarul Pruncul ronzdn.

In luna Septembrie din acela an, fiind

trimis in laghrul lui Fuad Effendi spre a
protesta contra restabilircl regulamentuluI
organic, e arestat dimpreunh cu cel lalti emisarl i trimis la Orova. De acolo a reuit sh-1 scape sotia sa, imbriicandu-se in
haine de !Arana
Scriitorul franccz Michelet a istorisit de
a lungul aceasth tragich epizodh din viata
MarieI Rosetti.

Stabilit in Paris, C. A. Rosetti fundh in

1850 mal multe ziare politice i literare

precum Romdnia viiioare, Republica romand.

In acela an publich Apelul cdtre toate par11

www.dacoromanica.ro

ROS

- 162 -

tidele, Apologia revolutiunet romdne ; Catechismul Sdteanulut, Scrisori edtre Principele

Stirbey; aceste doua in 1852.
Reintors in tara e ales deputat in divanul ad-hoc, ia o parte insemnata la toate

evenimentele cad aduc Unirea Principatelor, alegerea lui Cuza, 1 fundeaza ziarul
Romdnul.
Deputat in mal' multe legislatiuni, Ministru chiar timp de o luna, dupa Unire,

trece in opozitie i incepe o campanie crancena contra guvernului lui \Toda Cuza, din
care cauza este arestat i dat judecatei de
dona ori, suspendandu-se i ziarul sii Romdnul, pe care'l inlocuete prin Libertate i
Constiinja nalionald, cari i acestea sunt suspendate.

C. A. Rosetti e atunci unul din membra

principall care organizeaza detronarca prin; in cascle sale se face planul
cipelui

micreii la miezul noRtei spre i i Februarie 1866, pe cand in etajul de jos se

tiparea proclamatia viitorului guvern provizoriu, in etajul de sus se dansa spre a
nu detepta banuelile politiel, deja incuno-

tiintate prin denuntad, despre ce are sa se

intample.
In primul guvern al Locotenentei dom-

neti, C. A. Rosetti ia la ii Februarie portofoliul Cultelor i'l pastreaza in guvernul

de contopire al partidelor,

de la ir Mai

pana la is Iulie 1866 sub prezidentia lui

Lascar Catargiu.
Dupii caderea guvernului liberal de la
1868, el trece eara1 in opozitie ; dup .6 o
edere de cati-va ani la Paris, se intoarce
In tara spre a organiza coalitia de la MazarPaa care atrage dup sine r6sturnarea partidultd conservator. Tara fiind in ajunul

rezbelului de la 1877, C. A. Rosetti se arata cel ma1 inflacarat partizan al intrard

Romanid in actitme. La 1878, sub prezidentia lui I. C. Bratianu ja portofoliul Ministerului de Interne de la 26 Martie pana
la 17 Noembrie 1878, cand trece PreLident
al Camerei.

De la 9 Iunie 1881 pana la 25 Ianuaric

1882 este iara1 Ministru de Interne.
Cu ocaziunea revizuirea Constitutid, din
cauza unor abuzuri comise de una libcrall
i nepedepsite, C. A. Rosetti dete semnalul
disidentei liberale, care trebuea i aduca mal
tarziu dupa moartea sa, coalitia i opozitiaunita, apoI formarea partidului. liberal-conservator.

C. A. Rosetti a fost toata viata sa dimpreuna cu I. C. Bratianu, conducatorul partidului liberal.

Rosetti

ziarist,

nascut in Bucuresci la 17 Aprilie I85o, fiul

luI Radu Rosetti. A urmat in Pars cursurile liceului Louis-le-Grand, fara a le termina, i apoi doui ani la coala des sciences politiques et administratives
Intors in tara *la 1876 dupa ce a ocupat cat va timp functiuni administrative,
a intrat la redactia ziarului Romcinttl. Sub

pseudonimul Max, a mal' colaborat la ziarele : La Boite aux lettres, andependance

rounzaine, Epoca, Timpul ci Constitujionalul.
A scris pentru teatru : Uite popa, nu e
popa, comedie, Vicleirnul, phdr-Mandr, Zeflemelele, Nazat, reviste utnoristice, aceste
dou din urma in colaborare cu I. Negruzzi,
Un lea
un lot, i Mo,slenire de la rdposala, localizate dupe repertoriul lut Labiche,

i toate jucate pe scenele teatrelor din Bucuresci.

La 1888 a fost numit membru in comitetul Teatrelor, functiune onorifica pe care

o ocupa parte in prezent.
A tiparit un volum la Cronice (1886),
Trotoarul Bucuresciulut (1897), Povete cdt re
Sdient(188o), Diclionarul contimporanilor din
Ronuinia (1898).

A reprezentat in Camera de la i888-

1890, colegiul al 3-a de Teleorman.

Rosetti (Ioan).Locotenent, nascut la

25 Aprilie 1845. Intrat in armata ca soldat

la 186o, se libereaza la 1863 apol se reangajeaza ca sergent in 1865, este inaltat
sub-locotenent la 1868. In timpul rezbelului
Independentei (1877-78) fiind locotenent in
Bat. 3-a de vanatori, moare pe campul de
lupta in fata Rahovel la 12 Octombrie 1877.

Rosetti (Maria. C. A).

in anul

Nascuta

1819 la Guernesey (Englitera),

incetata din viatit in Bucuresci la 1893.

La 1847, s'a casatorit cu marele barbat

de stat C. A. Rosetti pe care l'a urmat in

exil la 1848, isbutind

scape dimpreunii
Cu cei lalti proscriI din mainele Turcilor.
Pentru isbutirea planului shl, se deghizase
In tarancit

romana. Reintoarsa in rara la

1857, colabora la diferite ziare, almanacuri

i cu deosebire la Ronuinul. In 1863-1864
publica Mama i Copi/u/, ziar sptamanal.

www.dacoromanica.ro

ROS

ROS

163

Cate-va din scrierilc sale aj aprut in

1893 inteun volum tipArit prin ingrijirea
fiului el Vintil Rosetti.

Rosetti (Mircea C. A).Fiul cel

mare al lui C. A. Rosetti, nAscut in Paris la
185o, incetat din viat in Bucurescl la 1882.In

urma unuf accident de trAsur intimplat pe

dind era copil de patru anl, a r'ms atins

de o grav boal5 de pept care l'a impedicat si joace un rol mal activ, fie in politicA, fie in literatur. Inzestrat ins5 cu un
mare talent natural, a publicat numeroase
scrierl intre cari unele in limba francezk
altele in romanete. Vom cita : Spovedania
ttnei =rinde, Anul noti, O romiincd,
nul, Prietenul mea Ion, Zinca, Prima cioc?tire, 14 lidie al mame! Bernard, LacrtImt
de misma, Girmuilt i cdrmuitort. 5tayinit

diilc sale inc5 din frageda copilArie, i a

inccput s5 publice versuri prin diferite ziare.
Mai trziu latid bacalaureatul, s'a inscri!
la facultatea de drept in 1897.
Scrierile sale sunt adunate in volum sub
titlul Venea,Epigrame, Din ininol, Sincere,
Duioase.

A mai adunat inteun volum principalele

scrieri de dragoste ale poctilor romani sub
titlul : Cartea dragostet.

A tradus in versuri pentru teatru S'teatta

de Richepin, care a i fost jucat pe scena
Teatrului national din Bucurescl.

Rosetti (Scarlat).Miscut in Bucuresci

la 1802, incetat din viat5 la 1872. A ocupat mal multe functiuni publice, intrc carl
acea de primar al Bucuresciului in douiS

rt2aiduri, dup': ce fuscse i judecAtor pe la

noftri pauflete politice, Inamovibilitatea magistratura'.

1840.

cArile sociale ale tinerimei scoalelor din Francia i Italia.

ales prin Asia. A litsat o parte insemnat

Democrat inaintat, a luat parte la mi-

Rosetti (Radu. D). Publicist, om politic, n5scut la Bucuresci in 1820, incetat

din viat in Bucurescl la 13 Martie 1868.

A ocupat mai intii functiunea de membru la tribunalul Doljti in 1846, apol a
trecut prefect al judetului Gorji (1847),
director al prefectureI poliiei 13ucuresciului
(1849), prefect la Arge i BrAila (1849-50),

prefect al politiel Capitalef (r855), director

general al temnitelor (186o-1862), membru
la curtea crirninal 1863. Apol demisioneaa
De la aceast epodi inainte, incepe ca
publicist satiric, sA colaboreze la un numar
insemnat de ziare ostile principclui Cuza.
Sub pseudonimele Udar i Pauvre
Diable publicA prozA i versuri in ziarele
Conveniittnea, Cicala, Nikipercea, Sarsaild,
sp iridup 1,

Dup detronarea principelui Cuza i suirea

pe tron a principeluI Carol r, este numit

prefect al politiei Capitalei in primul guvern constituit la n Februarie 184 sub
prezidentia lui Ion Ghika, i pAstreazA aceasta functiune sub toate ministerele caff
se sucedk pana la moartea sa.

Rosetti (Radu. D). --Poet, nAscut in

Bucurescl la 1874 Decembrie in 18, fiul lui

Dimitrie Rosetti (Max). A intrerupt stu-

Am5nunte biografice lipsesc.

A fzicut multe dilAtoriI in viata sa, mai

sale pentru Aleneul romiin din

Bucurescl, d5ruind acestel institutiuni i o
bibliotedi de peste 6000 volumc.
Avea titlul dc comite, care i se conferise
de Curtea imperialit a Austriei.
a averel

Rosetti (Teodor).Om politic, nAscut

In Ia1 la 1834. A fcut studiile sale licealc
In tar5 i cele universitare in Paris. Dupit
terminarea lor, a intrat in magistraturit unde
la
a ocupat functiunile cele mai inalte

Curtea de casatie, unde a ajuns membru.

La 7 Ianuarie 1875 a intrat in cabinetul
prezidat de L. Catargiu ca Ministru al Lucr5rilor publice pfmil la 31 Martie 1876.

Reintrat in magistraturk este inaintat prezident al Curte! de casatie.

Evenimentele din 1888, in urma retragerel guvernului Ion BrAtianu, '1 rcaduc iar51 in viata politicA i M. S. Regcle incredinteazA fomartiunea guvernulul.
Th. Rosetti prezideazA cabinetul de la 23
Martie 1888 panA la 29 Martie 1889, apoi
ja portofoliul justitief i face legea inamovibilittei magistraturd; la 1890 demisioneaz.

La 1891 e numit guvernator al M'Ice'''.

nationale, functiune pe care o pArasete in
1895 spre a lua directiunea BAncel agricole.

Tb. Rosetti este unul din membrii intemeetorl ai societitel literare Junimea i aI
partidulul Constitutional.

A colaborat la revista Convorbiri literare

www.dacoromanica.ro

- 164_

ROS

Linde a publicat in 1874 un interesant studiu

Desp re direcli linea progresul ni nosiru.

E cumnatul fostulu" donmitor Alcxandru

Cuza.

Rosetti (Vintila C. A). Al doilca

fit

lul C. A. Rosetti, nascut la Domet (Francia) in 1853. A facut studil de architecturil

al

In Paris, apol intors in tara a luat parte ca

soldat voluntar in batalionul de Vanatori
la rczbelul din 1877 contra Turcilor, cand
fu decorat cu Viriutea milliard la atacul
Grivitei, medalie pe care o refuzii, considerand'o nepotrivita cu principiile sale de-

ROS

numerar in administratia centrala Ministcrulul de Externe, dup6 ce fuscse supleant,

procuror i judecator de edinta la Trib :

IaI de la 1876 pana la 1878.

La 17 Mal 188o a fost inaintat secretar
de cl. II la legatiunea noastra din Petersburg ; inaintat cl. I-a la 1881 este transfcrat la Paris, apoI Viena, i la 1885 se

reintoarce la Petersburg, de unde trece la

Viena in 1886.
Consilicr de legatie in 1888, e numit
Ministru plenipotentiar la Belgrad in 1889

la 1895 este transferat cu acela titlu la

Petersburg unde se gasete i acum.
i

mocratice.

A luat in 1885 directiunea politica i financiara a ziarulul Ronianul pe care o Ostreaza pana asta-zi. Consilier comunal al
Capitalel in 1888, apol ajutor de primar,
membru al Camerei de comerciu i al Comitetului teatrelor, Vinti1 Rosetti a fost
reales consilicr comunal in 1895 i deputat
al CapitaleI in 1896.
Membru al Ligel culturale, preedinte al
sectiunei Bucuresci, el este in politica, nanonalist i democ.rat inaintat.
A publicat trel volume din scrierile lul

C. A Rosctti (1885, 1886, 1887) o broura asupra mortel i inmormantarei lul

C. A. Rosetti (1885), dona volume din
scrierile lui Mircca Rosctti (1882) un volum din scricrile Marid Rosetti (1893), Ainintiri istorice(1888) idivcrsc cronice, nuvelc, prin Romdnul sub pscudonimele Rovin, Stan.

In 1881 a fost unul din

funda-

toril reviste' socialiste Dacia viiioare, care

aparea la Paris.

Rosetti-BAIAnescu. (Nicolae).-- Om
politic, nascut in Iai la 1829, incetat din
viatil la Paris in 1884.
A facut toate studide in Paris la liceul
flenri IV i la facultatea de drept. Intors
in tara, a fost judccator la Suceava pana la
r856, apoI prcfect la GalatI de la 1858 la
1859 cand a demisionat.
A fost Ministru de Externe in cabinctele
N. Krctzulescu i M. Kogalniccanu de la
17 August pana la 17 Octombrie 1865.
DiRosetti-Solescu. (Gheorghe).
plomat, nascut in Ial la 3o,Noembrie 1852.

A facut studiile juridice in Paris de unde

s'a intors cu titlul de licentiat in drept. A
intrat in diplornatie la 188 ca ataat supra-

Rosnovanu (Gheorghe).

Colonel,

nascut la r Martic 1832. A facut studiile

sale in Rusia i a servit in armata rusa

pana la 1857 cand a fost primit in otirea

romana cu gradul de sub-locotenent. La
1858 era maior, la 1859 colonel. ApoI de
la aceasta epoca pana la 1872, colonclul
Rasnovanu a fost in diferite randuri in neactivitate pana la 1872 cand a parasit otirea.
Isbucnind rezbelul Indepedentel (1877-78)
este rechemat sub drapel ca ef al cavale-

riei divizionare, i se distinge la Nicopole,

Opanez i inaintea Plevncl.
Colonelul Raznovanu a reprezcntat in mal

multe randuri pe alegatora judetului Neanitu in Camera sub guvernul conservator

i a fost in 1872, prefect in acest judet.

Rosnovanu-Roset (Iordache).

A-

manunte beografice lipsesc. A fost mare

vistier al Moldovel la 1819, consilier de
stat rus, prezident al divanului Moldovei. A

incetat din viga la 1836.

Roth (Mauriciu). Medic, de origina

izraelita, nascut in BucurescI la

1844. A
faeut studiile sale liceale in tara i apol a

plecat la Viena de unde s'a intors la 1870

cu titlul de doctor in medicina. Stabilindu-se

in Bucurescl a fost medic ef al Spitalulul

izraelit pana la 1879, medic diriginte al Case'
de sanatate din strada Teilor pari, la 1886,
mddic al societatel de asigurare Dacia.

Naturalizat la 1879, D-sul Roth a fost

numit la 1882, medic comunal al (oraului
Bucuresci, post pe care'l ocupa i asta-zi.
Scrierile sale sunt : Causele mortalitdiet populatiund romdne (188o). V erificctrile de de-

www.dacoromanica.ro

RUK

RUS

1 65

cese (1889). Cdte-va experinte ru Atnylnitrit, etc, etc.

La 1839, in urma unul scandal de familie i cAsAtoriel sale cu o romana so-

ta lui Glogoveanu, Rukman fu rechemat

Rtikman (baron, de).Diplomat rus, de

germank venit in Bucurescl la
1834 in calitate de consul al imperiului

originii

rusesc.

Om cu mare trecere pe lingA VodI A.

Ghika, cu marc inriuirire asupra afacerilor
publice, i adesea adevratul arbitru al situaliunel.
Opozistia din Adunare criticAnd la 1837

unele acte ale odirmuirel i amestecul consululul rusesc in afacerile Statului, baronul
Rukman impuse DomnitoruluI sA trimit
AdunareI o mustrare.
Apoi mal ceru sO se introducO in regulament un articol aditional care dispunea
ca pe viitor orl-ce modificare ar voi Adunarea sA introducli in Regulamentill organic,
sil nu se poatO face de dit cu autorizarea
specialA a sublimeI Portl i consimtimintul
Rus iei.

La aceasta se impotrivi I. Ompineanu,

dimpreunA cu opozitia. Rukman aflAnd refuzul Aduarei, trimise Domnulul o adresO
In regul de protestare, dar nereuind,
plecA la Constantinopole i si-nulse de la
Sultan un firman, impunAnd AdunArel articolul aditional.
Apol Rukman amenint in scris cu o
pedeapsit disciplinarA pe deputatil din opozitie. AmenintArile se traduserA in fapt prin
ecsilarea lul I. COmpineanu, destituirea prefectului politiel I. Filipescu i alte persecutiunl, filtre carl destituirea profesorului
de limba francezA de la Sfantu Saya, Vail-

lant, sub acuzare c d tinerimel o cultur5

francezA, impotriva intereselor Rusiel.

aabner-Tuduri (Alexandru). Doctor in medicink profesor, nOscut in Brlad

la 1859.
A fAcut studiile sale primare in Brlad,
cele secundare in Institutul academic din
Iai, ear cele universitare la facultatea din
Bucurescl, obtinnd

titlul de doctor in

In Rusia, de unde nu s'a mal intors

in

tarA i unde a murit.

Ruset (Iancu).

AmOnunte biografice

lipsesc.

Se tie insl c a fAcut studiile in Lipsca

la 1827. Intors in rark a fost ales in Achi-

nare, unde dimpreura cu I. Ompineanu,

Em. Baleanu i Gr. Cantacuzino, a5 format
e! patru, la 1834, primul grup liberal-national, avnd drept tinta, reforma regulamentului organic.

Ruso (Alexandru).

Poet, nascut in

Moldova, incetat din vial& la 1859. A fAcut

studiile in Elvetia, unde incepu s producA
cate-va poesil.
Retntors in tarA la 1840, a fost numit

judecOtor la Tribunalul Piatra. Atuncl publicA mai multe poesil in limba francez5.
Amestecat in micarea revolutionarA de

la 1848, pleacA in Transilvania, unde este

inchis. Pus in libertate se intoarce in tarO
i imbrAtieaz5 cariera de avocat.
A publicat in Romdnia literard (1855):
Criticr asupra limbet rotndne.

Rusu (loan irianul).Publicist,

cut in Siria (Ungaria) la 1864. A fAcut

studiile la Arad. Apol a venit in Bucuresci
i a fost profesor i redactor la Roindnul
pana la 1891. Dup6 acea, reintors in Sibi,
a infiintat acolo Foaia Toporulut.

Osandit de trei orl pentru &Rete de

presk a stat in tetnnitele de la Sibiu, Cluj,
Segedin, de la 1893 plIn5. la 1894.
Scrieri : Moara din vale.

A fost profesor de stiintele naturale la

coala comerciah din Capitall precum i la
dif,rite institute particulare.
A fost medic secundar al spitalelor Eforiei
medicul consultatiunilor gratuite a
dis'pensarulul pendinte de Ebria spitalelor
precum i medicul directiunel generale a

medicini

www.dacoromanica.ro

SAF
Potelor i Telegrafului. Este directorul case!
de sitniitate din CapitalA.
A, colaborat la confectionarea lartei geo-

logice a RomAniei, fAcand parte 7 ani din

biuroul geologic.
A scris: Apele minerale din districtul Ddmbovita (1885), Atlas Zoologic, ,coprinznd

263 figurl coloratecu text explicativ (1889),

Sludiu asupra apelor minerale din districtul
Neamtu (189o), Isvornl ca apd alcalind ther-

mala de la Siria (judetul Buzu) (1890).

Safir.

Pseudonim literar al poetului

Nicolae Dentetrescu, nitscut in Craiova la
1847, incetat din vial la 1883, Septembrie.

A colaborat la revista Oltul (1873,1875)

i la Revista literard.
A publicat Cavalul, poezii.

aguna (Andrei).
Mitropolit din
Transilvania i Ungaria, nOscut la i Ianuarie 1809 la Miscolt (Ungaria), incetat din
viatii la 16 Iunie 1873. A fAcut studiile sale
jucidice in Pesta i apol a studiat teologia
la Veret.

La 1848 el este confirmat episcop al eparhiel bisericei ortodoxe din'Ardcal i incepe a lucra pentru a pregAti terenul de luptil

spre a putca proclama despartirea bisericei

RomOne de Srbi. Pentru acest sfarit intemeazA coll, seminariu, infiinteazii o tipografie, fundeazA la 1853 in Sibi Telegraful romdn i isbutete la 24 Decembrie 1864 s se restabileascA vechea mitropolie a Ardealului in capul cAreia este pus.
Mitropolitul .Saguna a apArat adesca in
dicta Ungariei la 1867, legalitatea Mitropoliel minarle ortodoxe, iar in 1868 fiicu sA
se voteze de congresul bisericesc national,
statutul organic al bisericei romaneti.
El a publicat : Eletnentele dreptulut canonic (1854), Istoria bisericeascd 2. V. ( 186o),
Compendia de drept canonic (1868), Enhi-

ridion (1871), Manual de studiu pastoral

(1872), etc, etc.

*aineanu (LazAr). Profesor, de origin

S AL

166

izraelitA, nAscut in Ploet1 la 23 Aprilie

studiilor limite. IncO pe bAncile universitare

SAineanu se fAcu cunoscut prin dou
lucrArl remarcabile : Elemente turcesd in
limba ronninci i Ielele, una consacratO lim-

bel romine i cea-l-alti credintelor poporulul romn, lucrari cari atrasera asupra-i
atentiunea oamenilor speciall. Aceste studil
pe terenul filologiel romilne, fura incoronate prin opera Semasiologia limbet romdtte,
care, presentat in Martie 1887 ca tezA de
licentO in litere, fu onorat de Universita -

tea noastr cu un premi de 5000

lel.

In anil 1887 i 1888 L. 5Aineanu merse in

Francia i Germania, unde obtinu doctoratul. Intors in tarA, d-sa fu insarcinat a suplini pe d. Hasde'6, maestrul junelui filolog,
In catedra-I de la facultatea de litere, unde
profesO doni anI de zile i publicA un vo,
lum de prelegeri tinute la Universitatc. In
1893-94 d-sa fu din noll insArcinat a suplini pe d. Hasde6 la aceiaI facultate.
L.

5aineanu a scris

publicat 0115

Elemente turcesd in limba romdtui

(1885).
studi de mitologie comparativl (1886), Glosar de cuvintele vechi i
streine din operele lui Miron Costin (1887),
:

In careare asupra Sentasiologiet limbet romd ne,

(1887), Les Jours d'emprunt ou les Jours

la Vieille (Zilele Babel), tezA de doctorat in litere (1889), Linguistica contimporand sad ,scoala neo-gramaticald (1889),
de

Autorit romdnt modernt (1891) ; ed. II,

(1892), Raporturile hure grantatica i
logica c'o privire sintetic6 asupra pirtilor
cuvintului (1891), Ioan Eliad Rtidulescu ca
gramatic i filolog, (1892), Istoria filologiet
romdne, (1895), Studit jiAlorice (1896),
`Dictionar universal al timba romtine,
(1896).

Saligny (Anghel).Inginer, niiscut in

Focani la 1854. A terminat acolo liceul

i apol a plecat in Germania, unde a fAcut
studil spectale de inginerie.
Intors in tar, guvernul
trimite mal
intili la Praga spre a supraveghea construirea mainelor i vagoanelor comandate
acolo. Apol la 1876 este numit inginer de
control la construirea liniei ferate Predeal-

1859. FrequentO mai nti gimnaziul local

Ploeti.

Sf. Apostoll Petru i Pavel, apol confina

cursurile liceului Mate! Basarab din Bucurescl. Dup absolvirea claselor liceale, se

La 1881 este sub-director al liniei AdjudTrgul-Ocna, apol director al liniel Brlad-

inscrise la facultatea noastr de litere, unde

Dup terminarea acestor lucrArI, este

numit in 1883 ef al serviciului construi-

timp de 5 anl (1881-1886), se consacr4

Vaslui.

www.dacoromanica.ro

SAM

SCH

167
pentru Finja fe-

rel docurilor

rata Feteti-Cernavoda i podul peste Du-

nare, care s'a tenninat in 1895.

La aceasta epoca a fost numit director
general al cailor ferate.
A publicat : Memoriu asupra proectulut
podulut peste Dundre (1888), Cercetdrt asupra pdcurilor din Romdnia.
Fost caiSamurca (Constantin).
macam al Olteniel de la 1821 la 1822 cand
a demisionat. Incetat din viata in Craiova
la 1822. Amanunte biografice lipsesc.
Artista dramatica,
Sarandi (Frosa).
nascut in Bucurescl la 1840. A debutat inca

de talara pe scena teatrului din Bucuresci

i a jucat cu un suGces stralucit toate ro-

1859. A urmat cursurile gimnasiului Lazar,

liceulul Sf. Saya

i apol a flcut studiile

sale medicale la Paris. Primit intern al spitalelor civile din Paris la 1883, s'a intors
in tara la 1887 i a fost numit medic primar al spitalului Caritas in 1891.
A publicat urmatoarele lucrad : Epidemie
du muguet benin chez le vieillard (188 I),
'Portes d'intre et voies de propagation des
bacriles de la tuberculose (1885), Sur la
ci, rhose pigmentaire daus le diabte sucrt;
(1886), Intoxications par l'oxyde de carbone
(886), Contribution au traitement de la pelade 1887), Sur un cas d'epistaxis incoercible, (1888), lucrad aparute in diferite reviste medicale franceze.

Scheleti (Gheorghe).

Compozitor

etc, aceasta artista inveselea publicul prin

muzical, nascut in IaI la 1837, incetat din

viata in Bucuresci la 1887. A inceput prin
a intra la 1885 in coala de cadeti de unde
ei cu gradul de sub-locotenent peste putin
timp i inainta pana la gradul de maior,
cand demisiona din otire.
Avea inca de mic copil o mare aplecare
pentru muzica i era la vrsta de 14 ani,
unul din cel mal bunI pianit1 din Ia1
sacrifica
de acea, o data eit din armata,
tot timpul i activitatea pentru muzica.
Profesor de piano la Conservatorul din
Ia1, compozitor de mare talent, G. Scheleti
a lasat un numr insemnat de productiunl

talentul el ara seaman. La r897, in urma

muzicale, dintre carl vom cita : Aurora

boalel de care suferea de cat-va timp, Frosa

Sarandi a fost trecuta intre pensionarele societateI dramatice.

Boreald, Gangurul, Suspinul Carpatilor, Valurile, Iltqiunt perdule, Ingerid prkitor, Uu

cdntec drag, Dorul, Ce te legent codrule ?

lurile femeet1 cornice. Angajata mai intaiil

ca subreta, a facut parte dintre societarele

Teatrului national de la 1877 i pana la
1897. S'a distins cu deosebire in cele Douer
orfeline, rolul btranei Frochard ; apol nu e
comedie din reportoriul lui Alecsandri precum i din toate cele-l-alte comedil mal cu
vaza in care Prosa Sarandi sa nu fi stralucit
In rolurl prin verva i talentul admirabil ce a
desfaurat.

In Cocoana Chiriqd, Lipitorile satelor, Ma-

nevrele de Toamnd, Moitenire de la rdposala,

Un lea si un

lot, Femeele noastre,

Sbiera (Ioan. G.)Profesor, nascut la

1836 in satul Horodnicul de jos (Bucovina).
A facut studiile in Radaull, Cernauti i

Viena. La 1862 a fost numit profesor de

limba 'romana la liceul din Cernautl i a
functionat in aceasta calitate pana la 1870.

Membru al Academiel rornane (1867),

profesor de limba i literatura rornana la
Universitatea din Cernauti (1875), loan
Sbiera a publicat : Conceptul natiunet
semndtatea graiulut national (188o), Puterea

graban( national (1884), Grigore Urechie

(1884), Toveilt poporale ronuineltt (1888),
Colinde, Cdntece de stea,

Urdrt de nuntt

(1888), etc, etc.

Schachmann (Max).Doctor in me-

dicina, nascut in Bucurescl la i Ianuarie

Scheleti (Nicolae).Colonel, publicist,

nascut la 1836, incetat din viata la 20
Iunie 1872. Dup6 ce a facut studiile la
coala militar din Potsdam (Germania), s'a

angajat in otire ca soldat i a inaintat pana

la gradul de colonel in 1869.

Pe terenul literar, a colaborat mult timp
la revista Convorbirt literare, i a publicat
Partea r-a din opera lui Goethe : Faust, in
colaborare cu V. Pogor, apoi Suferintele
lut Werther i traducen l insemnate din poesiile luI Heine, Schiller, Goethe.

Schneider (Charles).Nascut la 1826

la Saint Gall (Elvetia), incetat din viata in
acea1 localitate la 1897.
Controlor potal in Elvetia, a venit in

Bucuresci la 1869, facnd parte din misin-

www.dacoromanica.ro

- 168

SCR

nea elvetianit trimisa aci dup cererea gu-

SCR

dine, i'a ecsprimat acolo felicitarile sale, cand

petenie ale bisericet rsdritene (1838), Ur#ri

istorice (185 I), 'Dupla! para/el (1851), Unirea ,si neunirea Principatelor (1856), Scuzid
istorisire despre mitropolia aColdover (1857),
Necesita tea cleruluf in societate (1859), Clerul romiin in fata articolulut 46 din Constituliune (186o), Rerspuns guvernulut ci sinodultd romeinesc din 186s, Apologia Ad ca
clevetitoril s! din IV (1867), Cuvintele bisericepf (1867), Incercdri poetice, discursar!

a implinit 50 de ant de servici.

politice (1870), Canaria mea la Ierusalim

vernulul roman, spre a organiza serviciul

potal, luat din mainele administratiund
streine.

A rmas in Bucuresci doui anI, desfaurand o mare activitate in indeplinirea misiunel sale.

Reintors in tara sa la 1871, directiunea

potelor din Romania, ca semn de gratituUn fiti al s6i.'1, Jules Schneider, s'a mutat

In Bucuresci la 188o i a stabilit aci una

din cele maI importante case comerciale
pe strada Sf. Vinere No. 12, pentru lucrari
technice, instalari de electricitate, apa, etc.
El s'a casatorit chiar in tara.

Scriban (Neofit).Arhereil, nascut

la

Burdujeni (Botoani) la i8o8) incetat din

viata la 1885.
Prima invtatura a luat'o in coala de la
Burdujenl, apoi la vrsta de 19 anl a intrat in manastirea Govora ca frate. In 1833
i infra la biserica Trei Erarhi
merge la
ca preot servitor, urmand in acela timp
cursurile Academiei Mihaileanit. La 1830
este numit predicator al Mitropoliei.
Apol vine in Bucurescl i urmeaza cursurile de la Sf. Saya pana in 1839. La 1840
este Inchis la manastirea NeamtuluI de catre

mitropolitul Veniamin, pentru ea s'a gasit

la dnsul operile lui Voltaire. Ridicandu-ise pedeapsa la 1842, el fondeaza coala
nationala din Falticeni i la 1843 deschide
o coalii in manastirea Neamtului pentru
calugarii tineri.

La 1846 fiind arhimandrit, este chemat

la Ia1 i numit director al coalei Trei

Erarchl i superior al bisericel Sf. Vasile,

unde profeseazii pana la 1862. In acela
timp este profesor i la seminarul Ven i am in.

La 186i se pune in capul a 40,000 locuitori i reclama improprietarirea satenilor.

In aceti anl el lucreaza cu cel mal de

frunte barba!' aI MoldoveI pentru unirea

Principatelor.
El este reprezentantul direct al clerului
In Divanul ad-hoc i lucreaza pentru constituirea unireI Principatelor.

La 1862 este locopitor de episcop

al

Argeplui. De la 1872 pana la 1885 a trait

retras.
Scrierl : Catechism set invldturd de cd-

(1875), Testamentul vechiti (1876).

Scrob (Carol).Ciipitan de infanterie,

poet, nascut la 21 Iulie 1856. Irtrat in

coala militara ca elev, a dobandit la 1877

gradul de sub-locotenent. Reputatiunea sa
i-a facut'o ca poet pi-in numeroase poesii
i romante devenite populare, intre cal-1
vom cita : Valurile Dundret, Dor de rsbunare, 'Itt tu, etc, mal toate puse in muzica.
Poesiile sale all aparut inteun volum.

Scurtescu (V. Nicolae).

Publicist,

fi de tran, nitscut la 1844 in satul Valea

Lunga (almbovita), incetat din viatil la 31
Martie 1879 in spitalul Colentina.
Dup ce termina studiile sale in Bucuresci, fu numit profesor la o coala primara
i incepu sa colaboreze la mai multe ziare
sub pseudonimul Vintild Stroie, publicand
poesil populare i articole despre teatru i
literatura dramaticii in Columna lut Traian
(1872-73) i in Viiiond (1873). El a
mal colaborat la ziarele : Ghimpele, Telegraful, Roindnia liberd.
Canual de Istoria
Scrierile sale sunt :
ci crear/in,
Catechismul
rozniin
Romdnilor,
Rhea Silvia i Despot-Vodd teatru, (187375),'t-efan Rare.,s- drama publicata la 1883,

Toesil i teatru 2 vol. (1877).

endrea (tefan. C.) Om politic, profesor, nascut in Ial la 1842. Profesor de

drept civil la facultatea de drept din IaI,

de la Octombrie 1867 pana in prezent, a

fost agent diplomatic al t'rei la Paris in
1876.

La 1896 a intrat ca Ministru al Justitie

in cabinetul de sub preidentia lui P. Aurelian de la 21 Noembrie pana la 31 Martie 1897.

SerbAnescu (Dimitrie).Locotenent,
la 20 Iulie 1849, mort la 12 Ia-

nascut

www.dacoromanica.ro

SER.

- 169 -

nuarie 1878. Intrat in armata ca soldat la

1866, se libereaza in 1872, apoi se reangajeaza ca sergent i e inaltat sub-locotenent la 1874. In timpul rezbeluluI Indepen-

dentel, el face parte din Reg. 8 de linie,

e ranit de moarte in ziva de 12 Ianuarie 1878 la atacul asupra podurilor de pe
digul oselel Novoselo, i moare in timpul
noptel.

Serrurie (Grigore). Om politic, incetat din viata in Bucurescl la Ianuarie

1892.

A fost unul din membrisi ceI maI devotati ai partidului liberal i a fost amestecat
in toate micarile revolutionare de la 1848,
1866, 1871.

A facut parte ca deputat din toate Ca-

merile liberale pina la 1888, i a fost adesea membru in consiliul comunal al Bucuresciului.

A publicat : Colecliunt de poesil scrise in

exil (1858), Romdnia i Xihal Viteaol
(1875).

Sulescu (Gheorghe).Profesor, nascut in IaI la 1799; data incetareI din viata

n ecunoscuta.

A facut studiile sale in seminarul de la

Socola in IaI de la 1812 pina la 1819.
Apoi a fost in coala de la Chio i in Universitatea din Viena.
Intors in tara, a fost numit la 1830 profesor de filosofie 1 limbele moderne la
coala Trel Erarcht din IaI, iar la 1837
inspector al coalelor din Moldova. La 1852
a demisionat din profesorat.

G. Sulescu a publicat : Intdiele cunot

tinte i ida pentru tinerimea coalelor incepdtoare (1833), Geografia, gramatica, aritmetica, Fabule in versurt (1835), Despre Tam-

blach, note originale (1845). El a colaborat

la Foaia pentru rninte (1839) i Adula romdneascd (1837).

Severeanu (Constantin. D.)Doctor

In medicina de la facultatea din Pais, profesor la facultatea de medicina, medic primar al EforieI spitalelor civile din Bucuresci, medic de corp de armata (colonel)
in rezerva, s'a nascut la Turnu-Severin (Mehe-

dintl) in 1845. Elev al coalelor din aceasta

localitate, a intrat la 1856 in coala secundara de medicina, infiintata de generalul

Davila i a urmat cursurile pina in 1862,

SEV

cind in urma unui concurs, a fost trimig

de guvern la facultatea de medicina din
Paris, unde a urmat cu deosebire cursurile
chirurgilor Velpeau, Nelaton, Maisonneuve,
Malgaigne, etc.

Reintors in tara la 1864, el este numit

in 1869, medic primar al spitalului Coltea,

apol in 1879 profesor de anatomie topografica i medicina operatoare la facultatea

de medicina din Bucurescl, i in 1886 e trecut profesor de clinica chirurgicala la acea1
facultate.

Ales deputat in 1888, a facut parte in

acela an din consiliul comunal al Capitalel, i a fost delegat la congresele medicale
din Berlin (1886), Pans (1887), Viena i
Roma.
El a scris un tratat de Medicind populard

i a colaborat la mal multe reviste medicale, conducnd gazeta medico-chirurgicala,

In timp de kece ani.

Nascut in BucuSevescu (Panait).
rescI la 1832. La r Aprilie 1851 a inceput
cariera sa la Ministerul de Finance, unde a
fost copist, ef de biuro, ef de secsie
aproape 9 ani.
La .25 Februarie 186o, a fost numit prefect in judetul Teleorman i de aci- a trecut director general al potelor, cand potele unindu-se cu telegraful, el fu numit in
1864 revizor general al MinisteruluI de Interne. De aci el a fost numit supleant i
in unna membru la Curtea civil. La 1865
a trecut secretar general la Consiliul de
Stat.

Desfiintindu-se Consiliul de Stat, P. Se-

vescu a fost numit prefect al districtului

Arge i la 1868 a trecut ef de divizie la
Ministerul de Interne.

La 1870 a fost numit procuror la Curtea de comptud pina la 1891, cnd ceru
regularea sa la pensie.
Asta-zi se gasete la administratia Regiei
Monop. Statulul, ocupind postul onorific de
preedinte al consiliului de administratie.

Sihleanu (Alexandru) Poet, nascut

in Bucuresci la 1834, incetat din viata la

14 Martie 1857. A facut studiile sale in
tara. i la Paris, dar a murit foarte tnar
fira sa ne poata da toata masura adevaratulul s6i5 talent.

A publicat : Armonit intime (1857). La

11 b

www.dacoromanica.ro

Sitt

- 170

1871 s'a tiparit a doua editie, prin ingrijirea

familiel sale.

Sihleanu (tefan). Profesor, nascut

in Bucurescl la i Februarie 1857, doctor

in drept i stiintele naturale de la Universitatea din Neapoli (Italia) la 1876.
A tinut cursurI libere de zoologie la Universitatea din Bucuresci i la 1888 a obtinut prin concurs catedra de zoologie medicala la acea! Universitate, facultatea de
stiinte.

Fost director la Ministerul de Finance de

la 1881 pana la 1888, e numit la 1895

secretar general al Ministerulul Cultelor i

Instructiund publice, post pe care'l ocupa
pana in prezent.
A publicat : Curs de .zoologie generald
(188i-1888), Studiu asupra pescilor electrict,

In limba italiana (1876), 18 ata de istorie

iinanciard de la 1870 la 1887 (1889).

incat (de Sinca, Gheorghe). Nas-

cut in Siamoiudu (Transilvania) la 28 Februarie 1754, incetat din viatii la 2 Noembrie 1816. La 1766 invata primele elemente ale limbeI latine, la 1768 trece la
Cluj unde invata gramatica i poetica. Terminand retorica, e primit la 1773 in manastirea de la Blaj i e insarcinat cu predarea retorice! i poeticei in coalele ro mane de acolo.
La 1774, merge la Roma, unde sta cinc!
ani studiand filosofia, teologia, i la 1779
capal titlul de doctor. Atuncl intra un an
in seminarul S-ta `Barbara i publica: Elementa linguce Daco-Romarke.

Se intoarce la Blaj prin 1782. Doui-sprezece anI este director al coalelor nationale din Ardeal i el infinteazii aproape 300
de scolI.
La 1794 este arestat sub inculparea ca
ar rsvrati pacea publica. Pus in libertate
i vazandu-se parasit de totl, se aeaza lao
moie a comitelul Vass din Ardeal, i

sta acolo Fase ani, dand crescere copiilor

acestui nobil proprietar.

La 18o6 se intoarce in Oradea Mare i

apol se ocupa cu cercetari istorice in Pesta
i Viena. La 1809 se retrage in Siunea, sat
din Ungaria.
La 1812 vine in Alba Julia spre a supune censure! opera sa Cronira Romiinilor,
rezultatul une! muncl de 30 ani, dar cen-

816
sura o respinge sub cuvant c opera e burla
de foc, i autorul el demn de furcl.
De aci inainte, nu se mal tie nimic
despre urma lui incai. Tocmai la 1866,
se descopera ca el a murit in 18 r6 la fostil
s! elevl, fi! comitelul Vass.

Sion (Gheorghe).Poet, nascut la 1821

in Harova (Moldova), incetat din viata in
Bucuresci la Octombrie 1892. A facut studiile sale in tara i la vrsta de 18 anI
infra ca scriitor la cancelariile judecatoreti.

Dar peste putin timp fu departat din slujba

pentru o scriere politica; se ocupa atunci Cu ex-

ploatarea moiel sale parintetI i lua parte

in 1848 la micarea revolutionara din Moldova.

Arestat, el fu ecsilat i nu se intoarse

in tara de cat la suirea pe tron a principelul Grigore Ghika. Peste putin timp trecu

In Muntenia unde publica: Revista Carpatilor.

Scrierile sale sunt : Ceasurile de multumire, poezii (1843), nCoartealut Socrat, dupa
Lamartine, in versurl (1848), Misantropub,

dup Moliere, in vers. (1854), Zaira, dup

Voltaire, in vers. (1854), Istoria ci iutmplrile barman! de aCinhausen (1855), 'Din
poqiilemele (1857),Suvenire de cdldtorieinTasarabia (1857), Salir, peatrdpretioasti (1857),
Zitta, jurnalul (1859), Revista Curpojilor

(1859-1862), Istoria generald a Darla, 3

vol. (186o), Istoria terret romdnescr, trad.

dup fratil Tunusli (1863), 191 Fabule, in

versuri (1869), 14/tienta morald, comed.

act. (1869), Fedrct, drama tradusa in

versurl, Candidat ,s-i deputat comedie, La
Flema, drama, Femea lut Socrate, comedie
in versuri, etc.
G. Sion era membru al Academie! ro-

mane.

Slaniceanu (Gheorghe).

General,

nascut la 23 Aprilie 1835, mort la 12 Ianuarie 1885 la San-Remo. A intrat ca elev

In coala militara la 1854 i a fost inaltat
sub-locotenent la 1856, maior la 1864, colonel la 1870, general la 1880.
In timpul rezbeluluI IndependenteI (187778) fiind ef de stat-major, e nurnit co
mandant al Corpului de observatiune pe

Isker. Insarcinat cu atacul Rahovel, trupele

de sub comanda sa se disting cu deosebire
la 7 Noembrie 1877.
Fiind colonel, Slaniceanu a fost Ministru

www.dacoromanica.ro

SLA

de rezbel de la 26 Aprilie 1876 pAnA la 2

Aprilie 1877, apoi de la 20 Aprilie 1880
panli la 9 Iunie 1881.

Slavid (loan).
Publicist, niiscut la
Siria (Ardeal) in Ianuarie 1848. A acut
primele sale studii in Siria apol in Minoritil i Temioara. La 1868 a urmat cur-

surile facult4ilor juridice din Pesta i Viena.

Colaborator al reviste! Convorbirt literale, a
fost inskcinat la 1874 Cu supravegherea
publicatiunei documentelor istorice n'imase
de la Eudoxie Hurmuzachi, lucrare pe care
o urmeaz, i astii-zi.
Profesor de istorie, filosofie. geogrfffie i
limba romlin. la Mater Basarab, la coala
normala pentru inveyitura popornlut ronuin,

la Azilul Elena Doantna, el plead la 1884

In Sibi unde ja conducerea ziarului Tribuna i e condamnat la un an inchisoare
pentru articolele sale in contra Ungurilor.
Intors in tarii la I890 a avut cate-va lunl
sarcina de director de studiI la Azilul Elena
Doamna.
Slavici a publicat : W,ovele, comedir, drame,

Manual de istorie 2. vol. Romdnit din Austro-Ungaria, in limba germanii.

Smara. Publicist. (Smaranda Gheor(=hin),

SOF

171

cunoscut sub pseudominul Smara,

niiscutA in Te'rgovite la 5 Septembrie 1857.

A fAcut studiile sale la coala central pedagogid. i este institutoare in Bucurescl.

Scrieri: Un abecedar ilustrat, Din pana suferintef, un vol. versuri ; Nuvele, Poe.zif. A
mai scrisdite-va istorioarepentru copil, Schite
cu creionul, versurl, Descrieri din R0111a, Flo-

renta, etc.

Socolescu (loan. N.) Inginer-arhitect,

niiscut in Ploet1 la 17 Ianuarie 1857. A

fAcut studiile liceale in tarA. i la 1878 absolvind coala de poduri i osele din BucurescI, a plecat la Paris, unde a urmat
cursurile coaleI de bele-arte.

Reintors in tar la 1883, a executat diferite lucrar! intre carl : Palatele comunale
din Piteol, Cdldra11, Constanta, spitalele udeleite de la Trgovi,ste , Cdldrat, Constanta,

catedrala din Alexandria, biserica i presbiterul de la `Buftenf, etc.

La 1885 a fondat revista Analele arhitecturef, iar la 1887 Monitorul
care apare i astA-zi.

Sofronie (vez! Miclescu).

Solomon (Alexandru). General de

brigadk nAscut in Craiova la 1832, incetat
din viath in Bucuresci la Ianuarie 1875. A
intrat in armaa c iundr i apol dup6 o
diliitorie prin Viena, Londra, Paris, insotit
de un institutor, a fost inaintat sub-locotenent in Regimentul al 3-a de linie.
Gradele sale le a dobandit foarte repede
i la I86o era inaintat colonel. La 30 Mal
r866, colonelul Solomon este Ministru de
rezbel in cabinetul N. Kretzulescu care tine
pn la ri Februarie, ziva detronArei principelui Cuza.
La 1872, Al. Solomon a fost inaintat la
gradul de general.
In afani de cariera sa militar, el a mal
fost sub domnia Principelul Ghika, prefect
de judet la Slatina i Pitetl.

Solomon (loan). Colonel, niscut la

1793 Octombrie, in satul Pleoiul
incetat din viatA la Craiova in 1892.

La 1806 a intrat mal Tnti6 inteo lipsdnie ca ucenic, dar intrAnd Ruil in tar
s'a inrolat la J8o9 inteo ceat de panduri i

a dus in aceasta calitate numeroase lupte

contra Turcilor la 1809, 1810, 1821.
La 1812 a fost numit comandant de poterasl i trimis in prinderea haiducilor ; ear
la r821 el i cu panduril s'l s'a6 unit cu
Tudor Vladimirescu, in contra diruia fusese
trimii de seipanire.DupA prinderea lui Tudor,

Solomon a fugit in Austria unde a stat pinA

la 1826, dind reintors in tara a fost din no
numit dpitan de potera1.
La 1828 intrA in armata ruseasd i ja
iar1 parte in luptele contra Turcilor. Pentru purtarea sa vitejeasd in lupta de la Mileti (14 Septembrie 1828), Imp6ratu1 Ru-

siel i clAruete o sabie de onoare cu inscriptia de vitejie.

La 183 o a intrat in armat regulatA romAneasd cu gradul de colonel. La 1853
a fost adjutant al Principelul Stirbey.

ontu (Alexandru). NAscut la 1862

Aprilie 23, in oraul Focant In 1881 a

terminat liceul Mate! Basarab din Bucuresci,

la 12 Ianuarie 1882 a obtinut diploma de

bacalaureat in litere i tiinte, i la 1889
diploma de licentiat in drept de la facultatea din Bucurescl.

La 1881, in baza unul concurs, a fost

www.dacoromanica.ro

ON

numit institutor la una din gcoalele publice

din Bucurescl, de la care catedra s'a retras
in 1882.
La 1883 a fost numit profesor la catedra de matematica de la gcoala normala a
Societatei pentru invtatura poporulul roman ; iar in Decembrie 1889, i s'a incre-

dintat gi catedra de drept constitutional

administrativ de la aceagi gcoala, catedre
pe cart le ocupa i asta-zI cu titlul definitiv.

La 1890 a fost numit gef al biurouluI

bunurilor Eforid spitalelor civile din Bucuresd, de unde s'a retras in Martie 1891.
A publicat : Procesul Epocet, satire poli-

tice in versurl (1883), Toeme

maxime
08851 Vorbe pentru un amic, viata i scrie-

rile poetulut Dumitru Soreanu (1887), Poetul George Creleann, studiu literar (1888),
Mandatul in legislatia romana gi romana
(1889).
A fost redactor al ziarulul Poporul gi a
colaborat la ziarele Rkboiul, Binele public,
Romeinia, Universul-Literar, etc.

*ontu (Constantin).N6scut in FocganT la 1854.

A absolvit liceul Sf. Saya

ON

172

sectia hidro-chimica a institutului chimic,

asupra Apelor minerale din lard.

onu (Gheorghe).-- Maior, nascut la

5 lOctombrie 1851.E1ev al gcoalel militare

In 1859, e inaltat la gradul de sub-locotenent in 1861 gi maior in 1874. In timpul

rezbelului Independentet, el face parte din
Regimentul ro de dorobantl gi moare in
fruntea batalionulul s6 la 3o August 1877,
in trangeul intai al redutei Grivita. Turca
infipt pe parapea luat corpul sia i
tul redutei ca trofee.

Spartali (loan. S.) Publicist, nascut

In Bucurescl la 8 Mal 1855. Fost elev al

liceulul Sf. Saya, a urmat cat-va timp cursurile facultatet de medicina gi apol le-a
parasit spre a se ocupa de literatura gi in
special de traducerl din limba franceza, intre cal-1 notam : Sirutdrile, Copilul Draculut,

Preotul din Nancy, Idioata, etc, etc.

A tradus peste una mie nuvele, basme,
legende din literatura tuturor popoarelor,
a colaborat la mal toate ziarele din Bucures cl.

facultatea

Spirteanu (Nicolae. D.)NAscut la 21

de gtiinte fizico-matematice din Bucurescl.

Septembrie 1859 in satul Podegu (Mehedint1). Terminand studiile gimnaziului din

Craiova, a intrat in invtamint ca institutor,

gi

La 1875 a fost numit profesor la liceul

Matel Basarab din Bucuresd, unde functioneazit i astit-z1, la catedra de gtiintele fizico-chimice.

De la 1885 1888 a fost revizor al In-

ternatulut gi director al liceulut Matet Ba-

sarab ; de la 1889 pana la 1892 a fost

director al gcoalel normale a Societatet

pentru inv6tatura poporulut roman, al carril

profesor este gi asta-zi, predand gtiintele
fizico-chimice, gi la seminarul Nifon.

La 1885 a fost numit chimist gef al laboratorulut de chirnie al Ministerulut Domeniilor, de unde a trecut ca chimist-expert
cl I, gi gef de sectiune al Institutulut chimic
universitar din Bucurescl, unde functioneaza
asta-zi.

In 1897 a fost insarcinat de Primaria

Capitalel cu instalarea i organizarea unul
laborator chimic municipal pentru controlul
alimentelor gi buturilor.
In Februarie 1897 a fost numit inspector
al invtamintulut secundar.
A publicat o lucrare asupra Rolulut chimiet in Romeinia, i a colaborat cu D-rul
Bernad la publicarea lucrar-flor efectuate in

apot a fost numit revizor gcolar i apol

director al unel gcoale primare din TurnuSeverin.
A publicat : Catalogul anual, Dictionar
geografic al judolut Mehedinft, Atlas geo-

grafic al Moka' .51Ceheding (1895), Calendarul societtkei comerciale agricole din T.

Severin. Urme romane In Mehadia ,s-i Xehedinit (1896).

Staehli (loan).

Bancher, nascut in

Svitzera la 1846, Februarie. A facut studil comerciale la Berna gi apot a intrat

In acel ora g inteo casa comerciala la 1863.

De acolo a venit in Romnia la 1869 gi
s'a stabilit ca impiegat inteo casa comerciala din Braila ; la 1871 a parasit acea

casa gi a venit in Bucuresd in calitate de

casier-comptabil la intreprinzatorul de ca
ferate Jean Marie, la care a stat pana in
1877.

La aceasta epoca, J. Staehli deschide in

Bucurescl o casa de banca, mal intai in
asociatiune cu Ruffer pana la 1888, cand

www.dacoromanica.ro

STA
ja singur directiunea case! de banc.i, avnd
pe Braicof comanditar.
E unul din actionarii cel mai irnportantl
aI fabricei de postav Bulms1 si al societktel
de pielArie Mandrea.

sier.
Stancescu (Constantin. I.)

STA

17

Pictor,

niiscut in BucurescI la 20 Octombrie 1837.

Dup6 terminarea liceulul la 1855, a urmat

cursurile faculatei de drept si a invtat

pictura cu TAtArescu.

Apoi in 1857 a plecat la Paris ca bural statulul si a urmat seapte ani curscoalei de Bele-arte, trimitand de acolo mal multe tablouri cari se gAse-sc in
pinacoteca din Bucuresci.
Numit la 1865 profesor de istoria artelor
si de esteticA la scoala de Bele-arte din
Bucuresd, asa-A este director al acesteI
surile

scoale.

Este membru in Comitetul teatrelor incA

de la 1877.
Ca pictor, C. Sancescu a fAcut portretele artistilor teatrului national, carl se gA-

sesc in galeria de sus a teatrului.

A scris pentru teatru : Rsbunarea mordram (1854), 13 Septembrie,
istoric, `Bunul pdrinte, comedie (1853).
A tradus i numeroase piese din repertoriul francez.

Stancescu (Dimitrie).Profesor, nAs-

cut la 1863 in satul Zanoaga judetul Romanati.

A fAcut studiile sale primare in Craiova

si in seminarul din R.-Vlcea (1877-1881).
A urmat apoi seminarul central din BucurescI (1881-84) i facultatea de teologie
(1884-88), obtinnd titlul de licentiat in
aceastA ramur.

La 1889 a fost numit profesor titular la

gimnaziul din Slatina. Peste un an a fost
permutat in BucurescI si astii-z1 functioneazA

la liceul Mate! Basarab.

De la i Aprilie 1894 Ora la I Ianuarie

1896 a ocupat in Ministerul Cultalor, postul de defensor eclesiastic al circumscripCu inceperea lui SeptemPei
brie 1894, ocup i locul de director al liceulul particular Lamina din Bucurescl, fon-

dat la 1876 de d. Daniel R. Cordescu.

Principalele sale scrierl sunt : Origina
cre,stinismuluf la RomdnI, Degenerarea morald lag de scdderea sitntuluf religios la
Romdnf, Statistica morald despre sinucideri,

Istoria sacrd a vechiulut testament, Istoria

sacrd a noului testament, Despre dogmele ji
ntisterele bisericef ortodoxe.

Stancescli (Dumitru).Publicist, nAscut in Bucurescl la 20 Decembrie 1866.

A facut studiile sale la Lige, unde a
luat in 1891 doctoratul in stiintele politice
si administrative.
A publicat : Basme, Alte basme, Snoave,
Glume ji poveffl, Basme ji snoave 710111, La

gura sobe!. A tradus : Economia politicd de

Luigi Cossa, Den4a, Francillon de Dumas
fija.

A infiintat la 1895, impreunA cu librarul

editor Carol Miiller : 'Biblioteca pentra toti
In care se publicA cele mal bune dirti instructive.

Stanescu (Chivu).Locotenent, miscut

la 14 Noembrie 1834, mort la 30 August
1877. Intrat in armatA ca soldat la 1851,
e inAltat in 1866 la gradul de sub-locotenent. In capul companid sale din Regim.
ro de dorobantl, el moare in reduta Grivita, la atacul din ziva
1877.

de 30 August

Statescu (Eugenie).Avocat, om politic, nAscut la 1838. A flicut studiile sale

In tar6 si le-a terminat in Paris, de unde

s'a intors cu diploma de doctor in drept.
A colaborat la mal multe ziare liberale
si s'a ocupat in special de avocatur pAriA
la 1868, cand incepe cariera sa politicA si
este ales in mal multe rndurI deputat in CamerA.

Pentru prima cal-A intr in Minister la 24 Iu

lie 1876, la departamentul Justitiel, in cabinetul Ioan l3rAtianu, i pstreazA acest portofoliu pan5. la 27 Ianuarie 1877. La 23
Septembrie 1878 revine iarAsi la Justitie,
011A la ii Iunie 1879. Apoi de la ro
Aprilie 1881 panii la 9 Iunie 1881 e Ministru de Interne, cnd trece la Externe
pAna la i August 1882. La aceast epocA
reia departamentul Justitiei pan5. la 30
Septembrie 1883.
La 1895 Octombrie, a luat portofoliul
Justitiel in Ministerul de sub presidentia
luI Dimitrie Sturdza si l'a pAstrat paril la
21 Noembrie 1896.

La 1897 a fost ales presedinte al Senatulul la sfrsitul sesiunel, cand s'a format
in Martie noul guvern sub presidentia lui

www.dacoromanica.ro

STA

- 174 -

Dimitric Sturdza. La 1898 a declinat onoarea dc a mal fi reales.

STE

rector al cabinetutui de palcontologie si la

1897 a fost numit rector al UniversitAtel
din Bucuresci.

Stavrescu (Raluca).

Artistii drama-

tick nAscut in Focsani la 1836, incetat

din viat in Bucuresci la 1884. A debutat

pe scenii la 1853, judind mal intth la teatrul din Craiova 12 au! ; de acolo a trecut
la Iasi si pe urmA la Bucuresci. In 1878 a
fost primit ca societar a teatrului national din Bucuresci, dar n'a putut juca mutt
timp cAci imbolnAvindu-se, a petrecut mai
toate stagiunele dintre 188o si 1884 in
strinatate. La 1883 Corpurile legiuitoare
acordase artiste! Raluca Stavrescu o recompensA nationalA pentru meritele sale
artistice.
A jucat rolurile principale din mai tot

repertoriul dramatic si s'a distins cu deo-

sebire in Nebula din amor, Maria Tudor,

Curierul de Lyon, Vi ata unet comediane,
Cerjetoarea, etc.

tefanescu (Grigore). Profesor de

dintec, compozitor muzical, n5scut la 1843.
La 1872 a fost numit profesor la Conservatorul de muzial si declamatiune din
Bucuresci, post pe care 'I ocup si in
prezent.
Compositiuni principale : Ingere dulce,
romantk In z,yzdar giindesc la tine, Mdn-

drulito de la mnnte, Cantu de fericire, etc.

si partitiunea operetelor : Scaiul Bcfrbatilor,
si dramelor CEdip Rege, Pygmalion.

Are si multe composipuni de muzidi

religioasi.

tefanescu (Sabba).NAscut in Cra-

iova la 1857. A fAcut studiile primare si

secundare in acel oras, iar pe cele superioare la Bucuresci si la Paris. S'a ocupat
Cu stiintele naturale si in special cu geo-

Steege (Ludovic).Medic, om politic,

de originA germank niiscut la 1813, incetat

din viat la 28 Martie 1872.

A inceput prin a fi medic de despirtire
si medic primar in Moldova, dind a si
scris cartea sa Les eaux minrales de Slanic
en nfoldavie (1854).
Avnd tot de o data vaste cunostinte

juridice, este numit mal trzi6 membru in

Comisiunea centralA din
membru la Casatie.

Focsani si apoi

L. Steege a mai fost agent diplomatic

al t6re! la Viena, Berlin, Petersburg, si a

acut parte din deputatiunea care a mers
la Dilsseldorf in 1866, spre a notifica alegerea Principelui Carol, ca Dom al Ro-

i Cu paleontologia.
stiintifice originate si
A publicat

logia

manuale didactice. Principalele sale producpuni stiintifice sunt : Contribution a l'tude des faunes sarmatiques, pontiques et levantines, apitrut in Mmoires de la socit
gologique de France, Xemoritt relativ la
geologia districtului Dolj, Memorin relativ la
geologa districtulut Argeb inserate in Anuabiuroulut geologic in colaborare cu d-ni!

Grigoriu Stef:inescu si Constantin Botea, la

care a contribuit cu descriptia i reprezentarea districtelor Mehedintf, Dolj, Arges,
Olt, Teleorman, R.-SArat, BacM

Botosani. Charta geologicli a d-lui Mat.

M. DrIghiceanu (critidi), L'e;tnsion des

tniiniel.

couches sarmatiques en Roumanie, L'usage des

Sub domnia lui Cuza, a fost ministru de

Finance de la 12 Octombrie 1863 plina la
26 Ianuarie 1866.
Apoi in 1867 a mai fost Ministru de
Finalice de la 19 August panA la i Octombrie acelas an.

con glomerats

Stefanescu (Grigore).Profesor, nits-

cut in 1838. A flicut studiile in tar si le-a

terminat in strinAtate, intorcndu-se Cu
titlul de licentiat in stiintele naturale. La
18 Noembrie 1864 a fost numit profesor
de geologie i mineralogie la facultatea de
stiinte din Bucuresci.
Este membru al Academiei rom:ine, di-

tertiaires de la Muntenia, Les

couches gologiques traverses par le puts artsiens de .51Carculesti dans le Taragan de IaI omiqa, publicate in Analele Academiet ro-

mane i in Bulle/in de la socit gologique

de France, Nout observatiunt geologice in
Dobrogea si Stud in geologic asuprct imprejurimilor CraioveT, apiirute in Revista jtiiutificif,
Manttalele didactice, scrise inteun stil clar

si precis, pcntru clasele secundare, anume:

Fisiografia pentru cl. I. Zoologia ji botanica
pentru cl. II, Mineralogia ji geologia pentru
cl. III.

A fost profesor de stiintele naturale la

scoala de comerci din Bucuresci si mein-

www.dacoromanica.ro

STE

bru al fostulul biuro geologic. Astit-zi este

director al liceulul Sf. Saya i profesor de
tiintele naturale la acela lice, membru
al societatei geologice din Francia i membru corespondent al Academiei romane.

Steiner (Sigismond).Medic izraelit,

nitscut in Bucurescl la

1838, incetat din

viata in Bucurescl la 1891. A facut studiile
medicale in Viena 1 intorcandu-se in tara
a fost numit la 1878 medic ef al spitaluluI Caritas din Capitala, ocupand acest post
pana la mpartea sa.
Foarte iubit de clasele sarace ale oraului,
s'a semnalat prin ingrijirea ce da celor lipsil,' de mijloace.
In timpul rezbelului Independentel (187778), a avut directiunea unel ambulante la

Colentina.

Steriu (Constantins).Bancher, nascut

in Braov la 1833 Februarie. A acut studiile la liceul roman i la cel german din
Braov. Apoi a venit in Bucuresci i a intrat ca impiegat la casa comercialit Anghelovici unde a stat doI ani.
Reintors in Braov a deschis acolo o
casa de banca in 1858 pe care a tinut'o
pana la 1881. In acela timp a intemeat i
in Bucurescl la 1878 casa de banca Steriu

et C-je pe care o are pana asta-zi in tovaritie cu fiul s.

A fost in Braov mare intreprinzator de

lucrad,

ora.

STO

- 17$

antreprenorul accizelor acelui

Stirbey (principe, Alexandru).Nits-

resci, merse la 1817 in Paris, unde studia

dreptul i tiintele de stat. La 1821 se intoarse in tara tocmal cand isbucni micarea
lul Ipsilante, i fu silit sa se aeze in Transilvania, pana la 1825.
Sub domnia lul Voda Al. Ghika, el fu
numit director al Vistieriei (Ministerul de
Finance) i la 1829 secretar al comitetulul
insarcinat cu redactareaStatutului organic.Sub
admmistratia lui Kisselef, fu unul din cei
trel membril al divanuluI executif Pnsarcinat

cu conducerea departamentulul internelor.

Numit in 1831 secretar de Stat, devine in
1834 Ministru al Invtamintului public, apol

dupe ce ezu dol anl la Paris, se reintoarse

in 1837 i fu numit Ministru al Dreptatel.
Plecaf iarai la Paris in 1841, nu se reintoarce in tara de cat la 1843 cu prilejiul
alegerel Domnului cand pune candidatura
sa, contra fratelui s G. Bibescu.
Cu toate acestea, sub domnia frateluI
primete in 1844 portofoliul Ministerului de
Interne i leaga numele s66 de cate-va lucrarl importante precum podul de la Slatina, cheul portului Braila, etc. La 1847
parasete iaraI tara i se stabilete in Paris

de unde nu se intoarce in tar de cat la

1849, dupe ce fratele s6 cazuse din domnie.

Nemultumirile partidului national, protectiunea prea puternica
arata Rusia, sla-

biciunea Portei, contribuir mult pentru a

face lui Voda Stirbey o domnie grea de dus
i ast-fel la 1853 cand trecura Ruii Prutul, isbind in autoritatea Sultanului, Domnul primi porunca din Constantinopole sa
paraseasca provizoriu tara. Isbucnind rez-

belul, el pica. i se retrase la Viena, unde

cut la 1836 in Bucurescl, fiul DomnitoruluI

Barbu Stirbey, incetat din viatii in Bucurescl

ezu pana la evacuarea Principatelor de catre

Muscali. Reintcrs in tara el reina frinele

la 2 Martie 1895.
A fost Ministru al Lucrarilor Publice de
la 23 Martie 1888 pana la 12 Noembrie
acela an, apol Ministru de Interne de la
12 Noembrie 1888 la 29 Martie 1889 i
mal tarzi Ministru de Finance de la 29
Noembrie 1891 la 18 Decembrie 18:91.

domniel pana la Iulie 1856, cand veni

macamia 4a trei.
In urma unirei, i alegerel luIVoda Cuza,
se retrase in Francia.

Stoenescu (M. Theodor). Publicist,

al Munteniel, nascut in Craiova la August

1799, incetat din viata la Nizza in 12 Aprilie 1869. Era frate cu voda Bibescu. Unchiul s, vornicul Barba Stirbey,
iba
toata averea, cu conditiune
poarte nu-

nascut in Braila, la 23 Septembrie 186o.

A terminat liceul Sf. Saya din Bucurescl
In anul 1879, a urmat cursurile facultatei
de medicina i facultatel de 'itere, fara
insa a le termina. In acela timp a urmat
i a absolvit Conservatorul de muzica i
declamatiune din Bucurescl, obtinand diploma de laureat al acestor coale, in anul

mele.

1882.

Stirbey (principe, Barbu).Fost Domn

Crescut mal inti In coalele din Bucu-

Pana la 1894 n'a ocupat nicl o functiune

www.dacoromanica.ro

-176-

STO

publica: la 16 Noembrie 1894 a fost numit

functionar in directia Cultelor din Ministerul Cultelor i Instructiunei Publice.
La 20 Ianuarie 188o, in timpul cand urma
la facultate, a fundat Revista Literard, pe
care o dirijeaza i pana asta-zi in al i8-lea
an de la aparitia acestei publicatiunl.
Scrierile sale sunt : Poezit, (1880-1883),
Nuvele, (1880-1883), Nunta Neagra, drama
in 2 acte in versurl. Solia,Noplt Albe, Zile
Negre, Decena', (1884-1892), Nuvele, Teatru,
Severo-Torelli, dup Fr. Coppe, Athalia,
dup Racine, N,uvele inedite, Poe.zit (1892-

1896), Cronict, Anecdote, La Bdt, coinedie

in versuri, Director, comedie

in

proza,

In Noaptea mea, poezii dup d-na Galeron,

Ades bdrbatul scbimbd, cotnedie in dona

acte, Elisa, (M-elle du Vigean) drama in

act, Pentru Coroand, (dup Fr. Coppe),

drama in 5 acte, Curs teoretic de declamutiune,

un vol. Lina, roman.

STO

Stolojan (Anastase).
Om politic,
nascut in Craiova la 5 August 1836. A
cut studiile sale in tara i le-a terminat la
Paris de unde s'a intors cu titlul de licenriat in drept. Fost cat-va timp procuror la
Tribunalul Dolj i la Curtea de apel din
Craiova (1865), e ales in 1868 Primar al
Craiovei, i ca deputat cu incepere de la 1869,
face parte dinCamera aproape in toate legisla-

turele. A facut parte din cabinetul de sub

preidentia lul Ion Bratianu, ca Ministru al

JustitieI de la il Iulie 1879 pana la 29

Iulie 188o i ca Ministru al Domeniilor de
la 2 Februarie 1885 pana la 1887. La 3
Februarie 1896 a intrat in cabinetul de sub

preidentia lul Dimitrie Sturdza ca Ministru

de Interne pana la 21 Noembrie acela an.

Demisionat, la 31 Martie 1897 a luat portofoliul Domeniilor.

Storck (Carol).Sculptor, nascut la 2 I

Stoicescu (Constantin).Avocat, nas-

cut in Ploeti la 1852. Elev al liceulul

MateI Basarab, doctor in drept al facultatei
din Paris, a intrat in magistratura la 1876
judecator la tribunalul Ilfov. Inaintat precdinte la acela tribunal in 1872, ocupa
acest post pana in 1877 cand trece ca prim
secretar la legatiunea romana din Paris. La
1879 reintra in magistratura ca procuror
de Curte pana la 188 Apol demisioneaza
i colaboreaza ca prim redactor la ziarul
l'Indpendance Roumaine. Ales deputat al
judetulul Prahova la 1882, face parte din
Camera liberala- pana la 1888. In 1890 este
iarilI reales de alegatoril oraului Ploeti. La

1895 intra in Ministerul de sub preidentia

luI Dimitrie Sturdza ca Ministru al Lucra-

rilor Publice, de la 4 Octombrie 1895 la

2 Noembrie 1896, cand a trecut la Externe

In cabinetul P. Aurelian. La 31 Martie 1897

a demisionat.

Stoicescu (Gheorghe).Medic, nascut

in Bucurescl la 14 Mal 1845. A facut studiile in tara i a terminat facultatea de medicina din Paris. Este de la 1887, profesor
de clinica medicala la facultatea de medicina din Bucurescl, medic primar la spita-

lul Colea i membru in consiliul sanitar

superior.

A publicat : Du friss-on (1877), Lectiunt

de clinicd medicald (1888)

Mai 1826 la Hanau (Germania), incetat din

viata in BucurescI la 18 Mai 1887. Imbra-

tia de tinar meseria de gravor pe metal,

plectind in 1847 la Paris, spre a face studil
speciale.

Isbucnirea revolutiei de la 1848, ii sili sil

paraseasca capitala Franciei, i veni in Bucuresci unde primi locul de gravor in atelierul Irme! I. Resch, bijutier in Bucurescl.
Dup scurt tirnp, a parasit definitiv gra
vura i incepu s produca ornamente de

arta decorativa in ipsos.

Ca sculptor in lemn, a ecsecutat opera
insemnata, `Biserica Curtea de Arge,c care se

afla asta-zi la Muzul nostru i care opera

a fost trimeasa la expozitia din Paris de la
1867, din partea guvernulul roman.
Dup o muna indelungata, reui sa pro-

duca i lucrar-1 in marmora, intre altele :

Statuea
Cantacuzino, in fata Bisericel

spitalulul Coltea, Domnita 93dlaia, Regina

noastrd Elisabeta, reprezintata ca sor" de
caritate pe timpul rzboiulul Russo-Turc,
Statuea reposa/e! Prinieset Maria, care se
afla in parcul de la Cotrocent busturile Majestdtilor Lor, i infine o multime de busturi de barbati insemnatl al tare noastre,
ca `Barbu Catargiu, V. Boerescu, Kogdlniceanu, Costaforu, C. A. Rosetti etc. cal-1 decoreaza in parte, sala parlamentulul nostru.
A mal facut monumentele comcmorative pentru soldatil cazutl in

www.dacoromanica.ro

rzboiti

STO

la Grivita, Prahova i Vidin, i o multime de alte lucrar! artistice.

Corpurile legiuitoare a acordat lui C.
Storck drepturile de cetatenie.
In 1865 a fost numit profesor la catedra de sculptura 1 perspectiva a coalel de
Bele-arte din BucurescI, i a ocupat acest
post onorific pana la moartea sa.

Storck (Carol).Sculptor,

STR

177

fiul celui

precedent, nascut in Bucurescl la ro Mal

1854.

Absolvent premiat al Academiei regale

da Bele-arte din Florenza (1870-75) elev
al renumitului sculptor, prof. A. Rivalta, la
1876 pleaca la Philadelphia (Statele-Unite)
unde'i urmeaz studiile patru ani.
Rechiemat de parintele s66, se intoarce
In tara la 1880, dandul ajutor puternic in
interprinderile sale. Dup moartea tatalul
rmase ef al atelierului.
Din operile sale executate rn marmora,
dup modele facute de d-sa, vom mentiona:
Statuea d-net Anna Davila la azilul ElenaDoamna, Protopopu Tudor, Forta ci Prudenla pentru fatada Palatului Justitiei, busturile fraiilor Golesct
al Generalulut Magheru la ,Camera.
Din lucrarile sale de arhitectura, sunt de reBramarcat, capela E. Luther, a familieI

gadir ji Xicolae Mihail din Craiova.

A fost naturalizat la 1895.

Strajan. (Mihail). Profesor,

publi-

cist, nascut la 1841 in Transilvania. A facut

studa la Blaj, a terminat facultatea de litere din Bucuresci, facultatea de filosofie

din Berlin (1872) i apoi a intrat in profesorat.

Este de la 1873 pana in prezent profesor de limba romana la liceul Carol din
Craiova.

A publicat : Anuarul de statisticd (188o)

Manualul de gramatica limbet romdne (188 r),
Curs de lintba italiand. Grddinele de copit

(1887), fanual de bund cuviintd 1(1890),

Inceputul renascerei nationale (189 1), Principii de literaturd (1892), Trincipit de esteticd ji poeticei (i893). Epistolar (1893),
Chestiunt literare ji pedagogice (1'897).

1879. A facut studiile juridice i de stiinte

de stat la Universitatile din Paris i Berlin.
Intors in tara., a inceput prin a fi secretar
intim al Ministrului de Interne din Moldova, apol la 186 este nuFnit profesor de
economie politica la Universitatea din Ia1,
i peste dou luni rector al acelel Universitall.

La infiintarea Consiliului de stat in 1864,

face parte din aceasta inalta institutiune.
La 19 Decembrie 1866, loan Strat infra
In Ministerul de sub prezidentia lui C. Bosianu, luand portofoliul Financelor de la
26 Ianuarie 1865 pana la 14 Ianuarie. acela an ; apol in cabinetul Ion Ghika este
Ministru al Cultelor de la 19 Iulie 1866

pana la 2 Martie 1867. In sfarit in cabinetul L. Cartargiu, este iarlii Ministru de Finance de la 30 Ianuarie 1876 pana la 4
Aprilie acela an.

I. Strat a fost agent diplomatic al tarei

la Paris i Constantinopole.
Opera sa principala este Economia politicd (1869). A mal. publicat : Un coup d'
oeil sur le question roumaine (1858), De halorum jure criminali (1859), Studit asupra
budgetulut (1868).

Strousberg (Bethel Henry). Mare

intreprinzator de lucrari, nascut la Neidenburg (Prusia) la 20 Noembrie 1823, incetat

din viata la 31 Mal 1884 iu Berlin.
De origina izraelita, botezat la Londra,
era functionar in comptoarul de export al
unchiulul s in acel ora.
A inceput mai tarzi sa colaboreze la
ziare comerciale, facand i pe agentul pentru o societate de asigurare. La 1848 a
plecat in America i s'a reintors in Lon-

dra la 1855. Apoi se muta in Berlin i la

1861 are ce 4 d'anti intreprindere de drumuri de fer in Germania, cu un consortium

de capitalit1 englezl. La 1863 ja alte concesiunl in Ungaria i la 1870 vine In Romania unde ia marea concesiune a lacere!
drumurilor de fer BucurescI-Ini, BucuresciVarciorova, pe un termen de 90 anl, concesiune rscumparata de statul nostru mal
trziu.

Concesiunea aceasta precum se tie, a

dat nascere la numeroase procese i conflicte.

Strat (Ioan).BArbat de stat, profesor,

economist, nascut in Roman la 1836, incetat din viga in Bucuresci la 20 Octombrie

La 1875, Strousberg are in Rusia o alta

concesie de cal ferate, da faliment, este

ecspulsat i se intoarce in Berlin.
12

www.dacoromanica.ro

STU

Sturdza (Alexandru). Fiul primului

guvernator al Basarabiei, nascut in Iasi la

STU

178

carea ce se pregatea contra Domnitorului

Cuza, i redactand ziarul Clopotul, dimpreunii

r8 Noembrie 1791, incetat din viata la 13

Iunie 1854. Primeste educatiunea sa in casa
parinteasca si este atasat in 1809 la Ministerul Treburilor streine al Rusiel, de unde
e trimis cand la Viena, cand la Paris pana
in 1816. La 1821 demisioneaza si se stabileste in Odesa.
La 1828 vine in Bucuresci, chernat de
autoritatile rusesti spre a dirija cancelaria
armatei de ocupatiune.
La 1830 demisioneaza din diplomatia
rusa. La 1843 a fost cat-va timp epitrop al
seminarulul Socola din las/.
A publicat : Essai sur les lois fondamentales de la nature hutnaine et de la socit

cu Petre Mavrogheni.
Dup abdicarea Principelui Alexandru
Ioan I, Dim. Sturdza face imediat parte din

(18r 1-1812), Souvenirs de vieillesse, Considrations sur la doctrine et rsprit de l'Eglise

intemeetorl al Societatei creditului funciar

orthodoxe, LiCmoires du voyageur tnalgr lui.

In urma morid lui loan Bratianu, consresul liberal din Iasi l'a ales sef al partidului liberal in 1892.

Sturdza (Alexandru A. C.) Publi-

cist, nascut in Iasi la ro Mal 1867. A fa-

guvernul intocmit de Locotenenta Domneasca

la i r

Februarie 1866, ca Ministru al Lu-

crarilor publice si conserva aceastii demni-

tate pana la 2 Martie 1867.

La 1870, sub presidentia lui loan Ghika,
ia portofoliul Financelor pana la i r Martie
1871; apoi de la 1876 pana la 1888, este
rnd pe rnd Ministru de Finance, Lucrad
publice, Exteme, Instructiune publica in
cabinetele de sub presidentia lui loan Bratianu.

Dim. Sturdza a fost unul din principalii

rural, al carel director este pana in present.

La Octombrie 1895, dup6 retragerea par-

cut studiile sale parte in tara, parte in stri-

tidului conservator de

nittate.

Dim. Sturdza a compus un cabinet liberal

sub presidehtia sa si a detinut puterea pana
la 21 Noembrie 1896 cand a venit in locul sC. P. Aurelian. La 31 Martie 1897,
Dim. Sturdza a reluat presidentia consi-

A publicat: Marcu Aureliit studiu istoric,

i filosofic (1890), Les facettes,

arheologic

la arma statului,

versuri in limba franceza (1891) E4a, roman in limba franceza (1892), Sophocle,
Oedipe rege, traducen in versuri (1894),
In lumea socialistd (1895), Unde duce socialismul, traducerea satirel lui E. Richter
(1895), Pimentel Clavier, versurl (1896).

liului.

Al. Sturdza a fost sub-director al Muzeuef de cai

binet la Ministerul Instructiunel Publice.

tiunea Hurtnnzachi; de la 1888 a inceput

lui national de antichitati

Sturdza (Dimitrie).
Om de stat,
istoric, numismat, financiar, publicist, nascut
la Miclauseni (Roman) la io Martie 1833.
A facut toate studiile sale in Germania
cu deosebire la Munich, Bonn, Berlin,
unde a studiat stiintele de stat.
A intrat in viata politica la 1857, cand
n'avea de cat 24 de ani, ca secretar al Divanului ad-hoc, insarcinat cu facerea proceselor ver:bale. Apoi in 1858 si 1859, a fost
secretarul comisiunel interimare care a precedat alegerea lui Voda Cuza.
Dup6 alegerea acestuia ca Domn al Moldovei, Dim. Sturdza indeplini cat-va timp
functiunea de secretar particular al Domnitorulul, i apol fu Ministru in Moldova.

Pana la 1866 se tinu departe de viata politica oficiala, fiind irisa amestecat in mis-

Membru si secretar al Academiei romane,

numismat si scriitor de mare valoare, Dim.
Sturdza a dirijat publicarea documentelor
istorice cunoscute sub denumirea : Colec-

publicarea unel lucrad ce poarta titlul : Acte

documente rlative la istoria regenerdret
Romaniet, din carl a aparut deja 7 vo-

,s1

lume.
In afara de aceasta, intre principalele opere
ale lui Dim. Sturdza, trebuesc semnalate :

Ajutorul comerciantulut, agricultorulut i in-

ginerulut (1873) in colaborare cu I. Ghika,

Uebersicht der Miin.zen und nzedaillen des
Furstnthums Romiinien Moldau und

che! (1874), Memoriu asupru portretelor

Domnilor rotnint (1874), Financele Romciniet

de la 1871 prind la 1875, Eudoxie Hurmu.zachi (1877), Conventiunea czt Rusia (1877),
Nutnisittatica romtind (1878), Besarabia
Dobrogea (1878), Discursurt pedagogice

(1888), Europa, Rusia i Romdnza (1890),

etc, etc.

Sturdza (principe, Grigore. M.)

www.dacoromanica.ro

STU

Nascut in IaI la 1821, fiul fostului Domn

al Moldovel Mihail Sturdza.
facut studi:z in Francia i la Berlin. Apol a intrat in
armata otomana i dup6 ce a ajuns la gradul de
general sub numele de Muklis-paa, a trecut cu
acela grad in cea moldoveneasca. Candidat la
tronul Moldovel in 1859, a renuntat la aceasta

candidatura spre a se face unirea principatelor, i de la acea epoca pana in prezent,

a facut necontenit parte din parlament fie
ca deputat fie ca senator.
A publicat : Legile fundamentale ale Universulut (1894).

Sturdza (principe, Mihail).Fost Domn

al Moldovei, nascut la 1795 fiul
logof6t Grigore Sturdza, Yncetat din viata in

Paris la 8 Mai 1884. A ocupat sub domnia

lul Calimachi i Mihail Sutzu mal multe
functiuni publice, pana cand sub administratia

lui Kisselef a fost numit Ministru de Finance al Moldovei. Chemat sit faca parte
din comisiunea insarcinata cu elaborarea Re-

gulamentului Organic, el plea in 1830 la

Petersburg dimpreuna cu Vilara ca sa reprezinte Muntenia spre a infatia Impratuluf noua Constitutie.
La 1834 gratie sprijinului Rusiei, fu numit Domn al Moldovel i donmi pana la
1849, cand in urma conventiel de la BaltaLiman, tronul fu incredintat nepotului sia
Grigore Ghika.
Retras in Paris, a trait acolo !Dana la 1884

unde a i incetat din viata, lasand o avere

colosala. Impartirea acesteI averi a dat nascere la un mare proces intre copii principelui Mihail, proces care s'a judecat atat in
Francia cat i in Romania.

Sturdza (Vasile). Mare om de stat,

fiul vornicului Const. Sturdza din Brlad,
nascut la 8 Noembrie 181o, incetat din
viata la Ianuarie 1870. A facut studiile in
strinatate i s'a intors in tara la 1833. Pana
la 1849, s'a ocupat mal mult de agricultura,
cu toate ca. era amestecat in luptele politice din acele vremuri.
La 1849 a fost numit judecator la Divanul Domnesc din IaI i a stat in aceasta
functiune pana la 185o cand a fost numit
Ministru de Lucrarl publice pentru Moldova. La 1856 reintra ca prezident al Divanulul Domnesc i la 1857 trece comisar
al guvernului pe langit Banca nationala a
Moldovei.

SUL

179

La 1858 Septembrie, este ales membru

al Locotenentei Domnesci din Moldova i
desvolta toata activitatea sa pentru ca, deschizandu-se Adunarea nationala, sa se proclame unirea Principatelor.
La 1859 Ianuarie 15, formandu-se cel
d'inti minister sub domnia lul Voda Cuza,
Vasile Sturdza flgureaza ca Ministru de Interne i prerdinte al Consiliulul din Moldova. Atuncl in edinta Adunarei de la 20
lanuarie, dup6 propunerea lui M. Kogalniceanu, se voteaza urmatoarea motiune: Adunarea electivd pretuind patriotismul si cura-

/al cu cari d-nu Vasile Sturc4a ,si A. 'Pana

fool Caimacamt, au apdrat demnitatea noastrd
in contra lovirilor ci inrdurilor din lduntru
fi din afard, declard cd ad bine meritat de

la patrie. O medalie va fi fdcutd pe compta

Statulut, pe care va fi inscrisd incheerea Adu-

ndret precum i data cdt ad o cdrtnuit d-ni!

Vasile .,5tztrcloza i A. Panu.
La 14 Februarie 1862, infiintandu-se 'Malta

Curte de casatie, V. Sturdza este numit

primul el prerdinte. A ocupat aceasta ultima functiune pana la 1868 Octombrie 19
cand s'a retras in viata privata.

Suliotis (Christodul. J).Publicist i

avocat, nascut la Braila in 3 Martie 1854.
Elev al coalelor din Braila i Bucuresci, a
terminat studiile sale juridice in Paris, Bruxelles, obtinand apol titlul de doctor in filosofie i litere, i de doctor in drept. Intrat in magistratura la 1874, demisioneaza
la 1879 i scoate in 1881 un ziar cotidian
cu titlul Curierul Romniet, colaborand tot
de o data la revistele Convorbirt literare,
Revistd literard, Dreptul i la ziarul francez Journal du droit international care aparea

In Paris.
Principalele sale scrieri sunt : Compendium de psicologie, lijada lut Omer, cartea
I-a (traducere), Regulele ortografice ale limber
rontdne, Elemente de drept coustitutional, Elemente de drept administrativ, La rforme ju-

diciaire en Roumanie, Le droit naturel, ou

philosophie du droit, Nicola e Blaramberg,
omui si faptele sale.
Ch. Suliotis a fost in
multe randuri

ales deputat al Braila

Sutzu (Alexandru). Fost Domn al

Muntenie/ de la 18x2 pana la 1821, incetat
din viata la 18 Ianuarie 1821.
Adversar al micarei eteritilor, inlesnita

www.dacoromanica.ro

SUT

SUT

i8o

de Voda Caragea, Grecii ara pus pe capitalud Iordache s omoare pe Sutzu. Acesta
lasa insa sal cada pistolul din mana, in
momentul cand era sa comita crima.
Atuncl revolutionaril recurg la otrava i

pun pe medicul lui Sutzu anume Cristasi,

Moldovel, cand fu chemat la 1819 sa inlocuiasca pe Domnul Scarlat Calimachi.

Fiind afilat eteriel, el pregati i inlesni
navalirea lui Ipsilanti de la 1821, dar fu
nevoit s fuga din causa ostilitktilor generale ce se ivira, i se duse in Besarabia.

El a i murit la 18 Ianuarie.

Autorizat sa treaca prin Austria spre a se

aeza in Italia, fu totui arestat la Briinn
i condus la Goritz, unde fu inchis patru

Sutzu (Alexandru).

Doctor in me-

ani. Cernd i obtinnd impamntenirea

dicina, nascut la 1837, profesor de medi-

cina legan. i clinica mental la facultatea

de medicina din Bucuresci, numit la i881.
A dirijat ani indelungati ospiciul de alienati
de la Miircuta i a infiintat in Bucuresci o
casa de sanatate pentru cautarea boalelor

greceasca, a fost mai trziii In diferite r6nduri Ministru plenipotentiar al Greciei la

Petersburg i Paris.
In r854, a intocmit i prezidat in Atena
vestitul Comitet de salut public, care aprinse
insurectiunea din Epir i. Tesalia.

nervoase.
A publicat : Consideraliunt asupra epilepsia maniet epileptice (1868), Ospiciul Mdr-

in

otraveasca fantaneaua ce o avea la brat.

cura (1869), Alienatul in faia societNet ci a

sciintet (1877), Despre mecanismul aliena-

puna mintate (188o).

D-rul A. Sutzu este membru in consiliul
sanitar superior.
Domn
$utzu (principe,
al Moldovei, nascut in 1792 la Constantinopole, incetat din viata la 24 Mai 1864.
Era de doui anl interpret pe langa Divanul

Tack (Jules). Inginer belgian, nascut

la Woumen (Belgia) in 1847. A fcut studiile la Gand, dobandind de la coala de
podurl i osele din acel ora, titlul de inginer. Terminand studiile, a fost angajat la
1871 de catre compania engleza" Barklay ca

inginer pentru construirea podurilor de fer

peste riurile din Romania, concesiune data
inca de sub domnia lul Voda Cuza.
La 1879, terminand aceasta lucrare, a intrat la uzina Lemaitre din calea Vacareti,
ca director al acestuI stabiliment (Lemaitre
infiintase inca de la 1866 o fabrica de maine agricole, locomobile i treeratori).
Sub directiunea lui Tack, care in 1879
a luat chiar succesiunea lui Lemaitre decedat, stabilimentul ia o desvoltare din ce in
ce mal mare, i el isbutete In parte, sa ni-

$utzu (Nicolae).Om politic, nascut

Constantinopole la 1799, incetat din

viata in Focani la 20 Ianuarie 1871.

Emigrat in Transilvania la 1821, in vre,
mea invaziunel luI Ipsilanti, se reintoarce
In Moldova, unde sub administratia lui Kiselef, deveni secretar de stat, iar mai trzit't fu Ministru la diferite departamente sub
Voda Mihail Sturdza. El este cunoscut i
ca publicist prin studiile sale economice,
intre altele Statistica Moldovet (185 o), aparuta in limba franceza, elena i romana.

miceasca concurenta ce faceara in tara fabricele streine.

Asta-zi mal tot materialul necesar primariilor pentru igiena publica, agricultorilor pentru cultivarea pamntului, ese din
fabrica Lemaitre, de sub directiunea lui
Tack.
Capitalul casei a ajuns la 1,200,000 le!,
in actiuni cu dividende.

Taciu (Toma).

Bancher, niiscut in

Ploeti la 1844. Dup ce a terminat coalele primare, a facut studiI la coala comercian. din Braov. Apol a intrat la banca
otomana din Bucuresci ca functionar de la
1862 pana la 1870.
Eind de acolo, s'a stabilit ca bancher in

www.dacoromanica.ro

TAC

TAU

181

Buctiresci strada Lipscanl la 1870, pe comptul sti propritt.

A fost ajutor de primar in consiliul comunal al Capitalel la 1885.

La aceai epoca a trimis principelul Stirbey tabloul Renascerea Romdniel.

G. Tattarescu a maI complectat studiile

sale la Paris, Haga i chiar in Rusia la

urma, spre a studia pictura religioasa bi-

Tacu (Dimitrie).Jurisconsult, magis-

trat, nascut in Iai. Terminnd studiile juridice la Iai, a intrat in magistratura. la 2

Noembrie 1868 i a inaintat pana la gradul de consilier la Curtea de casatie.
Scrierl Dreptul de legislatiune al poporulut romtin (1862), Elemente de procedurd
civild (1868), Dare de seamd cdtre alegdtoril din Ia,st (r866), Discurs cu ocasiunea
noulut an judecdtoresc (1877-78), Organintiunea magistratura in `Romdnia (1881).

Tamara (Gheorghe).
neral,

Intendant ge-

nascut in trguletul Ocnele-Mari

(Vlcea) la II Iunie 1842. Intrat ca hincar

In Reg. 2 de infanterie la 1858, inaintat
sub-locotenent la 1860, locotenent la 1863,
ja parte la lupta de la Costangalia i la
urmarirea Polonezilor pana la Rinzeti ca

oficer in Reg. 5 de infanterie. La 1865

inaintat capitan, e trecut in corpul intendenta, maior la 1868, lt.-colonel la 1875

(sub-intendant), e insarcinat in timpul rezbelulul din 1877 cu serviciul intendenta
diviziei a III-a. Dup aiderea Plevna, trece
la marele cuartier general, i este inaintat
intendant la 1879.
Numit controlor general la 1883 i intendant general la 1893, ocupa aceasta
functiune pana la 1896, cand demisioneaza
din armata.
La 1892, intendantul general Tamara,
a representat in Senat colegiul
de

zantina.

Venit in tara la 1852, el a fost numit

mal intaiii profesor la coala militara, i
apol a inceput lucrarea bisericel MagureleOteteleanu ; el a impodobit peste so bisericI din tara intre carl Mitropolia din
Ia1.

G. Tattarescu a fost profesor de pictura

la coala de Bele-arte (i865) i dup moartea luI Tb. Aman, director al acestel
coale.

El a lucrat nnmeroase portrete, tablourl

originale, precum Tdranul de la Dundre,
Magdalena, Nemesis i multe altele, carI
se gasesc in posesiunea Pinacotecei
nale, a familiilor Kretzulescu, Manu, Protopopescu-Pake, Bagdat, Mitropolitul Nifon.

Acest pictor era membru fondator al

Ateneului.

Tautu (Gheorghe). Publicist, nascut

in Botoani la 1823, incetat din viga la

Trgu-Frumos.
A colaborat la ziarele : Steaua Dundret,
Reforma, Nichipercea, etc.
Scrieri : Toesit (1862), Un ajutor la timp
drama, (1863), Poesit norte' (1864), Epistole

(1870.

Tavernier.Medic, venit in Muntenia,

Urnas orlan, a fost crescut de un unchiti

al sil, zugrav de la care a inceput a lua

nu se tie de unde, pe la 1820. Cronicaril

istorici ni'l infatieaza ca un instrument al
consululul rus Rukman, introdus de contrabanda in sinul societatel filarmonice la
1838 in scop de a discre'dita aceasta institutiune si a provoca disolvarea el.
Asupra acestui Tavernier, A. Xenopol
scrie in Istoria Romdnilor : El veni intr'o
zi in sinul societatei i invinui pe o persoana care provocase in duel pe Aristia,
ar fi cerut odinioara otrava spre a

primele notiunl de pictura. Episcopul de

ucide pe un pictor polon. Dup cate-va

Buzia Chesarie, vznd talentul lui Tattarescu, 'I-a dat o subventie i l'a trimis la

zile, pictorul muri cu simptomele otravirel,

i atuncl spunea Tavernier, eti acuz pe

Muscel.

Tattarescu (Gheorghe). Pi ctor, nas-

cut in Buzti la 1818 Octornbrie, incetat

din viata in Bucuresci la 24 Octombrie
1894.

Roma in 1844, unde a urmat cursurile

Academia Sf. Luca. La concursul Academiei din 1848, el ia imediat premiul cel
mare in pictura cu tabloul s6.6. Simeon
Levi, scdpcind pe sora lar

acel domn de otravire. Un strigat de in-

dignare generala isbucni, Voinescu se scula

i spuse ca nu mal poate face parte dintr'o
societate de sceleratl. Tot aa facura i
alti membril i ast-fel societatea filarmonica

www.dacoromanica.ro

TEL

TEO

182

peri, i odat cu dnsa se desfiintA coala

se inchise teatrul (1838).

Teleor. (Dimitrie Constantinescu).

Pubficist i ziarist, cunoscut sub pseudonimul Teleor, nAscut la 1858 MaI ro, in
comuna Atarnati (Teleorman). A fAcut studiile sale in Romnia i a piiriisit faculta-

tea de medicina spre a se ocupa de literaturA.

Ca ziarist a colaborat la Binele public,

Ghimpele, Romania, Natittnea, Epoca, etc.,
sub diferite pseudonime.
Teleor a publicat Nuvele, Scene i Portrefe (i886), Flor(' de liliac, Durere, Icoane,
Nuvele alese (1894), Schite umoristice, Realistele (1896), Aventurele unel soacre, farsii
(1896).
Fost
timp functionar la Ministerul
Cultelor i instructiunel publice, acest scriitor colaboreazA apoi la Piala i alte reviste !iterare.

Tell (Christian).--Om politic, general,

nitscut in Braov (Transilvania) la 1807,
incetat din via0 in Bucurescl la 24 Februarie 1884.
A servit mal intai in corpul dorobantilor cu gradul de cApitan, apoi a intrat in
armata regulat la infiintarea ei in 1830.
eind isbucni revolutia de la 1848, era ef
de batalion, i unindu-se cu capii micirei
revolutionare, puse trupele sale la dispozitia lor, semnand dimpreunA cu t. Golescu
i Eliade, proclamatia de la Islaz, semnalul
revolutiunel. Membru al guvernului provizoriu care'l conferi gradul de general, apoi
locotenent domnesc, trecu granita dup intrarea Ruilor in tarA, i se retrase la Smirna,

unde guvemul otoman 'I servi o pensiune

de general.
Reintors in RomAnia la 1857, generalul

Tell face parte din Divanul ad-hoc i este

amestecat la toate evenimentele carl aduc
unirea Principatelor, alegerea Domnitorului
Cuza.
De la 30 Decembrie 1862 pan?i la 26

Mai 1863, e Ministru al Cultelor in cabinetul N. Kretzulescu. Retras aproape din

viata politidi de la aceastil epoc pinA la
1871, reintra la aceastA epodi in cabinetul
de sub preidentia lui L. Catargiu ca Ministru de rzboi de la ii Martie 1871
plinA la 14 Martie acela an, cAnd trece la
Culte, tinnd dit-va timp i interimul Jus-

titiei. La 1874 demisioneazA. Apol la 4

Aprilie reintrii ca Ministru dc Finance in
cabinetul generalului I. Florescu pAnA la
27 Aprilie.

Teodorescu (Dimitrie. G.) Profesor,

publicist, niiscut la 1849 in Bucuresci, li-

centiat in litere de la facultatea din Paris.

A fost la inceput redactor la ziarul Romanta de la 1868 pinA la 1875 i apol
sub pseudonimul Gbedent, a redactat ziarul satiric Ghim pele de la 1869 pardt la
1875.

La 1891 sub Ministerul generalulul Florescu, G. D. Teodorescu a ocupat cate-va

luni Ministerul Instructiunel Publice de la
21 Februarie pn la 21 Iunie. A fost numit in 1878 profesor de limba latinA la
liceul Matei Basarab, in 1881 profesor de
limba romAnii la acela lice6 i in 1894
director

al

Fundatiunel universitarA Ca-

rol I.
Operile sale sunt : Toesit populare (1885),
ji credintele poporulut,
Cercetdri asttpra proverbelor romatze,Nopuni
despre colinde, Tetre Cretu &lcan, Eufrosin
Poteca, Metrica, Prosodia latind, cu notiunt
Despre obiceiurile

de istoria literaturet latine, Istoria filosofiet

antice, Cronica din Nurnberg, Istoria litera-

tare! latine, Operde lut Anton Pann, etc.,

etc.

Teodorescu (Florea). Medic, niiscut

la ro Aprilie 1842 in or4elul Mavrodinul
din Telorman. Dup terminarea studiilor
primare i secundare, a intrat la 1861 in
fosta coala de medicinA i chirurgie din
Bucurescl, apol a plecat in Italia, de unde
s'a intors in 1868 cu diploma de doctor
In medicinA de la facultatea din Turin.

La ro Septembrie 1868

numit prin

concurs, medic secundar la spitalul Coltea,

post pe care'l ocupA pariA la 1878, cAnd
e numit medic primar la spitalul Colentina.
Iar la 1889 este transferat in aceaI calitate la spitalul Filantropia, unde functioneazA
i ast5-zi.
Publicatiunile medicale ale D-ruluI Teodorescu sunt : Metnoriu asupra abcestilut ficatulu
Studit generale asupra pneumoniel (1878), Syfilistil pulmonar, KYstele
hydotice pulmonare, studiu prezentat la con-

gresul medicilor spitalelor (1895).

Teodori (Juliu).

www.dacoromanica.ro

Medic militar, l'As-

TER

TOC

183

cut in BucurescI la 1834 August 7. A facut studiile in tara, i le-a terminat in 1858
la Berlin, de unde s'a intors Cu titlul de
doctor in medicina. La 1859 a fost primit
ca medic de tegiment clasa 2-a, la 186o a
trecut medic clasa I, la 1863 medic de divizie, la 1872 medic de corp de armata,
la 1883 medic inspector general de brigada.
La 1898 fiind inspector general al serviciuluI sanitar al armatei, a demisionat spre

a trece la pensie.
De la 1869, Teodori este profesor de
patologie i terapie generala la facultatca

de medicina din Bucuresci, iar de la 1884

medic al case! regale.
Scrierl : De pellagre (1858).

Teriakiu (Alexandru). Om politic,

A colaborat la Revista Contimporand, Revista Literard, Revista `N,outr.

A scris _pentru teatru Intdid Aprilie, InMili Mal, Mdrliorul, Recunooinja, comedil
inteun act, Inda 2 acte, Don mume drama

in 3 acte, Doantna Chiajna in colaboralic

cu Niger, drama istorica in 5 acte, i
act din revista teatrala Cer cuvintul, in colaboratie cu P. Graditeanu.
A mal* publicat traducen in versurI :
Monologuri, Comedit ji Monologurt, nancinosul, Aventuriera in colaboratie cu Sever
Moscuna, Flibustierul, Jean 51Carie, In timpul
balulut.

N. Tincu era referendar

la

Curtca de

Compturi pana in 1897.

Tocilescu (Grigorie. G.)

Doctor in

incetat din viga la Martie 1893. Amanunte

filosofie i licentiat in drept, profesor de

biografice lipsesc. A fost Ministru al coalelor

istoria antica, i de epigrafie, director al

In Moldova la 1858, i Ministru plenipotentiar la Athena dup6 1884.

muzului de antichitati, nascut la 1845 in

A facut parte din guvernul de sub preidentia lui Stef. Golescu ca Ministru de
Externe de la 19 August 1867 pana la

A facut studiile sale in tara i le-a terminat la Praga (Boemia). A inceput prin

Noembrie acela an, i Ministru de Interne de

la 25 Iulie 1880 pana la to Aprilie i88i.

A fost membru i in comisiunea Dunareana

pe la 1887.

Theodorini (Elena).PrimadonA, nascuta in Craiova la 25 Martie 186o. Inca

de mica, arata o mare predispositiune pentru muzica ; la vrsta de 14 ani era deja o
buna pianista i la 19 ani debuta pe o scena
din Cuneo (Piemonte) ca primadona.
Primul succes l'a obtinut intrun teatru

din Milan in opera Evreica. Angajatii in

urma la Scala pentru stagiunea 1880-1881

i a facut un adevrat renume in Ughenntif,

Faust, Erodiada ; apol dete numeroase reprezentatiuni in Barcelona, Paris, Madrid,

In America de Sud i se reintoarse la 1885
in Italia la Brescia, spre a canta in opera
Gioconda. Mal trziia E;ena Theodorini reincepe reprezentatiunele sale prin oraele
principale din Europa, venind cate. adata i
In BucuretI, Craiova, spre a canta principalele rolurl din repertoriul
Reputatiunea sa de mare cantareata, este
fara indoiala universala.

Tincu (Nicolae). Publicist, autor dramatic, nascut la Turnu-Severin (Mehedintf)

In 1846.

Mizil.

a fi referendar statistic la Ministerul Lucrarilor publice, iar mal Verzi a imbratiat

cariera profesoratului. La 16 Octombrie

ab a fost numit profesor pentru istoria

antica i epigrafie la facultatea de litere din

Bucuresd.
Colaborator la revista Romdnismul in

cu Hajd, Vucici, Th. Radulescu,

a publicat acolo mal multe studii intre
unire

carl : Documente istorice, Despre poesia poporald a Romdnilor, Despre juriu.

A mai tiparit : Despre familia lui aCihat
Viteavt, Tetru Cercel (1875), Don! istorict;
G.Panu i P. Cerndtescu, schite critice (1874),
ri lata ji scrierile lut `Bcilcescu, Inscriptiunea

de pe patrafirul de la Sidnept (1876), Raport asupra une! misiunt epigrafice in Bulgaria (1878), Doamna Stanca, solia
Vitecqu (I878), Istoria romdnd (188o),
Manual de istoria romeind (1886), Raporturi asupra cdtor-va sndndstirr (1887), Biserica episcopald a mndstiref Curtect de Argel

(1886), Istoria ranuind, cu naraliuni; intrebdri si resumate (1890), Monumentul de la

Adam Klissi (1895).
Gr. Tocilescu este membru al Academia
romane i a facut parte din Senat de la
1888 pana la 1895.

Toneanu (Vasile). Actor, miscut in

1868. A urmat cat-va

oraul Calara1 la

www.dacoromanica.ro

TR),

timp cursurile de la Sf. Saya, Ara a

le

termina i apol s'a angajat in 1888 in trupa

de sub directi lul Caragiali.
A intrat apo" in teatrul national din Bucurescl care l'a admis ca societar in 1894.
Toneanu se distinge cu deosebire in comediile luI Molire, in rolurile lu Scapin,
Crispin, etc.
Publicist, nascut in
Tralla (Ele).
Banat la 1844.
A Acut studii juridice in Oradia Mare.
Scrier1 : Vulturttl mahnit (1864), Poesif
(1866), Fiica lui Menumorut, nuvela istorica, Strigotul, poveste (1874).

Trandafiloff (Alexandru).

Supus

rus. Amanunte biografice lipsesc.

A venit in tara la 1843, dandu-se ca
reprezentant al unel societatl rniniere, ce-

rnd s i se acorde permisiunea de a intreprinde cercetari in Muntenia spre a lace

explorar'.

El preciza in cerere c daca proprietarii

in pitmnturile carora se vor gasi metalur',
In curgere de 18 luni legiuite prin regulament, nu vor avea mijloacele sa lucreze
singuri, saia nu se vor invoi cu societate,
atuna dreptul societatel pentru exploatare,
garantat de Stat, se va intinde pe 12
ani.

Autorizarea in acest sens data de Stat

cu oare-care modificar', pricinui o mare

nelinite in tara i Adunarea, facndu-se
ecoul nelinitei publice, ceru de la Voda
Bibescu, desfiintarea jurnalului sfatulul administrativ.
Domnul se opuse i sfri din aceasta
cauza prin a suspenda Adunarea in virtutea

unut firman dobndit de la Poarta.

Dar la urma urmelor, Domnitorul respinse concesiunea Trandafiloff.

Avocat, om
Triandafil (Grigore).
politic, nascut la 4 Februarie 1840. A Acut
studil juridice i a intrat in magistratura,
ocupand functiunele de procuror de Tribunal, membru, preedinte, prirn preedinte

la 'Frib. Ilfov, apoi procuror la Curtea de

apel, procuror general, prim preedinte de
Curte.

A fost director al Ministerului Justitiel

la 14 Innuarie 1866 pana la 14 Decembrie acela an i Ministru al Justitiei
de

TUR

184
de

la 16 Noembrie 1890 pana la 15 Fe-

bruarie 1891.

Turnescu (Nicolae).
Medic, nascut
la 1819 in Bucuresci, incetat din viatii la
9 Octombrie 1890. A Acut studiile la SI.
Saya i apoi a fost secretar al comisiunel
doctoricet1 de la 1832 pana la 1845. La
aceasta epoca pleaca in Paris, unde '! termina studiile in medicina i chirurgie, intorcandu-se in tara la 1853. Atunci e numit medic secundar la Coltea (1854) i
inainteaza chirurg primar (1858), profesor
de medicina operatorie i de clinica chirurgicala la Coltea i la coala de chirurgie, membru onorific in consiliul permanent al instructiunei publice (1865), membru in consiliul medical superior, membru
in consiliul sanitar superior.
La 1869 este nurnit decan al facultateI
de medicina i profesor al facultatel de
chirurgie pana la 1884, cand este trecut la
pensie.

A publicat : Du pouls (1853), Des luxations accidentelles en gniral (1853).

Tzichindell (Dimitrie).Fabulist, nitscut in Beicherecul-mic (Transilvania) la

1775, incetat din viata la 19 Ianuarie 1818.

A f'acut studii in teologie la Temioara

pana la 18o 1, dup ce a fost invtator in

Belintil la 1794. La 1805 s'a preotit, in-

deplinind mai inti serviciul pe langa un

regiment, apol a trecut paroch la biserica
din Beicherecul-mic, unde a slujit pana la
moartea sa.

La 1812 e numit profesor la o

coala

romaneasca din Ardeal, i scrie opera sa

principala Fabulele.
Denuntat la Ierarhia srbeasca ca rsvratitor, din pricina aluziunelor politice ce se
gasea6 in scrierea sa, cartea este confiscata
i Tzichindell este suspendat din funcriune.

Atunci parasete Ardealul la 1815 i se

stabilete

in comuna unde se nascuse

unde era paroh. Acolo a i murit, adus din

spitalul de la Temioara, unde zacuse. Se
zice ca a fost otravit de Srbi.
Scrieri : Sfaturile a intelegeret ce! salidtoase (1802), Adunare de lumin! moraliceftf (1806), Epitomeul (18o8), Filosoficey
politicey prin fabttle moralnice invldlitrt
(1814).

www.dacoromanica.ro

TZ0

URE

185

Tzoni (Miltiade).Profesor, nascut in

de colegiul al 2-lea de In!, a facut parte

de la aceasta epoca inainte, din toate legislaturele pana la 1895, cand a fost ales

141 la 23 Iunie 1844, incetat din viatii in

Ia1 la Martie 1898. A facut coala primara la Roman, liceul la IaI, coala de
Poduri i 5ose1e din Paris.
Reintors in tara. la 1869, a fost numit
indata profesor de mecanidi la facultatea
de tiinte din 14.
Ales deputat pentru prima data la 1888,

senatoc.
ScrierI : Plaga (1872), Tinta democratiel
romdne (1876), Universitalea din 1(134(1877),

Regimul liberal in feria reacItunet (1879),

Regimul coruptionef
teroarel sal guvermil d-1,,! loan C. 'Brdlianu (1888).

U
Ubicini (Jean. H.) Publicist francez,
celebru filo-roman, nascut la Issoudun in
1818 Octombrie 20, incetat din viata la
Roche-Corbon (Francia) in 1884. Profesor
timp indelungat la colegiul din Joigny, intreprinse in 1846 o calatorie prin Romania
gasindu-se in Bucuresci cand isbucni revolutiunea de la 1848, fiind prieten cu
principalii capI al micarel, i se incredinta
postul de secretar al guvernului provizoriu
i al locotenentel Domneti.
Dup intrarea trupelor rusetI, parasi
Romania. In cea-ce privete interesele Ore'
noastre, el a scris i publicat : La question
d'Orient devanl l'Europe (1854), Provinces
roumaines (1856), La question des Principauta. Dantibiennes (1858), Introduction aux
ballades el chalas populaires de la Roumanie
(1855). A colaborat la diferite ziare franceze, sustinnd inteinsele interesele Romaniel.

Ulescu (Constantin).Sub-locotenent,

Ca ziarist, a colaborat la illaftul raman

(1894), Vieala (1894-95) publicatitini ebdomadare, iar in 1896 a iniiintat alta broura, Lumen vechie.

Urechia (Alexandrescu Vasile).

Profesor, om politic, publicist, nascut

in

oraul Piatra-Neamtu la 27 Februarie 183.1.

El i-a t'acta studide gimnaziale la Ia;i, iar

cursurile facultatei de 'itere, stiinte
sofie la Paris.
Intorcndu-se in tara, fu numit la 1857
profesor de literatura la Universitatea din
Ia.il director al Ministerului Instructiunel
publice din Moldova
Ca ziarist, V. A Urechia, a colaborat la
Zimbrul,
Stealia Duntirg, i
trimis corespondente ziarelor franceze Le
Temps, Le Sicle, La Presse, etc, etc.
Numit definitiv profesor de Istoria i literatura Romanilor la facultatca de litere
filosofie din Buctiresci, V. Urechia ocupa

acest post de la 4 Noembrie 1864 pana

nascut la 7 Aprilie r846, mort la 30 August

1877. Soldat voluntar lh 1864, e inaltat
sergent la 1866, sub-locotenent la 1872.

in prezent.
El a fost Ministru

In timpul rezbelului Independentel (1877-78)

August 1882, precum i in Ministertil Ko-

face parte din Regim. 8 de infanteric i

rimare la 30 August 1877 pe campul de

Instructiunel pula r

galniceanu de la 186o pana la 1861, i a

reprezentat aproape necontenit in Senat
colegiul al 2-lea de Galatl.

luptit, la atacul Grivitel.

Urechia (Alexandru). Medic, publi-

cist, fiul lui Vasile A. Urechia, nascut la

Ia1 in 1860. A facut studiile sale in tara
.5i

al

blice la r88 r, de la io Aprilic pana

la Paris, de unde s'a intors cu titlul de

doctor in medicina.

V. A. Urechia este de ani indelungatl

membru al Comitetultil teatrelor din Bucuresci.

El este prqedintele Societatei Liga culturala.

Eatit principalele sale publicatiuni : Grin-

Scrierilc sale sunt : &hatos or nebou ?

da de aur (185 r), Seirarul Gurluescovicr

Anatomia ji J.iologia une! cauterio?, Influerija, .5arlatanismul in inedicind,

Dulinanif nojtri, Ereditatea fiiologicd ji psi-

( r 854),

cologicci, Igiend.

Vierija cea fruinoasd ((1859), Balul mor-

114onic (1855),
liste Veleli (1855), Coliba

Logafetul `13ap,

Scbitdrt de literatura' roludneas, (1859),

12 b

www.dacoromanica.ro

loo -

URS

tala! (1865), Fenteea ronuind (1865), De

clasicism, romantism ji realism (1865), Cronicele noastre (1865), 'Patria rontlind (r868),
Opere complecte (1878), Litgabre monumentum Besarabiae (1878), 'Discursar!. academice (1878), Conferinle ji discursad (1878),
Incercare bildiograficd despre Istria ji Dalmafia (1878), Album Macedo-Romdti (188o),
Cartd etnogralicd a Romfinilor (1882), Schite
de istoria literaturet romdne (1885), Miron
Costin (1886), Istoria evenim. din Orient

(1889), Documente relative la anit Sao1831 (1889), Despre bresle (1889), Monumental lut Llfiron Cosiin (1889), Mentora'
presentate Academia' 'in ISS7-8S, Biserica
din cefalea Neamt (1890), Legende (1891),
Istoria romdnilor (1892), Istoria coalelor etc,

Ursian (Valerian). Profesor, nascut

In Rmnicul-Valcel la Aprilie 1845. A fcut
studii

juridice i a fost numit la 14 No-

embrie 188o profesor de drcpt international

la Universitatea din las! ; la 1883 a fost
permutat in acea1 calitate la Universitatca
din Bucuresci.

A facut parte ca dcputat din Camera de

la 1888 1895 i ca senator din Senatul

de la 1895 pana in prezent.

Scricri : Despre imporlaula drepial uf international (188r), L'Autriche-Hongrie el la

Roumanie dans laques/ion de Danube(1882),
Amintirt, poesit (1895).

Ursu (de Margine, David). Baron,

coloncl, nascut la 1815 in Fagara (Transilvania), incetat din viata la Sibi in 3o

August 1897. De mic copil, dat u coala
militara a granicerilor, in 1848 a luat o parte
activa in razboiul contra honvezilor unguri
condu1 de gcncralul Bem, i in douI

duri a rcpurtat victorii cari l'ai1 pus in evidenta ca strategic eminent i comandant
plin de curaj.
Curand apoi a fost avansat la gradul de
maior.

In 1859, in razboiul Austriei contra Italiei i Franca, maiorul Ursu s'a purtat atat
de vitejete inda a uimit pana i pe dus-

mani. In celebra lupta de la Solferino, maiorul Ursu in capul a dou6 batalioane romneti i in contra dispozitiflor marelui
stat major, in ciliar momentul cand dusmanil erat st trnpresoare Solferino i sa
sileasca pe Austriaci sa capituleze, a inaintat, in tacerea noptel, la forturile de la Me-

dole, cu gandul s:1 zadarniceascii o capitulare ruinoasa i sa inlesneasca retragerea

cinstita a trupelor austriace.
Aicl, la Medole, maiorul Ursu cu dou'
batalioane romanc, a sustinut o lupta vie
de ease ore, in contra a to,000 de italieni.

Dup6 incetarea luptel, generalul baron

Blumencron de Guidizzolo, trimis de marelc stat rnajor austriac, a strigat maiorului
Ursu :

Retrage-te d-le maior, chi etI impresurat de toate

Ei me pot sustine Inc cAte-va ore;
retrageti-v d-voastra din Solferino.

Si maiorul Ursu a mai stat 26 ore in

Mcdole, sustinhid cu oare-care succes o a

doua lupta i isbutind sa se retraga fara
sa se predca vrajmailor.
In accasta lupta singcroasa maiorul Ursu
a perdut 8 ofiterl i 622 de soldati.
Planul maiorului Ursu a reuit atat de
bine, in cAt cand se intoarse cu restul trupelor la cartierul general, arhiducele Frantz
Carol, generalisimul armatci de operatiuni,
a strigat
Al salvat onoarca armatei !
Daca maiorul Ursu nu reinia in planul
s66, ar fi fost impucat pe loc, de oare-ce
intrase in lupa in contra avizului marelui
stat-major. Reuind irisa, a fost inaintat pct
campul de r6zboi la gradul de lt.-colonel
i a fost decorat cu ordinul dc rezboiil
SVCaria Theresa.

Dupe rezboiti, locot.-colonel Ursu a fost

inaintat la gradul de colonel i Impratul

i-a conferit titlul de baron de Margine.

Distinctiunele pe cari le-a primit coloPacut o multime de
nelul baron Ursu,
vriijma1 printre oficeril unguri, cari nu-i
puteal:i erta victoriile pe cari le-a rcpurtat
numa/ cu soldati romani. i cel mai aprig
intre vrajmaii si a fost generalismul ungur Gyulai, care a inceput si-1 persecute
i sa-1 denunte ca pe un agitator dacoroman.
Rezultatul a fost ca colonelul baron Ursu

i-a regulat drepturile la pensiune in 1861.

Evenimentele insii Fati K'zbunat. In1863
un noa rzboiii a isbucnit intre Austria 1

Italia. Colonelul Ursu a fost rechemat in

fruntea regimentului sCil 31, pur romanesc
i i s'a incredinot apararea insulei Lissa.
Cand pe uscat armata austriaca a fost nimicita, iar pe mare flota austriaca era si he im-

www.dacoromanica.ro

- 187 -

VAC

presurata, baronul Ursu, din insula Lissa, in

contra avizulta marelul stat major, care i-a
ordonat sa se retraga, a bombardat flota italiana. Lupta a durat i r ore, in care timp
amiralul austriac Tegethoff, a isbutit si

scufunde cate-va vase italiane i sa se retraga t'ara perder' marl.

Aceasta lupta a dat, baronului Ursu titlul
de eroul de la Lissa i in amintirea eI s'a
infiintat in comitatul Fagara, comuna romaneasca Lissa, populata Cu graniceril in
frimtea carora s'a luptat baronul Ursu.
Dup6 r'6zboii, gencralismul Gyulai a fa-

Vacarescu (Barbu). Amanunte biografice lipsesc.

A fost spatar in Muntenia la 1782, mare

vistier la 1821, caimacam la 1827.
Vacarescu (Constantin). Om poli-

tic, nascut la 1802, incetat din viapi in

Bucuresci la 14 Martie 1887.

A flcut studii/e sale in Paris pana

la

1825.

Intors in tara, a intrat in administratie

i a fost prefect de judet in Ialomita i
Buzai.

Descoperirea tesaurulul de la Pietroasa

se datorete hit C. Vacarescu. Neste taetorI
de peatra, lucrand la podul de la Calinktul,
descoperira tesaurul, Il sfaramara, disparand

cu dasul. Cate-va fragmente se gasesc la

fata locului de nejte trecatori carl nu cunotea6 valoarea lor i sunt aduse lui C.
Vacarescu. El se pune in urmarirea hotilor,
regasete tesaurul furat i'l aduce guvernului.

Sub Voda Stirbey, C. Viicarescu a fost

membru la Malta Cu rte.
La 1858 parasete functinnea sa, spre a
calatori i nu mal ja nicl o parte la afacerile publice.

Poet, nascut la
1786, mort la 1863. El era reprczentantul
unel familii ilustre, strnepotul marelul ban
Vacarescu (loan).

VAC

cut noui intrgi in contra baronulul Ursu,

aa c5 acesta plictisit de atatea mizeril ungureti, s'a retras din no in viata privata.

Colonclul baron Ursu a lasat intreaga

sa avere de 50,000 lei pentru scopurl culturale romanetl.

De la 1865 i pana la moarte, Ursu

administrat fondurile granitaret1 i a
construit peste 120 localuti frumoase de
a

coll

cu cate dou6 etage, in comitatele

Braov, Fagara, Sibii

1818,

Huniedoara.

facu o oda in contra lul Voda Ca-

ragea. Sub Domnil de pe timpul sUi, a

ocupat functiunI inalte in Stat i s'a distins
tot-d'auna prin iubirea sa de patrie.
El a publicat :
patriotice (1821).
A tradus pentru teatru Britanicus (1827),
&mima (183
Regulus (1832) i in accst
an pentru prima ()ara, elevil dc la Sfantu
Saya, jucara In limba romana, pe sccna
teatruluI din Bucuresci.
La 1832 ai aparut i poesiile sale sub
titlul Poesit originale.

I. Vacarescu, irnpreuna cu G. Lazar, a

intemeat coala SE Saya la 1821. El a refuzat sa subscrie Regulamentul organic, i
luand cuvntul, a protestat contra prezidarel
Adunarel de catre un consul strein pe cand
obiceiul trel cere ca Mitropolitul sa fie in
fruntea el.
Pcntru aceste cuvinte, I. Vacarescu este
dat atara din Adunare i surgunit imediat.
Cu ocazitmea infiintarei otirel romaneti,
(1830) loan Vacarescu a facut armatel,

versurile sale

La rdnd, Romdnilor
Mergeg pe calea dreaptd,
Slava sirdnio,vilor veslig

In cale vi apeaptd
Vacarescu (Theodor.

Aprilic

Enache Vacarescu.

Bucuresci la

Inca din copilarie se facu cunoscut prin

versurile sale, scrise in limba elena i la

primele sale studil la

Monty i Schewitz. La

www.dacoromanica.ro

17

C.)Niiscut in

A inceput

1842.
r85o, in pensionatele

1854 a

plccat in

VAC

VAC

188

Germania, unde a fost admis cu autorizarea guvernulul, Iii corpul de cadeti din
Prusia si a urmat de la 1854 pana la 1858,
studiile scoalel militare preparatoril din
Potsdam si scoalel militare centrale din

I3erlin. Tot de culata, in 1858 si 1859, a

frequentat cursurile facultatei de litere si
lilosotie din 13erlin. La 16 Octombrie 1859,
s'a inrolat ca soidat voluntar in armata romaneasca, a fost numit la i Ianuarie 186o
sub-oticer i inaintat la 24 Ianuarie 1861
la gradul de sub-locotencnt.

T. Vacarescu a fost chcmat la 1863 in

statui-major doinnesc al lul Vocia Cuza,

ca oficer permanent de ordonanta ; la 1864
a demisionat din armata si intrat in viata
civila, s'a ocupat cu literatura si politica.

In 1865 a publicat in Trompeta Carpafilor

In Opiniunea nationald, articole asupra
literaturel germane. Impreura cu Aurelian,
Urechia, Esarcu, Alex. N. Lahovari, etc, a
fondat atuncl Alertad romdnesc i cu un
grup de tinerl a facut parte din comitetul
de redactiune al ziaruluT Revista Dundrel;
intiintat in Decembrie 1865, spre a com-

bate cu cea mai mare energie regimul loviturd de Stat.

A dona zi dup6 revolutiunea de la
Februarie '866, Th.Vacarescu e nurnit pre.
fect la Prahova cu insarcinarea de a trece peste

fruntarie la Brasov, pe detronatul Doinni.

tor Cuza.
In 1870
guvernul a trimis pe Tb.
Vacarescu in misiune la Berlin, comisar
extraordinar in cestiunea drumurilor de fer
Strusberg, si acolo a descoperit si a raportat guvernului disparitiunea depositului
de 37'/2 milioane lel, capital garantat de
guvernul roman, care trebuia sa serve la
terminarea constructiunel aceita drum de
fer si care se deturnase de la destinatiunea
lul. La 20 Iulie 1871, Tb. Vacarescu e
numit agent diplomatic al trei in Serbia.
In Septembrie 1872, cu prilejul infiintarel militiilor, prev6zute de legea or-

ganica a puterel armate, Tb. Vacarescu, in

calitate de fost oficer, fu numit locotenent
In militiile calar!, iar in Iunie 1873, M. S.
Domnitorul Carol, '1 cherna pe langa persoana. sa, in functienele de maresalul curtel Domnestl. In Octombrie 1876 Th.VAcarescu insoti, ca reprezentant al curtel
Domnitorulul, pe primul Ministru Ioan
Bratianu si pe Ministrul de rezbel, colonel
Slaniceanu, in misiunea pe langa Impratul

Rusiei Alexandru II-lea la Livadia, unde se

stabilira bazele intelegerel pentru trecerea
rusestf prin Romania.
lar cand isbucni rezbelul din 1877, Tb.
Vacarescu la parte la el in calitate de capitan
atasat marelui cattier general al
armatel romane, trecu Dunarea si participa
la luptele din jurul Plevnel.
La 8 Aprilie 188 r, Th. Vacarescu fu
trecut ca locotenent-coloncl in rezerva si
la Octombrie 1882, fu nurnit Ministru resedinte pe langa curtile din Bruxela si din
Haga.

La 28 Ianuarie 1885 fu numit trimis

extraordinar

Ministru plenipotentiar

la

Roma, de unde &misiona pentru motive

private la 31 August 1885. In i886 publica volumul 1-i6 si in 1887 volumul al
2-lea al scrierel istorice Luye/e Ranuinilor
in re.zbeltd din 1877-7$, opera care a fost
premiata de Academia romana.
La I Iulie 1888 este nutnit trimis extraordinar i Ministru plenipotentiar pe tanga
curtea din Viena, post in cal-6 funGtioneaza
pana la i lulic 1891.
A facut parte in nenum6rate rndurT
din parlament, ca deputat si senator.

Vaillant. Profesor francez, data nascerel si incetarei din viata necunoscute. A

fost adus in tara la 1829, sub ocarmuirea
lui Kisselef, spre a organiza pe o nona baza
colegiul Sf. Sav.: din BucurescI. La 1831
este numit director al acestel institutiuni
si scoala prospera, dar Rtikman, consulul
rusesc, v6zand cu ochl r6I ideile liberale ale
profesorulul, ceru in 1834 sa se retraga
lui Vaillant catedra de ttere si directia colegiului. I se satisfacu cercrea, insa Adu-

narea, ca semn de simpatie, voteaza sa se

cumpere 500 exemplare din Dic(itmarttl
francqp-roindn al acestuT profesor. kukman
cere si obtine de la Voda, nesanctionarea
votului.

La 1841, Vaillant este implicat in

carea dintre Srbi i Bulgari, care se zicca

di era combinata cu un complot In Muntenia, spre a aduce rsturnarea lui Voda

Ghika. V aillant scapa de atestare, zycat.,i,-:
intervenirei consuluint francez, Irisa este
expulzat.

Se reintoarce in tara la 1862 i tine la

Ateneul vechi, un curs gratuit de Istoria
anticd.

www.dacoromanica.ro

VAL

De la aceast6 epoca inainte, urma lul se

perdc.
Scrierl : Grammaire valaque l'usage des

franois (1836.-1840), La Rottmanie,

vol. (1844), Posies de la langue d'or (1850,

Turquie et Russie (1854),Les princes Ghika,
hospodars de SIColdo-Valachie (1855), Nationalit el patriolisme (1855), L'Empire c'est
la paix (1856), Hisloire vraie des vrais
Bohntiens (1857), Glasul poporulut,
Duntne.zed (1858), Origina agriculturet
si desvoltarea et la Roinditt (1862), La lanterne magique (1868).

Valbudea. -Sculptor, (adev6ratul mime

Ionescu Stefan,) nascut in Bucurescl la

1859.

A facut studiile liceului din Bucurescl i

a terminat iii 1882 coala de Bele-arte, cand

a obtinut premiul pentru str6inatate. Apol

a stat trei anl la Paris in coala de Belearte, atelierul luI Falguire, iar in urrna a
lucrat sub directiunea lui Fremiet. A luat
parte la trei expositiunl ; in anul al treilea
a avut o mcntiune onorabila cu statua lui
Mihat Neblina Apol a plecat in Italia i
a stat un an la Roma, unde a facut statua
Gladiatorul, proprietatea Ateneului roman,
i un an la Florenta, unde a lucrat Copilul
care face bae, Prima lecjie,
dormind,
Frica de apd. Pinacoteca poseda statuele
Mihat Nebunul i Copilul dormind.
La cxpositia universal din Paris (1889),
Valbudca a avut ca recompensa o medalie
cl.

Valentineanu (loan. G.)

VAL

189

Ziarist,

auvernulitt de la 13alta-Liman, Evreit in

Rwntinia (1886), Cuget dyl, macsime, proverbe (1890), Misierele 3copililor (1891),
Ucigafir lid Barba Calargitt (1897), Alegerea, viola i delronarea lui Vodd Cu.za
(1898).

Valery (Nini).ArtistA dramatica, nascuta in Focanl la i Mal 1835, fiica unor

artiti francezi Valery-Momenet, stabiliti in
tara pe la 1833.
A debutat pe scenii la 1846, jucand rolurl in timba franceza, in localul de teatru
Talpan din IaI. La 1848, in timpul directiunei lui Mate! Millo, a jucat pentru prima data in limba romaneasca, rolul Ingerid
pd-zitor din Baba Hdrca.
Apoi a urmat creatiunele sale in Trtinlorul ccit ece, Tensionul felelor, Viola unid
jucdior de cdrtt, Bdtidranul boerit, Pldeful
roindit, Luluen din Chirila la
etc.

la,s1,

etc.,

La 1852 Nini Valery pleaca la Bucuresci,

unde debuteaza in sala Slatineanu, i in
accla an face parte ca gagista din personalul teatrului national, participand la re-

presentatiunea de inaugurare a noulul teatru, unde a jucat opt ani dc a randul.

Principalele sale cregiuni la aceasta epoca
sunt : Sergentul Frederic, Linda, Maria Rosa,
Vicontele de Lelourier, Strengarul din Paris,
Venetiana, Regele insulelor, Bdrbalit vdditv,

Uite-te, dar nu te atinge. Banit, gloria i

femeile, Primele arme ale lut Richelieu, Romeo 1i Marieta, Margo, Tuvt Calicu, 'Portretele, Urita satulut, apoi in operete, ca

Don fete p'un flccid, Nichon ltiptdrita,

nascut in PitetI la 1834. A facut studiile

liceului Sf. Saya pana la clasa 5-a. Amestecat in micarea revolutionara de la 1848,
a fost arestat de Ru1 i trimis in llichisoarea de la Kiew.
Pus in libertate, s'a reintors in tara la
1856, a colaborat la mal multe ziare, intre

Fiica regimentulut, Curcdndreasa, Vi-aja de

in bit, Scara femed, mneul nopler, Scara mater, asemenea in feeril, ca : Fata aerulut,

carI la Secolul, Timpul, Concordia, Romdnitl,

rini i se casiltorete in acel ora la 1875,

cu poetul capitan loan Ganescu.
Dup moartea sotulul el, Nini Valery se
retrage de la teatru in 1883 i se stabilete

Steatta Ddinboviler. La 1859 a fondat ziarul Reforma, care a aparut in p?imil anl

regulat, iar cu vremea, a incetat de a mal

apare, i apol s'a tiparit in anume impreju-

rail o data saa de dou6 ori pe an, dup

ce nu aparuse cati-va anl in ir.

Scrierl : Biogralia oatnenilor mart, scrisd

de un om mic, pamflet, (1859), Documente

relative la administraiia guvernulutinterimar
din 1856, 1857, i8 f8,Despre administratia

Lampa migunatd, Raza magicd, Preeioasa,

Steaua pdstorulut, etc.

La 1859-60, Nini Valery joaca in teatrul din Craiova, sub directiunea Teodo-

In Iai, unde traete i

asta-z1.

Vardalah.
Profesor, de origina din
Grecia, venit in tara pe la r8 io, a deschis
In Bucuresci prima coala greceasca, unde
preda retorica

explica elevilor poesiile

autorilor greci. A predat cursurile sale de

www.dacoromanica.ro

- !90

VAR

la 1816 pana la 1820, cand a incetat din

viata. coala sa a fost insa in curand
rasita, indata ce Gheorghe Lazar a infiintat
coala Sf. Saya.

Varnav (Constantin. V.)

Doctor,

nitscut la Hilia6 (llorohoI) la 21 August

1806, incetat din viata in Ia1 la 2 rAugust
1877.

A fAcut studiile la Lemberg, apoi la

Viena, unde a dobandit diploma de doctor

In medicina. i chirurgie, cu dreptul de liber practicA in imperiul austriac.
Intors in tar la 1835, s'a stabilit medic
in Moldova. Era un fervent adept al curel
cu ap5 rece i a fcut cure cari preati in
adevr extraordinare, pe acele vremuri.
Protomedic al Moldovei sub domnia lui
Grigore Ghika, a desf5urat in 1848 o
activitate esceptionala, in timpul ivirei epidemiel de holerri.
Ri'muAsese singur

dintre

doctoril

din

Iai.

A reprezentat judetul Dorohoi la Constituanta din 1858 ; a mal fost in mal' multe
rndurl, deputat i senator al judetului
Dorohol.
A lasat mal multe scried medicale, asupra curei lul Prisnitz, asupra holerel asiatice, etc.

Varnav (Scarlat. C.)Ingincr, nascut

in IaI la 22 Septembrie 1851, fiul doctoruluI Varnav. A facut studiile la liceul Louisle-Grand din Paris i tot in accst ora a
dobndit diploma de inginer al coalei cen-

trale de Arte i Manufacturi.

Intors in tara la 1876, fu nurnit inginer

al huid Ia1-Ungheril i insarcinat cu micarile importante ale trupelor ruset1 din
campania 1877-78. In 1881 e numit director al acelel unii, apoi succesiv director
al constructiunel liniei Bucuresci-Cernavoda,

director al Societatel de constructiuni, director al 5 coalel nationale de Poduri i

5osele.

In 1891 parasi cariera sa i intra in Camer ca deputat al judetului Putna, facnd

parte din grupul constitutionalilor.

Varnv (Scarlat. V.)NAscut la Hi1ia6 (Dorohol) in 18o 1, incetat din viata

la Bilrlad in 1868.
Destinat de mumii-sa la preotie, fusese

incredintat de fiar arhimandritului Sofro-

VAR

nie Miclescu ; dar neputadu-se impaca cu

cerintele preoliel, fugi la Cernauti la rudele parintilor s61, de unde apol plecA la
Paris. Acolo i-a faca studiile, i a stat
pana la 1848, fondand cu spesele sale biblioteca romana in localul in care s'a facut
mai trzi capela ortodoxa romaneasca. In
legaturi la Paris cu republicana francezi, a
facut parte chiar din guarda nationala din
acel ora. Putin timp dup aceasta, se intoarce in tara cu consulul francez Thions.
La 1850 intr in religiune i se cilugarete sub numele Sofronie, la minastirea
Neannului, unde fu ales staret.
Om cult i de o inteligenta superioara,
de la intrarea sa in tagma bisericeasca se
consacrA la acte de pietate, ingrijind cu
deosebire despre soarta copiilor sarac I.
In r868 muri subit la 1361-lad. Fiind antisemit infocat, incetarea lul din viata fu
atribuita une! otraviri, faptuit5 de evrel. O
revolta isbucni in Brlad, cu ocasiunea inmormintareI sale ; surescitatiunea popula!luna a necesitat intervenirea trupelor trimise din judetele limitrofe, pentru a pazi
pe evrel, a caror viata era amenintata.

Vartic (Toma). Publicist, nascut in

IaI la 1814 ; data incetarei din viata necunoscutd.

A facut studiile sale in Basarabia de la

1821 pana la 1835. ApoI s'a intors in Ia1,
undc a ocupat diferite functiunI administrative pana la 1870.
dora" ghebtyl
A publicat : Tret sur.z1
(i858), Poesil (1870). A tradus i nume-

roase scried din limba germana

Eran-

ceza.

Vsescu (Alexandru).

Om politic,

amanunte biografice lipsesc.

A fost Ministru de Finalice in cabinctul

Kretzulescu de la 2 Martie 1867 pana la
19 August acela an.

Vasiciu (Pavel). -- Medic, nascut

in

Temioara la 18o6, incetat din viga. A

facut studiile gimnaziale la Segedin, Oradea
Mare i medicina la facultatea din PestA.
A fost medic de carantina la Orova (1832)
mal
i director la carantina TemiuluI,
trzi6.
A publicat : Despre oriental! (1832), Antropologia (1832), aCacrobiotica (1844), Ca-

www.dacoromanica.ro

VAS

- 191

V El,

techismul antro pologic (1870), Catechismul

sdndtrilet (1870).

terpelarei motivata de publicarea scrisorel

principelui Carol I catre Auerbach.

Vasiliu-NAsturel (Ioan).General de

Scrieri : Constitutia, legea electorald ji organkatict judecdtoreascd in Belgia (1857).

brigada, nascut la 16 Noembrie 1845. Intrat in scoala militara la 1864, e inaltat

sub-locotenent la 1866, maior la 1879, colonel la 1889 si general de brigada la
1896.

Vasiliu-Nasturel (Petre).Colonel de

artilerie, nascut la 1854 Aprilic 7. Elev al

scoalci militare, inaltat sub-locotenent la

1874.
Scrieri : Oprations de l'artne rouniaine

pendant la guerre de l'Independance(880),

Curs de balisticd esterioard ji stabilirea lablelor de tragere (1885), Curs elementar de
ariilerie vol. I. Artileria de cimp cu un
atlas (1886), vol. II. Fascicula I. Tragerea

ji

projectilelor. Organkalinnea ji
serviciile artileriet cu mal multe figuri in
efectele

text, (1887), Descrierea anuinunfitd a turelelor de 37nim. Md. 1887 (/888), 'Des(rieren ananunlitd a turelelor cu eclipsd de
53mm. flCd. 1887 (1888), Descrierea tunurilar,afetelor, ji munijitinilor de 150111m Md.

5887, (cu 23 planse) dup Cruciptorul

Elisaheta al marine! regale (1889), 'Pulbert de rqbet, Diferilt explosivi ji balistica
interioard (1889), Descrierea ananunlitti a
turelelor cu eclipsd de 1 2omm. ji a localurilor ruirasate a mortierelor sferice din baieria-tip Schuman?: (189 1), Jubileul de 25

ant de domnie a M. S. Regeluf Carol I.

Stema Ron:di:id vcrsuri, ( r89 I), Stema
Romciniet,studiu critic din pulid de vedcre

eraldic, cu numeroase figuri in text (1892),

Istoricul Pirotechniet armatet (1893-1894),
Curs elementar de artilerie vol. II, Fascic.
II, Armele portative Cu plansc (1893), Eraldica in faja prea sf. Episcop al Xininiculut
noul Severin (1895).
Jurisconsult, om
Veissa (Teodor).
politic, nascut in Iasi la 1826 M'al 8, in-

cetat din viata la 5 Decembrie 1880.

A fost profesor la facultatea juridicii din
Iasi, si intrand in magistratura, a ajuns
pana la demnitatea de membru la Curtea
de casatie, demisionat in 1877. Membru
Senatul de la 1871, Th. Veissa a fost autorul motiunel dc devotament catre Tron,
votata la 13 Februarie 1871, in urma in-

Velescu (Petre).Artist dramatic, nascut la 1846 Martie 21 in Bucuresci.

A debutat la teatrul Bossel in 1864 sub
directiunea lui M. Pascali, apoi a trecut la
1866 in teatrul cel mare.

Stagiunele 1870-71 si 1872-73 a ju-

cat la teatrul din Iasi.

La 1874-75 a facut parte ca societar

din asociatiunea dramatic& nationala, pentru
a da reprezentatil in teatrul cel mare.
Constituindu-se societatea dramaticA in
1877, a fost admis ca societar de cl. II la
Septembrie si la 1882 Mai 6, a fost
vansaat societar cl. I.
Roluri principale : Don Cqar din Ruy

'Blas, Jacms din Dou Olfeline, Jak Ranjan din Neamul

Ranjau, Leuchoir din
Moltenitorit, nCagnus Verner din Hoja de
Codru, L1Cuhliner

din Onoarea, Laar din

O crimd celebrd, Caussade din Amicil

Srilpeanu din Boert ji Ciocol, etc, etc.

Vellescu (tefan). Artist dramatic,

nascut in Craiova la 1838. Intra in scoalele
din acel oras, dar la ve'rsta de 16 anl fugi
din scoala si intra in trupa de sub directiunea lul C. Mihaileanu din Craiova. Luat
de aci de catre familia sa, fu times iarasi
la scoala in Bucuresci, dar in zadar. Peste
putin timp, intrit la teatrul din Bucuresci
si debuta in micl roluri ; apol se angaja in
trupa lui Millo, care juca in sala Bossel,
peste 4 ani trecu in trupa Theodorini la
Craiov a, interpretand cu un deosebit succes
rolurile din Caterina Howard, Dama ea
Camelit, Othelo, Fe/ele de marmord, etc.
Reintors in Buctiresci, trece la Iasi, unde

joaca pe Don Cqar de Ba.on, Figaro, etc;

vine in Bucurescl, unde creaza pe Vornicul
&clac i apoi pleaca la Paris, spre a's1
termina studiiie dramatice, urmand cursurile
artistului Regnier. Dup trel ani, reapare
pe scena si se distinge in Supliciul una

jeme!, Bastardul i 'Irengarul din Paris,

ultimul rol pe care l'a jucat in 1877.

La 1873, el a fost numit profesor de

declamatiune la Conservatorul din Bucuresci.

St. Vellescu a publicat Istoria ariet dramatice in Revista romdneascd, Curs de de-

www.dacoromanica.ro

- 192 -

VEN

clamalinne 'In Revista literard i diferite critic'i dramatice.

El a mai scris Ldpupteanul, Banul Cmove!, Pt-ea trzid, JICincinosul, Blond sad

Brun, Hagi-Bina, drame i comedil, jucate

pe scena teatrului national, apoi cte-va
poesii i nuvele : Din Florept, .9,Co,s- Tudor,
Scln:te din viata contimporand, etc.

Velescu a fost consilier comunal si

dclegat ca ofiter al starei civile de la 1890
pana la 1895.

Veniamin (Costache). Mitropolit al

Pianist si compozitor muzical eU mult

talent, Gr. Ventura a compus romanta
'Don! ocht, Hor-a de la Grivita, Cdntecul

gintet latirte, etc.

Verbiceanu (Vasile).Sub-locotenent,
nascut la 16 Octombric 1847, mort la 12
Ianuarie 1878. Intrat in armata ca soldat
la 1864, e inaltat la gradul de sub-locotenent la 1871. In timpul rezbelului Independentei, face parte din Reg. 9 de dorobanti i moare pe campul de lupta in fata
Smardanului la 12 Ianuarie 1878.

Moldovei, niiscut la 1768, mort la 1846,

Decembrie 18. In potriva vointei parintilor

si51, se calugari din tinerete si la 1792, fu
numit Episcop al Husului, apoi la 1796,
Episcop al Romanului, iar la 1803, Mitropolit al Moldovei.
El a intemeat in 1803 seminarul de la

manastirca Socola din 'ni,

si a pastrat

scaunul Mitropoliel pana la 26 Ianuarie

1843, cand silit sa demisioneze, cazut jertfa
intrigilor streine, fu dat afaril peste ba-

VER

Vrgolici (tefan).

Profesor, publi-

cist, nascut in Brlad la 1843, incetat din

viata in Iasi la Iulie 1897.
A facut cursurile liceului din Iasi si a
intrat in scoala normala din Paris, de Linde
s'a intors in 1871 cu diploma de doctor
in litere si filosofie.
Iinediat a fost numit profesor la catedra
de limba elena la Institutul academic si de
la

1876

fost profesor

de

literatura

buzunar numai

neo-latina la facultatea de litere din Iasi.

Mitropolitul Veniamin a lucrat alaturi cu

in Convorbirt literare, sunt traducerile poesiilor mai insemnate ale lui Schiller, Lamartine, Byron, Andr Chenier. A mai tradus aproape toate elegiile lui Ovidiu, odele lui Anacreon si romanul lui Cervan-

riera Iasului, avnd in

nou firfirici.

Principalele sale serien cari a fost publicate

Asaky, pentru renasccrea Romanilor din

Moldo va.

El a scris : Istoria universald bisericeasai

tradusa din limbq clena, Tidalionu, Istoria
ilesbintir et bisericet, Burra murire, Cronica

Roma' nilor a lu Can/emir, Mdndstirea

pilla, Explicaren dogmelor, Ocloilml,

riacodromul.

tes 'Don Onichotte.

A publicat o grantaticd

i a redac-

tat cat-va timp ziarul Curierul de lag. Apoi a mal scris : Florl de cditip, poczil si
Recriara (1873).

Ventura (Grigore).

Ziarist, autor

dramatic, nascut la 1840. Si-a facut toate

studiile in Berlin, Linde a dobndit titlul

de licentiat in drept.
S'a ocupat la inceput cu agricultura si a
reprezcntat in Camerile conservatoare din
1871, pe alegatorii din Galati. Perznd irisa
toat averea sa, s'a apucat de ziaristica,
debutand in Galati cu un ziar francez. Apoi

a vcnit in Bucuresci, a colaborat la gazeta

cu Galli i mal trzi6 la
franceza
hidi;pendance Rountaine. A mai scris la
Romdnul, Naliunea, Epoca, Adevrul, iar in
urmit la Timpul, unde colaboreaza pana in
prezent.
Serien i Cdrndlarril comedic 2 acte, (1882)

Vericeanu (Alexandru).

Profesor,

nascut in Ploesti la 20 Fcbruarie 1839. A

urmat cursurile liceului din Bucuresci si a
facut studiile de drept si economie politica
in Italia.

La 1863 a luat in Geneva diploma de

doctdr in drcpt. Intors in tara e numit la
16 Aprilic 1864, profesor de economic politica la facultatea de drept din Bucuresci,.
unde profeseaza pana la 5 Septembre 1894.
In 1868, a fost insarcinat cu suplinirea ca-

tedrei de drept civil a lui G. Costa-Foro.

La 1864, e numit secretar general al consilitilui de stat, post pe care'l ocupa pana

Copila din flori comedic 4 acte, (1885),

la 1865. La 1872, e numit procuror de

sectie la Curtca de Casatie, dar nu o-.

Curcanit pies a militara, Marcela tragedie,

Ti-ajan ci Andrade tragedie.

sioneaza.

cupa acest post de cat trel luni, si demi-

www.dacoromanica.ro

- 193

VETt

Fost ministru al Cometwiulul

Agricul-

turel de la 3 Noembrie 1891 pana la 26

Noembrie acelas an, Alexandru Vericeanu
a representat in mal multe randuri districtele Braila i Arges in Camera i Senat.

Vermont (Nicolae. Is.)Pictor, nas-

cut in Bacail la 28 Septembrie 1866. A intrat la 1882 in scoala de Bele-Arte din Bucuresci, a absolvit Academia din Munchen
sub profesoril Kaulbach i Lfftz apol in
1895 a intrat la Paris in atelierul Maillart.
Principalele sale tablourl sunt : d'ennele, cumparat de stat (189o),Ernigratit, cum-

parat de stat (I89i),Ttirgul Moilor, Eumparat de Stat (1894). A zugravit catedrala

din Cernavoda, bisericele din Ruar si din
satul Fundent (Ilfov).

Vermont-Ventura (Lea).
Artista
societara a Teatrulut national din Bucuresci nascuta in 1864 la Moinestl (Bacail)
din parintl izraelift, incetata din viatii in
Bucurescil la 24 Noembrie 1895. Eleva a
conservatoruhil, s'a distins cu deosebire
tragedie.

Rolurile sale de capetenie a fost :

dea, Pbedra, Polveuct, Andrada, Tatiana, Repina, Sapho, Heiniatb, Greva etc.

Vernescu (George). Avocat, om politic, nascut in Buza la 1833. A facut studiile sale liceale in Bucurescl iar cele universitare in Paris de unde s'a intors cu
diploma de doctor in drept si a imbratisat indata cariera de avocat. La 1859 s'a
ales deputat in divanul ad-hoc si la 1865
26 Ianuarie a intrat in cabinetul prezidat
dc Bozianu ca Ministru al Justitie i Cultelor. Peste 5 luni (14 Iunie) a demisionat.
Aliat cu partidul liberal, face parte din
coalitia de la Mazar-Pasa si alegandu-se deputat, in ..Ministerul de la 27 Aprilie 1876
cabinetul Manolache Costache, ja portofoliul Internelor, pe care '1 pastreaza si in
cabinetul loan Bratianu pana la 217 Ianuarie 1877. La aceastit data se desparte de
liberan, spre a forma un grup separat, Sincerit liberali, intemeand ziarul Binele public.
La 1883, disidenta din partidul liberal
accentuandu-se din ce in ce mal mult

formandu-se mat trzi opozitia-unita, G.

Vernescu este unul din cci tret ser( al
acestel coaliiuni, dimpreuna cu Lascar Ca-

VIL

targiu si Dim. Bratianu, cu cart formeaza

asa zisul partid liberal-conservator.

In cabinetul Tb. Rosetti din 1888 Noembrie, G. Vernescu ia Ministerul Justitiel

pe care'l pastreaza pana la 29 Martie 1889,
cand in formatiunea cabinetulul Lascar Catargiu, trece la M'unce pana la 5 Noembrie acelas an.
La 1891, sub Ministerul generalului I.
E. Florescu, ja portofoliul Financelor si adinterim la Justitie pana la 27 Noembrie
acelas an.
Atuncl, disolvandu-se partidul liberal- con-

servator, G. Vernescu Sc pune jaras"' in

capul grupultil sincerilor liberan, acum mult
mai sters i Para nicl o inraurire asupra
cclor-l-alte dou partide.

Vilara (Alecu).-- Om politic, grec de

origina, data nasceret si incetarel din viata

necunoscute.
Amestecat in miscarea cterista de la 1821
cunoscut ca devotat Rusiel, consulul

otoman, dobandi la 5 Aprilie 1823 arestarea i extradarca sa de la principele

sub cuvnt ca ar fi comis jafuri si rapiri
de bani, dar in realitate pentru cA adusesc
servicil Rusiel intre 1806-1812, in timpul
ocupatiunet.

A fost condus sub escolta la Sihstria

inchis la Ezki-Zagra, unde a slat Vina la
1824 Aprilie.

Pus in libertate, se rentoarce in Bucu-

resci si este numit sanies, apot nazir al

vistieriel la 1827,

De la 1834 pana la 1837, a fost mare

vistier.

Vilara a facut parte din Comisiunea alciituita in Bucuresci pentru Muntenia, pentru intoctnirea Regulantentulut organic,apol
din deputatia care a mers la Petersburg spre
a supune la modificarl regulamentul, inainte de a fi votat de catre Divanul ad-hoc,

(1829-183o).
Mal tarzi (1846-1848), Vilara a fost
Ministru al Dreptatel in Muntenia.

Vioreanu

P.)Jurisconsult,

om politic. A facut studiile sale in tara si

le-a terminat in streinatate.
Fost profesor de drept la facultate de la
infiintarea el si pana la 1881, Vioreanu a
fost Ministru al Justiticl de la 15 August
1863 pana la u Octombrie 1863, apoi de
la 2 Februaric 1870 pana la 20 Aprilie
1$

www.dacoromanica.ro

- 194 -

Vrr

acela an, i de la 5 Aprilie 1876 pzinli la

22 Aprilie acela an.

VLA.

Scrieri: Principiul uniteitel in Istorie (1869),

Discurs funebrn la inmormintarea principe-

fost

hd Cuza (1873), Importanja ji utilitatea

procuror general la Curtea de casatie pAnA

inveyturet pentru popor (1874) Importanta

ji utilitatea studiulut limbet romtine (1878),
Constantin Negri (188i), Veniatnin Costache,
Mitropolitul flfoldovet (1881), Abecedarul
lut Gheorghe Liqdr (1883), La reforme de
l'enseignement public en Rottmanie (1887),
Era talud (1890), Diferite discursar! (1891).

IntrAnd iar5i in magistraturA, a

la 24 Octombrie 1881, cAnd a murit.

A publicat : Munca ji functionarismul

(1878).

Vitzu (Alexandru. N.)Doctor, profesor, nAscut in Sevineti (Jud. Neamtu)

la 21 1\10eMbrie 1853.

A fiicut studiile primare la coala DomneascA din oraul Piatra (i861--1865) cele
secundare in seminarul Veniamin din Ia1
(1865-1872), cele superioare la Universi-

Vladescu (Matel).General de divizie,

tatea din 'ni, facultatea de tiinte (1872

eful stat-majorului regesc, nAscut la 2 Februarie 1835, elev al coalei militare la

1854, sub-locotenent la 1856, maior la
1866, colanel la 1873.

1876), apoi la Pars facultatea de tiinte

(Sorbona) i cea de medicinA (1877-1882),

A comandat in timpul rezbelului Independentel (1877-1878), brigada I-ia de

de unde a dobndit diploma de doctor in

tiintele naturale.

La 1882 prin concurs, a fost numit profesor de zoologie, anatornie i fiziologie

comparatA la facultatea de tiinte din Bucuresci, iar la 1892, separlindu-se catedra,
a rmas profesor de fiziologie general i
comparatA. E director al Institutului de fiziologie pe care l'a dirijat dc la fundatiunea
lui, 1883.
A fost inspector general al coalelor de

infanterie din divizia 2-a a corpului

de armatA, fAcnd recunonterea de la Cetatea, i a participat apoi la luptele din
Bulgaria.

Inaintat general de brigadA la 1883, a

fost Ministru de rezbel de la 5 Noembrie
1889 la 15 Februarie 1891.
Apoi a fost inaintat la gradul de general
de divizie in 1893, ca ef al stat majorului
regesc.

la r885r888, membru in Consiliul per-

Vladicescu (Alexandru).Artist dra-

manent al Instructiunel publice (1888

1892).

matic, niiscut la r842.

Fiind funcionar la Ministerul Justitiei,

E membru al SocietAtei de zoologie din

Paris i mcmbru corespondent al societktei

pArAsete serviciul, cernd un concedii't la

de biologie din acel ora.

A scris : Anatontia ji fisiologia crustaceeinterne, Noua
functittne a Pancreanalut,Secrelianea internd
a rinichilor, Regeneraren ereerultd la malmute, Siudiu asttpra invtdmintultd secundar
cu o statistid ; i numeroase alte lucrAri
asupra sistemului nervos, fiziologiei creerului, etc., publicate in ziarele tiintifice
Ior, Doctrina secretittnelor

franceze.

La 1895 Vitzu a fost ales deputat

colegiului al II-lea din judetul Neamtu.

al

Vizanti (Andrei).Profesor, nAscut in

Roman la 1844. A fAcut studiile in Ia1 i

de acolo a mers la Madrid, unde a terminat facultatea de litere.

Reintors in tarA la 1868, a fost numit
profesor de limba 1 literatura romAnA la
Universitatea din Iai, post pe carel .ocupA
i acum.

1859 i plead la Ploeti cu Pascali, mide

joad pentru prima oarA.
Apoi se angajeazA cu fratele sri mai
mare

plead cu dnsul, spre a da re-

prezentatiuni prin provincie.

A jucat adesea i prin Basarabia i Transilvania, iar in ultimii ani se stabilete in
Galati, unde locuete i astA-zi.

De i nu a avut talentul fratelui

totui

Al.

VlAdicescu

s66,

avut oare-cari

succese insemnate pe scenii, in rolurile de

1lb-e noble i Jame premier.

Vladicescu (loan). -- Artist dramatic,

nAscut la 1826, incetat din viatA in Galatl
la 24 Martie 1895. A urmat cursurile coalei

Sf. Saya pn la 1849 i apol a intrat

inteo trupA de actor!, impreunA cu Dimitriadi i Pascali.

Peste putin plead la Craiova, unde

pAnA la 1854, dnd arde teatrul i vine in
Bucuresci.

www.dacoromanica.ro

VLA

La 1856 se stabilete iari in Craiova,

unde incepe a se distinge cu deosebire in
rolurile cornice.
In tovaraic cu fratele s'6 Alexandru i
cu artista Fany, el cutreera de la 1869
inainte mg toate oraele din tara i se

stabilete in ultima ani la Galati, unde a

murit.

Vladirnirescu (Tudor).R evolutionar

celebru, nascut in comuna Vladimir (jude.

VLA

195

Gorj) la 1770, mort la 1821.

El invlase putina carte la preotul din

satul lui, mal trzii'l fusesc la coala in

Craiova. Dup ce fusese cat-va tima in-

grijitor la moia unui bocr de peste Olt,

Tudor se puse cu prilejul r6zboiulul dintre
Turcia i Rusia, dintre aria 1806 i 1812
in slujba acestei din urma puteri, inroland sub

el mal multe sute de volintiri. Se vede ca

Ruii facura sa-1 se dea un rang de boerie,
intru cat il aflarn curnd dupi.'t 1812, aratat
cu titlul de sluger. El mal fu decorat i

cu ordinul Vladimirului i ridicat la rangul

de parucic, sa oficer, in armata ruseasca.
Compromis prin participarea lui cea energica la lupta contra Turcilor, el trebui
fuga la Viena, dupi't incheerea paca. Tutorandu-se mal trzi6 in Muntenia, devine
In 1815 vataful plaiului Cloanilor. Pana
la aceasta vreme, Tudor adunase ceva avere
i anurne o casa cu vie in dealul Govorii,
dou marl case i pravala in Cerney, moie
i alte acareturi la Vladimir, aceste din
urrna, motenite de la tatal st, i mai
multa avere mobila, prquite toate impreuna

prin testament, facut de el pe la 1817, la

suma de 12,350 de lei. Averea lui i-o
marise, atat prin prada dobndita de la
Turcl cat i prin comerlul de bol in tara
ungureasca.

Indata ce muri Voda Sulu Domnul Munteniei, Tudor plecii cu vre-o 25 de pandurt
peste Olt, spre a fscula populatia de acolo
In conta boerilor i a pune capa abuzurilor.Ajunsese stapan peste cinci judete, dar
arrnata lui era compusa in mare . parte de
oameni 1-4 liberati de prin pucarii i carl
jefuia6 pretutindenl in mersul lor.
Tudor, vznd ca otirea lul ameninta a
se preface inteo banda de boli, incepu a
pedepsi cu asprime abaterile el, ucigand
pe mai mulIi din capitana lui pe cari
prindea cu jafuri, intre alta' pe dota capitanl bulgari, ale caror capete le trimite boe-

rilor ce fusese pradatl de el, i carl se

adapostise in satul Buceti. In scrisoarea
de indreptare cu care Tudor insotete trimiterea capctelor capitanilor uci1, el spune
ca de i nu este din singe evghenist, totu;.I
simte durerile celar evgheniti, cA cugetul
sL'i nu a fost nici este a se urrna unele
ca acclea, ca a taiat pe acei duo!,
capetele, spre incredinlare, i ca are
sa porunceasca a le pune capetcle la r6spintil

pilda i a altora.
Multi din tovaraii lui Tudor, v6zad
m6surile luate de el, spre a mentinea 061duiala intre el, se desfac de corpul
se apuca de pradat in voia lor, in toate
partile. Tot aa fac irisa i panduril ocirmuirii, trimi1 sub capitana Iordache i
Farmache, spre a combate rsvratirea lui,
cu atat mal mult ca aceti capitanl insui
fraternizeaza cu Tudor. Tot pe atunci inaintand i otirea eterista sub Ipsilanti, in
hotarele Munteniei, se incinge in tonta tara
un foc cumplit, dinaintea caruia fuge din
toate partile populatia inspaimantata.
Dup ce puse stapnire pe judetele de

peste Olt, Tudor porni spre Bucurescl,

inspirand o groaza cu atat mai justificata

prin faptul cA atunci Ipsilanti coborea din
Moldova spre Capitala Munteniei.
La 16 Martie, el intra in Bucurcsci, aratand printr'o proclarnatie, cA boeril patrioll
imbratiat

cauza, caci in realitate

Tudor, care incepuse o inicare contra boerilor, ti schimbase purtarea, indreptand

revolu0a contra fanariotilor, ast-fe) in cat
&usa era acum nationala i politica.
Intrand Ipsilanti in Bucuresci la 25 Martie, se opri la Colentina, pe cand Tudor
era la Cotrocenl, iar Saya la Mitropolie.
In urma intrevederei lui Ipsilanti cu Tudor
Vladimirescu, intrnd Turca in tara, Tudor
fu silit sa. se retraga spre Piteti.
Inainte de a pleca din Capitala, el puse
pe boerl sA subscrie un protest catre capetele incoronate, ce se aflal intrunite pe
atunci in congresul de la Laibach, contra
incalecarel Munteniel de Turci i a jafurilor comise de eterit1, intr'o tara. ce nu

avea nimic de impartit cu dnii. DupZ:

acea, plecara cu tota in ziva de 15 Mal
anume Tudor catre PitetI, iar boeril spre
hotarele Austriel, unde cautati adapost con

tra loviture turceti ce se atepta pe fie

ce zi.
Saya destAinui atunci lul Ipsilanti pro-

www.dacoromanica.ro

VLA

ectele lui Tudor, iar Ipsilanti insarcina pc

unul din efil micarei eteriste, cu prinderea revolutionarulul.
Capitanul Iordache ajung&nd in tabara
luiTudor mal desprinsese pe ultimii ofiteri
cc mal tinea6 Cu Vladimircscu, aratandu-le

corespondenta lui cu Turcil, cea-ce hotari

pe toti sa dea pc capul lor pe mana eteritilor. Iordache lua prins pe Tudor din mijlocul otirei sale, fara ca un singur glas
si se ridicc pentru el, i-1 duse sub paza
la T6tgovite. Dup6 miezul noptei Il scoasera afara din Mitropolie, indreptandu-se
cu el afara de anturile cetatel. AjunI langa

azul une morItici Il atepta6 doul greci:

Vamava i Parga, cari trebuia6 s indeplineasca sarcina de omoritorl. Cand i se
spuse sa'1 faca ultima rugkiune, Tudor
vzndu-I inarmati numat Cu sabil i pumnale, Ii intreba : N'avet1 macar un pistol.
Dar abia sfrise, i ca fiarcle se repezira asupra lui cel duol sicarl, lovindu-1
fara alegerc in toate parple, fara ca nici

una din lovituri s curme nodul

Corpul !LA Tudor era forfecat in bucati i
el tot inca
Cu Tudor se stinse micarea revolutionara romana, ramaind lupta intre Greci i
Turd.

VOG

196

mosulul i conduse aceasta provincie pana

la 1849, cand fu nevoit sa Riga in urma
nemultumirilor adunatc contra sa i fu inlocuit.
Fiul
Vogoridis-Konaki (Nicolae).
lui .5tefan Vogoridis, fost caimacam al Moldovei, nitscut in IaI la 1821, incetat din

viata in BucurescI la 23 Aprilie 1863. Casatorindu-se cu fiica marelui logotet Ko-

naki, care nu avu copil de sex masculin,

adaoga numele Konaki la al sti. Sub cliimacamia lui Teodoritza Bal, a fost Ministru
de Finance al Moldovel la 18 Decembrie

1856 pana la 7 Martie 1857, cand fu nu-

mit caimacam i combatu din toate putcrile,

facerea unireI Paincipatelor.
Alegerile fikute sub dnsul, in vcderca
Unirei fiind contestate ca ilegale, comisaril
europeni protestara i danif i puterile de-

cisera sa se faca noul alegeri, al aror rezultat aduse alegerea lui Alexandru Ioan
Cuza.

Voinescu (Eugenie).

Pictor, nascut

in IaI la 26 Mai 1844. A facut studil de

literatura i drept la Atena i in urma la
Paris, unde s'a imprietenit cu celebrul pictor Courbet, fondatorul coalel realiste modem e.

Vlahuta (Alexandru).

Poet, publicist, Itasca la 5 Septembrie 1859 in Pleescl (Tutova).

A colaborat intre 1886-88 la ziarul
Epoca pentru partea literara i a publicat
In acel ziar mal toate scrierile sale, adunate

in urma in volum.
La 1894 a fondat impreuna cu D-rul
Urechia revista Vieata (1894-1895), care
insa n'a 'aparut de cat un an.
ScrierI
Nuvele (1886), Poesif (1887),
Din goana
(1894), Dan (1894), Un
an de lupid (1895), hibire poesiI, (r8881895), In Viltoare (1896).

Vogoridis (tefanaki),Fost print al

Samosului i caimacam al Moldovel, trice-

A ocupat cat-va timp functiuni in diplomatie: Consul general al RomanieI la BudaPesta (1879), la Constantinopole (1882),

la Odesa (1883-1888).
El este intlul pictor roman care a pictat marea sub toate fazele ei.
Tablourile sale principale sunt : Un port
de mare, Un moment suprem, cari se gasesc la Banca nationala, Portul Constania,
care se gasete in pinacoteca din Bucuresci,
SICarea Neagrd, medaliata la expozitia din
Paris (1869), Stiincile de la Constania,Rada
din Odesa, Naufragiu pe Marea Neagrd.
E. Voinescu a fost cat-va timp profesor
de pictura la coala de Bele-arte din Bucures&

Voinescu (Ioan). Om politic, publi-

tat din viata la Samos in August 1859. A

venit in Moldova sub domnia lui Scarlat
Calimac, care'l numi prefect al Galatilor
de la 1812 pana la 1819. Dup6 moartea

cist, nascut in Bucuresci la 1816, incetat

din viata in Paris la 185.5 Decembrie. A
facut studiile sale in Odesa (Rusia) i apoi

lul Mihal Sutzu fu numit caimacam al Mol-

a intrat in armata romana la 1830, inain-

doveI la 1821, dar dup alegerea luI loan

ta'nd pana la gradul de maior, adjutantDom-

Sturdza ca Domn, pleca inTurcia. La 1834

fu numit de Imperiul otoman, print al Sa-

nesc in 1840.
In timpul cand era in armata de la 1836

www.dacoromanica.ro

- 197

VOI

pina la 1838, a tradus pentru teatru mal

multe comedil din repertoriul lul
La 1843 Voinescu intra in magistratura i
ajunge procuror al Curte' de revizie.
La 1848 el este Ministru sub guvernul
provizoriu i face parte din locotenenta
Domneasca. Exitat, se stabilete la Paris,
unde publica Les Arabesques (1852) i traduce in limba franceza Doinele poetului
Alecsandri (1855).

Voinov (Nicolae).an politic, nascut

la 1834 in Focani. A facut toate studiile

sale In tara i dup6 terminarea lor a intrat
In magistratura ca procuror i apoI preedinte al tribunalului Putna de la 1862 pana
la 1864.
Colaborator al ziarelor Zimbru i Steaua
Dundrel, de mult inainte, avea mai mare tra-

gere de inima pentru politica de cat pentru magistratura, ast-fel in cat peste putin
timp a parasit postul de preedinte al tribunalului, spre a'i pune candidatura la
alegerile pentru Corpurile legiuitoare. In

diferite rnduri a tost ales dcputat i senator, iar de la 15 Noembrie 1883 pana la
14 Ianuarie 1885 a facut parte din cabinetul Ioan Bratianu, ca Ministru al Jus-

tipa.

La aceasta epoca, parasete rndurile partiduluI liberal i dup6 ce face parte din
opozitia-unita, infra in grupul Constitutio-

nal de sub conducerea lut P. Carp.

Vulcan (Iosif).

Nascut in Holod

Wachmann (loan. A.)

Nascut la
Pcsta la 1807, mort ii 13ucuresci la 1863.
A /kilt studiile liceale la Viena. S'a angajat in diferite orne mar"' din Austria ca
ef de orchestra de opera germana, apol a
venit in Bucuresci, angajat la opera germana

intre aniI 1830-33. De atuncl nu a mai

parasit Romania.

La 1844 fu numit profesor de piano al

principcselor hice ale Domnitorultd G. Bibescu i apoi profesor de muzica la inter-

VUL

(Criana) la 19 Martie 1841, din o familie

originara din R mama. A studiat gimnaziul
la Oradia-Mare i dreptul la Universitatea
din Buda-Pesta, luand diploma de avocat,
rara insa a face practica.
Colaborand la mal multe reviste i ziare,
la 1865 a fondat in Buda-Pesta revista literara Familia, care de atuncl apare neintrerupt i azi la Oradia-Mare. Este cea
maI vechie revtsta literara romana i a avut
de colaboratorl pe Cipariu, Barit, Alecsandri, Hade, Papiu, Tocilescu, Hodo i
Eminescu. A mal redactat Umoristul apol

Gura satulut, in urma foaia poporala

trtoarea

biografiile

celebritatilor ro-

mane sub titlul Panteonul roman. A publicat trel tomurI de Nuvele i unul intitulat De la sate; patru romanurl : Sclavul
amorulul 3 vol., Ranele natiund 2 VOL,
Tarbu Strdmbu in Europa 3 vol., Fata Pope!
2 VOL, un volum de Toesif i altul intitulat Lira mea. A scris piesele poporale
Ruga de la Chiseted, Sdrdcie lucie; comediile : Alb sad roju, chiria3cul fugit, Mireasd
pentru mireasd, Soare cu ploue, Grgdunif
dragosta i tragedia 5.1efan Vocld cel fiar,
premiata i jucata la teatrul national.
E initiatorul infiintarei unui teatru romanesc in Transilvania i e preedintele
societatel care conduce aceasta micare, adunandu-se pana acum un fond de peste dou

sute de mii de lel.

Academia romana l'a ales membru corespondent la 1879, iar membru activ la
1891.

natul colegiuluI SI. Saya, tirnp de mal multi

anI.

A fost director al teatrului national in

unire cu C. Caragiale, in 1850 185 r, ef
de orchestra al teatrului national sub directiunea lui M. Millo in 1847-1859, apoi
pana la 1863.
Ca ef de orchestra de opera germana,
a scris mal multe opere, dintre cari cea
maI insemnata fu Braconierul ; aceasta a
fost reprezentata i in Bucuresci de opera

www.dacoromanica.ro

WAC

- 198 -

germana, sub conducerea sa la ii Martie

1833.

Mai tot repertoriul teatrului national a

fost compus de loan Wachman. Prima sa

opera scrisii in limba romana fu Zantlira,
executata de artitil operei italiene in limba
tarei, la teatrul cel vechi, fiind directoare
celebra cantatrice Henrieta Carl ; in aceasta
opera era refrenul : Dimbpvild apd dulce,

singurul care s'a transmis pana la noi, de

oare-ce toate operile dramatice scrise
la 1847 fura consumate de incendiul cel
mare din acest an ; refrenul de mal sus, fu
reconstituit in urma de loan Wachmann,
dup cererea publicului. Tot pentru teatru
a mai scris diferite opere dramatice precum : Mihat Vitea,zul la Cdlugdrent, cuvintele de Eliade, apol muzica din Meiterul
Mano/e, ramasa neinstrumentata, etc.

In total a scris pentru teatru 67 opere,

15 operete, 32 vodevilurl, to mati melodrame cu cantece i corurl, io melodrame
cu corutl.
A maT scris diferite piese pentru orchestra, executate in public sub directiunea lut
L. Wiest.
Pentru elevii internatulta Sf. Saya a scris
3 leturghit complecte, cantate de elevii internatului in biserica Sf. Saya, primul tractat de muzica in litnba roman : Principurt
generale de mu.zicd europeneascd modernd
(1846).

A mai scris 2 Leturghit pentru parochia

catolica (a 2-a neispravita).
Ioan Wachman a fost cel d'intai care

WAC

resci ca ef de orchestra i incepu cariera

de profesor de piano. De la 1858-186o

studia la Viena armonia i piano cu profesorul Iosef Dachs. De la 1860-63 'i
urma studiile la Paris cu profesora H.
Reber i Carafa (compozitia), cu Marmontel (piano), cu Benoit (orga). Obtinu
premiul
de armonie i t-a medalie de
contra punct i fuga. Rechemat de moartea

tatalul s, veni in tara la 1863.

In Bucuresci ocupa loud tatalui se6 ca

ef de orchestra la teatrul national, sub directiunea lul M. Millo. 'Tot in 1863

numit profesor de piano in locul

fu

la Conservatorul din Bucuresci, infiintat in acel an. In 1864 i se oferi catedra

de armonie de la Conservator, pe care o
sti,

ocupa i

La 1865 fu numit membru In Comitetul

teatrului, din care face parte neintrerupt

pana azi. La 1867 fu ales membru al Ateneului, la 1869 fu nut-nit director al Conservatorului, unde functioneaza i azI. La 1874

fu membru in consiliul get, ,cal al Instruc-

tiunel. Tot in acest an fu numit profesor

de armonie al principesei domnitoare, tlisabeta.

A scris pentru teatru, muzica la urmiitoarele piese : Spoelele Bacurescinliti in

acte, (1863), Duelurile 2 acte (1863), Bdddranul boerit scena finala, (1863), AgakiFlutur vodev. 3 acte, Esmeralda cuplet cu
cor, Contesa Butoiti vodev. 2 acte, Hapurile Draculut feerie, Aurul fi victemele tut

I act, (1865) Ruinele drama, cuplet

cu

a creat un stil de muzica nationala. A fd-

cor (1865), Lan Cucerul cupiet cu cor,

cut cunoscute in strinittate .melodiile popa-

Gurd-cascd ansoneta, Paraponisitul ansonetii, Taraclisierul ansonet, Tiganttl, Co-

lare romdne, publicand 4 caete de aceste

melodii, inainte de 1848 (Viena. Mailers
W-vc Kohlmarkt).

Wachmann (Eduard).

Nascut la

1836, fiul lui Ioan A. Wachmann. Instructia muzicala i-a facueo tatl s, pentru
teorie i piano i L. Wiest pentru violina.

lumb (dantul slbaticilor), Corabia Salaman-

dra (1866), Viata unut contedian cuplet i

cor (1866), Pdttnaittl codrilor voclev. 3 acte
(1867). A compus 2 Leturghif pentru cor
mixt i diferite alte itnnurt religioase, un

La vrsta de 17 anl (1853) fu angajat la

Craiova ca ef de otchestra al teatrulul de
acolo, sub directiunea lui Pera Opran i a
lui Tb. Theodorini pana la 1856. In cursul acestni angajament, facnd o practica
intinsa de orchestrare, se ocupa mai ales

mare numr de Coruri pentru voci bdrbdteet, diferite Compositiunt pentru piano. Ca
muzica didactica, a publicat o teorte : Exercilit practice de intonage.
La 1865 facu prima incercare de muzica
corala barbateasca, intrunind pe elevii cei
mal capabill al Conservatorulul.
La 1866 fonda Concertele simfonice, carl

cu aranjarea i orchestrarea repertoriului de

vodeviluri, operete, etc., pe cati le nota

at contribuit mult la formarea artitilor i

la desvoltarea gustului pentru muzica in

de pe

public.

auz. De la 1856 pana la 1858

funciona in mg multe renduri la Bucu-

Pana azi concertele simfonice

www.dacoromanica.ro

ajuns

- 199 -

WAL

la numrul de io6. Statistica numelor de

artiti romani, cari figureaza pe programele
concertelor de la fondare pana azi, arata
un contingent tot mai mare de artiti
romani.

Wallenstein (Gheorghe).

Pictor,
incetarei
din viata necunoscute. A flicut studiile in
nascut in Iai. Data nascerei

Paris i Roma.
La 1849 a fost numit conservator al
muzeului din Bucuresci i apol conservator
al galeriel de tablouri, infiintatii de Voda
Ghika.

Tablourile sale principale sunt : - Visul

lut Mihal Viteavt (1845), Cina cea de taind
(1845), Rer,zboild de la Cdlugdreni (1846).

Wallin (Henri).Inginer francez, nascut in Francia la 1856, incetat din viga in

Bucuresci la 25 Octombrie 1891.
Fost elev al coalei centrale din Paris,
locotenent in rezerva din corpul de geniu
al armatei franceze, a venit in Bucuresci
la 1890, unde a fost Insarcinat cu facerea
lucrarilor de parapete la forturile din jurul
oraului. Facnd experiente la fortul Otopeni a unui ciment impermeabil, descoperit
de dnsul, s'a produs o exploziune i nenorocitul descoperitor a fost ars de vi
(12 Octombrie 1891).

Warthiadi (Dimitrie),Medic, nitscut

in Macedonia la u Iulie 1807, incetat din
viata la 30 August 1862 in Bucuresci.
A facut studiile la Pesta, unde a dobndit diploma de doctor in filosofie la 1828.
Apoi a trecut la Viena, unde a obtinut la
1831 diploma de doctor in medicina.
De la 1834 pana la 1847 a fost medic
al spitalului Colea ; la 1849 a fost numit
medic ef al armatei i al spitalului osaesc, iar la 185o i s'a adaogat i
narea de medic al coalei militare. La 1853
a trecut inspector al spitalelor judetene i

a ocupat acest post pana la 186o, cand a

trecut la pensie.
A publicat : Mica chirurgie (1850).

Warthiadi (Panait).General de brigada, miscut la 16 Martie 1847.

A intrat in coala militara la 1862 i a
fost inaltat sub-locotenent la 1864. Maior
In .1877, ia parte la rezbelul Independentel
(1877-78), comandnd bombardarea Smar-

WEI

danului i a Inove/. La r888 a fost inaltat

la gradul de colonel i la 1898 general de
brigada.

Weigand (Gustav).
Publicist german, nscut la r Februarie 186o in Dinsburg (Germania). De la 1871 pana la 1876
a urmat cursurile gimnaziului din Giessen,
la 1876 a intrat in seminarul din Benoheim,
iar la 1878 e numit invtator la o coalii.
din Darmstadt. In 1881 trece examenele in
tiinte de stat i este numit profesor la
gimnaziul din Mainz. Dup ce termina in
1874 facultatea de teologie din Lipsca,
Weigand face o calatorie prin Balcani la
1887, spre a studia dialectul Romanilor de
acolo, apoi merge cu acela scop in Macedonia i publica lucrarea sa :
sprache
der Olimpo- Walachen.

La 1889 pleaca in Turcia, unde sta pana

la 1890, studiand tal-He locuite dc Romani.
Acuzat ca lucreaza contra Grecilor i Srbilor in favoarea Romanilor al caror spion

ar fi, se atenteaza la viata

Din fericire scapa i se reintoarce in

Germania, stabilindu-se in Lipsca, unde e
numit la 189 r profesor la Universitate
pentru limbele romanice.
A mal publicat : Nouvelles recherches sur

les Rol/ mains de l'Istrie (1893), Die Aromanen (1895), Iaresbericht des rumiin: (1894),

lucrare care a contribuit mult la cunoascerea limbei noastre in Germania.

Wickenhauser (Adolf. Franz).Publicist, financiar, nascut la Wurmbach (Aus-

tria) la 1809, incetat din viata in Cernauti

la 6 Aprilie 1891. De origina. austriaca, s'a
aezat inca de fin'. in Bucovina, unde a
ajuns consilier financiar

s'a ocupat in

special, in decurs de 30 ani, cu studil asupra istoriei Moldovel.

El a publicat : Crisoavele mcindstiret Moldovika (1862), 'simia orapluf Cermfult
(1874), Istoria documentatd a mcrndstiref
Solea (1877), Horecza, adaos la mdndsiirea
Cerndiztulut (188o), Istoria mdastirelor Homor. ST Oztufrie, Horodnic ji Petroutt (1880,
Coloniile germane in Bucovina (1885-88),
Istoria mndstirelor Voronet ji Putna (188688), Istoria episcopiel Rddctutt (1890-9 r),
Cdmpulungul rusesc ji nzoldovenesc (1890).

Wiest (Ludovic).
Celebru violonist,
cornpozitor muzical, nascut in Viena la 25

www.dacoromanica.ro

WIE

/00

Martie 1819, incetat din viata in Bucurescl

la 19 Ianuaric 1889.
A facut toate studiile sale muzicale la
Conservatorul din Viena, sub renumitul
profesor Bhm, distingndu-se din copilarie
prin talentul s, obtinnd in toti anii premiul intai i medalia de aur.
La 1838 Voda Ghika, voind sa infiinteze
o orchestra a palatului sub organizarea statulul, a trimis pe adjutantul sal colonelul
Gramont la Viena, spre a gasi acolo o
celebritate muzicala, capabila de a organiza
aceasta muzica. Directorul Conservatorulul
din acel ora recomanda pe Wiest, care nu
avea de cat 19 anl i care veni in Bucuresci i organiza indata muzica palatului
Domnesc.

Aceasta institutiune a tinut pana 1a1859,

cand a fost desfiintatii de Voda Cuza, care
a acordat lui Wiest drept recompensa, o
mica pensie. Dup6 aceasta el este angajat
ca ef de orchestra pentru opera italiana
de catre toate trupele cari venea6 in Bucuresci, spre a da reprezentatiunl. Prima
opera italiana venita in Bucuresci a fost
adusa chiar de Wiest, dup6 insarcinarea ce
'I-a dat guvernul.
La 1863 Wiest a fost naturalizat i Fa
1866 a fost numit profesor de vioara la
Conservatorul din Bucuresci.
Pana aproape de sfritul vietei sale, el
fost printd vioard in orchestra teatrului
national, fermecand publicul prin agerim ea
arcuplui s6.6.
'ata principalele sale compozitiunl muzicale : Les Hirondelles, Rve d'Italie, 3 Concede, 2 Suite, Carnaval routnain, Danse de
fes, Steaua Dundret, Le rve du diable,
Sane de ballet, Grande rapsodie russe, Taren/elle, Perpetuo mobile, apoi numeroase fantazii asupra operelor: Hughenotit, Guillan inc

Xenocrat(Constantin)Filantrop, de
origina elena, incetat din vina in Bucurescl
la 1876. Amanunte biografice lipsesc.

A lasat mal toata averea sa pentru a se

cladi in Bucurescl un spital care poarta
numele : Spitalul f raid Xenocrat i care a

Tell,Faust, Puritani, Aida, Cenorentolo penetc, muzica pentru

tru Monocordul,
Constantin Brdncoveatzu,
drama Coartea lutetc.'
baletul /spita, etc.

Winterhalder (Enrich).

Publicist,

nascut in Austria la 1808, incetat din vinii

la Krintzendorf (langa Viena), la 1889
Mal 14.

Venit in tara pe la 1829, a servit -- de

in armata romana pe la 1833,
dimpreuna cu C. A. Rosetti. Aicl pare-se
i strein

dt s'ai't strans intre amandol legaturele de

prietenie, i ast-Idl regasim pe Winterhalder
amestecat in micarea revolutionara de la
1848, cand guvernul provizoriu 'I acorda
tmpam 'entenirea ; apoi este exilat.
De aci inainte, el este tovaraul lui C.
A. Rosetti in toate intrdprinderile sale ca
librar i tipograf, apol redactor la Truncul
Romdn i la Romdnul. Sub pseudonimul
Ernescu i Contimporanul, Winterhalder a
publicat in aceste ziare numeroase articole
financiare, studil comerciale, criticl dramatice, etc.
La 1860 a fost cat-va timp director al
Ministerului de Finalice.

El a introdus in R oinania stenografia,

facnd cursurl gratuite.
Principalele sale publicatiuni sunt : Flor
de scaett poesiI, (1845). Bdidlia de la Cdlugefrenr opera eroica in 3 acte, 7 riumful
amorulut comedie, Vina tragedie.
In poesiile sale se gasesc versurile cu-

noscute
Ddinbovitd apd dulce

Cine bea nu se mal duce

i

Rtrndunicd mititicd

De ce fugt din tara mea...

fost adm in istrat de executorul testamentar

D-rul Kiriazi.

Spitalul s'a deschis la 1881.

Xenopol (Alexandru. D.) Profesor

de istorie, nascut in IaI la 1843, unde i a

www.dacoromanica.ro

- 201

XEN

terminat studiile liceale. La 1870 pleca la

Viena, unde absolvi studiile de drept i
apoi la Berlin, unde termina cursurile de
filosofie. La 1868 a debutat ca publicist In
Convorbirile Literare, publicand o serie de
studiI i critice asupra fraditiunelor ngionale, asupra institgiunelor noastre, etc, etc.
La inceput Al. Xenopol a intrat in magistratura i a fost cat-va timp procuror la
IaI, dar mal trziti s'a sacrificat cu totul
studiilor istorice. De la 1883, el este prolesor de istoria universala critica la Universitatea din IaI, facultatea de litere.
Scrierl : Despre inveymintul colar in
genere ji in deosebt despre acel al istoriet,

XEN

(1887), Istoria Romdnilor din Dacia-Trajand 6 vol. (1888-1893), Mihail Koglniceanu (1895), Industria mdtdset (1896).
Al. Xenopol este membru al Academiei

romane de la 1895.

Xenopol (Nicolae).Publicist, avocat,

nascut in Ia1 la 1859. A facut studiile sale

In tara i le-a terminat in Lige.

A colab orat mult timp la ziarul Romdnul
sub directiunea lui C. A. Rosetti, lar la
1885 a intrat ca prim rcdactor la ziarul
Voiga Nationald. De la 1885 pana la 1888
a fost ef de cabinet al !LA loan C. Bratianu la Interne.

In 1895 s'a ales deputat al coleg. al 2-a

Studit economice (1879), Istoria Romcfnilor

(1879), R4boiul dintre Rut i Turct 2 vol.

(188o), Teoria lui Rsler (1884), Les Roumains au moyen-dge (1885), Memoriu asupra inveymintului superior in Moldova( 885),
Etudes historiques sur les peuples roumains

Zahlreanu (Ignat).Bancher, de origina izraclita, niiscut in Bucuresci la

Septembrie 1854, naturalizat la 1897.

A urmat patru clase la gimnaziul Lazar,

apol a intrat in 1869 ca funcionar la casa

de banca Marmorosch, unde a stat pana
la finele anuluI 1888. In urma avea acolo
conducerea afacerilor sub titlul de reprezentantul casel.
La 1888 s'a stabilit singur bancher in
Bucurescl cu concursul socrulul sti ; de la

1896 a luat singur conducerea afacerilor.

Este comanditarul mai multor asociatiunl
industriale precum al fabricel de olarie Katz,
al fabricei de hartie din Scaeni, i membru
In consiliul de administratie al Societatei
de petrol.

ZlOnescu (Pavel).Colonel de pompieri, nascut in R.-S5rat la 1815, incetat

din viata in Bucuresci la 1896. Si-a hiceput studiile la un dasciil grecesc, apol la

1831 a intrat in otire ca lunar.

Sub-locotenent in 1840, e mutat in cor-

Olt.

Scrierl : BrRt i Pul regat.

La 1897 parasete redlctia Vointet Nationale i trece la ziarul D rape,' ul

pul pompierilor politiei la 1844 i la 1847

e

inaintat locotenent. Cu acest grad, la

parte la 13 Septembrie 1848, la lupta con-

tra Turcilor din Dcalul Spirei, avnd comanda pompierilor, cal-1 in numr de 18o
oameni formatl in don plutoane, fura trimiI in ziva de '3 Septembrie de la politie la cazarma Alexandria. Cavaleria otomana, care ocupa comunicatiile pe la Curtea-

Arsa, voi a le opri trecerea, dar dup staruinta pompierilor, Turcif fura siliti
lasa
sa'1 continue mersul. La podica de langa
cazanna fiind postata infanteria i artileria
otomana' i spatiul de trecere fiind strimt,
sub-locJtenentul de pompierl Balan, atin-

gnd cu cotul pe un artilerist turc, acesta

cazu in ant. Un major otoman de artilerie vzand aceasta, lovete cu latul sabiei
pe sub-locotenentul Balan ; acesta riposteaza cu pistolul i omoara pe major. Cu
al duoilea pistol vizeazil pe Cherem-pasa i
'I ucide nutria! calul. De aci isbuctiete incaerarea intre Turci i pompieri cu o mare

vioiciunc ; glontul i baioneta ai de o po18 b

www.dacoromanica.ro

zAt

202

triva rol. Dou6 tunurl pe cari Turcii

le

aezatt la pozitie ca sa traga in pompierl,

sunt luate de acefa i descarcate in Turcl.
Lupta urma inca cu invierunare, dar copleitl de superiontatea numrulul inamicului, pompieril se retrasera in desordine; o
parte din el intrara In cazarma Alexandria,

unde se gasea un batalion din reg. 2 de

infanterie. Cari-va pompierl fiind rma1 In
invalmaeala in mijlocul Turcilor, fura somati a se da, dup6 care depuind armele,
fura impucati.
Pompieril avura in aceasta lupa 2 oficeri i 47 soldati morfi' i mal multi raniti.
Pierderea inamicului fu insa cu mult mai
mare.

Zaganescu, inchis m I te'rzi un an la

Viicareti pentru motive politice, este reprima in corpul pompierilor i inaintat 6-pitan la 1852. Apoi este maior in 1857 i
colonel in 1859. In aceasta calitate este

insarcinat cu organizarea granicerilor.

Demisionat din armata, e prefect de po-

litie in Bucuresd la 1868, inspector general al guardel nationale in 1872 i in acela

timp vice-preedinte al Senatului.
a trait CL1
De la aceasta epoca
des6vrire neamestecatinainte'
in 1uptele politice.

1894,- D. Zamfirescu e la legatiunea din

Roma.
Colaborator al reviste' Convorbiri Lite-

rare, el a publicat : Fiird tittu poesil, In

faja vietei novele, Alte orkonturf (1894),
Lume nouer ji lume vechie roman.

Zamfirescu (Mihail).
Poet, nitscut
in Bucuresci la 1839, mort in Septembrie
1878. Aplecarea sa pentru literatura a inceput s se arate inca din timpurile cand
se gasea pe bancile coalel i primele sale
incercari Cspandite prin diferite publicatiuni,

at't fost adunate de dnsul la 1859, inteo

broura intitulata Aurora.
Functionarismul, boala secolului nostru,
a itnpedicat negreit pe Zamfirescu sa dea
talentului sli tot avntul. Impiegat la Eforia spitalelor civile din Bucuresci, colabora
din cand in cand la Revista Carpanta-,
`Buciumul, Scrcinciobul, Revista contimporand,
etc.

Cea mal insemnata parte din operile lui

M. Zamfirescu a apirut la 1881, dup6
moartea poetului, gratie Ingrijirei fratelui
sli, sub titlul Cdntece ji pldngerl.
Satira literara filfua de la Torta rece,
indreptata contra coalel junimiste din IaI
1

Zalomit (Loan). Profesor, nascut in

Bucurescl la 181o, incetat din viata la 1885
in Bucuresci. A fost buisier al Statulul

a facut studiile sale in Germania i Francia.

Intors in tara la 1849, e nutnit profesor

de filosofie i morala la Sf. Saya i apol

la facultatea de litere din Bucuresci de la

infiintarea ei i pana in 1885. La 1861 I.
Zalomit a fost director al eforiei coalelor
pana la desfiintarea acestel institutiuni, cand

a trecut in consiliul superior al Instructiunel publice. El a maI fost rector al Universitatel de la 187 r pana la 1885.
A publicat : Logica ci momia traducere,
(1853).

Zamfirescu (Duiliu)
cut la 30 Octombrie

ZA1VI

1858

Publicist, niisla Plagineti

(R.-Sarat).
A facut studiile sale in tara. Intrat in
diplornatie la 1885, dup ce a fost cat-va

timp procuror pe langa tribunalul Dambovio, e numit la 1888 secretar de legatiune

cl. II i inaintat clasa I la 1893. De la

redactiunei Convorbirilor literare, este

opera luI Zamfirescu.

Zanne (Alexandru).Publicist, ingi-

ner, nascut in Bucuresci la 20 Iulie 1821,

mort in Bucuresci la 7 Noembrie 1880.
Elev al liceului Sf.ffSavai pana la 1842,
urmeaza cursurile coalel de inginerie, con-

duse de Lalanne i la 1844 sub conducerea inginerului Marsilion aeaza prima canalisare de apa in Bucurescl.
La 1847 colaboreaza dimpreuna cu D.
Bolintineanu la ziarul Toporul suveran. Trimis de -guvernul revolutionar la PitetI In
calitate de comisar al guvernulul in r848,
este exilat indata ce intrara trupele turceti

In Bucuresci i internat lita la Constantinopole, apoi la Brusa, unde lucreaza ca

inginer al Statului pana la 1856.
La 1856 loan Gbika, pe atund bey de
Samos, '1 cheama in aceastit insula, unde
dirijeaza lucrarile pana la 1859, cand se
intoarce in Romania.
Aci el este numit ef de divizie la Lucrarile Publice (1859), apol inginer ef al
oraplul (1862-1863), director al Ministe-

www.dacoromanica.ro

ZAN

ZAP

203

rului Cultelor (1863-64), efor al spitalelor

civile (1862-64) i director al acestel institutiunl (1866-67).
A. Zanne a scris : Din prelutdrile (1845),

Zappa (Evanghelie).Milionar grec,

trasera in Epir la 1800, stabilit in Bucurescl,

nescu Les misrables de V. Hugo (1862)

unde a adunat o avere foarte mare pe care

a lasat'o prin testamentul si.1 mal toata,
In cea-ce privete usufructul, afara de cate
va legate v6rului s Const. Zappa cu conditiune ca dup moartea acestuia, averea
sa se intoarca la epitropia .01impicilor din

i singur, din Catilinarile lut Cicerone (1875),

Atena i altor institute culturale din Grecia.

Aritmetica elementard (1863), 3Conetarul

(1868), Sisternul metric (1878). El a mal'

tradus dimpreuna cu Bolintineanu i Costi-

prima catilinara. A mal colaborat la Albina

Pindulta, Calendarld geografic ci literar.

Zanne (fullu).--Inginer,nascut la Brusa

(Asia mica) la ii Iulie 1855. Elev al

li-

ceului Louis-le-Grand din Paris, a mrinat

apol coala central de arte i manufactura,
de unde a eit cu diploma in 1880.
A fost inginer la calle ferate (1880-87),
sub-director la serviciul technic al primaria
(1887-88), apol iar la caile ferate (1890
94) i actualmente la serviciul de poduri
i osele.

A publicat dou volume interesante

Proverbele Romduilor (1896).

Evanghelic Zappa a incetat din viata la

1865.

Pentru alte amilnunte, a se vedea Constantin Zappa.

Zefkari (Alexandru).
General de
brigada, nascut in Bucurescl la 1830, incetat din viatii.
A intrat in armata cu gradul de iuncar
la 1849 i a fost inaltat sub-locotenent la

z85o. Maior in 1863, este comandant al

garnizoana Bucuresci,cand se urzete complotul militar contra Domnitorului Cuza.

Inaintat colonel la 1869, e numit general de brigada la 1875.

In timpul rezbelulul IndependenteI (1877-

Zappa (Constantin).Miscut in Epir

la 1820, incetat din viata la Menton (Francia) la 20 Ianuarie 1892. A venit in tara

la vrsta de 30 anI i s'a asociat cu vrul

s.6 Evanghelie, care murind in 1865, i-a
lasat prin testament usufructul intregel sale
averl, cu conditiune ca dup moartea sa,
aceasta avere s devie proprietatea statului
grecesc i in special a mal rnultor instituto
culturale din Grecia.

Acesta la rndul shl, a lasat tot statului

grecesc averea sa proprie, dobandita in afar

de acea a lul Vanghelie Zappa.

Averea Zappa compunndu-se din imobile rurale in Romania, i constitutiunea
tara opunndu-se ca streinil sa poata deveni proprietarl de pamnturi in Romania,
tribunalele aja respins cererea de punere in
posesiune a statului elen.
Din aceasta pricina s'a ivit un conflict
diplomatic intre ambele state, conflict care
a pricinuit rechemarea reprezentantula Grecia' din Bucuresci la 1887 Octombrie 28
i ruperea relatiunelor diplomatice cu Romania din partea Grecia la 1892.
In proces intervenind i rudele lul Zappa
mal tarziti, instantele judecatoreti a dat
in urma catig de cauza acestor rude.

78) a fost ataat pe langa marele cuartier

general al comandamentulul rusesc.

Zerlendi (Christofi). Bancher, nascut

in Bucuresci la 1844, fiul lui Leon Zerlendi

care era un mare comerciant de import

i expoi t pentru Romania. A facut studii

comerciale in Syra (Grecia), apol s'a intors

in Bucurescl la 1862. La 1863, murind parintele sil, s'a desfacut tovaraia care ecsista
cu Sechiari, i Christofi Zerlendi a luat dim-

preuna cu fratele s6 Achine, asta-A decedat, administratia import2ntel case de banca

din strada Smardan.
La 1888 a fost ales in Capitala senator,
indeplinind acest mandat pana la 1895; in
acela timp a

fost consilier comunal in

Bucuresci.

A daruit comuna' Capitala o proprietate

In valoare de peste 250,000 le', spre a se
infiinta azilul pentru infirmi, care poarta
numele s6.6.

E fondatorul Societatei de asigurare Najionala.

Zosima (Leria).
Primadona, prolesoara de cantee, nascuta in Bucuresci. A
fa cut studiile muzicale la Conservatorul din
Paris. A jucat pe scenele principale

www.dacoromanica.ro

din

ZOS
Europa

- 204 -

i pe scena teatrului national din

BucurescI.

Casatorindu-se cu inginerul Zosima, a

renuntat la cariera artistica.
De la 1892 este profesoaril de canto la
Conservatorul din BucurescI.

Zsiga (Nicolae).Filantrop, nascut la

1792 in coinuna SI. Nicolae romanesc, aproape de Oradea-Mare.
Terminand 4 clase gimnaziale in Oradea-

ZSI

Mare, se apuca de comerci i deveni un negustor foarte bogat. Din multele sale acte filantropice, insemnain dou : Infiintarea unuI

internat sub numele Fundatia 5f. Xicolae

pentru baelI gr. or. romani de la gimnaziul
din Oradea-Mare, in care asta-z1 se intretin
23 de student! : i fundatiunea de 3000 fi.
pentru ajutorarea studentilor gr. or. romanT
de la gimnaziul romanesc din Beiu.

A murit la 5 Noembrie r870 in Oradea

Mare.

www.dacoromanica.ro

yOrPENDICE
Alexianu (Gheorghe). Medic, (vezi
pagina 9). Incetat din viat la 1897.

Asaky (Gheorghe).Mcdic, (vezi pa-

gina 14). Intors in tar la 1897, i se d

printr'o lege specialA directiunea institutului
de gynecologie, creat printeo lege special.

BAjenaru (loan).

Tenor, niiscut la

InicanI in 1863.

Dup6 ce a terminat studiile muzicale in

Conservatorul din Bucuresci, a dcbutat la
1887 pe scena Teatrulul national in opereta Girofl-Girofla.

Apol a plecat la Milan, spre a'I complecta studiile. Intors in tarA, este angajat

ca prim tenor al operel romane din Capital i debuteazA in opera De'a,s- fi rege;
apot cantil. in Carmen, Lucia, Ernani, Traviata,
etc.

Faust, Cavalleria Rusticana, Aida,

In mai toate aceste opere, BAjenaru a

antat impreunA Cu cele mal renumite cantArete romne precum Darcle, Theodorini,
No uy ina.

In cursul lunel Martie 1898, a jucat dimpreunA cu Darcle la Constautinopole in

fata Sultanului care 'I a conferit pentru
meritele

sale

decoratia

otomana

LICed-

gidie.

Beldiman(Alexandru). Ziarist, (vezi

pagina 25). A incetat din viatA in Bucuresci
la 1898,

Beldiman (Alexandru. A.)

Diplo-

mat, nAscut in IaI la 16 Mai 1855. A acut studiile in streinittate i a dobndit la

1877 titlul de doctor in drept de la facultatea din Berlin, fiind in 1876 laureat cu
medalla de aur.
A intrat in diplomatie la 1878 ca secretar al agentici din Berli i la 1879 a trecut cancelar al agentiei diplomatice i consulatulul general din Sofia. Gerant al acestei agentil de la 1879 Septembrie pinA la
188o Decembrie, trece la accast epocl
prim secretar al legatiund din Viena. La
1881 este transferat la legatia din Berlin.
In timpul conferintei internationale pentru
cestiunea DunreI, este delegat pe langl
Legatiunea din Londra de la 1883 Februarie pan la Martie acela an. La 1883 vine
In Bucuresci i este insrcinat provizoriu
cu functiile de ef al diviziel politice din
adminisfratia centrall a Ministerului de
Externe.
De la aceast epocA inainte, este la 1883
ef al divizieI politice din Minister ; la 1883
Iulie, insArcinat Cu afacerile Legatiunei din

Berlin Ora' la August 1883; la 1883 Septembrie, ataat pe langl prim-Ministrul I.

C. BrAtianu cand a mers la Gastein spre
a se intalni Cu principele de Bismark pni
la Octombrie 1883; la 1884 Octombric 29
insIrcinat cu functiile de secretar-general
panA la 4 Decembrie 1884; la 1885 Ianuarie 14 insArcinat din no Cu functiile de
mal sus panA la 7 Februarie 1885; la1885
Martie 1, agent diplomatic i consul gene-

www.dacoromanica.ro

- 206 -ral la Sofia; la 1885 Martie 4 insArcinat cu

functiile de secretar-general panA la 24Mal

1885; la 1885 lidie ii insArcinat din no

cu functiile de mal sus pana la 31 August
1885; la 1885 Octombrie ataat pe langa
prim-ministrul I. C. BrAtianu, dind a mers
la Friedrichsruhe i Viena, in urma revolutiunel de la Filipopole ; la 1886 Februarie este trimis in misie la Berlin pentru
negociArile comerciale; la 1886 Mal, trimis

din no in misie la Berlin pan5. in August

1886; la 1886 August 25, insArcinat Cu
functiile de secretar-general pari la 2 Septembrie 1886; la 1887 Ianuarie, trimis in
misie la Berlin pentru incheiarea tractatului
de comerciu cu Germania pAnA la Februarie 1887; la 1888 Iulie 1, trimis extraordinar i Ministru plenipotentiar la Belgrad
piln5 la i Octombrie 1888, cand a demisionat.

Demisionat la 1888 in urma retragerei

guvernului liberal, de i fusese rugat de
noul guvern

pitstreze situatiunea, n'a

reintrat in diplomatie de la 1895.

Atuncl la 9 Octombrie e numit secretar
general ai Ministerulul de Externe i la
Ianuarie 1896 Ministru plenipotentiar la
Berlin, post pe care 'I ocup pn in
prezent.

Beller (Arnold).General de brigadA,

niiscut la 8 Iulie 1844. Elev al coalei militare in 186r, sub-locotenent in 1863, maior la 1875.
E inntat colonel la 1884 i general de
brigad la 1897. Toate gradele le-a doban.dit in arma cavaleria
Diplomat,
Bengescu (Gheorghe).
(vezi pagina 25). La 1888 demisioneaz
din functiunea de Ministru plenipot.entiar la
Bruxelles.

Bratianu (loan. I.) Inginer, fiul ltd

I. C. BrAtianu. A acut studiile in tarA i
le-a terniinat la Paris, unde a urmat cursurile coalel politechnice i coalei de podurl i osele. Intors in tarit a intrat ca
inginer in serviciul cAilor ferate, mide a

ocupat dit-va timp functiunea de ef de

sectie. La 1897 Martie 31, a intrat in Ministerul de sub preidentia lul Dim. Sturdza,
luAnd portofoliul LucrArilor publice.

Candiano (Constantin).-- General ae

brigad, nAscut la 5 Septembrie 1843. Intrat in coala militarA la 1861, este inaltat
sub-locotenent la 1863, maior la 1875,
colonel la 1890 i general de brigad5. la
1898.

Cantucuzino J. A. (Zizine).Om politic, (vez! pagina 43). A incetat din viatii

in Bucurescl la 1898.

Ferdinand de Hohenzollern. Prin-

cipe al RomAniel, (vez! pagina 73). A fost

inAltat la
In 1898.

gradul de general de

brigadA

Flechtenmacher (Alexandru).Compozitor muzical, (vez! pagina 76). A incetat

din viat la 1898.

Grandea (Grigore)., Publicist, (vezi

pagina 92). A incetat din viatA la 1898.

Marcu (Samuel). Inginer mecanic i

electrician, rascut in Bucuresci la 1864, de
originA izraelitA. A acut studiile la coala
politechnicA federa15. din Zurich i la Viena.
Intors in tarii la 1890 dup6 ce acuse
timp indelungat practicA in stabilimentele

Schwarzkopf din Berlin, Luther din Brunswig, a inceput sA se ocupe cu electricitatea

industrial. Acestul inginer sunt datorite

primele instalatiuni de electricitate in Bucuresci, precum la oseaua Kisselef, Bulevardele Academiei, Coltea, Elisabeta, grdina Cimegiu, palatul Cotroceni. Acum a

luat pentru compania Continentala concesiunea iluminAreI cu electricitate a oraului

IaI.

Negrescu (Leonida).Arhitect, nAscut

in Bucurescl la 1857.In acest ora a acut

studille liceale i coala de podurl i osele. Apol a plecat la Paris, unde a urmat
de la 1879 pAnA la 18R8 cursurile coalel
de Bele-arte, obtinnd diploma de laureat.
In acest interval, in ultima ara al edereI
sale la coal, a fost numit de guvernul
francez sub-inspector la lucrArile cladireI
coalei centrale din Paris i apoi inspector

www.dacoromanica.ro

- 207
general al cl5.direlor imobilelor din cuartierul Luxembourg.

Intors in tar5. la 1888, a fost numit arhitectief la cAile ferate, de unde a trecut
In aceaI calitate la Ministerul Instructiund
publice.

Principalele sale lucrAri sunt :

din Dorohol, Vasltd, R.-Sdrat, planurile tip
pentru Foalele comunale i rurale, apol
multe cliidiri particulare intre cari, casa
Trocopie Dimitrescu din Bucurescl, casa

Ghild Ionescu din Ploeti, monumentul funerar al bancherului Rosenthal la cimitirul

izraelit, etc, etc.

nent la 1858, maior la 1869, colonel

188o i general de brigadit la 1893.

Sion (Constantin).

corite toate familiile boerescl din Moldova.

Tatarescu (Nicolae).

$allmen (Dimitrie). General de bri-

la 1836 Aprilie 23. A intrat

In otire, arma cavaleriei, la 1856 cu gradul de sergent, a fost inaintat sub-locote-

gadit, nAscut

Publicist, nAscut

pe la 1795, incetat din vial la 1858. A

acut studiile in Iali a publicat Menehmele
in limba elenk comedie (1803), Elisabeta.
Dar principala sa lucrare este manuscriptul
cu titlul : Arhondologia Moldova, pamflet
rutacios, plin de venin, scris inteun
foarte trivial i prin care sunt batjo-

General de

brigadA, nAscut la 1850 Februarie io. Elev

al coalei militare la 1867, este inAltat sublocotenent la 1869, maior la 1884, colonel
la 1892 i general de brigad la 1898.

E RATA
Pag : 17, rndul 41. In loc de : nu se putea titmdclui inainte de cd, citete de MI.
Pag : 18, rIndul 54. In loc de : Han-Makart citete Hanq Makart.
Pag : 36, rendul 4. In loc de : 2 Iunie I881 citete 2 Iunie 1821.
Pag: 58, rndul 26. In loc de : 14 lunie 18199 citqte 14 Iunie 1869.
Pag: 72, rendid 20. In loc de : unde termina citete unde termind.
Pag: 8o, rendid 24. In loc de : Dioisie Fotino citete Dionisie Fotino.

VI/

www.dacoromanica.ro