LICEUL TEHNOLOGIC „IOAN BOJOR”

POSTLICEALĂ PROTECȚIA PLANTELOR

ANUL I

CLASIFICAREA BOLILOR INFECȚIOASE

LA PLANTELE CULTIVATE
= REFERAT =

Disciplina: Elemente de fitopatologie generală

Profesor: Dan Daniela
Elev: Man Marius-Ioan
CUPRINS

1. INTRODUCERE...............................................................................................................................................2
2. BOLILE PLANTELOR CULTIVATE.....................................................................................................................3
3. BOLILE NEINFECȚIOASE.................................................................................................................................3
4. BOLILE INFECȚIOASE – CLASIFICARE.............................................................................................................3
4.1 După natura agentului patogen..............................................................................................................3
4.1.1 Virozele............................................................................................................................................3
4.1.2 Micoplasmozele...............................................................................................................................3
4.1.3 Bacteriozele......................................................................................................................................3
4.1.4 Micozele...........................................................................................................................................3
4.1.5 Antofitozele......................................................................................................................................4
4.2 După modul cum evoluează boala și durata procesului patologic..........................................................4
4.2.1 Bolile acute:......................................................................................................................................4
4.2.2 Bolile cronice....................................................................................................................................4
4.3 După aria de răspândire a bolii...............................................................................................................4
4.3.1 Bolile epifitice...................................................................................................................................4
4.3.2 Bolile endemice................................................................................................................................4
4.4 După modul de răspândire al agentului patogen....................................................................................4
4.4.1 Boli generalizate:..............................................................................................................................4
4.5 După vârsta plantelor.............................................................................................................................5
4.6 După simptome sau manifestările patologice.........................................................................................5
4.7 După specia plantei gazdă.......................................................................................................................5
4.8 După pagubele produse culturilor..........................................................................................................6
5. BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................................7

1
 1. INTRODUCERE

Toate organismele, plante sau animale, în cursul vieții lor, pot suferi diferite tulbură ri în
funcționarea și în structura unor organe sau a întregului organism. Aceste tulbură ri pot fi
determinate fie de cauze interne, dereglă ri metabolice, sistemul de fermenți, etc., fie de cauze
externe cum sunt condițiile de mediu sau intervenția diferiților paraziți vegetali. În cazul în
care tulbură rile sunt de scurtă durată sau au un caracter de adaptare, sunt suportate ușor de
că tre plante, acestea restabilindu-și echilibrul funcțional. De multe ori însă tulbură rile, avâ nd
un caracter de durată , au drept rezultat o deviere a stă rii de armonie în desfă șurarea funcțiilor
vitale a organismului, deci îmbolnă virea lui.
La plante ca și la animale nu există o linie de demarcație precisă între starea normală și
cea patologică , deoarece la început procesul patologic se manifestă prin modifică ri cantitative
imperceptibile, care numai printr-o accentuare treptată duc la schimbă ri evidente,
caracteristice stă rii de boală .
In general, prin boală se înțelege orice tulburare de ordin fiziologic sau
morfologic care periclitează viața sau dezvoltarea normală a plantei sau a unei părți din
ea.
Pe lâ ngă sensul teoretic, noțiunea de boală are și un sens practic, agronomic, determinat
de durata procesului patologic și de gradul abaterii de la normal, adică de extinderea și de
efectul final al perturbă rilor produse. Din acest punct de vedere prin boală se înțelege orice
tulburare fiziologică sau anomalie structurală dăunătoare creșterii și dezvoltării
plantelor, care duce la micșorarea cantitativă și calitativă a producției.
Evoluția bolii și caracterul procesului patologic sunt determinate de interacțiunea dintre
parazit și planta-gazdă , în strâ nsă corelație cu condițiile mediului exterior.

2
 2. BOLILE PLANTELOR CULTIVATE

Primele clasifică ri ale bolilor plantelor au fost fă cute într-o perioadă în care
cunoștințele despre etiologia bolilor erau foarte reduse, considerent pentru care la baza
diferitelor clasifică ri au stat mult timp îndeosebi caracterele simptomatologice. O dată cu
descoperirea cauzelor care produc boli la plante, clasificarea acestora se face de regulă
ținâ ndu-se seama de factorul etiologic.

După natura cauzei care le produc, bolile plantelor se împart în două mari categorii :
a. Boli de natură neinfecțioasă (neparazitare sau fiziologice);
b. Boli de natură infecțioasă (parazitare).

3. BOLILE NEINFECȚIOASE

Bolile neinfecțioase se datorează acțiunii nefavorabile a factorilor de mediu. În

această categorie de boli intră vă tă mă rile cauzate de frig (geruri), de exces de că ldură (opă riri,
arsuri), de exces și lipsă de umiditate, de lipsă sau exces de lumină (etiolarea), ca și cele cauzate
de carența diferitelor elemente din sol. Tot în această categorie se încadrează bolile datorate
compoziției anormale a atmosferei (excesul sau lipsa de anhidridă carbonică , carența în oxigen,
excesul de substanțe toxice (sulf, flor, clor, arsenic, prafuri inerte, etc.) produse de activitatea
diverselor fabrici.

4. BOLILE INFECȚIOASE – CLASIFICARE

4.1 După natura agentului patogen

Bolile infecțioase sunt provocate de diferiți agenți patogeni. După natura agentului
patogen bolile parazitare se împart în:
- viroze - boli produse de virusuri;
- micoplasmoze - boli produse de micoplasme;
- bacterioze - boli cauzate de bacterii;
- micoze - boli provocate de ciuperci;
- antofitoze - boli produse de antofite (plante cu flori).

4.1.1 Virozele reprezintă bolile produse la plante de virusuri şi de viroizi. Aceste boli
au fost precis definite după ce prin cercetă rile de microscopie electronică şi alte investigații de
laborator şi biologice s-a determinat morfologia, structura şi funcțiile virusurilor şi ale
viroizilor.

4.1.2 Micoplasmozele sunt boli cauzate de micoplasme. Ele au fost un timp

considerate ca boli virotice şi abia în a doua jumă tate a secolului XX-lea s-a putut demonstra
existența acestui nou grup de microorganisme.

4.1.3 Bacteriozele reprezintă bolile produse de organisme unicelulare, microscopice,

bacteriile fitopatogene. În general, fitobacteriile se dezvoltă ușor pe mediile de cultură naturale
şi sintetice dar există şi o nouă grupă numită dysphagobacterii care sunt incapabile să se
dezvolte pe medii sintetice şi le întâ lnim doar în xilemul şi floemul plantelor bolnave.

3
 4.1.4 Micozele sunt boli produse de ciupercile parazite, organisme foarte divers
constituite şi încadrate sistematic în Filum Mycophyta sau Regnul Fungi, Eumycota.

4.1.5 Antofitozele sunt bolile produse la plantele de cultură de antofitele

parazite sau semiparazite. Acestea sunt din punct de vedere numeric relativ puține dar,
prin sistemul lor de parazitare produc pagube culturilor atacate. Antofitele existente la
culturile agricole din tara noastră fac parte din fam. Santalaceae, Scrophulariaceae,
Loranthaceae, Cuscutaceae şi Orobanchaceae.

Bolile plantelor mai pot fi grupate și după alte criterii și anume: după modul de
evoluție și durata bolii, după aria de ră spâ ndire a bolii, după ră spâ ndirea agentului patogen în
plantă , după organul atacat, după vâ rsta plantei, după simptomele produse, etc.

4.2 După modul cum evoluează boala și durata procesului patologic

După modul cum evoluează boala și durata procesului patologic se disting două feluri
de boli acute și boli cronice:

4.2.1 Bolile acute: al acest tip de boli procesul patologic se desfă șoară rapid, ducâ nd
în scurtă vreme la pieirea organului, sau a plantei atacate (cum este, de exemplu, putregaiul
cenușiu al boabelor de struguri produs de ciuperca Plasmopara viticola sau putrezirea
plă ntuțelor din ră sadnițe cauzată de ciuperca Pythium de baryanum).

4.2.2 Bolile cronice spre deosebire de cele acute, au o evoluție lentă , de lungă durată
(putâ nd să dureze chiar mai mulți ani) în care timp planta se debilitează treptat. O astfel de
boală este cancerul bacterian al pomilor produs de bacteria Agrobacterium tumefaciens sau
putregaiul alb al ră dă cinilor viței de vie provocat de ciuperca Rosellinia necatrix, etc.

4.3 După aria de răspândire a bolii

Dacă avem în vedere aria de ră spâ ndire a bolii se disting boli epifitice și boli
endemice:

4.3.1 Bolile epifitice se ră spâ ndesc cu repeziciune de la o plantă la alta, cuprinzâ nd

suprafețe mari, producâ nd epifitii (epidemii), exemplu, invaziile de mană la vița de vie, de
mană la cartof, invaziile de rugină la cereale, etc.

4.3.2 Bolile endemice au o ră spâ ndire lentă limitată la o suprafață restrâ nsă .
Apariția bolilor endemice este strâ ns legată de anumite condiții locale, care sunt realizate
numai în anumite zone unde boala are un caracter permanent (de exemplu, râ ia neagră a
cartofului - Synchitrium endobioticum).

4.4 După modul de răspândire al agentului patogen

În cazul în care se are în vedere ră spâ ndirea agentului patogen în plantă se disting
două categorii de boli:

4.4.1 Boli generalizate: acestea afectează planta în întregime, cum sunt cele
provocate de condițiile nefavorabile de sol și climă (înghețuri, cloroze neinfecțioase, etc.), bolile
produse de virusuri, de micoplasme și bolile vasculare cauzate de unele bacterii și ciuperci
parazite, ce produc tracheobacterioze (Pseudomonas solanacearum) sau tracheomicoze
4
(Fusarium, Verticillium).

4.4.2 Boli locale: Marea majoritate a bolilor plantelor au însă o manifestare locală ,
agentul patogen dezvoltâ ndu-se numai în țesuturile din jurul locului de infecție (de exemplu,
mana viței de vie produsă de ciuperca Plasmopara viticola, pă tarea roșie a frunzelor de că pșun
cauzată de ciuperca Mycosphaerellafragariae, etc.).
În privința localiză rii bolii există de asemenea deosebiri în sensul că , în timp ce
anumite boli atacă un singur organ (de exemplu, hernia ră dă cinilor de varză produsă de
ciuperca Plasmodiophora brassicae) sau numai o parte din organ (de exemplu, pă tarea roșie a
frunzelor de prun cauzată de ciuperca Polystigma rubrum), altele se manifestă pe două sau pe
mai multe organe (de exemplu, pă tarea cafenie a frunzelor și rapă nul ramurilor de pă r,
produsă de Venturia pirina sau antracnoza mază rii cauzată de ciuperca Mycosphaerella
pinodes).

4.5 După vârsta plantelor

Un alt criteriu de clasificare a bolilor îl constituie vâ rsta plantelor (faza de vegetație)

în momentul câ nd sunt atacate. Dacă un numă r mare de boli pot apare în toate fazele de
creștere a plantelor (de exemplu, putregaiul uscat al verzei produs de ciuperca Phoma lingam,
septorioza tomatelor cauzată de Septoria lycopersici, etc.), unele însă nu apar decâ t numai în
anumite faze de vegetație. Astfel, sunt boli care se manifestă fie numai pe plante tinere, în faza
de ră sad (de exemplu, putrezirea ră sadurilor cauzată de ciuperca Pythium de baryanum,etc.)
numite boli ale ră sadurilor, plă ntuțelor sau ale puieților, fie numai pe plante dezvoltate (de
exemplu, iasca pomilor produsă de diverse specii de Polyporaceae, etc.) ce poartă numele de
boli ale plantelor mature.

4.6 După simptome sau manifestările patologice

O altă clasificare a bolilor plantelor se poate face pe baza simptomelor sau

manifestă rilor patologice. În acest caz se ține seama de modifică rile aspectului general al
plantelor: nanism, gigantism, deformarea diverselor organe (bă șică ri ale frunzelor),
neregularită ți ale ciclului vegetativ și reproductiv, ofiliri, defolieri, uscă ri, etc.; apariția de
alteră ri citologice și histologice de ordin progresiv (creșterea antocianilor, acumularea
substanțelor de rezervă , hipertrofii) sau de ordin regresiv (denatură ri antocianice și
clorofiliene, hipoplazii, necroze, etc.), precum și apariția elementelor stră ine (cum sunt
fructificațiile ciupercilor sub formă de carpofori, cruste, încâ lciri de miceliu, etc.).

4.7 După specia plantei gazdă

Bolile plantelor se pot clasifica și ținâ nd cont de specia plantei gazdă , de familia, de
plante gazdă sau de grupa de plante cultivate. Din acest punct de vedere avem de exemplu,
bolile viței de vie, bolile cartofului, bolile solanaceelor, bolile legumelor, etc.

5
 4.8 După pagubele produse culturilor

De asemenea. bolile plantelor se mai pot clasifica și după pagubele produse culturilor
agricole. Din acest punct de vedere deosebim:
- boli ce produc pagube mici, de 1-5% fă ră a se manifesta sub formă de epidemii
(tă ciunele comun al porumbului, rugina florii soarelui);
- boli ce produc pierderi mijlocii de 5-10%, rar produc epidemii (fuzarioza
porumbului, helmintosporioza porumbului, ș.a.);
- boli care produc pierderi mijlocii de 5-10% dar care formează în anumite
condiții epidemii de mari proporții diminuâ nd în mod considerabil recolta (rugina neagră a
grâ ului, rugina brună a grâ ului fă inarea, orzului, ș.a.).
- boli care produc pierderi mari de 10-20% sau chiar peste 20% (mana florii
soarelui, bacterioza fasolei, mana cartofului, ș.a.).
În studiul orică rei boli la plante trebuie să ținem seama de interdependența dintre
agentul patogen, planta gazdă și condițiile mediului înconjură tor care determină apariția și
evoluția lor.

6
5. BIBLIOGRAFIE

1. https://www.scribd.com/document/443413060/fitopatologie-generala
2. https://www.academia.edu/7875779/Fitipatologie_generala
3. Fitopatologie. Generala si speciala - Eugen Velichi – Editura universitară
4. https://www.scribd.com/document/384371752/Fitopatologie-generala