Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metode de Restaurare
Metode de Restaurare
VADUVA Stefan
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
Consolidarea
Comportarea seismica a cladirilor vechi existente este afectata de greselile structurale
originale, de degradarea materialului in timp si de alterarile facute de oameni de-a lungul anilor prin
realizarea de noi goluri sau de aditii in plan sau in sectiune. Deoarece din considerente istorice,
artistice, sociale sau economice, aceste cladiri nu pot fi demolate si reconstruite, trebuie gasite
metode de upgrade seismic pentru cladirile existente avariate. Consolidarea seismica este o
imbunatatire a rezistentei initiale atunci cand cladirea este evaluata si se constata ca nu indeplineste
conditiile necesare pentru a suporta un cutremur, si ca nici lucrarile de restaurare nu sunt suficiente
pentru a aduce cladirea la o stare structurala optima.
Aceste lucrari de consolidare trebuie facute tinand cont de comportarea in ansamblu a structurii
si nu doar prin repararea individuala a elementelor structurale degradate. Printre obiectivele pe care
trebuie sa le atinga lucrarile de consolidare sunt:
Marirea rezistentei la forte laterale pe una sau doua directii prin ranforsarea sau marirea
ariei peretilor, dar si prin inmultirea numarului de pereti si coloane;
Obtinerea unei unitati structurale prin realizarea de conexiuni optime intre elementele
existente, astfel incat inertia fortelor generate de vibratia cladirii sa poata fi transmisa
elementelor care au abilitatea sa reziste. Astfel de conexiuni importante sunt imbinarile
dintre pereti cu acoperisuri sau podele, intersectiile dintre pereti si cele intre pereti cu
fundatii.
Eliminarea punctelor slabe care produc tensiuni in unele elemente. Distribuirea asimetrica in
plan a elementelor structurale, concentrarea de mase mari, dechideri generoase in pereti
fara o buna ranforsare periferica sunt exemplifica astfel de defecte care genereaza puncte
slabe.
Evitarea modulelor fragile prin ranforsarea si conectarea elementelor structurale.
Shotcrete
Aceasta este o tehnica de aplicare a unei combinatii
nisip cu ciment portland amestecata pneumatic si
transmisa in stare uscata duzei unui pistol
pneumatic in care se adauga apa astfel incat
hidratarea are loc chiar inaintea explulzarii
amestecului.
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
Acest material adera perfect la suprafetele de zidarie si otel. Aceasta tehnica este foarte
versatila pentru ca poate fi aplicata supravetelor curbe sau neregulate, pentru ca ofera o rezistenta
mare si caracteristici fizice bune, dovedindu-se a fi un mijloc ideal pentru sporirea rezistentei
structurale din peretil sau alte elemente.
Rasina epoxidica
Aceste rasini sunt lianti excelenti cu o rezistenta elastica mare. Aceste preparate chimice pot
fi ajustate in functie de necesitati. Elementele epoxidice se amesteca inainte de aplicare, iar
substanta obtinuta are o vascozitate scazuta si se injecteaza in crapaturi de mici dimensiuni. Rasinile
cu vascozitate mai mare se folosesc pentru acoperirea crapaturilor mai mari. Rezistenta in timp a
acestor materiale este influentata de temperatura si de modul in care sunt aplicate.
Mortarul epoxidic
Pentru umplerea golurilor mai mari, este posibila combinarea rasinilor epoxidice cu agregate
de nisip pentru a forma un mortar epoxidic. Acest amestec are o rezistenta mare la compresiune si
tractiune, dar are o elasticitate notabil mai mica decat cimentul portland.
Ciment cu uscare rapida
Acest material a fost dezvoltat initial pentru a se folosi ca material de reparare a planseelor
de beton armat. Nu contine apa si are doua componente pe baza de fosfat de magneziu care se
amesteca.
Ancore mecanice
Aceste ancore ofera rezistenta la forfecare sau la incovoiere in functie de scopul pentru care
sunt fabricate. Ca alternativa, se pot folosi ancore chimice legate in perforatii prin adezivi polimerici.
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
1- perete de zidarie
2- gauri pentru injectie
3- amestec de mortar
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
Pentru crapaturi mai mari de 6 mm sau pentru zonele in care zidaria sau betonul s-au strivit, este
necesar alt tratament decat injectia. Materialul slabit trebuie indepartat si inlocuit cu un mortar sau
ciment potrivit situatiei. Acolo unde este necesar trebuie adaugata armare impotriva fortelor de
forfecare si incovoiere. Aceasta armatura poate fi acoperita de mortar pentru a ii oferi atat
rezistenta, cat si protectie. In cazul unei degradari majore, se poate pune in discutie inlocuirea unei
portiuni din element. Daca exista deteriorari ale peretilor si a diafragmelor, se poate monta o plasa
de metal la exteriorul suprafetei. Aceasta poate fi acoperita cu mortar sau micro-ciment.
Ciment mortar si pietris in crapaturi de mari dimensiuni
1- sant in forma de V
2- ciment mortar si pietris
Detaliu
12345-
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
Elemente si imbinari de lemn fracturate
Lemnul este un material care se utilizeaza foarte usor. La fel de usor se poate restaura si
rezistenta elementelor de lemn, grinzi, coloane, popi si diverse legaturi. In primul rand lemnul
degradat trebuie indepartat. Cuie, suruburi sau buloane se pot folosi pentru a conecta elementele.
Se recomanda folosirea de chingi si curele de metal pentru a asigura imbinarile.
Modificari de acoperis
Tiglele sunt cele mai fragile si ar trebui inlocuite, acolo unde este posibil cu tabla ondulata sau
placi de azbest. Tavanele false din materiale fragile sunt periculoase. Pentru acestea se pot folosi
materiale usoare si rezistente precum bambusul, panza de sac sau diverse materiale spumoase.
Elementele acoperisului trebuie asigurate prin diagonale atat in plan vertical, cat si in plan orizontal.
Ancorele elementelor in peretii de sprijin trebuie imbunatatite si impingerea acoperisului trebuie
redusa.
123456-
caprior existent
perete exterior existent
perete interior existent
grinda existenta
scanduri noi de 200 mm x 40 mm montate la capete cu cuie
scanduri noi de 200 mm x 40 mm montate cu cuie la capete pentru a prelua incarcarea
capriorului
7- ancore cu sectiune in U montate peretelui exstent la distante de 3 m 4 m
8- cuie
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
Exemplu de consolidare de acoperis
1- planseu existent
2- perete existent
3- fasii de metal legate de
peretele 2 si elementul 5
4- scanduri noi, intarire pe
diagonala
5- element nou de legatura
6- invelitoare
7- caprior existent
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
Intarirea planseului de lemn prin betor armat atasat peretelui
12345678-
planseu existent
grinda de lemn existenta
placi de lemn noi
placa subtire de beton
armatura plasa metalica
ancore de metal
cuie
perete existent
1234567-
perete existent
planseu
podea cu armatura
element de planseu prefabricat
centura de beton armat
element de conexiune
scobitura in perete
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
Modificari in plan si consolidarea peretilor
In cazul in care cladirea originala prezinta asmietrii in plan care pot produce efecte de
torsiune periculoase in timpul cotremurelor, centrul maselor poate fi schimbat astfel incat sa
coincida cu centrul de rigiditate. Acest lucru se realizeaza prin separarea diferitelor parti ale cladirii,
obtinandu-se astfel unitati individual simetrice sau prin inserarea de elemente verticale noi precum
pereti de zidarie sau de beton armat. Inserarea de pereti transversali este necesara pentru generarea
de suport transversal peretilor longitudinali. Principala problema in modificarile de acest gen este
conectarea pretilor noi de cei vechi.
perete existent
perete nou
deschidere de usa
armare orizontala
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
Consolidarea peretilor existenti
Rezistenta laterala a cladirilor poate fi marita prin imbunatatirea rezistentei si rigiditatii
peretilor existenti. In primul rand golurile din perete trebuie acoperite cu ciment, mortar polimeric
sau alt amestec potrivit. Astfel se obtine o rezistenta mai buna in fata fortelor de forfecare.
Consolidarea cu plasa metalica sudata amplasata pe ambele fete are peretelui poate fi folosita
pentru imbunatatirea conexiunii dintre pereti ortogonali. Acest sistem de tesaturi este legat
transversal prin elemente de metal ce traverseaza peretele. Un strat de 20-40 mm de mortar ciment
sau micro-ciment este apoi aplicat pe cele doua retele, obtinandu-se astfel doua plane verticale
interconectate. Acest sistem poate fi folosit si pentru legarea a doi pereti ortogonali.
Consolidare cu tiranti
arc
buiandrug de metal
tija metalica
placa de suport
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
Compozitia contrafortilor
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
Perspectiva cu interventia de consolidare a rosturilor orizontale( cofinare) si vederi in plan a interventiei la coltul turnului si
la stalpul clopotnitei.
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
Vedere cu zona unde s-au realizat injectari si plan cu stalpul clopotnitei si schema tomografiei orizontale
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
Motivul alegerii acestor elemente este acela ca in ele se cosncentreaza cele mai mari
eforturi datorita pozitiei in teren a constructiei, datorita configuratiei sale spatiale si datorita
inclinatiei relative a structurii. Se determina capacitatea portanta necesara pentru starea
limita ultima si starea limita de exploatare normala. Calculele efectuate au aratat ca aproape
fara exceptie capacitatile portante ale elementelor nu ofera marje de eroare
nesatisfacatoare.
Situatia cea mai critica e inregistrata la stalpii navei centrale, la partea de est a turnului si la
stalpii intersectiei navei cu transeptul.
Este clar ca intre elementele portante principale exista tasari diferentiale
accenstuate. Latura de est a turnului prezinta deformatii verticale mai accentuate in
comparatie cu cea de vest, determinand o inclinatie inspre est. Tasarea accentuata a
stalpilor navei centrale, construiti la aproximativ 7o de ani dupa construirea turnului e
semnificativ mai mare decat in cazul turnului.Acest lucru indica ca turnul nu pune presiune
pe nava centrala din cauza ca aceasta coboara mai repede in teren.Prin urmare se pot
explica fisurile si instabilitatea arcelor butante si a boltilor navelor laterale.
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
Pe parcursul istoriei acestei biserici s-a afirmat de mai multe ori ca arcele butante
adaugate in 1535 erau in stare proasta. Datorita tasarilor inegale accentuate ale terenului de
fundare de sub stalpii navei centrale fata de cel de sub stalpii colateralelor, aceste arce
butante au cedat atat in plan orizontal cat si in plan vertical. Prin urmare o articulatie
plastica s-a format in zona cu sectiunea cea mai subtire. Datorita starii lor critice toate cele 4
arce butante au fost indepartate fiind inlocuite cu tiranti intisi.
Pentru fiecare set de arce butante s-au instalat 4 tiranti cu cate o celula de masurat
incarcarile. Pe durata indepartarii arcelor au fost inregistratele fortele masurate de celule. In
aditie tirantii au fost post-tensionati pana cand distanta initiala dintre pereti a fost atinsa din
nou. In acest fel au putut fi determinate incarcarile transmise arcelor butande dinspre boltile
navelor laterale. Elementele adaugate sunt temporare si reversibile.Datorita pastrarii in
depozitare a arcelor butante, se intentioneaza reisntalarea lor dupa consolidarea fundatiei.
Suprafata de zidarie de de-asupra arcadei navei principale prezinta fisuri accentuate.
Dispunerea lor indica efectul de strapungere a stalpilor in zidarie. Deplasarea in elevatie a
stalpilor de la intersectia navei cu transeptul cat si a turnului sunt semnificativ mai mici decat
la stalpii navei centrale. Acest fapt are ca rezultat craparea in diagonala azidariei de deasupra arcadei. Orientarea fisurilor din zidaria dintre stalpii transeptului si cei ai intersectiei
sunt datorate tasarii mai accentuate a terenului de sub stalpii de la intersectie. Fisurile din
fatada dintre turn si nava laterala sunt cauzate de tasarea mult mai accentuata a terenului
de sub turn decat a celui de sub stalpii navei laterale.
In concluzie, principala problema structurala a bisericii isi are originea intr-o
insuficienta a capacitatii portante la nivelul findatiei. Sistemul de fundare al stalpilor
principali nu a fost de la inceput conceput sa suporte incarcarile din structura. In aditie,
degradarea elementelor din lemn au dus la strapungerea fundatiei de catre stalpi cauzand
astfel tasari si mai mari in terenul de fundare datorita concentrarii de eforturi pe o suprafata
mica. Aceste tasari depasesc cu mult limita de ductilitate a boltilor navelor laterale, a zidariei
de de-asupra arcadelor cat si a arcelor butante. Datorita tasarii apropiate pe ambele laturi
ale navei principale degradariele boltilor sale sunt limitate.Rezistenta la incarcari a stalpilor
in sine este cosniderata suficienta. Turnul se inclina catre est datorita incarcarilor mai mari
pe partea sa de est in combinatie cu o sectiune mai mica a stalpilor in aceasta parte. Cu
toate ca turnul are o dispunere simetrica el se inclina si inspre nord probabil datorita
faptului ca a fost construit peste ramasitele unei vechi biserici romane descoperite mai ales
pe partea de sud a turnului facand ca fundatia sa nu nu mai fie simetrica, chiar daca turnul
este.
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
In 1806 un tip diferit de piatra de calcar a fost adaugata pentru consolidarea stalpilor.
Aceasta piatra are rezistenta si rigiditate superioare incurajand fisurarea verticala la interfata
dintre ea si piatra originala. In consecinta aceasta piatra va fi indepartata si inlocuita cu una
cu proprietati asemanatoare. Inelele de otel existente vor fi inlocuite cu ancore incastrate cu
liant care vor asigura cofinarea crescand astfel rezistenta la compresiune.
Alte masuri de consolidare au fost prevazute dupa cum urmeaza:
-Boltile colateralelor pot fi reconstruite. Aceata abordare va creste incarcarile verticale pe
stalpi cat si va introduce incarcari orizontale. Pe langa acestea, din p.d.v. arhitectural iau
nastere anumite intrebari cum ar fi cele legate de forma pe care ar urma sa o ia boltile sau ce
fel de mortar sa se foloseasca si ce fel de piatra in zonele unde lipseste materialul original.
-Arcele butante pot fi reconstruite sau inlocuite permanent cu tiranti. In al doilea caz e
nevoie de rezistenta aditionala contra incarcarilor din vant.Aceste rigidizari pot fi realizarte
in pod, la nivelul grinzilor principale de lemn. In cazul in care sunt reconstruite arcele
butante forma lor optima ar trebui sa fie regandita in cocncordanta cu geometria reala a
navelor.
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
Pe parcursul primei faze de analiza s-a realizat un studiu amanuntit supra structurii
turnului de clopotnita pentru a-i determina problemele structurale. In primul rand s-a facut
un releveu precis, atat pe cale traditionala cat si cu ajutorul tehnologiei pentru a stabili
planurile, sectiunile, fatadele si deformatiile. In al doilea rand s-a facut un studiu al
materialelor si al tehnicilor constructive implementate. In al treilea rand s-a trasat detaliat
harta fisurilor si a deformatiilor turnului.Aceste studii au inceput la fata locului si au fost
aprofundate in laborator.In acest timp s-a inspectat starea terenului de fundare de sub turn
si din zona invecinata prin studiu geotehnic si scanari radio. In final s-a realizat o analiza
structurala.
Studiul amanuntit asupra turnului a detectat fisurari si abateri de la verticalitate
cauzate de mai multi factori. In unele locuri fisurile au ajuns pana la latimea de 25cm. In
aditie turnul inregistreaza o abatere de la directia verticala de 22cm inspre sud-vest si
deformatii concave si convexe de pana la 4cm in plan la partea superioara aturnului. Un
fenoment de aplatizare a pietrei a fost inregistrat in blocurile de la coltul de sud-vest atat
datorita inclinatiei turnului cat si datorita prezentei scarii circulare.
Deplasarile turnului au cauzat deformatii si fisuri in boltile acestuia pana in punctul in
care au trebuit sa fie recosntruite in mod repetat. Deschiderile de la partea de sus a peretilor
au cauzat dislocarea mai multor arce unde mai multe blocuri de piatra si-au pierdut suportul.
Pe langa acestea, arcele navei laterale a bisericii peste care se afla turnul au fost deformate
complet sub greutatea lui. In final, inserarea nepotrivita a ceasului in fatada de sud fara a
crea un arc, fie la interiorul sau la exteriorul fatadei a facut ca boltarii sa se deplaseze peste
el.
Prima faza de interventie s-a axat pe problemele turnului si pe stoparea degradarilor
acestuia. In prima faza boltarii care bordeaza golurile de la partea superioara au fost fie
repozitionati la locul initial fie indepartati si reconstruiti. In a doua faza s-a realizat o cofinare
generala a turnului cu 6 cabluri tensionate de otel la nivelul cornisei superioarepe pentru a-i
impiedica deschiderea prin fisuri in V incepand de la baza. O alta interventie a fost
repozitionarea boltarilor de parapet din goluri si coaserea lor cu fibra de sticla de zidaria
contrafortilorpentru a le preveni colapsul. Un arc metalic a fost introdus in golul de ceas
pentru ca acesta sa-si pastreze forma la partea superioara si sa permita functionarea
ceasului. Bolta de sub acoperis a beneficiat de o baza mai ampla pe care sa se sprijine prin
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
ingrosarea peretelui cu inca un rand de caramidala interior, chiar sub ea. Rosturile goale din
zidaria de piatra au fost umplute prin injectari pentru a reface rezistenta acesteia si pentru a
impiedica infiltratiile( si formarea ulterioara de gheata).Cornisele au si ele fost
reconditionate.
In faza a doua de studiu, posibila datorita unui efort nou de consolidare, studiul initial
a fost extins asupra intregii biserici pentru o mai buna determinare a problemelor structurale
ale turnului.
Dupa o examinare vizuala si o inregistrare precisa a fisurilor din turn realizata in
prima faza de studiu, noua senzori de miscare au fost instalati in fisuri importante si a fost
instalat un senzor care a monitorizat variatiile de temperatura.Aceste au masurat peste o
perioada de 2 ani deplasarile din fisurile turnului. Monitorizarea a confirmat presupunerile
facute in prima faza de studiu. Deplasari mai mici sau mai mari au fost observste in toate
fisurile. Zidurile de la fatada prezinta o distributie a deformatiilor care a dus la o mai buna
intelegere a deplasarilor turnului.Arcul de pe fatada de est s-a tasat in asa fel incat zidaria
dela partea superioara a coborat cu el.Arcul de pe fatada de nord a suferit si el deformatii,
tasandu-se si inclinandu-se inspre zidul de vest acompaniind inclinarea in aceeasi directie a
ultimei bolti a navei centrale.
Fisurarea peretilor are mai multe motive.Principalele motive sunt:tasarea zidariei si
deschiderea ei datorita tasarii inegale a fundatiei, comprimarea si deschiderea zidariei
datorita tasarii si actiunii orizontale a arcelor si boltilor din turn si a celor adiacente navei
centrale. Toate aceste fisuri au fost marite de precipitatii si inghet/dezghet
A doua faza de consolidare a turnului face uz de ancoraje din otel si de armari si
profile care se adapteaza la forma turnului si la legatura complexa cu biserica. Aceste piese
vor fi instalate in locatii nevizibile cum ar fi la interiorul scarii circulare, in acoperisul bisericii,
intre acoperis si bolti, etc. si vor fi interventii reversibile si inspectabile. Fiecare element a
fost studiat si conceput pentru a se potrivi cu turnul forma turnului si pentru a rezolva
cerintele structurale.
Ancoraje interioare la turn la nivelurile 1,2 si 3
inferioara)
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
Coltul de sud-vest al turnului, la baza sa, prezinta un fenomen clar de aplatizare care
trebuie combatut. Consolidarea propusa consta intr-o armare raspandita pe toata partea de
jos a coltului afectat. Aceasta interventie se realizeaza prin inserarea de bare in rosturi, care
sa uneasca fetele interioare si exterioare ale zidariei de nucleul ei. Legaturile se realizeaza
prin inlaturarea a 1o cm din rostul zidariei de colt, introducerea a 3 bare cu diametrul de 6
mm sau a unei placi flexibile de otel cu grosimea de 1-1,5cm latime in rost, umlerea
interiorului cu mortar de var hidraulic si refacerea rosturilor orizontale cu mortar de var
simplu. Aceste elemente, atat barele cat si placile vor di sudate de bare perpendiculare care
fac legatura cu nucleul zidariei. La interiorul scarii circulare, neexistand rosrturi orizontale
paralele clare, se introduc doar bare perpendiculare pana in miezul zidariei care ar trebui sa-i
sporeasca rezistenta la compresiune.
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan
GOLBAN Anca
VADUVA Stefan