Sunteți pe pagina 1din 8

Medierea si etapele acesteia

Termenul mediere are nelesul de mijlocire a unei nelegeri ntre dou sau mai multe
pri adverse, pentru a preveni sau pentru a pune capt ostilit ilor dintre ele. Particulariznd
definiia la specificul domeniului juridic, medierea are rolul de a facilita evitarea unui litigiu,
judiciar ori extrajudiciar (denumim litigiu extrajudiciar o procedur notarial, spre exemplu
sau o cercetare diciplinar adic acea procedur de natur juridic, ce se desfoar n afara
instanelor de judecat ori parchetelor) sau mcar de a ncheia pe cale amiabil un astfel de
proces, nceput deja.
n sensul prezentului cod, medierea este modalitatea voluntar de soluionare a
conflictelor dintre dou sau mai multe persoane, pe cale amiabil, cu sprijinul unei tere persoane
neutr, calificat i independent, printr-o activitate desfurat n conformitate cu prevederile
legale n domeniu i normele prezentului Cod.
Mediatorul este persoana neutr, imparial i calificat, apt s faciliteze negocierile ntre
prile aflate n conflict, n scopul obinerii unei soluii reciproc convenabile, eficiente i
durabile.
Probitatea profesional reprezint respectarea tuturor normelor deontologice i de
organizare i funcionare ale profesiei stabilite prin lege, regulament de organizare i funcionare,
cod etic i deontologic i hotrri ale Consiliului de Mediere.
Instituia medierii a fost relativ recent introdus in ara noastr, momentan fiind
reglementat de Legea Nr.192/2006. Datorit intervalului scurt de timp de la care este practicat
putem zice c nc i triete copilria , din cauza acestui fapt acum se afl in perioada cea
mai favorabil pentru a se aduce inovaii acestei instituii i de a perfeciona operativitatea
procedurilor care o alctuiesc, prin studii, statistici, i combinnd diferite metode i idei din
diferite domenii cum ar fi psihologia, dreptul, criminalistica, sociologia, etc.
Medierea este inca o cale de rezolvare a conflictelor de multe ori ocolita de cei aflati in
cadrul unei divergente. Din cate am remarcat, cetatenii Romaniei sunt reticenti in privinta

medierii neexistand o traditie in acest domeniu, aceasta cale fiind aleasa de cele mai multe ori
doar de marile companii sau de persoanele mai tinere sau in urma unei informari solide facuta de
catre avocat sau instanta.
Medierea prezinta atat avantaje cat si dezavantaje atat pentru parti cat si pentru sitemele
juridice. Acestea ar trebui sa fie mult mai evidentiate in cadrul societatii pentru a sporii
credibilitatea in aceasta institutie. In urmatoarele randuri voi prezenta o parte dintre acestea :
In raport cu instantele de judecata medierea aduce avantaje ca de exemplu:
1.Degrevarea instantelor de judecata de numarul mare de cazuri, fapt ce ar duce la o mai
rapida rezolvare a dosarelor aflate pe rol.
2.Cresterea calitatii actului de justitie, oferindu-se mai mult timp magistratilor sa studieze,
sa interpreteze si sa judece fiecare caz ce nu poate fi mediat.
3.Scaderea costurilor presupuse de organizarea unui process in instanta, costuri ce pot fi
redirectionate spre beneficiul justitiabililor, in diferite moduri.
Medierea prezinta avantaje si in raport cu partile aflate in divergenta, ca deexemplu:
1.Costuri mai mici decat in cazul in care se apeleaza la instanta de judecata.
2.Rapiditate in rezolvarea neintelegerii.
3.Medierea prezinta o procedura mult mai flexibila decat instantele de judecata.
4.Medierea prezinta o confidentialitate aparte.
5.Medierea este o procedura private.
6.In urma medierii relatiile dintre parti decele mai multe ori revin la normal.
7.In cazul celor care apeleaza la mediere, rata de succes este mare.
8.Partile decid daca sunt deacord cu solutia.
Dezavantaje:

1.Nu exista garantia unei solutionari de succes, aceasta depinzand de capacitatea partilor de
a ajunge la un accord.
2.Implementarea acordului rezultat in urma medierii depinde de bunavointa si bunacredinta
partilor, neavand un caracter executoriu asemenea unei sentinte judecatoresti.
3.Durata si costurile medierii desi mai scazute in general in raport cu cele necesare
inaintarii in instanta, sunt dependente de disponibilitatea si capacitatea partilor de a ajunge la o
intelegere.
Pentru a intelege mai bine cele relatate mai sus, in continuare voi prezenta etapele medierii,
etape ce trebuiesc respectate pentru ca procesul sa aiba rezultate pozitive.
Unul dintre marile atuuri ale medierii consta in flexibilitatea procesului. Lipsa unei
structuri rigide, incarcata de o multitudine de reguli, face din mediere un mijloc mai putin formal
de rezolvare a disputelor.
Folosindu-si talentul, experienta si cunostintele mediatorii pliaza permanent procesul
medierii pe modul particular in care partile evolueaza, adaptandu-l la asteptarile si nevoile
acestora. La sedintele de mediere ei lucreaza permanent cu partile, ghidandu-le pas cu pas in
generarea de solutii si alegerea celor mai potrivite.
Mediatorii sustin partile sa transpuna modul lor de rezolvare a conflictului sub forma
unui acord scris. Acest acord rezultat in urma medierii exprima in totalitate vointa partilor
implicate. Daca este cazul, acordul de mediere poate fi folosit de catre parti pentru solutionarea
procesului aflat pe rolul instantei de judecata in modul in care acestea au convenit la mediere.
Convocarea
Convocarea este primul dar si un pas important in mediere. In aceasta invitatie accentul
este pus pe maximizarea sanselor de succes ale medierii, mediatorii asigurandu-se ca toate partile
inteleg in ce consta acest proces si au aceleasi asteptari. In unele cazuri, la solicitarea uneia dintre
parti, mediatorul va contacta celelalte parti implicate in disputa pentru a le prezenta posibilitatea
rezolvarii acesteia prin mediere. Scopul final al convocarii este ca partile, in cunostinta de cauza,
sa-si afirme disponibilitatea de a participa la mediere prin semnarea unui contract cu mediatorii.

Rezumztul
Mediatorul incurajeaza transmiterea de rezumate cu cel putin 2 zile lucratoare inaintea
datei la care a fost programata medierea. Desi nu exista nici un format impus, ca puncte minime,
rezumatele pot include descrierea evenimentelor, probleme, daune-interese, eventuale pretentii, o
scurta trecere in revista actualizata la zi a eventualelor demersuri juridice si a discutiilor prin care
s-a urmarit realizarea unei tranzactii. Orice alte informatii sau documente relevante sunt
binevenite. Rezumatele ori numai anumite aspecte ale acestora care se doresc a fi confidentiale
in raport cu celelalte parti implicate trebuie marcate clar in acest sens.
Declaratia introductive
Pentru inceput, mediatorii fac o scurta descriere a medierii si a avantajelor acesteia, mai
ales raportat la situatia clientilor. Ei puncteaza momentele principale ale procesului si explica
partilor ca au rolul principal in mediere, accentuand importanta comunicarii reale si a cooperarii.
Mediatorii isi prezinta rolul pe care il vor avea in acest proces, subliniind neutralitatea si
impartialitatea lor fata de toti cei implicati in conflict. De asemenea, mediatorul comunica
partilor regulile de baza ce vor fi respectate pentru a asigura o buna desfasurare a procesului de
mediere.
Sesiunea comuna introductiva
Deoarece abordeaza fiecare caz in functie de circumstantele particulare ale acestuia,
mediatorii, deschid medierea cu o sesiune comuna, care asigura partilor implicate in conflict
contextul potrivit in care isi pot exprima punctele de vedere individuale. La sfarsitul acesteia,
mediatorii vor realiza o imagine de ansamblu a conflictului pe baza informatiilor primite de la
parti, in care vor surprinde punctele divergente, dar si aspectele comune. De asemenea, vor
puncta principalele teme care vor fi discutate in continuare in procesul medierii.

Sesiuni separate

La incheierea sesiunii comune, fiecare dintre parti va avea posibilitatea de a se intalni


separat cu mediatorii. In aceste sesiuni confidentiale individuale mediatorul actioneaza in primul
rand ca facilitatori, urmarind sa stabileasca in ce consta de fapt disputa, ce spera sa obtina fiecare
dintre parti prin confruntare si punctele critice ale conflictului.
Cand vor considera necesar, mediatorii vor sprijini partile sa analizeze si sa evalueze
posibilele rezultate ale unui proces in instanta, costurile obtinerii fiecaruia dintre aceste rezultate
si care este, in acest context, valoarea incheierii unui acord de mediere care sa cuprinda
intelegerea partilor in proprii lor termeni. Partile sunt astfel motivate sa se orienteze catre
rezolvarea conflictului prin obtinerea unei intelegeri. Mediatorii stimuleaza partile sa genereze
solutii ale conflictului si le sprijina in analizarea si negocierea acestora.
Sesiuni comune ulterioare
Ca practica generala, sesiunile separate pot fi alternate cu mai multe sesiuni comune in
care mediatorii evalueaza impreuna cu partile stadiul la care acestea au ajuns in rezolvarea
conflictului. Mediatorii sunt apreciati pentru empatia si perseverenta de care dau dovada atunci
cand sustin si incurajeaza partile sa depaseasca obstacolele ivite in discutii. Punctand fiecare
realizare, mediatorii motiveaza si construiesc continuu impreuna cu partile drumul acestora catre
succes. Prin flerul si iscusinta de care dau dovada in lucrul cu oamenii, mediatorii asigura celor
implicati cadrul necesar pentru a evolua pas cu pas catre obiectivul final al medierii: rezolvarea
conflictului in proprii lor termeni.
Follow-up
Cazurile care nu se rezolva din prima sedinta de mediere pot fi rezolvate aproape
intotdeauna la scurt timp dupa aceea prin stabilirea unei alte sedinte. De obicei, o mica pauza, in
care partile au timpul necesar sa constientizeze ce au de pierdut daca nu ajung la o intelegere, le
motiveaza sa continue negocierile si sa-si reevalueze pozitiile si optiunile.
Chiar daca au fost respectate toate etapele, rezultatele medierii dependente si de calitatile
mediatorului si de pregatirea acestuia.
Un mediator trebuie sa cunoasca mai multe tehnici de comunicare pentru a se putea plia
dupa fiecare parte. Ajuta clientii sa-si controleze sentimentele si emotiile astfel in cat sa poata

face un compromise. Deasemenea mediatorul trebuie sa faca partile sa inteleaga si sa simplifice


conflictele dintre ei, sa gaseasca optiuni de rezolvare a conflictului, sa faca partile sa vada
inteleaga aspectele negative in caz de neintelegere.
Mediatorul are insa si restrictii pentru a avea success, cum ar fi: nu decide n numele
prilor, nu judeca, nu oblige partile sa resolve disputa, nu ameninta, nu intimideaza, nu minte si
nu divulga confidente.
Daca mediatorul nu este bine pregatit poate ingreuna chiar el procesul de mediere. Unele
dintre aceste aspecte negative ar fi:
Neputina mediatorului de a stabili un ton de nceput calm, de ncredere, respect i
confidenialitate; lipsa rezumatului, rezumat inadecvat; acordarea unei atenii exagerate faptelor,
n detrimentul concentrrii asupra intereselor prilor; graba de a rezuma cazul n prima sesiune
separat; adresarea de ntrebri fr raionament specific; dificultatea de a atrage prile spre un
compromis; ncpnarea de a renuna la o opiune respins dac mediatorul consider c este
cea mai bun soluie; greeala de a nu revedea toate detaliile acordului pentru a fi sigur c
toate prile l accept; crearea impresiei c este mai amabil cu una dintre pri; incapacitatea de
a determina una dintre pri s rspund la o propunere pe care ar considera-o extrem.
Daca aceste aspect ar fi mediatizate mai intens ar exista posibilitatea ca mai multe
personae sa apeleze la mediere insa, n-ar trebui lasat totul pe umerii mediatorilor. Dupa cum se
afirma adesea, sunt necesare reglementari care sa-i incurajeze pe oameni sa apeleze la mediere
fie inainte de a sesiza instanta, fie in timpul procedurilor judiciare.
Privitor la obligativitatea medierii, este bine cunoscut faptul ca sunt opinii contrare,
invocandu-se chiar prevederi constitutionale. Poate ca cei ce au sustinut ca medierea trebuie sa
devina obligatorie in anumite cauze, asa cum se si intampla in alte state cu traditie in aplicarea
medierii, n-au stiut sa se faca intelesi, n-au stiut sa transmita corect mesajul catre cei indrituiti.
Astfel, vorbind de obligativitatea medierii nu au facut si precizarile aferente si anume ca singura
obligatie ce ar putea fi impusa unui justitiabil ar fi numai cea de informare, partii ramanandu-i
libertatea de a alege daca sa intre sau nu in mediere, daca sa incheie contractul cu mediatorul si
cu cel cu care se afla in conflict.
In concluzie, pentru a avea rezultate bune si pentru a incuraja oamenii sa apeleze la
mediere trebuie ca cei care practica aceasta meserie sa fie bine pregatiti si sa promoveze acest
serviciu, si sa incurajeze clientii sa indrume si alte personae catre mediere.

Medierea si etapele acesteia

Stoica Mihai Marius


Medierea conflictelor in drept