Release by Medtorrents.

com

Semne si simptome clinice

psihiatrice
I. Introducere generala
Psihiatrii si dezvolta capacitatea de a depista conditiile mintale din cteva
motive: pentru a formula diagnostice exacte, pentru a prescrie tratamente
eficiente, pentru a oferi prognostice fiabile, pentru a analiza problemele psihice
ntr-un mod ct mai complet si pentru a comunica fructuos cu alti clinicieni. Ca sa
si ndeplineasca toate aceste scopuri, psihiatrii trebuie sa devina experti n
domeniul limbajului psihiatriei; trebuie sa nvete sa recunoasca si sa defineasca
semnele si simptomele comportamentale si emotionale; iar dupa toate acestea
trebuie sa devina maestri ai observarii riguroase si descrierii logice a fenomenelor
mintale ale psihiatriei. Multe din semnele si simptomele psihiatrice si au
radacinile n comportamentul normal si pot sa fie ntelese ca puncte diferite de pe
un spectru care se ntinde de la normal pna la patologic.
A. Semne. Observatiile si constatarile clinice obiective, cum ar fi constrictia
afectiva sau inhibitia psihomotorie a pacientului.
B. Simptome. Experientele [trairile] subiective descrise de bolnavi, cum ar
fi dispozitia depresiva sau lipsa de energie.
C. Sindrom. Grup de semne si simptome care formeaza mpreuna o
conditie ce poate fi recunoscuta; sindromul poate sa fie mai echivoc dect o
tulburare sau boala specifica.
II. Definitii ale semnelor si simptomelor psihiatrice1
n continuare sunt definite, n ordine alfabetica, o serie de fenomene mintale
legate de semne si simptome.
Abulie: Impuls redus de a actiona si gndi (cu alte cuvinte, absenta
vointei), n asociere cu indiferenta fata de consecinte. Apare prin deficit
neurologic, n depresie, n schizofrenie.
Acalculie: Pierderea capacitatii de a efectua calcule; nu este cauzata de
anxietate sau de deficitul de concentrare. Apare prin deficit neurologic, n
tulburarile de nvatare.
Acrofobie: Teama de locuri nalte.
Adiadocokinezie: Incapacitatea de a executa miscari alternative rapide.
Afazie: Orice tulburare a ntelegerii sau exprimarii limbajului cauzata de o
leziune cerebrala. Pentru tipurile de afazie, vezi fiecare termen specific.

Multe din definitiile incluse aici pot sa suscite obiectii din partea psihiatrilor
europeni. Pentru o mai buna cunoastere a semiologiei psihiatrice se recomanda
folosirea unor referinte suplimentare.
1

Release by Medtorrents.com

Afect: Trairea subiectiva si directa a emotiei atasate ideilor sau

reprezentarilor mintale ale obiectelor. Afectul are manifestari exterioare care pot fi
clasificate ca restrictionate, tocite, aplatizate, largi, labile, adecvate sau
inadecvate. Vezi si dispozitie.
Afect constrictionat: Reducere a intensitatii tonului simtirii, care este mai
putin severa dect cea din afectul tocit.
Afect inadecvat: Ton emotional care nu se gaseste n armonie cu ideea,
gndul sau vorbirea care l nsoteste. Se ntlneste n schizofrenie.
Afect labil: Expresie afectiva caracterizata prin modificari rapide si bruste,
nelegate de stimuli externi.2
Afect plat: Absenta totala sau aproape totala a oricaror semne de expresie
afectiva.
Afect restrictionat: Reducere a intensitatii tonului simtirii care este mai
putin severa dect n afectul tocit dar este clar prezenta. Vezi si afect
constrictionat.
Afect tocit: Tulburarea a afectelor manifestata prin reducerea severa a
intensitatii tonului externalizat al simtamintelor; unul din simptomele
fundamentale ale schizofreniei, conform lui Eugen Bleuler.
Agitatie: Anxietate severa asociata cu neliniste motorie.
Agitatie psihomotorie: Hiperactivitate fizica si mintala care este, de
obicei, neproductiva si se asociaza cu o senzatie de furtuna interioara, asa cum
apare n depresia agitata.
Agorafobie: Frica patologica de locuri deschise sau de parasirea mediului
familiar al locuintei. Poate sa se nsoteasca sau nu de atacuri de panica.
Agresivitate: Actiune energica, cu scop, verbala sau fizica; corespondentul
motor al afectului de furie, mnie sau ostilitate. Apare n deficitul neurologic,
tulburarea de lob temporal, tulburarile de control al impulsurilor, manie,
schizofrenie.
Akatizie: Senzatie subiectiva de neliniste motorie, manifestata prin nevoia
intensa de a fi n miscare continua; poate sa fie considerata un efect secundar
extrapiramidal al medicatiei antipsihotice. Poate fi confundata cu agitatia
psihotica.
Alexitimie: Incapacitatea de a descrie sau de constientiza propriile emotii
sau dispozitii, sau de a elabora asupra fanteziilor legate cu depresia, abuzul de
substante si tulburarea de stres posttraumatic.
2

Sau legate de stimuli externi minori.

2

Release by Medtorrents.com

Ambivalenta: Coexistenta a doua impulsuri opuse n legatura cu un acelasi

lucru la aceeasi persoana si n acelasi timp. Se ntlneste n schizofrenie, starile
borderline, tulburarea obsesiv-compulsiva.
Amnezie: Incapacitatea totala sau partiala de evocare a trairilor anterioare;
poate fi de origine organica (tulburare amnezica) sau emotionala (amnezia
disociativa).
Anterograda (AA): Pierderea memoriei pentru evenimentele care urmeaza
debutului amneziei; frecventa dupa traumatisme cranio-cerebrale.
Retrograda (AR): Pierderea memoriei pentru evenimentele care preceda
debutul amneziei.
Anergie: Lipsa de energie.
Anhedonie: Pierderea interesului si retragerea din toate activitatile
obisnuite placute. Se asociaza adesea cu depresia.
Anomie: Incapacitatea de evocare a numelor obiectelor.
Anorexie: Pierderea sau descresterea poftei de mncare. n anorexia
nervoasa, pofta de mncare poate sa se pastreze, dar pacientul refuza sa
mannce.
Anosognozie: Incapacitatea de a recunoaste un defect somatic propriu (de
ex., pacientul neaga paralizia unui membru).
Anxietate: Simtamnt de aprehensiune cauzat de anticiparea unui pericol,
care poate fi intern sau extern.
Apatie: Ton emotional tocit, asociat cu detasarea sau indiferenta; se
ntlneste n unele forme de schizofrenie si depresie.
Apraxie: Incapacitatea de a executa o activitate motorie voluntara cu scop;
nu poate fi explicata prin paralizie sau alta afectare motorie sau senzoriala. n
apraxia de constructie, pacientul nu poate sa deseneze forme bi- sau
tridimensionale.
Asociatii prin asonanta (asociatii clang): Asociatie sau vorbire
determinata de sunetul, si nu de sensul, cuvntului; cuvintele nu au legatura
logica; asonantele si rimele pot sa domine comportamentul verbal. Se ntlneste
cel mai frecvent n schizofrenie sau n manie.
Ataxie: Lipsa de coordonare, fizica sau mintala. 1. n neurologie, se refera la
pierderea coordonarii musculare. 2. n psihiatrie, termenul de ataxie intrapsihica
3

Release by Medtorrents.com

se refera la lipsa de coordonare dintre sentimente si gnduri 3 ; se ntlneste n

schizofrenie si tulburarea obsesiv-compulsiva severa.
Atentie: Concentrare; aspect al constientei care se refera la cantitatea de
efort exercitat n focalizarea asupra anumitor aspecte ale unei experiente,
activitati sau sarcini. Este afectata de obicei n anxietate si n tulburarile
depresive.
Autism: vezi Gndire autista.
Blocaj4: ntrerupere brusca a sirului gndirii, nainte de terminarea unui
gnd sau a unei idei; dupa o scurta pauza, persoana nu si aminteste ceea ce se
spunea sau era pe cale sa se spuna (mai este cunoscut si ca furt al gndurilor),
frecvent n schizofrenie si anxietatea severa.
Catalepsie: Conditie n care persoana mentine pozitia corpului n care este
pusa; se ntlneste n cazurile severe de schizofrenie catatonica. Sinonima cu
flexibilitas cerea sau flexibilitate ceroasa.
Cataplexie: Pierderea temporara brusca a tonusului muscular, cauznd
slabiciune si imobilizare; poate fi precipitata de diferite stari emotionale si este
urmata frecvent de somn. Frecventa n narcolepsie.
Catatonie:
Agitatie
(excitatie)
catatonica:
Agitatie,
impulsivitate
si
comportament agresiv, de mare intensitate.
- Posturare catatonica: Asumarea voluntara a unei posturi nepotrivite
sau bizare, mentinute n general pentru perioade ndelungate de timp.
Poate sa alterneze pe neasteptate cu excitatia catatonica.
- Rigiditate catatonica: Pozitie motorie fixa si sustinuta, care este
rezistenta la modificare.
Circumstantialitate: Tulburare a proceselor asociative de gndire si
vorbire n care pacientul face digresiuni n amanunte nenecesare si gnduri
nepotrivite nainte de a comunica ideea centrala. Se ntlneste n schizofrenie,
tulburarea obsesiv-compulsiva si unele cazuri de dementa. Vezi si tangentialitate.
Cognitie: Procesele mintale de cunoastere si consientizare; functioneaza n
strnsa asociere cu judecata.
Coma: Stare de inconstienta profunda, din care persoana nu poate fi
trezita, asociata cu responsivitate minima sau nedetectabila la stimuli; se
ntlneste n leziuni sau boli ale creierului, n conditii sistemice cum ar fi
cetoacidoza diabetica sau uremia si n intoxicatia cu alcool si alte droguri. Coma
poate sa apara si n starile catatonice severe si n tulburarea conversiva.
3
4

Disocierea ideo-afectiva
Sperrung (lb. germana)
4

Release by Medtorrents.com

Compulsiune: Nevoia patologica de a actiona conform unui impuls care,

daca i se rezista, produce anxietate; comportament repetitiv 5 ca raspuns la o
obsesie sau executat n conformitate cu anumite reguli, fara un alt scop n sine
dect acela de a preveni producerea unui anumit lucru n viitor.
Confabulatie: Umplerea inconstienta a golurilor de memorie prin
imaginarea de trairi sau evenimente fara baza faptica, ntlnita frecvent n
sindroamele amnestice; trebuie diferentiata de minciuna.
Confuzie (stare confuzionala): Tulburari ale constienei manifestate prin
orientare dezordonata n raport cu timpul, spatiul sau persoana. Constiena 6 :
starea de informare curenta (awareness) cu raspunsuri la stimulii externi.
Coprolalie: Utilizarea involuntara a unui limbaj vulgar sau obscen. Se
ntlneste n unele cazuri de schizofrenie si n Tulburarea Tourette.
Dj entendu: Deja auzit. Iluzia ca ceea ce aude persoana n cauza a mai
auzit nainte.
Dj pans: Deja gndit. Conditie n care un gnd ne mai gndit niciodata
este considerat n mod eronat ca o repetare a unui gnd anterior.
Dj vu: Deja vazut. Iluzie de recunoastere vizuala n care o situatie noua
este considerata n mod eronat drept o repetare a unei experiente anterioare.
Delir: Certitudine7 falsa, bazata pe inferenta incorecta despre realitatea
externa, care este susinura ferm n pofida probelor sau dovezilor obiective si
evidente n sens contrai si n pofida faptului ca ali membri ai culturii respective
nu mpartasesc credina respectiva.
Delir bizar: Certitudine falsa care este patent absurda sau fantastica (de
ex., invadatori din spaiul cosmic au implantat electrozi n creierul pacientului).
Frecvent n schizofrenie. n delirurile care nu sunt bizare, coninutul se situeaza,
de obicei, n domeniul posibilului.
Delir congruent cu dispozitia: Delir al carui coninut se potriveste cu
dispoziia (de ex., pacienii depresivi care cred ca ei sunt raspunzatori de
distrugerea lumii).
Delir de control: Convingerea falsa ca voina, gndurile sau sentimentele
unei persoane sunt controlate de fore externe.
Delir de grandoare: Concepie exagerata despre importana, puterea sau
identitatea propriei persoane.
5
6
7

Ritual
Sau cunostinta; a nu se confunda cu constiinta.
Convingere sau credinta, belief.
5

Release by Medtorrents.com

Delir de infidelitate8 : Certitudinea falsa ca o persoana iubita nu este

fidela; uneori se numeste gelozie patologica.
Delir de persecutie: Convingerea falsa de a fi haruit sau persecutat; se
constata adesea9 la pacienii litigiosi, care au o tendina patologica de a intenta
aciuni injustiie din cauza raului tratament imaginar. Este cel mai frecvent delir.
Delir de referinta: Credina falsa ca purtarea (comportamentul) altora se
refera la persoana celui n cauza si cu evenimentele, obiectele sau ali oameni au
o semnificaie particulara si neobisnuita, de regula de natura negativa; deriva din
ideea de referina, cnd persoanele simt, n mod fals, ca alii vorbesc despre ele
(de ex., convingerea ca cei de la TV sau radio vorbesc despre persoana
respectiva). Vezisi transmiterea gndurilor.
Delir de saracie10 : Convingerea falsa de a fi sarac sau ca va fi deprivat de
toate posesiunile materiale.
Delir incongruent cu dispozitia: Delir bazat pe o referina incorecta la
realitatea externa, al carui coninut nu are legatura cu dispoziia sau este
nepotrivit cu dispoziia (de ex., pacienii depresivi care cred ca sunt noul Mesia).
Delir nihilist (de negatie): Delir depresiv ca lumea si tot ceea ce are
legatura cu ea au ncetat sa mai existe.
Delir paranoid: Include delirurile de persecuie si delirurile de referina,
control si grandoare.
Delir somatic: Delir referitor la funcionarea propriului corp.
Delirium: Tulburare mintala acuta reversibila caracterizata prin confuzie si
o anumita afectare a constientei; se asociaza n general cu labilitate emoionala,
halucinaii sau iluzii si cu comportament nepotrivit, impulsiv, naional sau violent.
Depersonalizare: Simamnt de nerealitate cu privire la sine, la pari ale
propriei persoane sau cu privire la mediul nconjurator, care apare 11 n condiii de
stres extrem sau oboseala extrema. Se ntlneste n schizofrenie, tulburarea de
depersonalizare si tulburarea de personalitate schizotipala. Depresie: Stare
mintala caracterizata prin simaminte de tristee, singuratate, disperare, stima de
sine scazuta si auto-reprosuri; semnele de nsoire includ inhibiia psihomotorie

n general, n mod curent se vorbeste despre delir de gelozie; de fapt, de multe

ori este vorba nu doar de un delir de gelozie (adulter posibil), ci de unul de
infidelitate (adulter consumat).
9
Clinic, delirul de persecuie este important n psihozele majore.
10
Delirul de saracie este o tema particulara a delirului de ruina, care este o
noiune mai larga si mai semnificativa clinic (se poate ntlni n depresiile cu
elemente psihotice
congruente cu dispoziia)
11
Uneori
8

Release by Medtorrents.com

sau, uneori, agitaia, retragerea din contactele interpersonale si simptome

vegetative cum ar fi insomnia si anorexia. Termenul se refera la dispoziia astfel
caracterizata sau la o tulburare a dispoziiei.
Deraiere (derailment): Deviere treptata sau brusca a sirului gndurilor, fara
blocare; se foloseste uneori ca sinonim al slabirii asociaiilor.
Derealizare: Senzaie de realitate schimbata sau ca ceea ce este njur s-a
modificat. Se ntlneste de regula n schizofrenie, atacurile de panica, tulburarile
disociative.
Dereism: Activitate mintala care urmeaza un sistem logic total subiectiv si
idiosincratic si care nu ia n considerare faptele realitaii sau experienei.
Caracteristic pentru schizofrenie. Vezi si gndire autista.
Dezinhibitie: 1. nlaturarea unui efect inhibitoriu, ca n reducerea funciei
inhibitorii a cortexului de catre alcool. 2. n psihiatrie, libertatea mai mare de a
aciona n conformitate cu pulsiunile sau simamintele interne si cu mai puina
grija faa de restriciile dictate de normele culturale sau de superego.
Dezorientare: Confuzie; afectarea cunoasterii timpului, locului si persoanei
(poziia seifului n raport cu cealalta persoana). Caracteristica pentru tulburarile
cognitive.Disforie: Simamnt de neplacere sau disconfort; dispoziie de
insatisfacie si neliniste generala. Apare n depresie si anxietate.
Diskinezie: Dificultate n efectuarea miscarilor. Se ntlneste n tulburarile
extrapiramidale.
Dispozitie: Ton pervaziv si susinut al sentimentelor care este trait intern si
care, n extremele sale, poate sa influeneze practic toate aspectele
comportamentului si perceperii lumii de catre persoana respectiva. Se deosebeste
de afect, expresia externa a tonului interior al simirilor.
- Congruent cu dispoziia: n armonie, adecvat cu dispoziia; idei care se
potrivesc cu dispoziia, frecvente n tulburarea bipolara.
- Incongruent cu dispoziia: Nepotrivit cu dispoziia, idei care nu se
armonizeaza cu dispoziia, frecvente n schizofrenie.
Distonie: Tulburare motorie extrapiramidala constnd din contracturi lente,
susinute, ale musculaturii axiale sau apendiculare. adesea predomina o miscare,
conducnd la devieri posturale relativ susinute; reaciile distonice acute (grimase
faciale, torticolis) se ntlnesc ocazional la instituirea terapiei medicamentoase
antipsihotice.
Distractibilitate: Inabilitatea de a-si focaliza atenia; pacientul nu
raspunde la sarcina pe care o are de efectuat, ci da atenie unor fenomene
irelevante din mediu.

Release by Medtorrents.com

Distractibilitate: Condiie n care bolnavul trece de la un subiect la altul n

funcie de stimuli interni sau externi; se ntlneste n manie.
Dizartrie: Dificultate n articulare, n activitatea motorie de modelare ca
vorbire a sunetelor emise, dar nu si n gasirea cuvintelor sau n gramatica.
Ecolalie: Repetarea psihopatologica a cuvintelor sau frazelor unei persoane
de catre alta; tinde sa fie repetitiva si persistenta. Se ntlneste n unele forme de
schizofrenie, n special n tipul catatonic.
Elatie (elation): Afect ce consta din simaminte de bucurie, euforie, triumf,
intensa satisfacie de sine sau optimism. Apare n manie, situaie n care nu are o
baza n realitate.
Euforie: Simamnt exagerat de bunastare, care este nepotrivit cu
evenimentele reale. Poate sa apara n uzul de droguri, cum ar fi opiaceele,
amfetaminele si alcoolul.
Exaltare: Simamnt de intensa elaie si grandoare.
Flexibilitate ceroasa: Condiie n care pacienii menin poziia corpului n
care au fost pusi. Se mai numeste si catalepsie.
Fobie: Frica persistenta, patologica, nerealista si intensa de un obiect sau
de o situaie; persoana fobica poate sa neleaga ca frica este iraionala dar, cu
toate acestea, nu poate sa o risipeasca.
Formicatie (formication): Halucinaie tactila ce implica senzaia ca insecte
mici umbla pe piele sau pe sub piele. Se ntlneste n adicia la cocaina si n
delirium tremens.
Frica: Stare emoionala neplacuta, constnd din modificari psihofizio- logice
ca raspuns la o ameninare sau la un pericol real. Comparai cu anxietate.
Fuga de idei: Succesiune rapida a gndurilor sau vorbirii fragmentare n
care coninutul se schimba brusc iar vorbirea poate sa fie incoerenta. Se
ntlneste n manie.
Gndire abstracta: Gndire caracterizata prin abilitatea de a sesiza
caracteristicile eseniale ale ntregului, de a desface ntregul n pari componente
si de a discerne proprietaile comune. Gndirea simbolica.
Gndire autista: Gndire n care gndurile sunt n mare masura narcisice
si egocentrice, cu accent asupra subiectivitaii si nu obiectivitatii si fara
preocupare pentru realitate; termenul se foloseste ca sinonim pentru autism si
dereism. Se ntlneste n schizofrenie, tulburarea autista.

Release by Medtorrents.com

Gndire concreta: Gndire caracterizata nu de abstractizare, ci de lucruri

i evenimente reale i de experiena imediata; se ntlneste la copiii mici, la cei
care au pierdut sau nu au dezvoltat abilitatea de a generaliza (ca n unele
tulburari mintale cognitive) si la persoanele cu schizofrenie. A se compara cu
gndire abstracta.
Gndire ilogica: Gndire care conine concluzii eronate sau contradicii
interne; este psihopatologica numai daca este marcata si daca nu este cauzata de
valori culturale sau de deficitul intelectual.
Gndire magica: Forma de gndire dereista; gndire asemanatoare cu cea
din faza preoperaionala la copii (Jean Piaget), n care gndurile, cuvintele sau
aciunile dobndesc putere (de ex., puterea de a cauza sau mpiedica un
eveniment).
Grandiozitate (grandoare)12 : Simaminte exagerate despre importana,
puterea sau cunostinele deinute sau despre identitatea proprie. Se ntlneste n
tulburarea deliranta, starile maniacale.
Halucinatie: Percepie senzoriala falsa ce apare n absena oricarei
stimulari externe relevante n modalitatea senzoriala implicata.
Halucinatii auditive: Falsa percepie sonora, de regula voci dar si alte
sunete, cum ar fi muzica. Sunt cele mai frecvente halucinaii n tulburarile
psihiatrice.
Halucinatii congruente cu dispozitia: Halucinaii cu coninut care se
potriveste cu dispoziia depresiva sau cu cea maniacala (de ex., pacienii
depresivi care aud voci care le spun ca sunt niste persoane rele; pacienii
maniacali care aud voci care le spun ca au valoare, putere sau cunoastere
inflaionate).
Halucinatii gustative: Legate de gust.
Halucinatii haptice (tactile): Legate de senzaiile de atingere.
Halucinatii hipnagogice: Halucinaii care apar atunci cnd persoana
adoarme; de obicei nu sunt considerate patologice
Halucinatii hipnopompice: Halucinaii care apar atunci cnd persoana se
trezeste din somn, de obicei nu sunt considerate patologice.
12

n mod traditional, grandoarea se refera la importanta exagerata acordata

propriei persoane. Grandiozitatea poate sa aiba un context mai larg, cum ar fi
tematicile delirante cosmice, de reforma universala, salvare a lumii,
inventii/solutii miraculoase ale marilor probleme ale zilei sau ale omenirii etc
(uneori, pacientii de acest fel nu prezinta un delir de grandoare propriu-zis, ei nu
si acorda dect n subsidiar o importanta exagerata).
9

Release by Medtorrents.com

Halucinatii imperative: Perceperea falsa a unor ordine carora persoana se

poate simi obligata sa li se supuna sau carora i este incapabila sa li se opuna.
Halucinatii incongruente cu dispozitia: Halucinaii care nu sunt asociate
cu stimuli externi reali, al caror coninut nu se potriveste cu dispoziia depresiva
sau cu cea maniacala (de ex., n depresie, halucinaii care nu implica teme cum ar
fi vinovaia, pedeapsa meritata sau inadecvarea; n manie, halucinaii care nu
implica teme cum ar fi valoarea sau puterea inflaionate).
Halucinatii liliputane: Percepia falsa ca obiectele sunt mult mai mici
dect n realitate; se mai numesc si halucinaii micropsice. A se compara cu
macropsie.
Halucinatii olfactive: Halucinaii care implica primar olfacia/mirosurile;
apar cel mai frecvent n tulburarile medicale, n special n cele care afecteaza
lobul temporal.
Halucinatii somatice: Halucinaii care implica percepia unei trairi fizice
localizate n interiorul corpului.
Halucinatii vizuale: Halucinaii care implica primar simul vazului.
Hiperactivitate: Activitate musculara crescuta. Termenul este folosit
frecvent pentru a descrie o tulburare constatata la copii, care se manifesta prin
neliniste constanta, hiperactivitate, distractibilitate si dificultai de nvaare. Se
ntlneste n tulburarea prin deficit atenional/hiperactivitate.
Hipermnezie: Grad ridicat de reinere si evocare. Poate fi indusa prin
hipnoza si se poate ntlni la unele persoane supradotate; poate sa constituie, de
asemenea, un element al tulburarii obsesiv-compulsive, al unor cazuri de
schizofrenie si al episoadelor maniacale din tulburarea bipolara I.
Hipervigilenta (hipervigilitate): Atenie si concentrare excesiva asupra
tuturor stimulilor interni si externi; se ntlneste de obicei n starile delirante sau
paranoide.
Hipomanie: Anormalitate a dispoziiei cu caracteristicile calitative ale
maniei, dar ceva mai puin intensa. Se ntlneste n tulburarile bipolara II si
ciclotimica.
Idee prevalenta (overvalued): Convingere sau idee falsa sau nerezonabila
care este susinuta dincolo de limitele raiunii. Este mai puin intensa sau de mai
scurta durata dect delirul, dar se asociaza de obicei cu boala mintala.
Idei de referinta: Interpretarea incorecta a incidentelor si evenimentelor
din lumea exterioara ca deinnd o referina directa, personala, la propria
persoana; ideile de referina se pot constata ocazional la persoane normale, dar
apar frecvent la pacienii paranoizi. Daca sunt prezente cu frecvena sau
10

Release by Medtorrents.com

intensitate suficienta sau daca sunt organizate sau sistematizate, ideile de

referina constituie deliruri de referina.
Iluzie: Interpretatea perceptuala incorecta a unui stimul extern real. A se
compara cu halucinaie.
Incoerenta: Comunicare lipsita de
incomprehensibila. Vezi si salata de cuvinte.

conexiuni,

dezorganizata

sau

ncorporare: Mecanism primitiv de defensa inconstienta n care

reprezentarea psihica a unei alte persoane sau aspecte ale unei alte persoane
sunt asimilate n propriul self printr-un proces figurativ de ingestie orala simbolica;
reprezinta o forma speciala de introiecie si este cel mai timpuriu mecanism de
identificare.
Insertia gndurilor: Delirul ca n mintea cuiva se implanteaza gnduri, de
catre ali oameni sau fore.
Insight (nelegere/constientizare, critica bolii"): Recunoasterea constienta
a propriei condiii. n psihiatrie se refera la constientizarea [cunoasterea] si
nelegerea propriei psihodinamici si a propriilor simptome de comportament
maladaptativ; este foarte importanta pentru facilitarea modificarilor personalitaii
si comportamentului persoanei respective,
ntunecarea constientei: Orice tulburare a constienei n care persoana
nu este pe deplin treaza, alerta si orientata. Apare n delirium, demena si
tulburarea cognitiva. Alterare a orientarii, percepiei, si ateniei; se ntlneste n
disfunciile cerebrale.
Iritabilitate: Excitabilitate anormala sau excesiva, cu mnie, enervare sau
nerabdare usor declansate.
Jamis vu: Fenomen paramnezic caracterizat de senzaia falsa de
nefamiliaritate a unei situaii reale care a mai fost traita anterior.
Judecata: Actul mintal de comparare sau evaluare a opiunilor din cadrul
unui set de valori dat, cu scopul alegerii unui curs de aciune. Daca cursul de
aciune ales este consonant cu realitatea sau cu standarde comportamentale
adulte mature, se spune ca judecata este intacta sau normala; se spune
cajudecata este afectata daca aciunea aleasa este clar maladaptativa, daca
rezulta din decizii impulsive bazate pe nevoia de gratificare imediata sau daca
este n alt mod nepotrivita cu realitatea masurata potrivit standardelor mature ale
adultului.
La belle indiffrence: Literal nseamna frumoasa indiferena"; atitudine
nepotrivita de calm sau lipsa de preocupare n legatura cu dizabilitatea proprie. Se
poate ntlni la pacienii cu tulburare conversiva.
11

Release by Medtorrents.com

Logoree: Vorbire bogata (rapida), sub presiune, coerenta; vorbitul

incontrolabil, excesiv; se ntlneste n episoadele maniacale ale tulburarii bipolare
I. Se mai numeste si tahilogie, verbomanie, volubilitate.13
Macropsie: Percepia falsa ca obiectele sunt mai mari dect n realitate; a
se compara cu micropsie.
Manie: Stare a dispoziiei caracterizata prin elaie (euforie), agitaie,
hiperactivitate, hipersexualitate si gndire si vorbire accelerate (fuga de idei). Se
ntlneste n tulburarea bipolara I. Vezi si hipomanie.
Manierism: Miscare involuntara de nesters, habituala.
Memorie: Proces prin care ceea ce se traieste sau se nvaa devine o
nscriere n sistemul nervos central (nregistrarea), unde persista cu un grad
variabil de permanena (reinerea) si poate fi reamintit sau regasit din depozit
dupa dorina (evocarea).
Memorie imediata (pe termen scurt): Se refera la reinerea imediata (a
evenimentelor din ultimele cteva momente); mai este cunoscuta ca memorie de
lucru si memorie tampon (buffer).
Memorie recenta: Se refera la evenimentele ultimelor cteva zile.
Memorie ndepartata (pe termen lung): Se refera la evenimentele
trecutului [personal] ndepartat.
Micropsie: Percepia falsa ca obiectele sunt mai mici dect n realitate.
Uneori se numeste halucinaie liliputana. A se compara cu macropsie.
Mutism: Absena organica sau funcionala a facultaii vorbirii. Vezi si stupor.
Negativism: Opoziia sau rezistena verbala sau non-verbala la sugestiile si
ndemnurile din afara; ntlnit frecvent n schizofrenia catatonica, n care pacientul
rezista oricaror eforturi de a fi miscat sau face opusul a ceea ce i se cere.
Neologism: Cuvnt sau grup de cuvinte noi, a caror derivare nu poate fi
neleasa; ntlnit frecvent n schizofrenie. Termenul a fost folosit si pentru a
desemna un cuvnt care a fost construit incorect, dar ale carui origini ramn,
totusi, inteligibile (de ex., pantof de cap, nsemnnd palarie), dar construciile de
acest fel sunt denumite mai corect aproximari verbale.
Obsesie: Idee, gnd sau impuls persistent si recurent, care nu poate fi
eliminat din constienta prin logica sau raionament; obsesiile sunt involuntare si
ego-distonice. Vezi si compulsiune.

Se mai numeste si tahifemie, iar volubilitatea nu este considerata patologica

prin definiie.
13

12

Release by Medtorrents.com

Orientare: Starea de cunostina de sine si despre locul nconjurator n

termenii timpului, locului si persoanei.
Panica: Atac de anxietate acut si intens, asociat cu dezorganizarea
personalitaii; anxietatea este coplesitoare si se nsoeste de senzaia de
catastrofa iminenta.
Parapraxie: Act eronat (ratat), cum ar fi un lapsus linguae sau ratacirea
unui obiect. Freud atribuie parapraxiile unor motivaii inconstiente. Perseveraie:
1. Repetarea patologica a unui acelasi raspuns n faa unor stimuli diferii, ca n
repetarea aceluiasi raspuns verbal la ntrebari diferite. 2. Repetarea persistenta a
unor cuvinte sau concepte specifice n procesul vorbirii. Se ntlneste n tulburarile
cognitive, schizofrenie si alte boli mintale. Vezi si verbigeraie.
Retardare [inhibitie14] psihomotorie: ncetinire a activitaii psihice,
motorii, sau a ambelor; se ntlneste n depresie, schizofrenia catatonica. Poate sa
survina si opusul ei - agitaia psihomotorie.
Retragerea (furtul) gndurilor: Delirul ca propriile gnduri sunt
ndepartate din minte de catre ali oameni sau fore. Vezi si transmiterea
gndurilor.
Salata de cuvinte: Amestec incoerent, n esena incomprehensibil, de
cuvinte si grupuri de cuvinte, ntlnit frecvent n cazurile foarte avansate de
schizofrenie. Vezi si incoerena.
Saracia vorbirii: Utilizarea limitata a vorbirii; se ntlneste n tulburarea
autista, schizofrenia catatonica, tulburarea depresiva majora.
Slabirea asociatiilor (asociaii ndepartate): Tulburare de gndire sau
vorbire caracteristica schizofreniei, implicnd o tulburare a progresiunii logice a
gndurilor, manifestata ca incapacitatea de a comunica verbal n mod adecvat;
idei nenrudite si fara legatura ntre ele trec de la un subiect la altul. Vezi si
tangenialitate.
Semne vegetative: n depresie, simptome caracteristice cum ar fi
tulburarea somnului (n special trezirile matinale), scaderea poftei de mncare,
constipaia, scaderea n greutate si pierderea raspunsului sexual.
Stare confuziva: Perturbarea orientarii n timp, spaiu, sau la persoana.
Stereotipie: Repetarea mecanica continua a unor activitai verbale sau
fizice; se ntlneste n schizofrenia catatonica.

14

Fenomenul clinic la care se refera retardarea" psihomotorie este bradikinezia/

bradipsihia/ bradilalia. n limba romna este, probabil, mai potrivit sa ne referim la
inhibitie sau lentoare psihomotorie, si nu la ntrziere".
13

Release by Medtorrents.com

Stupor: 1. Stare de reactivitate descrescuta la stimuli si de constienta mai

puin dect deplina faa de mediul nconjurator; ca tulburare a constientei, indica
o condiie de coma pariala sau semi-coma. 2. n psihiatrie, se foloseste sinonim
cu mutism si nu implica neaparat o tulburare a constientei; n stuporul catatonic,
pacienii sunt, de obicei, constieni de ceea ce i nconjoara.
Tangentialitate: Mod de a vorbi indirect, digresiv sau chiar irelevant, n
care nu este comunicata ideea centrala.
Transmiterea gndurilor: Senzaia ca propriile gnduri sunt transmise
sau proiectate n mediu. Vezi si retragerea (furtul) gndurilor.
Tulburare de gndire: Orice tulburare a gndirii care afecteaza limbajul,
comunicarea sau coninutul gndirii; elementul principal al schizofreniei.
Manifestarile se ntind de la simplul blocaj si circumstanialitatea usoara pna la
slabirea profunda a asociaiilor, incoerena si deliruri; se caracte rizeaza prin
nerespectarea regulilor semantice si sintactice, n dezacord cu educaia
(instrucia), inteligena sau originea culturala a persoanei.
Tic: Miscare musculara involuntara, spasmodica, stereotipa a unor grupuri
mici de muschi; se observa n special n momente de stres sau de anxietate,
rareori ca rezultat al unei boli organice.
Transa: Stare de reducere a constientei si activitaii, asemanatoare
somnului.
Verbigeratie: Repetarea stereotipa si lipsita de sens a unor cuvinte sau
propoziii, asa cum se vede n schizofrenie. Se mai numeste si catafazie. Vezi si
perseveraie.
Vorbire sub presiune (pressured speech): Crestere cantitativa a vorbirii
spontane; vorbire rapida, zgomotoasa, accelerata, asa cum poate sa apara n
manie, schizofrenie si n tulburarile cognitive.

14