PROIECT DE LECTIE

Clasa: a VII-a B
Unitatea de invatamant: Scoala Gimnaziala Tatarastii de Sus
Disciplina: Limba si literatura romana
Profesor: Niculescu Iuliana
Unitatea de invatare: Structuri narative in versuri
Unitatea de continut: Interjectia
Tipul lectiei: de actualizare si dobandire de noi cunostinte
Durata: 50
COMPETENTE GENERALE:
- dezvoltarea capacitatilor de exprimare orala si scrisa;
- utilizarea corect i adecvat a limbii romane in producerea de mesaje scrise, n diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse.
COMPETENTE SPECIFICE:
- sesizarea corectitudinii i valorii expresive a categoriilor gramaticale i lexicale nvate,
ntr-un text citit;
- respectarea normelor morfo-sintactice n propoziii i n fraze.
OBIECTIVE OPERATIONALE:
1. Cognitive:
La sfarsitul lectiei, elevii vor fi capabili:
O1: s defineasca interjectia;
O2: s identifice interjeciile din enunurile date;
O3: s clasifice interjeciile dup sens i structur;
O4: s aplice regulile privind topica i punctuaia interjeciei;
O5: s precizeze rolul interjeciilor n comunicare;
O6: s precizeze funciIle sintactice ale interjeciilor in enunturi date.
2. Afective:
O4: sa manifeste curiozitate si interes pentru cunostintele de gramatica.
STRATEGIA DIDACTICA:
Metode i procedee: conversaia euristic, explicaia, expunerea, descoperirea inductiv, exerciiul;
Resurse materiale: manualul, enunuri i texte lingvistice, fie de lucru;
Resurse umane: clas de elevi omogen.
Forme de organizare:activitate frontal, activitate individual
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
1. Programe colare pentru clasele I-VIII. Aria curricular: limb i comunicare, Bucureti, 2009

2. Iancu, M; Olteanu, Gh; Tulba, A. Limba romn, manual pentru clasa a VII-a, Editura
Corint, Bucureti, 2008
3. Cornelia Chiri,Gramatica - Fie de lucru, Editura Paralela 45, 2007
4.Craciun, Corneliu, Metodica predrii limbii i literaturii romne in gimnaziu si liceu,
Editura Emia, Hunedoara, 2004.

SCENARIUL DIDACTIC
Etapele
lectiei

Timp
aloca
t
1 min.

Activitatea
profesorului

Activitatea
elevilor

Metode si
procedee

Forme de
Evaluare
organizare

Profesorul face
prezenta si asigura
un climat favorabil
desfasurarii lectiei

-se pregatesc
pentru lectie

Conversatia

frontal

2. Verificarea
temei si a
cunostintelo
r dobandite
anterior

3 min

Se verifica tema,
facandu-se aprecieri
asupra rezolvarii
cerintelor.
Se verifica lectia
anterioara prin
intrebari adresate
elevilor.

-raspund la
intrebari
-observa

Conversatia
Explicaia

Frontal
Individual

ntrirea
rspunsu
rilor

3. Captarea
atentiei

3 min

P: Cum te simi
astzi?
-Sunt chestionai
elevii dup ce au
ales un chip potrivit
cu starea lor de spirit,
motivand alegeriea.
(anexa 1)

Elevii primesc o fi Conversatia

cu diverse chipuri
sugestive pentru o
anumit stare de
spirit.
Elevii rezolva
cerinta.

Individual

Chestion
area
elevilor

1.
Organizarea
clasei

4. Anuntarea
temei si a
obiectivelor

2
min.

Profesorul anunta si
scrie pe tabla titlul
lectiei noi si
obiectivele urmarite.

-noteaza in caiete
-se mobilizeaza

Expunerea

5.Dirijarea
invatarii

25
min.

Solicit elevilor s
citeasc, pe rnd, cu
voce tare, enunurile
din fia nr.1 i s
identifice interjeciile.
i ajut pe elevi s
formuleze definiia
interjeciei.
Solicit elevii, pe
baza exemplelor din
fia nr. 1, s induc
topica i punctuaia
interjeciei.
Se realizeaza pe
tabla clasificarea
interjectiilor dupa
sesn si structura.

Formuleaz definiia
interjeciei.
Observ topica i
punctuaia interjeciei i,
cu ajutorul profesorului,
concluzioneaz:
Interjeciile nu au topic
fix; aproape
ntotdeauna dup
interjecii se pune
virgul sau semnul
exclamarii.

Conversatia Frontal
ntrirea
euristica
Individua rspunsu
Desoperire l
rilor
a inductiva

Elevii sunt solicitai

s gseasc
sinonime pentru
interjeciile din
propoziiile de mai jos
i s precizeze
funcia lor sintactic:
Raa uti! n ap.
E vai de el.
Mergea lipa-lipa!
Ofer elevilor testul
sumativ i solicit
unui elev citirea cu
voce tare a textului.
Dup ce au fost
identificate
interjeciile din text,
se solicit elevilor s
elimine interjeciile
din primele trei

Antreneaza elevii in
exercitii care sa releve
functiile sintactice ale
interjectiilor. Elevii
descoper funciile
sintactice ale interjeciei
Observ c interjeciile
cu funcie sintactic nu
se despart de restul
propoziiei prin virgul
Individual, cu raportare
frontal, elevii subliniaz
interjeciile din textul
suport i formuleaz alte
exemple cu aceleai
interjecii.
Elevii descoper rolul
expresiv al interjeciilor
n comunicare

6. Obtinerea 5
performantei min.

7. Evaluarea

10
min.

Frontal

Clasific interjeciile i
exemplific fiecare tip
de interjecie.
Exercitiul

Individua Chestion
l
are
elevilor

Exerciiulul Individua Chestion

(exerciiul
l
are
creativ i de
elevilor
identificare)

propoziii i s
explice ce au obsevat

8. Tema
pentru
acasa

1
min.

Realizeaz o
Elevii isi noteaza tema
compunere in care sa in caiete.
descrii atmosfera din
clasa ta, ntr-o zi de
vineri, dup ce ai
terminat orele de
curs. Folosete n
compunerea ta ct
mai multe interjecii

Fia de lucru
Se dau urmtoarele enunuri:
O, nu! Nu-i drept s te-ndoieti!
A! zic eu, i dumnealui?
domnu Trandafir zice i el la urm: Brava, biete!
Ah, ce cald e!
Au, m doare!
Ia ascultai ,mi, zise Geril
Hi, cluii tatei, s ne ntoarcem ct mai degrab acas
His i cea! Gem sub poveri /Carele greoaie
.am auzit desluit glasul mamaei lor chemndu-i din capul miritii: Pitpalac!Pitpalac!
Trziu, cocoul trmbi prelung: cucurigu!
Pupza zbrr! Pe-o dughean. Eu atunci ha de sumanul moneagului!
- Subliniati interjectiile din enunturile de mai sus, observand topica si punctuatia
acestora.

Ce exprim cuvintele subliniate?

-stri sufleteti: o-amrciunea; a-mirarea; brava-satisfacia, mulumirea
-o porunc, o adresare, un act de voin: ia!, hi! mi; his! cea! bre!
-senzaii: ah-senzaia de cald; au senzaia de durere; brrr-senzaia de frig;
- imit sunetele necuvnttoarelor: pitpalac! Cucurigu!
- imit zgomote din natur: ha, zbrr! (ONOMATOPEE)
Interjeciile pot fi: simple sau compuse (ha! hodoronc-tronc!)

Test sumativ
Se d textul:
Neghiobi ca tine mai sunt acolo-n sat?
U! hu!... este badea Muat, badea Stan, Neagu, Voicu, Florea, Soare, badea Bran, Coman
i alii.
Ho! m, destul! Dar cine este mai mare dect toi la voi n sat?
Cine-i mai mare? Badea Chiu; el este mai nalt dect toi; e att de lung, nct mai n-ajungi
cu mna la umrul su.
Bre!... proast lighioaie mai eti! Nu te-ntreb aa.
Dar cum? zise Pcal.
Eu i zic: pe cine ascultai voi aici n sat?
I! ha! auzi vorb! Ascultm pe lutarul mo Bran; cnd ncepe s cnte, tot satul st cu ochii
i urechile int la el.
Nu zic aa, mi ntrule! Rspunde-mi odat cum te-ntreb.
Ei, cum?
Eu te-ntreb de cine avei fric aici n sat mai mult.
Vleu, maic! Ia, de buhaiul lui mo popa, mare fric mai avem, mmulic. Cnd vine sara
de la pscut, fugim de el care ncotro apucm; c att e de nfricoat, de gndeti c e turbat;
cnd ncepe s mugeasc, sparie chiar i copiii din sat.
M!... da'! ce namil de om eti tu? Nu cumva eti vrun duh ru, frate cu Meaz-noapte sau
cu Spaima-pdurei?
Ei, Doamne! De ce m-ntrebi, cnd m priveti? Ce? Nu m vezi c-s om ca i dumniata:
cu cap, cu ochi, gur, nas, mni i cu picioare, m mic i m uit ca toi.
Aa te vd i eu, dar ai minte i simire abia ca un dobitoc. Ia spune-mi, zu: avei butnari
sau dogari n sat la voi?
Avem.
Na cinci bani, i du-te s-i puie doagele ce-i lipsesc.
Prostia din nscare, leac n lume nu mai are; ea este o uricioas boal, ce nu se vindec n
coale, ba nici n spitale
(Ion Creang-Pcal)
1. Subliniai interjeciile din textul de mai sus.
2. Transcriei primele trei propoziii din text fr interjecii. Ce observai?