Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Horticultura

Elaborarea unei strategii de management pentru prevenirea


si limitarea atacului de fainare la cultura de piersic

Disciplina:

Nume,prenume student:

Fitopatologie

Sorete Mihai Adrian, Grupa 2204

2015

Cuprins

Importanta bolii.................................................................2
Diagnostic macroscopic si microscopic............................2
Ecologia bolii....................................................................4
Raspandirea si transmiterea agentului patogen.................4
Managementul bolii..........................................................5
Tabel informativ................................................................7
Bibliografie........................................................................8

1. Importanta bolii
1

Fainarea este raspandita in majoritatea plantatiilor de piersic din tara noastra, la care produce
pagube in caz de neaplicarea tratamentelor de combatere. Boala este raspandita si in America
de Nord unde produce pagube insemnate.Boala produce pagube in special in anii cu
primaveri reci si umede urmate de veri secetoase. In afara de piersic, ciuperca mai ataca si
migdalul.
Pierderile economice mai mari in America de Nord fata de Europa. Dar, per total, pierderile
nu au o valoare insemnata deoarece boala nu este una puternica.

2. Diagnostic macroscopic si microscopic

Ciuperca ataca frunzele, lastarii tineri si fructele. Organele atacate sunt acoperite cu pete de
pasla albicioasa. Frunzele sunt usor deformate, incretite , mici , se usuca si cad de timpuriu.
Lastarii erbacei atacati sunt uneori complet inveliti cu o pasla miceliana albicioasa, din cauza
careia se indoaie la varf , cresc slab si se usuca. Fructele atacate sunt la inceput acoperite cu
pete albicioasa, apoi acestea se brunifica si uneori crapa. Fructele raman mici si deformate.
Primele simptome ale bolii apar la piersic in luna mai, iar atacul maxim se constata in
septembrie dupa sistarea tratamentelor de vara.(Fig. 1)
Fainarea piersicului este produsa de ciuperca Sphaerotheca pannosa din familia
Erysiphaceae. Miceliul ciupercii este hialin, septet, ectoparazit, ce se prinde de organelle
plantei gazda cu ajutorul apresorilor, din care pornesc haustorii. Pe miceliu se formeaza
lanturi de conidii. Conidiile sunt unicelulare, au aspect de butoiase, si marimi variate.
Ciuperca se raspandeste in perioada de vegetatie prin aceste conidii care germineaza la
suprafata organelor plantei gazda si produc infectii.Peritecile (cleistotecile) sunt globuloase,
brune si in ele se formeaza o singura asca, ce contine 8 ascospori si este inconjurata de o
coroana de apendici simpli.(Fig. 2)

(Fig. 1)

(Fig. 2)

3. Ecologia bolii

Fainarea piersicului este o boala de stress hidric; dezvoltarea acesteia depinde si de


temperatura astfel incat alternanta timpului umed cu timpul secetos este favorabila.
Temperaturile scazute din primavara produc o stopare a circulatiei sevei care este urmata de
atacuri mai frecvente de fainare.Infectia mai este favorizata de vremea uscata , calda, fara
precipitatii frecvente dar cu o umiditate relativ ridicata. Totodata dozele mari de azot produc
un dezechilibru de care boala va profita.

4. Raspandirea si transmiterea agentului patogen

Transmiterea de la un an la altul se realizeaza prin miceliul care rezista in mugurii infectati si,
mai putin, prin cleistotecii. In timpul perioadei de vegetatie , agentul patogen se raspandeste
cu ajutorul conidiilor antrenate de curentii de aer. In timpul iernii ciuperca rezista in frunza ca
parazit pana in primavara cand vor aparea noi generatii de spori. Sporii formati tarziu in vara
produc infectii pe frunzele piersicului iar sporii de pe aceste plante vor infecta noile culturi
abia rasarite in toamna.

5. Managementul bolii

Masuri fizice,tehnologice si biologice


Pentru prevenirea si combaterea bolii se iau unele masuri agrofitotehnice cum ar fi taierea si
arderea lastarilor atacati, strangerea si arderea frunzelor bolnave si aplicarea de ingrasaminte
in doze echilibrate. Inainte infiintarii unei noi culturi se va recurge la rotatia culturilor, la
dezinfectarea solului si se va evita excesul de umiditate din sol. Toate resturile vegetale sunt
adunate si arse. Totodata cultivarea de soiuri rezistente si fertilizarea echilibrata sunt un plus
in lupta cu Sphaeroteca.
4

Masuri chimice
Pe langa masurile de igiena culturala se recomanda sa se aplice si tratamente chimice:
Fungicide aplicate si modul de actiune:
Bumper 250 EC este un fungicid produs de Makteshim Agan care actioneaza prin inhibarea
biosintezei ergosteronului in peretii celulari.
Dupa programul Syngenta se va merge pe aplicarea tratamentului denumit Score 250
EC.Acesta este un fungicid consacrat pentru combaterea bolilor la pomii fructiferi, tomate si
alte culturi, avand actiune preventiva si curativa. Score 250 EC blocheaza dezvoltarea
miceliului in tesutul vegetal si inhiba sporularea. Produsul este difuzat rapid in partile aeriene
ale plantei prin actiunea sa sistemica .
Orius 25 EW este un fungicid ce actioneaza prin inhibarea pe doua cai a biosintezei
ergosterolului in peretii celulari ai organismelor tinta.

0,1%

0,02%

Score 250 EC

Rovral

0,03 %

Bumper 250 EC

2 ha.....0,6 L1 ha.....0,3 L

vOLUM SOLUTIE

2 ha.....2 L1 ha.....1 L Flori deschise pana


la intrarea in parga

X=2.000 L solutie

X=2.000 L solutie

2 L .............x L apa0,1 L Rvl.....100 L apa

1 L/ha

Aparitia primelor
simptome sau la
avertizare

FENOFAZA

2 ha.....0,4 L1 ha.....0,2
Dupa
L infloritDezmugurit

0,4 L .........x L apa0,02 L Scr.....100L apa

0,2 L/ha

X=2.000 L solutie

0,6L .............x L apa0,03L Bmp....100L apa

0,3 L/ha

PRODUSUL
COnCENTRATIA %DOZA (L/ha)

Contact

Sistemic

2 L Rovral

0,4 L Score

0,6 L Bumper

NECESAR
MATERIALE

1998 L Apa

1999,6L Apa

Sistemic

1999,4 L Apa

MOD DE
APLICARE

Tabel de tratament propus de Syngenta.

Bibliografie
1. Gheorghie C., Geamn I. 2002, 2003. Bolile plantelor horticole.
Ed.Universitas Co, Bucuresti
2. Prvu, M. 2010. Ghid practic de fitopatologie. Presa
Universitar, Univ. Babe-Bolyai, Cluj Napoca
3. Conf. dr. Beatrice Michaela IACOMI Curs de fitopatologie
4. http://www.scritub.com/biologie/botanica/BOLILEPIERSICULUI-SI-CAISULUI1135142419.php
5. http://www.syngenta.com/country/ro/ro/produse/programe

S-ar putea să vă placă și