FUNDATIILOR REGALE
1.1
1 APRILIE 1934
'2
3
Literatura romans necunoscuta" . .
N. IORGA
19
Strada
.
.
LUCIA MANTU .
30
BARBU BREZIANU . . . Versuri
35
COLONEL LACUSTEANU Amintiri (IV)
66
GALA GALACTION . . . 0 lectie asupra lui J. S. Mill (IV)
GEORGE MAGHERU . . Profesorul Cantacuzino . . . . . 87
Iredentismul in seoalele din Ungaria 103
Z. PACLISANU
AL. MIRONESCU . . . . Tineretul : o noun categoric socials 127
Teoria si practica plebiscitului inGEORGE SOFRONIE . . ternational
136
SERBAN CIOCULESCU
.
.
.
ION BUDU .
z
.
.
157
173
CRONICI
REVISTA REVISTELOR
NUMARUL
240 PAGINI
25 LEI
Paul Zarlfopol
Secretar de redaclie
fi administrator:
Radu Cloculescu
REDACTIA $I ADMINISTRATIA :
BUCURESTI, I
REVISTA
FUNDATIILOR REGALE
ANC1L 1, No. 4, A ?RILIE 1934
BUCUREET I
IMPRIMERIA FUNDATIILOR CULTURALE REGALE
LITERATURA
ROMANA NECUNOSCUTA
I
ligenta sau macar fara pietate, asa ca n'avem aproape nimic din
scrisorile care servesc asa de mult pentru redactarea istoriei Apusului, tot astfel, mai ales dela 1860 inainte, literatura romaneasca
este, in mare parte, necunoscuta ; cunostinta ei este risipita pnn
gramada unor foi, unele foarte trecatoare, pe care nici biblioteca
Academiei Romine nu le poseda complet.
Atit de meritoasele cercetari, mergind si pans la ultimul detaliu, ale d-lui G. Bogdan-Duica se intind, pentru vremea mai noun,
asupra unor valor) literare ca ale lui Alecsandri si Eminescu, acesta
din urma fiind prezentat deosebit de bogat de harnicul sau biograf,
d. G. Calinescu. In acest domeniu al gloriilor literaturii noastre se va
mai gas) probabil foarte putln. Dar o recolta imbielsugata se poate
afla cu siguranta, mai ales intre anii 1860 si 1890, pentru altii.
Pentru aceia can apartin la doug categorii : cei necunoscuti si
si
cind ii gasesti cine stie unde, in cine stie ce rost, ascunsi prin foi
obscure, pierduti prin unghere, necercetate chiar atunci,si totusi va-
II
In 0 Foaia sotietatii * din Bucovina, interesanta publicatie perio(ilea, pe care o desfigureaza ciudata ortografie a lui Aron Pumnul, se
afla, la cutare paging din primul volum, o poezie neiscalita, La o mama,
dupa care urmeaza versuri populare si numai dupa acestea o bucata
a unui scriitor fara importanta, care semneaza. Versurile, in metrul
care nu s'a folosit doar de aceste gingaviri ale unui talent abia.incepator, se hotar4te prin alte doua versuri, in care icoana i .nma
amintesc Mortua Est, care e, cum se she .astazi, din comparatia cu
manuscrisele poetului, una din cele d'intam incercari ale lui, facand
parte din volumul de tinereta pe care-1 pregame de tipar. Aceste
versuri iata-le :
$i-ar vrea ca sa treaca de -al lumii hotar,
Scuturind din aripi al vietii amar.
ei,
inimii noastre
oaspeti dragalai.
e
e
C5 i eu am raiuri, ai eu te iubesc,
<( Si eu pentru tine vreau sa infloresc
<I
10
si sobra, creind astfel mediul, si nu odata formule de energie incearca a fixa o atitudine :
<Un mare spatiu gol incunjurat cu maxi ziduri, o bisericuta batrina, aruncata intr'un colt intunecos ; ferestrui cu drugi de fier ;
copaci centenari, ale caror radacini au supt multe lacrimi in cuts
de atiti secoli ; umbre care aluneca din cind in cind prin curte ca
niste puscariasi cu lanturile la picioare ; iata ce fel este aspertul
manastirii in sinul careia s'a petrecut drama ce yam sa povestim 3))).
1) Revista Contemporand, II, pp. 288-291.
2) Ibid, p. 174 si urm. Ca motto, versuri populare din colectia luy
Alecsandri.
") A se observa si ingrijirea unei meticuloase punctuatii, nota permanenta
a scrisului lui Caragiale.
1I
influents asupra oricArui suflet tin5r, care nu era numai a tatAlui, ci si a unchiului acestui tinAr smuls de viata din mediul lui
cunoscut si, putem crede, si atita vreme favorit. De altfel tema nepotrivirii stridente, tragice, dintre ce iscodeste in chinuri geniul poetic
Nu o chema, coconita.
Dar cine esti d-ta?
$i apoi vine tirada : N Uit5-te la acele pietre, la acele ferestre
strimte si ingrAdite. Dupa acele ziduri, dupa acele ferestre sint, colo,
fiinte care la fiecare gindire simt o suferint5, care scot la fiecare rugAciune un gem5t
si ea nu e decit fireasca la cine a trebuit sa
de la Februarie din revista citata, ii apare blastamul aruncat societAtii, vre-o douAzeci si unul de am.
VI
12
Crania rimatd
,sir,
2) Rigoletto.
13
74
Industria national'
De-ar merge pe aa picioare,
Te-ai pomeni in patru oare
C'a si trecut peste hotare
15
Privind
la,,camarazii for
c
zic meet
Amor, amor,
:
<(
In mu de am...
Si se sfirseste.
DON P. \DIL
SALON
Odd bar3ard la o t Cronicd rimatd
hit DON PADIL
16
77
gi
wurinta?
N. IORGA
STRADA
In orasul nostru amortit, o stradg mica isi trgeste viata zi cu zi.
Fiecare anotimp si fiecare ceas schimbg ceva din lumina $i din aerul
strgzii 'i -i imbraca in aspecte felurite personalitatea real&.
amiazg.
asa de grasg... Cea dela (Doi Berbecia e prea grasg, din cale-afarg..
Ti s'apleacA, - negresit!
20
Era prea
Au pornit, la brat. Se desluseste bine, dup5 zgomot, un pas hot5rit si altul sovaitor, care tradeaz5 un moral zdruncinat. Cioanitul
pasilor descreste spre deal si glasul cicglitor se stinge si el, treptat :
Asculta-ma pe mine... mai bine dela femei... prea grasa...
4 * *
0 trasura de tars s'a oprit sus, pe deal. S'a stricat, se vede, ceva
Vizitiul s'a dat jos si se tot invarte pe lang5 roate.
...Tor, de drumuri! 51 n'am bear o frangluuta... Cucoana
din trAsur5 stapana parc5 atata asteptase :
Unul din cei doi vardisti e Bros si batran. Lumina ii bate uneori
drept in obraz
accentueala exagerat nasul mare si must5tile zburlite. Silabiseste rar, cetind din carnet : dicteaza. Cel tanar scrie.
STEADA
2I
. . . domnului Ingineri.
. . . domnului Ingineri chefere.. .
Aha, dela caile ferate... stiu! Vra sa zica : Ingineri chefere...
Asa. Ingineri chefere Ne Boqan.
Ne Bogan.
(apoi cu glas natural) :
Care-i aista, bre?
bdtut in uld...
. . .in u.-1d. .
Asa! in u5d. . .
Glasul celui ce dicteaza se schimba deodata, sunAnd gros si
infundat. :
.. in ufd, pela unsprezece noaptea. . .
Cel ce scrie ridica brusc ochii de pe carnet, sa vada pricina acestei
joacA
22
* *
N'a rAsArit Inca soarele. Casele dorm somnul adanc din zori,
cu storurile lasate la ferestre. Strgduta, singur cu ea insasi, pared' e
schimbatg. La adapost de privirile oamenilor, iii arata in aceste clipe
fgptura el cea adevaratg, de lucru neinsufletit. In celelalte ceasuri
ale zilei to arnggeste neincetat cu infatisari de imprumut.
Tacut ca i strada, un motan cenusiu stA sculptat, sus, pe stalpul
STRADA
23
a*
Tree doi batrani, pe inserat.
Cred cg din tinerete bat impreung acelasi drum spre casg, la
aceleasi ceasun.
Dragg, eu i-am spus : tu, acuma, esti cum e mai rau... Dacg
nu te maritai, calea-valea. Da' acu? Maritatg 5i dupg o lung, deodatg, tranc 1 te lasg.
Da' si el... s'o lese dupg o lung! Barem un an sg mai fi trait
cu ea... de!
24
Taci, drags !
Ce sa tac? Asta -i lucru natural. Am fost dou5 sapiamani,
asta toamna, la Bucuresti, lara Taxa% Pop st-ti fax! Klee Tanti
ca sa mg distreze, mg tot ducea pe la ceamn... pe la senate...
Mai r5u!
Taci, dragal
Ce sa tac? Mal ales dupa ce dansam, tin'te insomnie si
pe urma visun tii! ce visun!
Din vale s'aud pa.si si glasuri amestecate. Vorbitoarea din poartg
Pict t
* * *
Fata e cu spatele spre fereastra ; el, cu fata. Un reflex dela asfintit ii lumineaza obrazul searbad, ca dupa boala. Cu ochii prea tare
deschisi, se uitg fix la fats si 11.11 spune o vorba. Apoi sughite din
adanc, da ochii peste cap si incearca sa se apropie mai mutt. Gata
STRADA
25
Uite, eu, cand am vre-un nacaz, irrii aduc aminte de saraca mama...
Blanda si miloasa mai era, Dumnezeu s'o ierte! Daca vedea ca se
tale o pasare, nici nu mai manta in ziva aceea. Jar cand ii facea cineva vre-un rau, unde se pomenea sa spue ea vreo vcrba urata, on
sa se sfadeasca? Numai truce isi facea si se ruga lui Dumnezeu in
soapta.
i-a plait?
A fi cam tarziu... zice cu glas schimbat ceealalta. Si se ridica pripit sa piece. Dumneta mai stai si te odihneste, ca eu mg
duc acasa, sa pun la foc.
Da' stai ca merg si eu cu dumneta . . mai vorbim de una,
de alta..
Cealalta inghite si tace.
Pornesc arnandoua.
s*
Bucovineanca de peste drum are doua prietene in vizitg, la poartg.
E Duminica si abia s'a inserat. Stap3mi sunt dusi de-acasa si ele
D'apai... clue nu-i acolo? Toti cei dela not din sat s'aduna
acolo, la Luigi-.
Una din fete nu desclesteaza gura. Sta mai ferita, razimata de
atalpul portii, si se uitg tinta intr'un punct. Para nici nu-i impreuna
cu celelalte.
26
Cine? Floarea?
D'apai ! giuca cu Marin, avan.
Am s'o zdrobAsc! s'aude deodata raspicat, un glas de con-
tralto, stApanit.
E glasul fetei care sta intepenita l'ang5 st31p. Numai pentru aceste
putine vorbe a descAtuat buzele ; apoi sufletul ei s'a zavorit iar,
STRADA
27
parului...
La gains, Serioja ? !
N'are aface, Marussia,
raspunde exasperat baiatul. Voi,
fetele, n'aveti spirit tiintific... Eu discut problema in general...
i tu...
in umbra stradelei.
Sa ma muti! izbucnete dinteodata femeea i, cu o micare
infrigurata ii indreapta berta de pe umeri.
Da... chiar avem i bani de mutat 1 raspunde moale i rar
barbatul.
Ba sa ma muti, cum ii ti - pacatosule! Plati-ti-ar Dumnezeu!
Barbatul incetineaza pasul i se lipete de ea. Vorbete tot domol,
dar apasat :
Taci, fal.. Ai innebunit iar ? Ce batjocoreti ? Ce blestami?
Femeea simte primejdia aproape. Se mladie intr o clipita, schimba
28
B5rbatul si femeea isi mina din urma spre cas5 umbrele for neegale
si invrAjbite, ducand fiecare povara unei dusm5rui grele, fara leac.
batut cu careva?
Ei, batut!..
STRADA
29
si de cm&
Pere, prune, luati? Faine! cat sa va dau?
SKI
Luneci - arc alb, alb corb,
Sub cer iizbutit orb,
Purtat de curata
Da Ita si sageata
Spurner deslanate,
Ruptelor carate.
In sclipitor nesters,
Plutg xnuta de mers.
0 PR1V1RE
Cea xnai frurnoasa din orae,
Frurnoasa stea .enoriae
Din darnice cutii de mild
Imparte - obrazul de copila :
Lumini cApriilor castane ;
Corabii albe ; - vraji sultane.
TOROPEALA
Frunze le din fire
Sovaind vre-o stire
Luneca prin vant
NESOMN
Lune, ornement et l'honneur du silence
RONSARD
Lucia nebuna,
Urca-vei prin om,
In chiar vadul de sornn.
Valurita mare
Vinete cantare,
Roate, temenele,
Roble inele.
Zabrele de furii
Ard in cerul guni.
0 pats senina :
Cununa vecina.
RONDEL
(Atribuit lui Villon)
AMINTIRILE
Colonelului Grigore Lacusteanu
(Urmare)
i Stefan, uneltea rasturnarea lui Voda Bibescu cu scop de a reveni pe tronul Romaniei. Ruii nu numai ca nu le displacea, ba Inca
in anul 1848 luna lui Mai au trimis pe generalul Duhamel ca sa-i
dea mai multa impulsie, cu scop -ca vecina - sa is de pretext ca la
portile ei s'au aprins un rezbel civil si cu acest chip sa poata intra
in tara sa deschida 0 chestia orientului t.
Generalul Duhamel, sau Rusia, aveau de unelta pe loan Ghika.
ginerele generalului Mavros, un fanariot pripasit in tara 1), general
civil rusesc iar la .noi general inspector al carantinelor pe amandoua
Principatele. Boerii cei marl iarai, cari nu vedeau mai departe cleat
varful nasului, cu aspiratii la mostenirea tronului secondau revolutia,
deli dansii se prefaceau a ramanea statornici in principiile si legile
iar pe fii for ii impingeau sa se coalizeze cu revolutioreglementare, tar
narii.
Astfel alimentandu-se, revolutia mergea progresand cu pal
. .
urli,
a
numai poporul sau tara sta impasibila la toate aceste machinatii deli se slujea cu numele lui fara ca el sa stie. Ii auzeai strigand :
si
1) De fapt generalul Mavros era fiul lui Gheorghe lkilavros, mare hatman
to Moldova, *i at Marioarei Ventura.
36
proclame de imparat al Daciei: Fie politica exterioara, fie slabiciune sau inerne, nu lua mgsun coercitive.
Generalul Duhamel, deli pe sub mans urzea revolutia, insa in
fata lui Vodg Bibescu stgruea sa facg arestatii spre a ingbusi rascoala,
i dacg are trebuintg de ostire (caci zicea ca nu are incredere in ostirea
Orel) sa-i faca o cerere si in doua zile sA-i aducg oricate regimente
de cazaci va voi. Bine era sa -1 fi ascultat!
Generalul ii aducea pildg pe confratele sau dela Moldova, Mihail
Sturza, care au ngbusit revolutia in 24 de ore, caci i acolo se rAsculase, si au trimis intro sears pe aga cu dorobantii si pe fiul sau spataru cu soldatii si i-au legat pe top si a doua zi 1-au adus in Curtea
in curtea palatului.
Dupg aceste masuri Domnul dormea pe trandafiri, iar capii revolutiei lucrau ziva si noaptea si cu iuteala fulgerului.
La 6 Iunie 1848 comitetul revolutionar, sub numire de a national *, s'au constituit in satul Celeiul, din districtul Teleorman 1).
Comitetul era compus de Eliad Rgdulescu, dela gazeta a Curierul
roman *, de maiorul Tell, comandirul batalionului din regimentul
al II-lea, de o familie cu totul obscura, de fratii Niculae si Stefan
1) Celei e In jud. Romanati.
37
bare pe osea. Patru vagabonzi disperati,.thntre care unul era. Ghgore Paleologu, Gligore Peretz (de ceilalti do' nu-mi aduc aminte),
calan fund, au tras cu pistoalele asupra lui Voda. Din norocire nu
s'au ramt lumen', numai epoletul lui Voda 1-au zdrelit un glont 2).
Politia de indata s'au lust in urma for ; in seara aceia s'au facut
In seara de 10 Iunie era randul meu sa fiu de serviciu la cazarma i m'am culcat la polcovnicul Solomon, fiindca locumta era
peste drum de poarta cazarmei i la once alarms eram Bata.
A doua zi, 11 Iunie, m'am gait de dimineata sa ma duc la cazarma. Vrand sa ies, gasesc pe polcovnicul Solomon in balcon, cu
ciubucu in gura, bea cafea, i inconjurat de toti ofiterii regimentului.
Dupa ce i-am dat buna dimineata, it intreb : 0 Prin ce intamplare
acest consiliu ostaesc pans 'n ziva, i eu nu tm nimic s?
Polcovnicul imi zice : oEi, maiorule, se petrec lucruri mari! Revo-
38
dar tot ce te rog este sa primeti regimentul lui Solomon i de indata dau ofisul.
I-am multumit de onoarea care-mi facea, dar i-am zis c5 nu poci
sa o primesc inteo vreme aa anormala si cfind morala ostgeasca este
alteratA, i mai virtos cand Solomon comandeaza regimentul de
20 de am, unde ii are simpatiile sale. Eu nu mai zic cA tot regi-
39
40
tuzeasca, care duce Ia podu Calitei 1), deodata vad sute de grope de
desculti cu steaguri tricolore si cu cocardele la piept, unit strigand
e Uta! alti 4 SA traiascA constitutia! * Toti se duceau la palat.
Eu am stAtut in loc, neputand trece trasura din cauza acelui furnicar de crai. In vremea aceasta au sosit si colonelul Florescu 2),
ginerele lui Voda, care mergea si dansul Ia palat. Aci, oprindu-se
Ei, ii zic, cum? ati gandit ca este gluma? . Dece nu au spanzurat craii la vreme?..
In fine, vazand neputinta de a razbi la palat, m'au rugat sa-.1
las acasa, sa nu se sperie domnita 3), fiind lehuza. L-am si lasat si
de acolo m'am dus la cazarma, am are:tat polcovnicului ce intampinasem i, cu consimtimantul sau, am dat ordin si au esit batalionul
al II-lea la front, in mantale, sepci, patrontaA 4) si pusti. Dupa ce
le-am revizuit patroanele, am comandat sa umple. pustile ; in vremea aceasta, intra i colonelul Odobescu in cazarma (venea dela via
4I
Primita ).
42
dinta ta!
M'am retras, lasand pe Odobescu cu Voda.
43
44
sa ma aflu in otire, caci am reazem, iar ca civil, ezand in Bucureti, ma expui la toate intamplarile.
M'am convins i am luat ferma hotarire sa raman i sa merg pan'a-
45
(Soldatii erau din divizionul al II-lea din batalionul meu, sub comanda capitanului Boboc).
Eu, care ma aflam fata 'n fata cu Eliad, indata ce am auzit acest
cuvant sacramental dela Odobescu, am pus mina in pieptul lui
Eliad si tragand sabia afara i-am zis :
0 sa te tai caine, sa te invat s mai dai asemenea proclamatii!
Odobescu pusese mina in pieptul lui Tell si ii striga :
0 s5 te impusc talharule! Sa vie un of iter sa-lduca la arestul
cazarmei I
ce sfarsit poate aduce, s'au speriat si se imbulzeau sa lasa mai curand Jail, sa fugal care incotro putea ; mai vartos dud au exit in ulit5
si au vazut gol5nimea armata, care cu pusti, care cu cutit, altii cu
topoare, pang si cu ciomege, alergand la palat (tabacii si macelarii
au jucat principalul rol in revolutia dela 1848).
Niculae Golescu alerga pe ulita intr'o birja, stand in picioare cu
steag tricolor desfasurat, strigand : 4 La arme! La arme! Sa alerge
poporul la palat !* Iancu Bratianu pe jos asemenea zbiera din toate
puterile lui : s La arme fratilor caci guvernul este arestat! s
1) Actualul Capp. Ieronim Momulo, bucatar italian fost in serviciul lui
Grigore Voila Ghica, deschisese aci un restaurant de lux. La etaj, o sail mare
era destinata pentru Intruniri, nunti, banchete, etc. Acelaxi Momulo era totdata xi antreprenorul teatrului vecin.
46
SA nu umple pustile!
Atunci, vazind o asemenea tradare din partea Odobescului (a
nu stiam ca in lipsa mea, and m am dus sa them pe proprietari,
craii, ca SA insele pe Odobescu, it proclamasera presedinte si dictator
pe la spate
au pus mina pe sabie sa mi-o ia, insa tragindu-i sabia prin mina
i-am taiat degetele.
1) Astazi casa cu no. 6o al Cali Victoriei (colt cu str. Regala), unde a fost
timp indelungat clubul Conservator.
2) Actuala administratie a domeniilor Coroanei, str. Stirbei VodA.
3) Cunoscut agitator, dintr'o familie de mosneni din Telega. Fusese condamnat sub domnia lui Alexandru Voila Ghica la so ani ocna pentru a fi luat
parte la complotul revolutionar din 5840 Impreuna cu Nic. Balcescu, Dumitru
Filipescu, Serghiescu, etc.
47
.sAbiei,
tipand...
si auzim doua detunaturi de plwi si apoi foc de randuri. Am socotit ca Odobescu au devenit stapan pe situatie si tara este scapata
de crai, caci cunosteam lasitatea lor !..
Eu tremuram de nerabdare si disputam cu Marita sa ma lase sa
ma duc la palat, care cu lacrami ma ruga sal nu ma duc. Cand iata
di' vine lancu Russet 1) cu Nicu Manu dela palat, si asemenea se
opuneau voinlei mele de a ma duce, incredintandu-ma ca Solomon
48
s a urcat in palat.
Revolutionarii, vizandu-1 izolat; 1-au amenintat Cu pistoale, cu
cutite, sa -I omoare indatg dacg nu va da ordin in scris lui Solomon
sa se retraga cu ostirea la cazarmA. Odobescu, vgzandu-se cu o multime de stilete in pieptul sau au scris i au iscglit ordinul.
In intervalul celor petrecute in palat, un unterofiter Davidescu,
din regimentul al III-lea, trecut in tabgra revolutionarilor, au tras
cu pusca pe fereastra palatului in Solomon, ins5 au impucat un
soldat in mini, care era alaturi cu Solomon (soldatul s'au vindecat
si au fost bine recompensat).
Atunci.Solomon au comandat s foc de divizion >> in sus, cu scop
de a-i speria numai. Rgsculatii, vgzand ca nu cade nici unul
au luat mai mutt curaj.
49
dupa galerie, mai pe urma s'au intors sz au furat banii, iar pe mine
m'au dus la scara podului i mi-au zis sA ma urc sus. Era o scara
ai ceremoniei arderei Regulamentului organic. Autorul mai multor opere literare printre care prima traducere in limba romans, a unor fragmente din
Iliada (5800-588o).
2) Cunoscut pentru rolul jucat in timpul revolutiei. Exilat printr'un decret
al lui Fuad effendi din 25 Sept. 5848, se refugiaza in Turcia impreuna cu Eliad,
50
Seara mai tarziu an venit Florescu (al lui lordache), sA ma p5zeasca pans a doua zi, si spuindu-i ceea ce mi se intamplase cu un
teas mai dinainte, el imi rAspunde a se putea intampla orice, caci,
SArmanul popor! Sufera de un a secol tiraniile boerilor ! Si alte
multe fleacuri, care nu merits s5 le descnu.
A doua zi am n un bilet lui Tell, prin care it rugam sA vie s it
ma vazA cAci am sA-1 rog ceva.
Viind Tell, care se numise el insusi general (in deradarea ostirei care
zicea c5 s'au culcat maior si s'au sculat general), 1-am rugat s5 m5 sloboazA dela arest, cu promisiunea de a trece a doua zi peste granit5.
51
cu comanda companiei destinate s insoteasca pe membrii guvernului provizor in fuga for din Bucuresti, izbuteste, numai datorit energiei sale, sa indemne
trupa sa indeplineasca aceasta misiune. Il intalnim apoi Wand agitatie revolutionary in jud. Arges, unde intre timp incearca si reuseste sa ridice sume
52
un alt Samson!
Ajungand /a palat, ofiterul de serviciu m'au invitat intro camera
unde erau asezate deja santinele. Alaturi cu camera mea era arestuit
colonelul Solomon cu care am tinut o scurta conversatie ; apoi intrand ofiterul de serviciu, 1-am rugat sa m5 conduce in camera la Plesoianu (Plesoianu servise in batalionul meu din regimentul I vreo
zece ani ; pe acesta it inaltasera revolutionarii din capitan la gradul
de colonel). Introdus in camera Plesoianului (dansul lipsea de acas5),
am rugat pe ofiter sa trimeata la mine un soldat sa-mi aduca niste
lucruri care voi scri. Am scris nevestei mete sa-mi trimeata o saltea
si o perna de piele cu soldatu, care le aveam pentru drum, adaog:and
ofiterului ca voi ramanea acolo sa astept pe Plesoianu, si data voeste
carele cu multi delicately mi-a observat ca nu putem locui impreuna fare a se compromite in fata poporului si a guvernului. Si eu,
Acolo m'am incredintat, dela Plesoianu si dela altii, de deciziunea care luase guvernul in privinta noastra a doua zi dupa omorurile dela palat, ca sa facem amends onorabila, adica Odobescu
Solomon si eu, sa mergem dupa convoiul mortilor pana la cimitir,
desculti, cu capetele goale si imbracati cu camas] negre catramte.
Dar gratie lui Costache Cretulescu (ca s'au luptat din toate puterile
lui), si au /limas deciziunea de a se efectua, caci de s ar fi realizat
negresit ca in ziva aceia am fi fost omoriti, sfasiati de catre tiganii
si ovreii, sau chiar de catre descultii nostri.
Acolo am aflat dela dansii ca Solomon, care nu mancase de trei
zile si era in agitatie si fermentatie continua - in Luna lui lulie - au
cerut putintica ape, aci murea omul de sete, si in loc, de ape 1-au
13
soianu bind...
buit sa trecem.
Tribunalul se compunea din sapte ofiteri sub presidentia Plesoianului.
Mai intii au vroit sa facg procesul verbal al Odobescului. Odobescu 1-au intrebat : a Cine sunteti dumneavoastrg 0
Plesoianu ii zise :
Domnule polcovnic, va aflati in fata unui tribunal ostgsesc,
si esti acuzat si inculpat pentru omorurile care s'au sgvirsit la palat,
si prin urmare vA somez in numele legei ca sa aratati once cuvinte
veti avea pentru a dumneavoastrg disculpare.
Domnule, ii rgspunse Odobescu, nu voi al-Ma nimic, cAci ca
sa ma judece pe mine urrneazg, dupg legile ostgsesti, ca judecgtori
sa fie generali sau cel putin polcovnici mai vechi decal mine.
Plesoianu ii zise : a Imi pare rau domnule polcovnic ca yeti fi
osindit fail a va justifica,.caci suveranitatea poporului asteapta Cu
nergbdare sentinta domniei voastre.
La aceste zise, Odobescu le rgspunse cu un ton imperios :
,Si apoi stiti domnilor ca eu sunt polcovnicul Odobescu, din
regimentul a arktirski * de husari al Majestatei Sale Imperatorul tutulor Rusilor, si ramas aici in tarn cu congediu ilimitat pentru.invatgtura ostirei romine? $i mai mult nu voi rgspunde nimic! 51 au
sezut pe un scaun.
Dupg aceasta tribunalul au inceput sa faca procesul verbal colanelului Solomon, care au rgmas neterminat, cgcl incepuse sa se facg
ziva i ne-au intors pe fies-care in camera sa.
A doua noapte, tot la ceasul indicat mai sus, au Infatisat numat
pe colonelul Solomon si pe mine. Dupg savarirea proceselor ver1) Dimitrie Ciocardia, numit apoi de catre guvernul revolutionar administrator al judetului Ialomita.
54
revolutiei pe ulitele Bucurestilor, au plecat la Galati unde au stationat ca sa observe cele ce se petreceau in tars.
Indata ce s'au instiintat despre omorul dela palat si arestarea
noastra, au tcimes un curier in Basarabia, unde stationa corpul al
V-lea de ostire, scriind sefului corpului, generalul lieutenant Gerchenstein 1) ca sa treaca indata cu ostirea in Principate, fiind ca raz-
55
guver-
56
si pe dansii.
57
SA traesti domnule polcovnice! Domnul praporcic (sublocotenent) Deivos l) au ridicat steagul revolutiei in targ pe piata
puscariei!
peste piatra!
Apoi, intorcanclu-se catre mine imi zise : # Voesti sa" to duci ?
SA subscriu ordinul! * I-am raspuns a acum nu ma duc, caci voesc
s5 ma razbun si eu asupra crailor.
Atunci, imi zise, du-te dar la cazarma s/ spune polcovnicului
Solomon s gasesc toata ostirea asezata in coloane cu toata amunitia
trupelor. Apoi au chemat pe c5pitan Vespescu, casierul regimentului al III-lea, si dandu-i o chitant5 i-au zis : # Du-te cu aceasta
la Hilel bancherul sa primesti cinci mii de galbeni pentru trebuinta
ostirei si luand o caruta de birj5 s-i aduci incoace. Poti ea iei cu
dumneata si doi soldati si sa vii mai curand *.
Apoi au chemat pe sefii diferitelor comenzi si le-au zis s fie
gata, caci peste o ork vom pleca.
Eu 1-am intrebat unde o sa mergem ; imi raspunse zambind :
4 Ori la munte, on la balta *.
Pe din afara cazarmei, jur imprejur, burghezia si poporul din ce
in ce se inmultea, fgra a cuteza sa intre in cazarma.
Intre orele patru si cinci am dat semnalul plecarei si am plecat
a tambour battant *. Odobescu in capul ostirei, mergea pe jos si un
soldat ii ducea calul.
Burghezia si poporul, cu capetele goale si cu mainele incrucisate,
au esit inaintea Odobescului, rugandu-1 cu 15cramile in ochi, ha unii
si in genunchi sa nu paraseasca orasul caci sunt amenintati de prada,
59
to
zise :
6,
pe invelisul caretei era lancu Bratianu si cu alti vagabonzi. Odobescu, cum au vAzut pe mitropolitul, au comandat ostirei sa se punA
in genunchi. Mitropolitul s'au dat jos din careta, investit cu omoforul
mitropolitan, si trecfind pe dinaintea ostirei ii blagoslovea P ii ruga
62
ternizau cu vagabonzii...
Dupa ce au desartat poporul cazarma, polcovnicul Solomon au
adunat soldatii si le-au zis sa fie credinciosi si supusi sefilor, sa nu
asculte propagandele crailor, caci scopul acestora este sa is mosiile
proprietarilor sA le dea rumanilor. Unul din soldati auzind acestea
au zis :
Sa trAesti domnule polcovnic! Dac'ar fi asa, n'ar fi treaba
urasta asta!
Cat am sezut acolo, in mai putin de o ors, curgea ca ploaea bi1) Dionisie
Romano, niscut in Transilvania in 18o6. Stare; al manistirei
Neam ;, apoi episcop de Husi. Intre 1865 si 1873 pistoreste eparhia Buz'aului,
in a carei biserica episcopala a si fost ingropat. In 1848 era profesor la seminarul din Bucuresti.
2) Fiul clucerului Enache Anion si frate cu viitorul general Eraclie Anion.
63
le avea rase), i-am luat ochelarii si i-am pus la ochi i m'am dus
ca un agent la Colhun.
Cu consulul englez, de i nu aveam decat o simpla cunostinta,
cerandu-i ospitaliltate, mi-a raspuns ca ma asigura pe onoare ca mai
lesne it vor lua pe dansul, dar pe mine nici data din casa sa 2). Apoi
1-am .rugat sa se duca la Timoni sa -1 roage sa-mi dea un caporal
acolo si mi-au zis ca tot este gata, carele sunt incarcate, pasportul
scos si maine in ziva sa plecarn. Apoi m'am inteles cu Marita sa mer-
E4
Nae 1), unde sunt mai multe familii acolo si a doua zi in ziva sa
plecam.
65
din noroctre nu s'au begat de seams BSI am plecat inainte pe jos pia
a ajungA trasurile.
Na urma)
JURNALUL ANTONINEI
...Miercuri, 28 Octombrie. Am primit azi dela nasg-mea si mgtug-mea Maica Antonina, un mandat postal de o sutg cinci zeci
de franci. Pe dosul cuponului, scumpa mgicuta mg blagosloveste si
mg indeamng sa fiu cuminte si sirguincioasA la invAtAturg. Alaltgeri
am primit dela mama o carte postalg. Nici o noutate, si nici o vorbg
67
68
ea: E bung, generoasg, gata sa planga, dacg plangi. Insg dupa cateva
Sau sta la fereastra si face haz de toate cite vede si aude. Sau aleargg
la cofetgrie, cumpgrg un carton de prgjituri si cheamg pe toate fe-
tele, la noi in odae... Dupg vreo doug ceasuri de vorba, de zbucium, de risipg nervoasg, se apucg de cetit. $i atunci este ca si cum
n'ar mai fi in case. Nu mai vede, nu mai aude, n'o mai atata nimic
suflet omenesc. Imi place acest inceput de ordine si de legi intrevazute, in lumea pe care o purtgm ascunsg in noi, cea mai apropiatg si totusi, uneori, mai departata decal stelele noptii. Dar nici.
psihologia, nici tagaduintele ei nu mg leagg prey mutt
muit 0 nu-mi.
incglzesc inima.
Luni, 2 Noembrie. Azi de dimineata, am tras o spaimg zdravang.Nebuna de Elvira mi-a dgruit deunazi un fular de mgtase si eu 1 -am
inchis in cufgr. La ora sapte si jumgtate, la cafea, Imi cere fularul
inapoi. CA ii e frig, cg n'a putut pang acum sa-si cumpere altul, cg
Cg
Mi s'a zbatut inima. Nebuna da peste caetul meu de note zilnice!.. M'am suparat deabinelea, dar nu i-am aratat-o atat cat
ti marine si poimaine?..
Vineri, 6 Noembrie. Sarmanul meu caiet de note!.. Mi se pare
cA de aci inainte trebue sa te arunc in foc, sau sA nu-ti mat destainuesc nimic. De cateva zile ploua Cu noutati. Alaltaeri, Th u Maiorescu a inceput cursul sau de istoria filosofiei engleze contemporane.
Maestrul a fost ca totdeauna t nemuritor ti rece *... Poate ca sunt
70
pscidat din somnul lui diurn, mi se pare mai juvenil si mai luminos cleat Maiorescu.
Mai 'nainte de lectje, ne-am inghesuit in band( Elvira Iatropol,
care se prgpgdeste dupg impecabilul maestru
lase cursurile
dela medicine, eu si Sanda Petrovici. Dupg lectie, Sanda Petrovici
s'a gAsit cu vAru-sAu, iar vAru-sAu av ea dupa el doi prieteni. $i iata
cunt:Winte noi, glumesi complimente. Am Minas cam inghetatg...
Vgrul Sandei este o simpatica figura pe care o remarcasem mai de
71
din amfiteatru. Era mai bine. Cel putin putea sa-si miste o mina
si sa-si caute batista.
Cu aceeasi prestanta calms si solemna, cu aceeasi maestrie mate
si sacadata, profesorul incepu singularul roman al vietii filosofului
englez John Stuart Mill.
Se nascuse in Londra, cu vreo noufizeci de ani in urma, adica in
primii ani ai secolului al nouasprezecelea. Tatal sau James Mill era
un intelectual de marca, autorul unei carp celebre, Istoria Indiilor
Engleze, i pe urrna functionar superior in 4 Compania Indiilor ).
John era primul nascut si dupe el veneau destui frati si surori. Cre-
giliu, Oratiu, Titu Liviu, Salustiu, Ovidiu si buna parte din Cicerone. Para la patrusprezece am a gramadit in capul lui mai mult
deck un baetan bine pregatit care se prezinta la bacaulaureat.
James Mill, tatal, dadea copilului lectii, it examina, it obliga sa-si
bats capul cu probleme mai.presus de puterile vfirstei lui, si-i dadea
sA ceteasca si a rezume cart! scrise pentru oameni maturi. Lufindu-1
cu sine la plimbare pe cai de tars, ii facea pe lfinga scoala de acasa,
Inca un supliment de scoala peripatetica.
Geometria, Algebra, Istoria Universals, Stiintele fizico-chimice,
Geografia, Stiintele filosofice, incepfind cu Logica.....si maxi cantitati de literature universals furamistuite de mintea vntorului filosof
cu mult mai 'nainte ca sail atinga majoratul. Aceasta stranie metali ca sa intinzi pina la maximum puterile intelectuale ale unui
copil, John Stuart Mill n'o gaseste absurda. La o jumatate de secol
de distanta, dupe anii lui de invatatura in scoala lui tats -sau, el condata ca : Un elev arum nu-i cen nici odata ceea ce el nu poate sA
face, nu munceste niciodata atfita cat ar putea.
Dar filosoful englez, crescut si instruit de tats -sau, departe de
scoli, deci fare intfilnin si contact cu alti copii de virsta lui, fail
jocuri, fail strengarii, fara trfinteli si fail ma un fel de exercitii
fizice, ajunge, la anii virstei clocotinde gol de once clocot. Tata
James Mill era prietenul si colaboratorul celebrului jurist si sociolog
Bentham, autorul Tratatului despre Legislatie.TinArul John ii -a petrecut adolescenta printre oameni maturi, printre amicii lui James,
ascultfind si participfind la discutii interminabile, ajutind pe tata-sau
si pe prietenn acestuia la compunerea operelor for si ingropfindu-se
72
complet, in mormane de pagini cetite si scrise, ca o biata floare, bagata intro bucoavna, sa se preseze.
stare de bancruta morals, John Stuart Mill isi reexamineaza trecutul, ideile, filosofia, adica intreaga scoala a parintelui sAu, i incepe
care trece filosoful englez intre anti 1826 si 1830. Tot asa nu se
oprea asupra intailor izvoare mantuttoare care yin sa adape si sa
invioreze calcinata simore a lui John Stuart Mill. Intalnirea filosofului cu poezia lui Wordsworth si efectul ei reconfortant, prole.
sorul le lasa la o parte din ecuatie, intru cat poetul englez era cu
totul necunoscut auditorului.
Dar Maiorescu interpreta cu justeta memoriile filosofului englez,
scotand din spusele lui impresia ca gandul suicidului incepuse sa-i
pi
0 LECTI
73
74
xiune sufleteascg m'au fgcut adesea s'o compar, pa cum era in vremea aceea, cu poetul Shelley. Insg tend e vorba de ingltimea inteligentii i adfincimea cugetArilor, Shelley, mort prea tartar nu era
$i
75-
blem5 care incepe sA-1 asalteze acum in primavara vietii. Intalnirea bArbatului cu femeia, cinstita 1 severa orientare in raporturile dintre cele douA sexe sunt lucrunatat de capitale, in viata
noastrA, luck cea mai mica uurAtate sau iincorectitudine pot sA aiba
urmAri dezastruoase. SA nAdajduim ca privelitea acestei neprihAnite prieten,
n convertite la timp favorabil in onestA i .fericita
ochii pe caiet, insemna mai departe ideile auzite. Dar lui Filipache
i se pAru cA peste fata imbujorat5 a colegei lui trecu o undA de emotiune i de roatA.
Urma ca, in lectia viltoare, profesorul sA vorbeasca despre opusculul filosofului. : Aservirea femeilor i sa desvolte entuziastele -r
n in pnvinta vredniciei femeii de a avea, in societate, abconvingeri
76
Dar controls sala, dintr'o ochire, pornind dela locul unde statuse
Antonina.. Intr'adevar nu mai era nici o colega cunoscuta. Antonina
se strecurase din sala si fugise.
VIII
CEASURI SURE
A doua zi, de dimineata, Filipache se duse la biblioteca Academiei. Incerca ss ceteasca, sA is note, sA urmareasca o idee literara..
dar zadarnic!.. Nu putea sa-i concentreze luarea aminte si n'avea
nici un spor. La fiecare micare din sala, la fiecare pas din vestibul,
ridica ochii de pe carte si se uita sA vada cine vine. DupA un ceas
de tensiune .5i de neastampar, inchise agile i se lass paguba.
Antonina lipsea din sala i in locul ei era altcineva!
A treia zi facu la fel. Dar i de data aceasta, studiul lui merse
taris-grApis $i, dupA doul ore incordate i nemultumite, pleca din
sala de lecture i porni spre Soseaua Kiseleff. Antonina nu venise
nici azi!
Dei zi de Noembrie, cu cer de vetede cicoare i cu soare gales,
lasat spre miazAzi, totusi vazduhul avea in el unde largi de prospetime si de sprintenie. Plimbarea la Sosea era pentru Filipache o deprindere veche, insa in ceasurile singuratice ale diminetii, cand aleele
Teii goi sau plini de frunza erau toti buni prieteni. Tarancile
77
poate paznicul tor, cinta din tilinca. Spre rasarit, un cos de caramiclarie punea un fel de stalp despartztor, intre mahalaua vag terminate sz tanna libera.
un ceas intreg...
Se Intalnea a doua oars cu aceasta complicatie sufleteasa, provocata de sranzintainaintea gindului a uneia si aceleigi icoane. s
Acura vre-o doi am, prin clasa a sasea, vara-sa,. Sanda 1-a facut se
treaca.pnn aceleasi imprastieri, leneviri sz reverii, cum it face astazi
Antonina. Atunci, imprejurarile s'au potrivit astfel, toate, a din
complicatia care se declarase a iesit la urma un subiect de elegie,
nu prea gravg, ci atAta ca poate sA fie ingaduita intre niste ven de
incepuse sail modifice purtarile si fata, and venea in case, la neamuri. Biata fata era in aceeasi stare ca si Doru, insa mai primejclios
decal el, fiindca din iubirea ei, data lui Codin Petrovici, trebuia sit
iasa nenorocirea casatoriei ei de azi. Filipache a suferit in taina, s'a
spovedit intr'un caiet intreg, pe care pe urma 1-a aruncat in foc, 1 a
-78
simtea
in el, va aduce mai mutt dee& fatalele intemperii literare, pro..
prn unui temperament de poet. Incepea sA-1 ingrijeascA o nuan;A
de rAu augur, stApinitoare in complicatia prin care incepea sa tread...
O negrAitA duiosie, un fel de milli suspectA it atrAgea cAtre Antonina...
Ii era jale de acest copil nevinovat si fraged, aruncat in viltoarea
imprejurarilor si a universitatii bucurestene.
Dece nu s'a mai arAtat la bibliotecA? Poate ca e bolnavA. Poate
cA a Mat chiar deunAzi, seara, dupA baia de aburi din .sala Jul
Maiorescu. Acest gind it doare si nu tie cum ar face sa-st procure
in pnvinta aceasta, o informatie precisA... Si totusi e atat de usor!
Antonina locueste peste drum de el si chiar acum la amiazA, revenind acasA, n'ar avea decal sA se abate doi poi dela poarta lui
si se intrebe ce face Antonina... Usor de gAndit, si atilt de greu
de indeplinit !.. Cu cine va da ochi, intrind in cAmin, cu ce obraz
isi va formula intrebarea, cum va justifica interesul pe care-1 poartA
Antoninei? Si dace nu stiu ce ironie i-ar scoate inainte pe Elvira latropol? Sau dace persoana intrebata i-ar raspunde : D-ra
Antonina Tantu ? Este chiar aici in sala de mancare!.. MA duc
s'o instiintez!
Cum ar da ochi cu Antonina? Ce-ar putea sa -i spunl?
Domni-
inima oricarui om de carte. Atunci, de ce nu si 1-ar don si Filipache?.. Nu-si mai aduce bine aminte ce proecta el in viitor, atunci
cind tines la vary -sa Sanda. N'avea Inca saptesprezece ani!.. I se
pare astAzi ca nici nu se gindea ce-ar fi putut sa iasa, dace si Sanda
ar fi avut vreo inclinatie pentru el. Dar iat5 cA nici azi Filipache
nu se intreabA clar cu ce se margineste, in geografia viitorului, un
sentiment care incepe sa to stApineascA?..
Si mai nelAmunt, si mai cenusiu decal la iesirea lui din sala de
79
inAuntru.
IX
4 ASERVIREA
FEMEILOR g
Eo
ILL
81
John Stuart Mill se intinde cu entusiasm asupra fericitelor urmari care vor izvori pentru neamul omenesc, atunci and jum5tate din el adica toate femeile, eliberate din robia politico - socials
de azi, vor dubla energia, silintele, munca si progresele omenirii,
in drumul miilor de am, spre culmile desavirsirn morale. Dar Titu
Maiorescu, care trebuia sa intermedieze ca un abil pedagog intre
entuziastul englez, partizanul emancipArn femeilor, si un auditor
studentesc si romanesc, se multumea cu mai putin. Pe de o parte
intarea si dal-Inca unele dintre argumentele lui John Stuart Mill,
dar pe de alts parte oprea caruta entuziasmului emancipator la o
mare distanta de locul uncle desharnase englezul.
Pentru John Stuart Mill emanciparea femeii era o problems
de sfanta si urgenta dreptate: S5 stergem uricioasele dovezi ale unui
trecut de abuzuri si de tiranie I Inegalitatea femeiin cu barbatul vor beste de omul bestie, .deabia iesit din caverne si inca nelecuit de
pofte antropofage. Niel o obiectie, mci un impediment, nici o con-.
sideratie de pe parnant nu poate s5 desfiinteze dreptatea fernen
32
Vor putea sa -1 declare acesti mandatari feminini, care n'au satisfAcut legea recrutArii, n'au nici o competenta militarA si nu vor
participa la.razboi? le g o remarcabila greutate! Cu ce i nuna opornest' rAzbotul, cu ce indraznealA atati un foc, la care vei trunite
numai bArbati?
Concluzia deocamdata ar fi aceasta : Intrucat parlamentele nationale au uneori prilejul greu sa discute eventualitatea razboiului
si, sa vare in foc pe popoare, femeile ne putand sa poarte armele,
nu pot sit fie mandatari ai natiunti.
Maiorescu se oprea la acest rationament si credea ca poposeste
in loc intArit. Dar rationamentul era o fortareat5 ce putea fi escaladatA in multe feluri. La ceasul acestor lectii - Noembrie 1898 si profesorul si auditorii lui se opreau si capitulau inaintea acestei
constatari : femeile nu fac armatA ; ostire de femei nu se poate.
Si apoi un pas mai departe : Femeile neputand sa indure, ca ostasi,
Deabia iesise profesorul din salA, si Silviu Bujoreanu, care incepea sa se simta un fel de 4 leader al majoritatii , isi facu loc pan5
la banca unde observase pe Elvira Iatropol, cu amicele ei Antonina i Ssnda Petrovici, si spuse tare si provocator :
Mult stimatele noastre colege, discutiunea este deschisal..
Cine cere cuvantul?
Elvira Iatropol, pe cat de dornica sa discute problema feminists, pe atat de grAbitA sa alerge la un curs de medicina, spuse cu
pareri de rau :
83
B4
Sando dragg, este cel mai mic serviciu pe care pot s5 ti-1 fac-.
. 0 chem si pe Elvira.
Sando, scrisoarea to va fi pe masa avocatului, acum la cing...
pe Sands...
impresii...
85
pi
Pentru mine una, este prea solemn, prea boer, prea comolicat...
Nu stiu cum sa zic!.. Ai ascultat, pina acum, pe Coco Dem et rescu ? .
RI
86
stainuin...
D-ra Tantu... ma uimesti cu aceasta constatare... Umbla
si prin capul meu de catva timp, dar trebue, fara complimente, sa
recunosc ca d-ta ai formulat-o inaintea mea.. Asa este!.. Maestrul
ne-a rezumat cu mare competenta toata pledoaria lui John Stuart
Mill... In lectia precedents, si-a plimbat mana pe inimile noastre,
pilarit in manastire?!...
GALA GALACTION
PROFESORUL CANTACUZINO
Doctorul Ion Cantacuzino, acest ultim si minunat dar pe care
boierimea infr'anta 1-a dat democratiei triumfatoare, a murit la 14
lanuarie 1934.
S'a nascut in Bucuresti la 1863. Optimismul activ al Cantacuzinilor faptuitori de ctitorii si enciclopedismul lui Mavros i-au
fost si in singe si primele exemple. Bacalaureatul si studiile
superioare le-a fa'cut la Paris, intre 1879 si 1894. Descoperirea
microbiologiei si a imunologiei, # evolutionismul in biologic, in
domeniul stiintelor fizice, transformismul fortelor ;i identitatea intre
panteismul hegelian ci puternicul criticism
energie si materie.
social al lui Karl Marx, strigdtele de di ere Si de desnddejde, aruncate
din profundul constiintei de poeti, de Beethoven si de Richard Wagner,
acest formidabil uragan de idei Si de sentimente care spre mijlocul secolului trecut zgudui Europa intelectuald n pe de o parte ; iar pe de
aka parte specificul Frantei cu suflul de cercetare libera din laboratoare, cu religiunea stiintei care elibereaza pe om Ears s5-1
oprime ; cu acea conceptie despre frumos rezultat numai din claritate ; cu acel permanent gust de simplificare iatA cadrul vremii
si cadrul locului in care s a format Ion Cantacuzino.
Dar in aceasta epoca, and tocmai datonta a uraganului de idei
navalitoare, incep sa se clespart5 diversele aspecte ale activitatii,
mintea lui se grefeaza pc tot universul mentem inserere mundo.
Aceasta este particularitatea lui. Literele si filosofia, stiintele naturale,
88
tate .de celelalte discipline, este de necrezut : ochiul rafinat al artistului pricepea la microscop nuante nesimtite de ochiulucenicului:
vointa exercitata in actiune determina in cercetan stuntifice simplificari pe care pecdpedantic detaliului nu le banuesc ; imaginatia si fantezia lui urmante de marile opere de arta ii dadeau in expenente curaml necunoscut de runnier! ; omul de stunts prindea in arta
raporturi pe care artistul nu le simte ; spiritul stiintific filcea din actiunile sociale experiente precise de laborator. Dar, complexitate
in complexitate, omul de stiinta este el insusi un amalgam de savant' : botanist egal cu marn specialist', zoolog, biolog, medic
cu intinse cunostinte de fizica si chimie. Bacteriologul vedea cu
ochiul morfologului ; imunologul cugeta fenomenele in cadrul biologiei generale ; clinicianul dicta problemele bacteriologului. Unei
4i
PILOYESURUL CANTACITZLNO
Fg
ee striaza, formand in continuarea canaliculelor cuticulare, canalicule citoplasmatice, separate ;nue ele prin e colonade in forma de
diabolo N. Toate aceste canalicule sorb din # lacunele pline de Itchtd
ale dermului a sarurile solubile de calciu, provenite din rezerva de
calciu (gastrolite) st le pompeaza in cuticula imbibata cu substanta
precipitants. Cand calciul solubil ajunge Ia o anumita concentratie,
el este precipitat de fermenti si carapacea de Astacus se solidificg.
Experienta terminate pe rac este continuata pe calm cu tibii fracturate. Se constata ca sangele transports calciul din rezervele calcare spre locurile care trebuesc consolidate. Acolo se acumuleazg
calciul gratie facultatii pe care o poseda tesutul osos de a absorb,
man cantitati de sarun de calciu solubile. Acumularea ajunsa la maximum, substanta precipitants aflata flume' periodic in plasma sanguing a fracturatiilor, precipita sa'runle de calciu. Unei prime prectpitgri ii urmeaza.o mobilizare si un nou transport de sarun de calm ;
apoi o noua aparitie de putere precipitants, provocatoare si ea de precipitari noua si astfel, continuu, pfing la complete saturatiune ci defini-
ralitate, ca o cercetare de btolog ; scanteind de imaginatia si fantezia naturalistului, are totusi logica stransa a chimistului ; e minutioasa, dar minutiozitatea ei nu stramteaza onzontul ; e adfincg, dar
cugetarea nu-i impiedica actiunea ; ego lucrarea este o actiune precisg. desvoltatg intre fractura dela Brig si tratamentul et logic.
0 cercetare de natura aceasta trebuia sa creasca incalcita ; din
contra, dela inceput ping Ia sfarsit, to uimeste drumul.et drept : nu
aluneca pe pantele problemelor insolubile, nu trece prin mu de in:
fundatun ; nu e o cercetare tentacularg ; intre. inceput si sffirsit, aici
un ocol. Lncrarea se desvolta linear, ca:o elegantg demonstratie de
zeometrie. Universalitate si complexitate, sensibile in structure in-
90
RE%
aceste teme trece suflul mare al unei singure intrebari: care e mecanismul imunitatii ? In problema aceasta insa, Cantacuzino are optica
sa proprie. Printr un singur exemplu vom intelege cele ce urmeazd.
lard trei grupe de fenomene fara legAtura aparenta intre ele. Primul fenomen 1) : epiploonul vertebratelor superioare, organ fara fibre
muschiulare i fara miscarile de reptatie proprii ale amibei, printre
intestinul
alte proprietati, se orienteaza selectiv ca re locul unde m
este vim% 1i fixeaza unele particule inlaturgnd pe altele. data ajuns
acolo, prinde contact cu marginile plagii ; leucocitele epiploonultu
invadeaza zona fibrinoasa etalata la suprafata plagii i curate regiunea
de bacterii. Nici un mecanism nu explica aceasta inteligentei, cum o
fenomen
niorEson CIL
CA WA( 1711N 0
9/
in experiente rAmase celebre, cheia deplasArii selective a epiploonului : intre epiploon a; intestinul lezat exists o diferenta de potential de 58 milivolti (normal 8). Epiploonul - polul pozitiv - si punctul
lezat -polul negativ -reprezinta cele doua extrenutAti ale unui circuit in
care polul negativ are un potential mult inferior. AceastA diferentA de
92
PROFEBORIIL CANTACUZINO
93
animalelor de laborator mai mici (iepuri) deschizind calea cercetarilor experimentale in aceasta infectiune ; sugereaza pentru
fjl
prima oars ideea ca scarlatina este o boala datorita unui virus filtrabil,
deoarece materialul infectant pentru maimute nu continea in multc
cazuri nici un fel de bacterie (1911) ; probeaza ca prezenta aglutininelor pentru streptococul hemolitic in serul scarlatinosilor - prin-
de cel mai mare interes biologic, care a zdruncinat ipoteza cercetAtorilor americani, dfind un puternic sprijin celor ce sustin originea
scarlatinei prin virus filtrabil.
In studiul, imunitdrii la nevertebrate, rolul profesorului Cantacuzino
este covirsitor Metchnikoff, in analizarea fenomenului de fagoeland consultatii studentilor si elevilor liceelor din Iasi. Cunoa.ste pe Ibraileanu
Krupenski, Kilimoglu, George Diamandi, cu care se imprieteneste.
Sti-
telor Medicate s. Impreuna cu profesonil Athanasiu infiinteazA sectiunea rominA a Societatii de Biologie din Paris. ImpreunA cu Stere infiinteaza s Viata
Romineasca *, al cArei director este.
1907. Este ales membru al Oficiului International de IgienA (Paris).
1908-10. Director al Serviciului Sanitar. Face legea de organizare a serviciului sanitar. Infiinteaza sanatoriile Bisericani, Barnova, Nifon, CArbunesti.
94
4.
Membru corespondent
matei intregi insarcinat cu oprirea invaziunii holcrei in tars. Organizeaza carantinele dela Zimnicea unde vaccineaza Corpul IV de armata. Este numit
membru corespondent strain la Societatea de Biologie din Paris.
UFESOI:
AlcrAc U/.INO
95
exempla, inteligenta si vointa par a fi autorii operei ; simtirea pasionatului iubitor de oameni ajuta din umbra.
In 1904, laboratorul universitar, cu un buget de 6000 lei, cu un
director, un sef de lucrAri, un preparator, un laborant, un grajdar,
poate instrui 20 de studenti, permite cercetarea stiintifica a patru
savant', este o fabrics de ser antistreptococic cu trei cai. Mica scoala,
mic focar de cercetari, mica uzina. In 1905, laboratorul isi is sarcina prepararii serului antidizenteric: bugetul creste cu 2000 lei,
personalul cu doi preparatori, numarul cailor cu Base. Studentii
se inmultesc, cercetatorli se formeaza, experientele aduc roade. Se
infiinteaza 0Revista $tiintelor Medicale . In 1908, laboratorul mai
capata 4 asistenti, uzina 16 cai. Ca dintr'un astru se desprind satelitii ; laboratoarele regionale de bacteriologie dela Craiova, Galati,
Constants, Sulina, Iasi - si astfel, rand pe rand, micul laborator,
luandu-i in 1910-1913 sarcina prepararii vaccinului contra febrei
tifoide si holerei aziatice si infrangerea unei epidemii de holera care
19/4-1J. Incepe prepararea serului antidifteric. Infiinteaza Actiunea Nationala Impreuna cu pirintele Lucaci, Nicolae Filipescu, Take Ionescu. Plead
la Paris cu doctorul Costinescu ; acolo Intalneste pe George Diamandi ; lmpreuna cu Comitetul Franco-Roman (Presedinte Lacour-Gayet) organizeaza
conferinte de propaganda. Scrie articole privitoare la revendicarile nationale
romanesti in reviste franceze (Revue hebdomadaire, etc.). Apoi plead in misiutr. in Serbia pentru combaterea tifosului exantematic.
1916. Organizeaza o expozitie retrospective de gravure a Societatii Grafica
Romans, la Bucuresti. Este mobilizat medic colonel.
1917. Se infiinteazi Directoratul Sariatatii Publice Civile si Militare al carui
y6
rimentale et de Microbiologie s), un mic laborator pentru cercetaton romfini la Roscoff, preparA 100 de varietati de seruri si vaccinuri in valoare de 35.000.000 lei, execute peste 35.000 de analize
gratuite, intretine cea mai frumoasg bibliotecg stiintificg din tarn.
Mare scoalg, mare focar de cercetan, mare uzina.
In al doilea exemplu, simtirea pare a fi autoarea ; inteligenta si
vointa o ajuta din umbra.
In 1923 organizeazg expozitia : h Portretul in gravura francezci s.
Acolo vedeai operile marilor maestri ai gravurii din secolul al
XVI-lea : Thomas de Leu, Granthomme, Callot, ale genialilor
artisti care au fost in secolul al XVI I-lea Claude Mellan, Jean Morin,
Nanteuil, Edelinck si in secolul al XIX-lea Hennouel-Dupont,
algturi de operile sutelor.de maestri ale caror gravuri au farmec mai
modest. Erau acolo figuri cu modelajul fetei scos din incizii apropiate,
Dupe pacea dcla Brest-Litovsk pleaca la Paris, unde face parte din Comitetul National, impreuna cu parintele Lucaci, Titulescu, d-soara Vacarescu,
PROFESORIIL CANTACITZINO
97
prezenta o mica sectiune stiintifica dintr'un mare Institut de Gravure, intreg cuprins in cartoanele lui si care trebuia sa invete : publicului, bunul gust ; artistilor, tehnica ; pe masura ce gustul s'ar
fi format, ar fi urmat si expozitia celorlalte sectiuni.
In acelasi fel - evident sau invaluit, dupa natura lor, se prezinta
si celelalte infaptuiri sociale : in domeniul igienei publice, Societatile
si sanatoriile pentru combaterea tuberculozei, Serviciul pentru vaccinarea copiilor cu vaccin Calmette - Romania, din acest punct de
vedere, e al doilea dintre toate statele lumii - campaniile antiholerice
si antitifice (1913-1916) - s'a experimentat atunci, in mare, pentru
prima ail inteo armata europeana, vaccinul antiholeric si antitific -,
campaniile antimalarice, antidifterice (1933) antimeningitice (1933),
toate in perspectiva large a conventiilor internationale ; in domeniul
infciptuirilor legislative : legea pentru organizarea ser6ciului sanitar
(1910), legea loteriei pentru crearea unui fond de asistenta socials,
legea pentru regularizarea muncilor in porturi, etc. ; in domeniul
politico-social : propaganda pentru cultivarea masselor muncitoresti
(1896-1905), propaganda pentru sustinerea revendicarilor noastre
nationale (1914-1920) - care 1-a indicat in 1920 ca prim delegat al
in afara de cel necesar productiunii, nici o umbra de interes particular. Toate incep simplu : Institutul Cantacuzino cu trei cal, Inst..
tutiunile contra tuberculozei cu trei paturi, colectia de arta cu cateva
gravuri. In toate este un perfect echilibru intre institutiuni si mijloacele WI 0 trasatura caracteristica este si urmatoarea : pe masura ce institutia formeaza oameni, oamenii completeaza institutia,
romane a Crucei Rcqii, se pune la dispozitia Ministerului de Razboi al Frantei
pentru combaterea epidemiilor in regiunea a XV-a. In aceasta misiune este
ajutat de profesorul Ionescu-Mihaqti, doctorii Tupa, Nasta, Eftimescu, Eugenia Mateescu. Tine conferinte asupra holerei i tifosului exantematic la Facultatea de Medicini din Paris *i la Academia din Marsilia.
1919. Tine conferinte de propaganda pentru afirmarea drepturilor noastre
istorice asupra provinciilor romaneti. Este decorat cu medalia de our a recuno5tintei franceze.
1920. Incepe prepararea serului antimeningococic li antigangrenos. Semnea,5 ca prim delegat tratatul dela Trianon intre Antanta i Ungaria (4 Iunie),
98
99
and pnvesti apoi florile tuturor epitetelor care au cazut din cornul
de abundenta
al tarn peste trupul lui mort : curiozitate pasionata,
.
vioiciune, tinerete, nature bogata, gust impecabil, farmec clar,
concis, fin, exuberant, entuziast, optimist, robust, dezinteresat, comunIcativ, scrim, aristocrat, plin de simtul raspunderu, autoritar,
convingator, n adanc, patriot, plin de elan, generos, cu mintea
gradirea epidemiilor dinspre Rusia. Este numit Doctor honoris causa la Lyon.
Efor al Spitalelor civile.
1923.
la serbArile lui Pasteur. Organizeaza la Bucuresti expozitia : Portretul in Bravura franceza. Este numit membru in Comitetul de Igiena al Ligii Natiunilor.
1924. Institutul se mute in cladirea noun. Doctor honoris causa la Bruxelles. InfiinteazA Maison des Francais.
1925. Este printre organizatorii expozitiei romAxieti dela Jeu de Paume
t,i face prefata catalogului. Este ales membru al Academiei Romane.
1926. Incepe vaccinarea cu B. C. G. care continua, punind Romania in al
700
mereu in
PEUFESORUL CANTACUZINO
. or
umana sica era mai mare ca ele. Pentru un om ca el, Blake a scris :
4 o energie, suprem deliciu! # Intro zi albastrg, in Istria, intinzind
mina spre oglinda Adriaticei 1-am intrebat : Ng place?* A intors capul
si mi-a raspuns : e mie asta -mi place! # Era pgmintul coastei ciufulit
102
mtg.
GEORGE MAGHERU
IREDENTISMUL
Scoala nu trebue
; 04
Scopul lui este unirea tuturor inimilor in nazuinta de a reface frontierele istorice ale patriei si de a elibera pe fratii cazuti in cninta
robie >>.
statelor succesorale din jurul nostru, ci numai dela noi, dela puterile noastre, dela convingerea nezdruncinata cal maghiarimea units
pentru salvarea vietii ei, deci pentru realizarea celui mai slant scop,
va putea intoarce cu puterea bratelor ei soarta norocului din fagasul
dezastruos pentru noi, de azi 5.
Ideile pe care le gasirn in lucrarile acestea, care nu au caracter
oficial, stapanesc i mstructiunile oficiale. Astfel programa analitica
i instructiunile pentru scoalele primare catolice intocmite de Episcopatul catolic maghiar in conferinta tinuta la 17 Martie 1926, vor-
I05
o piedica pentruca intreaga Ungaria Mare sa fie predata ca o unitate naturals, indivizibila i inseparabila... numai dupa ce copiii
vor cunoate intreaga Ungaria Mare, le vom descoperi in toata cruzimea ei aspra, durerea i ciuntirea noastra. Numai dupa ce au
cunoscut, au pretuit, au iubit in forma ei desavarita i in circulatia
sangelui ei, intrega Ungarie, numai atunci vor ti, mai ales vor i
simti, ce este Ungaria ciuntita (pag. 187).
Conform acestor instnictiuni, programa analitica prevede la studiul geografiei : u Se vor preda dupa regiunile unitare sub raport
geografic ale Ungariei ciuntite i regiunile desfacute de Ungaria *.
Dupa aratarea acestor regiuni, programa analitica spune : Din
cele invatate pans aci, elevul a cunoscut Ungaria intreaga. Dupa
aceasta poate urma compararea intereselor culturale i materiale
toului actual al Ungariei i ale partilor deslipite *. Firete,
ale tenn
nu se vorbete decat de identitatea acelor interese. De aceea in programa analitica urmeaza : < Bazinul Dunarii de mijloc, ca unitate
naturals. Granitele naturale i politice ale patriei noastre *, sub
aceste granite naturale intelegandu-se cununa Carpatilor.
In acelai spirit impune predarea geografiei Ungariei i ordinul
No. 80.000 din 1927, al Ministerului Instructiunii Publice i Cultelor dela Budapesta.
Cea mai bung dovada a spiritului in care se face instructiunea in
coalele publice ale Ungariei o ofera insai manualele, care se folosesc
zos
Mult.
tor
Jelen,
Riv6.
Din aGeografia pentru coalele civile de baieti.
Partea T. Ungaria) de Ludovic Marjalaki. Inseriptia intM inseamna Trecutul,
107
108
tatul dela Trianon, in chip deosebit de interesant. Astfel in capitolul Nationalitatile (pag. 30-31), se dau scurte informatiuni
despre Slovaci, Romani (se spune despre ei cg sunt amintiti intaia
oars la 1208 si deci originea for daco-romans e un basm, ca sunt
de origine balcanicg, ca au o cultura inferioarg sica numarul for e
de 2.900.000), Ruteni, Sarbi, Croati ii Germani, apoi continua :
a Tratatul dela Trianon a schimbat printr'o loviturg structura etnica
cu totul de pacea dela Trianon... Frontierele au fost in toate partile astfel fixate, incAt Ungaria ciuntita sg ramana neaparata
Frontierele stabilite la Trianon nu sunt frontiere etnice, dei.fixarea
for s'a facut cu aceasta iozinca- - Inainte de rgzboi, Ungaria avea,
din punctul de vedere al vecinilor, o situatie multumitoare. Dela
Trianon incoace, relatiile de vecingtate sunt defavorabile. De jur imprejur suntem inconjurati de vecini, care, impartgindu-se cu pa-
109.
rilor din Ungaria >>, la pag. 70 4 harta minelor de fier din Ungaria a,
10-44
700-40
111111
WO-WO
jJ 7.0-220
7.1.4.164
ttaMbAtt,
ETA
qD
I/0
Terminand cu descrierea amanuntita a Ungariei intregi, urmeaza partea a VI-a (Ciuntirea Ungariei), cu doug midi capitole :
Ungaria ciuntita (pag. 171-174) si Regiunile ocupate (pag. 174-178).
astfel de state cu care Ungaria nu poate hal panic, nici culturaliceste, nici economiceste a.
Dupa ce arata in capitolul a Ungaria ciuntita a, situatia intolerabila a Ungariei de azi si enumera in capitolul Teritoriile ocupate a
pierderile pe care le-a suferit Ungaria prin tratatul dela Trianon,
partea aceasta a manualului incheie cu cuvintele : Aceasta Cara-
IIi
mitare violenta s'a Si razbunat, pentruca viata economics a intregului bazin maghiar e bolnava. Forta nu ingadue Inca ca pamantul
maghiar
reface unitatea economics si naturals indicate de
s Ziditor A.
invierea Ungariell#
Am staruit mai mult asupra acestui manual, fiindca dupa el
invata viitorii conduccitori ai masselor populare, invcitdtorii i hindca
ce are azi.
ED 0-25%
[=I 25-50K,
in11 tobb mmt50%
az egesz terilleta%
C.'.
'....
.
112
VASOTI HALoZAT
014KOOkenos vaganyo 1 renal,
--
fdaanal
egyvaganya I ranch; :
fovonal
egyviganyo
Vili
rena &vane/
mallrikvonal
.-j
4r" V#4;4444
14"1 41110*
44N1Lt
401W010.
(Astir- Vro
7'Albk
.............
,.....
!Mile ferate ale UngarieiD din acela.5i manual al lui Aurel Heziner (pag. 87),
In partea a IV-a a manualului, <1 Recapitulare geograficci si politicd asupra singuraticelor par fi ale lath)) (pag. 115-128), e cuprinsa nu numai Ungaria de azi, ci si .teritoriile deslipite. Aceasta
parte a cartii are urmatoarele capitole : 1. Ungaria ciuntita ; 2. Platoul nordic ; 3. Ardealul ; 4. Regiunea de miaza-zi ; 5. Ungaria
de vest.
in trecut
ne aratA c ciuntirea ei s'a facut contra legilor naturii. Teritoriile deslipite apartin in mod natural bazinului central, de care nu pot fi separate cu forta mult timp. Trecutul milenar al patriei noastre dove-
deste ca unitatea sfarimata a tarii a fost totdeauna restabilita (sta- panirea de un veac si jumaate a Turcilor, reunirea Ardealului).
113
comentar asupra spiritului in care se preda - din ordinul Ministerului Instructiunii Publice - geografia in scoalele din Ungaria este
de prisos.
II.
IS TORIA
nou national, insa pe atunci comunismul si jaful Valahilor nimicisera tara, ii furasera armele, ii jefuisera depozitele de arme, astfel
incat a fost silit (guvernul) s iscaleasca pacea dela Trianon (1920).
Conform prevederilor acestei paci, mai mult de 2/3 din teritoriul
patriei noastre, cea mai mare parte a padurilor noastre, a minelor
noastre, cele mai bogate terenuri cultivabile si multe milioane de
Maghiari au ajuns sub stapanirea valaha, sarba si ceh5 .
114
sa-si consolideze stapanirea prin persecutarea sistematica a maghiarimei din teritoriile ocupate, insa violentele sporesc, iar nemultumirile dovedesc in mod plauzibil nedreptatea facuta natiunii
maghiare >>.
140).
37.960/III din 1926, aparuta la 1926 la Budapesta in editura societatii grafice e Athenaeum)) : ePuterile invinse au fost silite sa primeasca pacea dictata de invingatori. Pacea, care a faramitat patria
noastra milenara si a dat cele mai frumoase parti ale ei pe mama dusmanilor, a fost semnatg la 5 Iunie 1920 langa Paris, la Trianon. La
conferinta de pace, interesele patriei noastre au fost aparate de contele Albert Apponyi. In fata fortei nu si-a ajuns scopul, insa oratoria
11 5
la pag. 189 - 191 intitulat : Razboiul mondial si ultimele evenimente D, nu is cunostintg de unul din cele mai insemnate evenimente
petrecute in ultimul timp si care intereseaza atat de aproape Ungaria
gi anume tratatul dela Trianon. Mai mult chiar, cartea incheie cu un
mare capitol <( Situatia prezentA economics i culturala a Ungariei*
(pag. 194-214). In acest mare capitol final, autorul invatg pe elevil
clasei a VIII-a ai scoalelor secundare, cal statul maghiar are o intindere de 283.000 km. p. si 18.230.000 locuitori, care, fg'ra deosebire
xr.6
el tin mare capitol final, care se ocupa de teritoriul, populatia, situatia economica, culturala i politica prezenta a Ungariei (329 - 345).
a VII I-a a coalelor secundare de baieti, scris5 de R. Iaszai, prelucrata de G. Balanyi, aprobata de Ministerul Instructiunii cu No.
884 - 05 - 115 din 1931. Vorbind de pacea dela Trianon i de situatia creata Ungariei de aceasta pace, autorul scrie : 4 Dar oricat
ar fi de grozava situatia in care ne-a aruncat pacea dela Trianon,
nu este ingaduit sa desperam un singur moment. Precum a gasit
la timpul sau generatia dela Mohi i Mohacs, trebue sa gasim si not
dnimul care sa ne scoata din prapastie ; chiar cu pretul luptelor i
al suferintelor, trebue sa cautam mijloacele de a restabili vechia Ungarie mare i unitatea nationals pierduta. Aceasta insa o putem realiza numai printr'o activitate constienta. Activitatea noastra trebue
sA fie indreptatA in dour directiuni : de o parte catigarea opiniei
publice straine, de alts parte, prin transformarea radicals a vietii
noastre nationale, facand-o mar bunA, mai nobilA *i mai bogata n.
4 Pentru catigarea opiniei publice straine exists doua mijloace
Importante : o bunA politica externs care sa fie venic atenta, utilizand pentru scopurile sale cele mai mici schirrxbari ale relatiilor diplomatice si o propaganda activa care sa rascoleasca permanent
constinta lumii si care sa nu inceteaze un moment a accentua ca
aici s'a savArsit o brutalA violare a dreptului si o nedreptate care
reclamA o reparatie urgenta )).
I17
care arata ca aceasta pace constitue cea mai grozava nenorocire pentru
118
Ilustratia are urmatoarea inscriptie : Mind pin forma lui simbollzeazd Ungaria mare. Urmeazg apoi comentarul : 4 Mgrul este dulcea noastrA Ungarie Mare, firele de fasole sunt nationalitgtile : valahii,
&Arbil, slovacii, croatii. Fasolea infidels a crescut si s'a desvoltat
sub scutul mgrului, pang and i s'a urcat in cap : la fel s'au intgrit
si nationalitAtile noastre din bungvointa maghiarimei. Dupg razboiul
pierdut, cum s'a ridicat fasolea impotriva marului, asa s'au rasculat
4 Cartea de cetire # pentru clasa I a scoalelor civile de baeti, intocmit5 de .Augustin Gyulai *i Andrei Gyurjacs, aprobatA de Ministerul Instructiunii cu No. 36.292 din 1926, publics la pp. 115-117
bucata : Tatra Inaltd, care sfarseste cu cuvintele : 4 Ni se rupe inima
la gfindul ca Tatra nu mai este a noastr5. Cu ea Ungaria a pierdut
cea mai bogatg si mai frumoasg podoabg. Pacea, care ne-a fost impusg, a sters-o de pe harta patriei noastre, dar e si acum in inimile
4 Icoane din rgzboi * mai multe bucgti patriotice in prozg si versuri. In comentariul pe care autorii it fac la sfarsitul acestui capitol,
cetim intre altele : 4 In rgzboi au pierit ;56 si s'au creat altele noi in
locul lor. Asa numita pace dela Trianon, pe care noi nu vom putea-o
recunoaste niciodatg, a sfarticat si patria noastr5, rgpindu-i doug
I19
treimi din teritoriul ei. Avem insa credinta in Dumnezeu si nadajduim.ca, prin inima si bratele taxi ale soldatului maghiar, vom recuceri Para pierduta. Credinta, curajul, vitejia si puterea soldatului
ungur, au facut in razboi minuni. Nu exists nici un camp de lupta
care sa. nu he stropit de sangele unguresc. Ingrijiti morrnintele eroilor
de aceste darun ce le gasesti sub pomul de Craciun, pentruca totusi la urma urmei, to -au inselat si te-. furat. Din toate acelea
care intr adevar ti-ar fi procurat sarbaton terite, nu primesti nimic.
mau
1.0
Iisus? In imperiul mortii nu s'a facut lumina? Nu s'a n5scut dreptatea venica in noaptea de Craciun? *
# S'a nascut, dar nici de astadata acest aclevAr n'a fost recunoscut. Fariseii au legat Para i au batjocorit-o, la Trianon au scuipat-o fi au rastignit -o, iar soldatii inarmati au tras asupra ei.>)
121
al Clujului m'a gonit din Cluj biciuindu-m5 din orasul meu drag
si suferind. Sangele a tasnit din trupul meu, ale cgrui pete insa le-am
sp5lat cu ap5 rece de izvor, iar ranile le-am ingrijit cu sev5 de iarba
limba, iar pe grumazul calului m5ret al lui Matia, ealaresc nepedepsiti de nimeni copiii valahi. Fratilor mei li s'a infectat creerul
si li s'a smuls inima. Of! Ardealul este in agonie !>
Tot astfel sunt def5imate celelalte doua tari : Cehoslovacia si
Serbia.
Hungaria ii incurajeazA cu speranta reinvierii. Unuia (geniului)
ii darueste haina lui Iancsi, celuilalt fluerul, iar celui de-al treilea
ghioaga si ii trimete pe toti pe p5mantul Ungariei ciuntite, ca s
ingrijeasca si s5 intareasca sufletul si puterea Ungurilor. Iancsi se
consoleaza de pierderea acestor obiecte, pentruca atat el cat $i Hanca
cred c5 mama for a coborit din cer pe parnant, sub forma Hungariei,
iar geniile n'au fost altceva decat ingeri .
La pag. 227, publica poezia iredentist5 Desteptarea*, iar
lac la pag.
(<
122
0 alts carte de cetire maghiarg pentru clasa a III-a a scoalelor secundare de bgieti si fete, aceea a lui Zsolt Alszeghy 1 Alexandru Sik,
incepe a vorbi :
4 Onorata Adunare Nationale! Dulcea mea patrie maghiarg!
a Acum urmez eu la cuvint! Eu, tineretul maghiar. Eu, care sunt
viitorul! Misiunea mea sfantg este ca sa devin eroul marei cauze,
sortite pierzarii. Chemarea mea este viata si vreau sa traesc. In mijlocul tipetelor de sacali si hiene ale dusmanilor, in izolarea grozava
a neintelegerii, Ifni reclam dreptul : dreptul la viata al tineretului
maghiar !*
123
in ale carei vine focul vietii curate aprinde a doua faclie milenara.
Urrnarn la cuvant, noi, tinerimea, pe a carei frunte alba ca zapada
va apare din nou onoarea maghiara injositg. Noi, tineretul maghiar,
urrnarn la cuvint, din a carui vials gata de jertfa se ridica spre cer
aureola de Pasti a reinvierii maghiare .
u Lumina ochilor nostri nu este o candela pe punctul de a se
stinge, ci este fulger provocgtor de tunete. Singele nostru nu este
o forta tangra, dar ruinatg, ci o cascada de foc viu, gata de munca.
Dragostea noastra de munch* nu mai este comoditatea din trecut,
ci este luptatorul d5rz pentru obtinerea prin forta a unui viitor mai
frumos*.
s Inirna noastra se zbate impreuna cu patria suferinda, tresalta
impreung cu sperantele maghiare incatusate, plange impreung cu
toata suflarea maghiara. Sufletul nostru setos de invataturg va in\rata mult pentru patrie. Muschii nostri vor cladi. Ochii nostri curati
de vulturi vor putea vedea drumul, acum Inca cetos, al unui viitor
mai bun. Vointa noastra neinfzinta va forta istoria spre un al doilea
mileniu maghiar. Daca trecutul nostru este lipsit de bucurii, sa
avem nadejde in viitor a.
a Noi vg promitem, don-inilor, ca asa vom fi. Asa va fi viitorul
tineret maghiar. Si atunci yeti vedea ca in uring muncii noastre
vor Inflori din nou culorile vestejite ale sfAntului nostru tricolor
maghiar. Veti vedea ca vom dispune de forta necesara pentru ca
la
124
tipografie, aprobat de Ministerul Instructiunii Publice si al Cultelor cu No. 64.613 din 1927, in afara de cele trei harti obisnuite
de pe pagina ultimei coperte, da la pag. 106 bucata de cetire : 4 Ungar ta ciuntita >, al carei titlu e incadrat in negru si al carei text este
urmatorul : o Am vazut un om nenorocit. Mainile si picioarele ii erau
taiate. Ii ramasese numai trunchiul. In razboi a devenit atat de ne-
125
199-201 manualul da bucata de cetire 4 Ungaria ciuntiao. I -a inceputui bucatii e tiparita sub titlul t Trianon# harta Ungariei pe
care o sfasie patru oameni : la rasarit romanul, la nord cehul, la
vest austriacul i la sud sarbul. La pag. 202-206 da sub titlul s
1,.01
TRIANON
M1 L E SZ
BEL& N K
Err EN KERDEZEK
x26
cutit. Harta are inscriptia : a Fdreimitarea Ungariei . Bucata de cetire amintita incepe astfel : Vad in acest desen ( harta) o mina
brutala tinind strins un cutit cu care taie in cinci bucati frumoasa
Ungarie de odinioara. Deasupra bratului care strange acest cutit
este scris : Trianon. Acesta este numele localitatii unde s'au adunat
dupe razboi dusmanii nostri pentru a incheia pace cu noi. Aici au
hotarit faramitarea tariff noastre A. Bucata de cetire sfirseste : a Ne-a
mai ramas oare ceva neluat de dusmanul lacom? A mai camas. Pentru
a evidentia aceasta nu ne trebue nici un desen. SA priveasca fiecare
fiu al Ungariei in inima sa. In inima fiecaruia trebue s he desenatA
TINERETUL:
0 NOUA CATEGORIE SOCIALA
I
Publicatiunile lunare, saptamanale si zilnice, risipite pe suprafata european5 se ocupa tot mai insistent de tinerii care traesc inlauntml feluritelor popoare. Anchete numeroase au fost intreprinse
in scopul de a se patrunde spiritul care framant5 un strat de oameni
ai viitorului. Anchetele au fost, uneori, abil conduse, urmarind de
la inceput anumite probleme precise. S'a sperat ca pe aceastA cale
s5 se arunce o soncla in intunericul viitorului si sa se scoat5 la lumina
Spovedaniile, de cele mai multe on interesante, au r5mas ireductibile la acele cateva puncte cardinale asteptate de anchetatori.
Paradoxul, contradictia, indrazneala si banalitatea s au intalnit
intr'un mozaic care refuza disciplinarea.
Se poate totusi afirma, pe temeiul acestor investigatiuni si pe
observarea directs a realitatilor, c5 exists astazi in lume un tineret
Actiunea nu poate fi rodnica fgra acele intarzieri, de durata variabila, in care se procedeaza la o revizuire a faptelor lasate in urm5,
la o triare a lor, la o disciplinare, in fine la o interpretare a lor in scopul
de a dep5na fire directoare. Inf5ptuirile trebuesc necontenit corectate
si integrate. Numai in masura in care se aseazA in lumina coherenta
128
a zilelor noastre.
Ping acum zece ani tineretea era privity drept o situatiune intre
copil i omul cumsecade. Tineretul era un fel de prelungire sgomotoasa, uneori insolentg, alteori ridiculg, a copilariei scapate de sub
egida severitatii paterne.
Oricum ar fi fost privit tingrul, cu un ochi binevoitor sau sever,
el rgminea pentru restul lumii o energie neinteresantg, nefiind luat
in consideratiune decit in momentul cand efervescenta se potolea,
and tingrul devenea 4 serios )). Era Igsat sa se intelepteascg, sg intre
in rindul oamenilor potoliti i numai atunci urma sa fie intrebuintat
cu toata prudenta.
Un tingr nu putea aspira la o intrebuintare socials, decit in mo-
mentul cind toti din jurul sau, mai marii, ii acordau un certificat
de perfectg i docilg normalitate. Cu alte cuvinte, nu incepea sa func-
I29
sfera de panics, a apa'rut dincolo de ea un imens conflict de contracte comerciale, care pusesera in joc toate resorturile omeneti,
Semnatarii contractelor tiusera sa transfigureze aceste coale de
hfirtie, mistificand o buns credintS nelimitatg.
Tineretul, zguduit, buimacit i in imposibilitate de a descifra
in inceputurile dramei, a trecut printr'un moment de inaltS vibratie,
dar numai un moment, pentruea punerea in scene s'a gasit curfind
demascat5. Un pachet de credinte a explodat din sufletele amortite
de o gravy mizerie morals. Dar s'a dovedit irnediat a trebuia sa ra.mina numai o beteala de artificiu.
9
130
mediu vibrant.
Fara porunca nimgnui, tangrul de ad s'a simtit solidar cu tingrul
de oriunde, impartasiti amandoi din aceleasi aspiratiuni comune,
din aceleasi necesitgti spirituale.
Tineretul de pretutindeni a inteles CO are de refacut tabla valorilor spirituale, iremediabil zdruncinata, si ca refacerea colectivitatilor omenesti nu mai este cu putintg pe baze vechi, si nici pe cornpromisuri, lumea incepfind o erg. noun. S'a considerat atunci singura purtatoare a formulelor de viitor si a privit tranzactiunea ca o
alterare a zestrei cu care venise pe lume, zestre intemeiata pe virtu tile unui progres perpetuu, cerut de chiar legile firesti ale biologiei.
Tinerii au observat ca deasupra frArnintarii se afla un plafon
inchegat, constituit de oamenii care au crezut in forta formulelor
amabile, care au cultivat cu seninOtate ipocrizia si au ridicat la rangul
de norme ale vietii un buchet de prejudeati. Acesti oameni au crezut
I3Z
Tineretul de astazi este obsedat de problema sinceritatii. Trairea in conformitate cu normele smulse din carnea vie a vietii este
ravna de f iecare ceas.
Este pentru prima oars cand necesitatea unei sinceritati absolute
devine un fenomen colectiv caracterizant si nu mai amine o
simple framintare izolata cu titlul de document.
0 lume intreaga voeste sa se smulga din prejudecata si constructia subversive pentru a se pune de acord de asta data cu acele adevarun simple izvorite din cele mai autentice nevoi ale individului
si ale colectivitatii. In locul unei existence inhibate, se reclama una
spontana, iar cerinta este cu atat mai categorica, cu cat s'a dovedit
cal pentru exploatarea unor interese dubioase, asa zisii reprezentanti
ai popoarelor au avut cutezanta sa falsifice nu numai cateva notiuni, dar sa falsifice istoria intreaga.
Istoria lumii intregi a fost prerneditata si croita cu o lipsa de
scrupul pe care nu o mai pot justifica nici rnarile interese culturale n,
nici 0marile interese de stat*, nici 0marile interese de .... etc....*.
132
133
Constatam astazi in lumea intreaga o recrudescenta a ideii nationale i faptul, fireste, este de naturA sa intimideze pe dreptcredinciosii idealurilor de pace i buns invoire. Manifestarea agresiva
a ideii.nationale a speriat duhurile plapande, dovedind insa numai
ca aces care agitau ramura de maslin erau tocmai acei care credeau
fata in fata doua comninte care au aruncat din ele cele mai ascunse
ganduri.
Dar este locul sa privim in fata argumentul acelora care afirma
ca reintoarcerea la nationalism insemneaza, pur si simplu, intoarcerea pe drumuri care au mai fost umblate, reintoarcerea la marile
I34
135
nu este o deformatiune a naturii, o monstruozitate, ci o parte perfect integrabila in datele firesti cu care trebue sa se gaseasca de
acord intr un sistem armonic.
Cunostinta precise, succesul tehnic si realele imbunatatiri aduse
vietii fortifica Increderea in om. Si stiinta isi urmeaza drumul patrunzand in domeniul tainelor pe care Incearca sa le materializeze.
Impotriva unor credinte milenare, omul s a ridicat in vazduh, tot
mai sus, cu aspiratia Inca ascunsa de a se desprinde din ghiarele forte'
v*
Tineretea deschide un drum nou. Asupra acestui punct toate
manifestarile tinerilor se pun de acord :
e Numai tineretul poate asigura depasirea unei experiente deficitare pentru umanitate si numai cea mai noua generatie apare pregatita pentru once experiente.
Spiritul Intreprinzator este intro vreme a posibilitatilor cu mult
mai pretios dec.& cel recapitulator si de aceea este astazi un anacronism suparator invocarea varstei venerabile ca garantie a cu.
1) Citat din articolul r Tineret * de Alexandru Vianu aparut in a Libertatea #, No. 23.
TEORIA SI PRACTICA
PLEBISCITULUI INTERNATIONAL
Cercergtorul transformgrilor teritoriale ale Statelor constatg
atat de frecvente cazuri de cesiuni i anexiuni de teritorii, incat acest
fapt juridic - cu numeroase consecinte in diferite domenii ce formeaza preocuparea dreptului international - a ajuns a fi considerat
ca ceva normal, de esenta vietii Statelor, formatiuni politice organizate, in continua evolutie. Ca urmare, in n angajamentelor
internationale - cu atat mai bogatg cu cat con5tiinta solidaritglii Statelor, membri ai Comunitatii internationale, se desvoltg - numeroase
sunt tratatele ce au ca obiect reglementarea cesiunilor i anexiunilor de teritorii. Dar, fie cg tratatul a urmat unui rgzboi, - cand
cesiunea apgrea ca o consecintg a unui raport momentan de supenontate de forts, - fie ca el a intervenit in timp de pace, - cand cesiunea
apgrea ca o consecinta a unui acord liber consimtit, intre guvernele
legitimarii tranfertului de suveraStatelor semnatare,
.
.- necesitatea
, .
nitate asupra tentonului respectiv, a fost intotdeauna resimtitg. Din
aceastg necesitate de legitimare, a rezultat o indelungata si adeseori
indelungat timp pentru. State, unul dintre marile izvoare de achizitie si de intindere teritoriale : se poate chiar spune cg dela profundele atingeri aduse principiului monarhic pur, care admitea
transferturile de suveranitate pe cale de mostenire, de donatie, de
vanzare, de schimb, de cesiune sau de punere in gaj, majoritatea
Statelor euronene nu au alt titlu dealt anexitzrzile sau cucerirea, ur1) Vezi asupra acestei chestiuni studiul nostru : Dreptul Statului de a declara rdzboi. (Din Arhiva pentru *tiinta i Reforma Socials n, 1933, No. x-4).
137
138
tiile unui Stat sunt reprezentate prin seful pe care si 1-au dat,
conform Constitutiei sale ; de indate ce acest sef, monarh absolut
sau parlament, s'a pronuntat, supusii sunt legati.
Garantia reale si adeverata contra instrainarii capricioase a unei
portiuni din teritoriul Statului cedant, rezida in libertatile escntiale
ale regimului reprezentativ, in necesitatea de a cbtine dela Adunerile legislative carora este delegat, concurent cu puterca executive,
exercitiul suveranitetii, aprobarea oricarui tratat ce comport5 instrai-
13?
Dar, cu toate argumentele invocate pentru justificarea cesiunilor teritoriale, prin superioritatea raportului de forte intr'un razboi, sau prin asentimentul, formal exprimat, al guvernelor, in timp
de pace, o constatare de cea mai mare importantg nu a intgrziat a
se impune : ca cesiunea unui teritoriu, fiind de fapt cesiunea suveranitacit teritoriale, ea are drept obiect mai mult popula ;iile ce trdesc pe
acel teritoriu, decdt teritoriul pe care-1 locuesc, i ca, in consecint5,
aceste populatii nu pot fi considerate ca o turrna, a carei proprietate se transmite in mod arbitrar. De aci necesitatea ratificgrii cesiunii
teritoriale printr'un vot al locuitorilor, si chiar necesitatea consultgrii
inainte, anterior insgsi elaborgrii conceptului de suveranitate integralg. Si, inteo formula generalg, se poate spune c5 ele au izvorit
din discutiile controversate ce s'au purtat asupra justificarii dreptului de cucerire, - indreptatit, in principiu, prin notiunea de razboi just, - astfel cum se constata la juristii crestini ai Evului-Mediu,
Din aceste discutiuni pasionate, 'Inca in secolul al XIV-lea, Marsilius
de Padova (1270 1342) ajungea sa formuleze precis teoria despre
vointa poporului, ca factor ce trebue sa conditioneze puterea suveranului. Mai tarziu Vittoria in ale sale Relectiones de Indis (editate
40
diciae contra
tyrannos a. 1578), intre suverani
.
supusi nu exists
aevita ravajele unui razboi de devastare. Dreptul de auto-administrare, superior ideii de suveranitate, i-ar permite aceasta (pars
utitur jure quod ante societatem initam habuit. II 56). Interpretand
aceasta formula, Prof. Th. Ruyssen poate spune : 4 Nu se va gasi
nici mai tarziu, formula mai precisa a dreptului popoarelor de a
dispune de ele insele A 2).
Succesorii 3i discipolii lui Grotius, din secolul al XVII-lea, sunt
3) Puffendorf vorbind de cesiunea de teritorii in urma unui razboi nenorocit gIseste c3 suveranul cedant t... ne saurait legitimement forcer les habitants a reconnaitre pour leur souverain cette autre Puissance. ...Ainsi, quoiqu'en vertu dune telle Convention be roi et le peuple qui lui reste perdent
tout leur droit sur ce pays-la, le vainqueur n'en devient legitime souverain que
-par be consentement des habitants mimes ou par be serment gulls lui pretent *.
(Droit de la nature et des Gens, Eyre VIII, ch. V, pag. 9).
Iar Vattel sustine ca o provincie sau un oras cedat i... n'est point obligee
de recevoir le nouveau maitre qu'on voudrait lui dormer t. ( Droit des Gens,
livre I, ch. XXI, pag. 163-164).
x 4z
finele secolului al XVII-lea, polemistul Jurieu in a sa lettre pastorale din 15 Aprilie 1689 (De la puissance souveraine, de son origine
et de ses bornes), sintetizand controversele juridice contemporane,
putea scrie : 4Poporul face pe suveran
da suveranitatea ; deci
poporul pose& suveranitatea, i o pose& in gradul cel mai eminent. Exercitiul suveranitatil, care depinde de unul singur, nu impiedica ca suveranitatea sa he in popor, acesta fiind izvorul sau i
chiar primul sau subiect...0 Astfel principiul de drept constitutional' modern di suveranitatea 4 rezida in natiune, dela care pleats
toate puterile in Stat 0, iii gaseste o precisa formulare, anterior lui
Rousseau, in scrisorile pastorale ale protestantului Jurieu. Si din
acest principiu, apare ca un postulat national, conceptul de autodeterminare, putinta ca natiunea sa-i dea forma de guvernAmfint
142
gi cetatean,
pe care be realizase Revolutia americans. De fapt, Revolutia din 1789,
2) Care dureaza dela 1640- 2839, dupa care data se desvolta faza a doua.
Faze cunoscute si sub denumirea s a) optiunea de forma veche i b) optiunea
de form! moderns. (Vezi Joseph L. Kunz : L'option de nationalite (Rec. des
Cours de l'Academie de la Haye a. 1930, t. I, pag. 112 si urm.).
3) Dupa Chretien : Principes de droit international public, Paris 1893, pag.
241. Spre a vedea frecven;a clauzei de optiune, si amintim ca K. Strupp In
Dictionarul sau semnaleaza 52 de astfel de clauze dela Tratatul din Arras (1640)
143
rants, rezistentcl la opresiune (art. 2 al Declaratiei din 1789), se generalizeazci, sintetizdndu-se, in drepturile similare ale popoarelor.
Daca la aceste argumente, de ordin teoretic, mai adaogam necesitatea politica, ca State le Europei sa he linitite in ce privete po-
3) Art. 18-21.
144
1)
gaise bien au dela des frontieres, a Paris la Convention s'efforgait encore, mais
en vain de rester fidele a ses principes, en declarant qu'il ne s'agissait pas de
conquete, mais d'assurer a tous les peuples le droit de disposer d'eux memes i.
(S. Wambaugh, loc. cit., pag. 159).
entrafnee dans cette vole, par son &sir de repandre les idles de la Revolution an
dela de ses frontieres . (Loc. cit., pag. 313).
345
146
politica a lumii.
quete, le droit de la force... je pourrais titer en notre faveur tous les publicistes anciens et modernes les plus celebres qui s'accordent unanimement a
venir a l'appui de ma these . Acestei teze se opune Talleyrand, cand invoci :
# le droit public europeen * - al carui principiu fundamental este 0...que is
souverainete ne peut etre acquise par in seul fait de la conquete, ni passer au
conquerant si le souverain ne la lui cede.... (V. Angeberg : Le Congres de
Vienne, t. I, pag. 215 si urm.).
Ca urmare, spune Prof. R. Redslob : u...on pourrait ecrire des chapitres
sur les iniquites de cett poque_ Mais it est inutile de parcourir toute cette
chronique d'attentats contre la liberte des peoples... Un seul rayon de lumiere,
bien faible, penetre dans cette nuit. Les traites reconnaissent du moins le droit
d'option, aux peoples dont l'allegeance politique est modifiee...*. (Art. 7 de
la Paix de Paris de 1815 ; art. 17 de la Paix de Paris de 1814 ; art.-2o de l'acte
final du Congres de Vienne), (loc. cit., pag. 345).
147
principiului nationaliteitilor si cel mai convins sustinnor al ei "-Amine desigur Napoleon al III-lea 1).
Si, este important de retinut, ca aceasta faze se maugureazA cu
inscrierea principiului consultarii populare, in Tratatul dela Paris
din 30 Martie 1856, in ceea ce priveste viitoarea organizare a TArilor Romane. Daca principiul a fost sustinut cu caldura de Impsratul Napoleon al III-lea, al carui tron fusese stabilit tot prin mijlocirea plebiscitului, vom remarca, cu acea 'stoma ocazie, unanimitatea acordului, asupra procedurii plebiscitare, a Puterilor Mari,
deli uncle dintre ele nu aveau Inca Inscris in dreptul for intern, principiul suveranitatii populare. Desi un plebiscit independent de orice
.cesiune teritoriala, consultarea populara din Tarile Romane, prin
48
Italia, prin tratatul dela Turin din 24 Martie 1860. Acest tratat de
cesiune - primul care institue o consultare populara, - prescrie
Majestatea Sa Regele Sardiniei consimte la reunirea Savoiei si a
arondismentului Nice-i cAtre Franta, ai renuntA pentru el i top,
descendentii si succesorii sai, in favoarea Majestatii Sale Irrparatul Francezilor, la drepturile i titlurile sale asupra ziselor teritorii. Este convenit intre MajestAtile Lor ca aceastA reunire va fi
efectuatd ford vre-o constrangere a voin ;ei populatiilor i ca Guvernele
gi
dans le Comte de Nice (Rev. Gin. de Dr. Intern. Publ., t. III, pag. 570 si
urm.) ; Bourgeois : L'Annexion de la Savoie d la France (R. D. I. P., t. III,pag. 673).
2) Prin tratatul din 13 Iulie 1863, incheiat intre Marea Britanie, Franca,.
Rusia si Grecia.
3) Astfel redactata :
Sa Majesti l'Empereur d'Autriche transfire a S. M.le Roi de Prusse tous les droits acquis dans la paix de Vienne sur les duchis
de Holstein et du Schleswig, avec la reserve que les populations des districts
s2ptentrionaux du Schleswig, si elles expriment, par un suffrage fibre, le &sir
d'appartenir au Danemark, devront etre cid& A cet Etat o. (Martens, N.R.G.,.
149
150
Unirii cu Grecia.
*
in calea desvoltgrii dreptului de auto-determinare a popoarelor, ca in repetate randuri s'a fgcut apel la calea plebiscitarg, pentru solutionarea litigiilor de suveranitate si pentru legitimarea cesiunilor
teritoriale. Fara a merge pant; la a sustine, ea sec. al XIX-lea na ri-
dicat plebiscitul la rangul de principiu de drept international )(Th. Ruyssen), farg a admite ca dreptul de auto-determinare este
deja o regula juridica in acest secol, vom recunoaste ca, prin freeyenta cazurilor in care s'a recurs la plebiscit, sl prin interesul pe care
I-a provocat in lumea doctrinarilor, a publicistilor si in opinia publics,
plebiscitul a fost in onoare in sec. al XIX-lea u (Louis Le Fur).
Astfel fiind, este cu deosebire important pentru intelegerea operei
151
de ordin international.
REV
153
FUNDATIILOR RECILLE
dealt cu conditia ca populatia interesatd sa consimtd. Astfel schimbArile teritoriale ar fi conditionate #de consimtdmantul populatillor,
fi de acordul Statelor interesate. Consimtamintul populatillor apare
ca un element at5t de pretios in conceptia multor gAnditori, incfit
in cunoscuta sa disertatie asupra natiunii, dela 11 Martie 1882 5),
Ernest Renan nu ezita a proclama a dreptul populatiilor de a decide de soarta for este singura solutie a dificultatilor timpului prea vointa indivizilor constitue cnn
teul principal al nip:
tionalitatii, de aceea insusi principiul nationalitatilor ar putea fi
zent 5, si..c5
inca,
- care adeseori se
ale dreptului de auto-determinare, in doctrina dreptului international, ale cArei sufraje sunt determinante, in genere, pentru pozitivizarea la un moment dat, a unui principiu teoretic?
Cum ne intereseazA in special dreptul de plebiscit, vom remarca
cA parte dintre autori, semnaland avantajele pe care practica plebiscitarA le-ar putea educe promovArii armoniei Internationale, au
devenit apologeti ai acestui drept, de speciald semnificatie morald
(Pradier-Fodere).
Astfel Bluntschli cere pentru valabilitatea unei cesiuni teritoriale
recunoasterea acestei cesiuni de cAtre persoanele care locuesc pe
teritoriul cedat si care, bucurindu-se de drepturile for politice, tree
1) Interptetand aceasta evolucie, P. Fauchille constata
C'est cette derniere conception qui en realite constitue vraiment ce qu'on appelle le plebiscite; un plebiscite ne peut etre que la ratification d'un fait dj realise et
accompli * (ioc. cit., pag 790 -791).
2) Qu'est-ce qu'une nation?
IT;
la noul stat s 1), Ca lvo de asemeni crede ca, 4( spre a detinitiva si vatide cesiunea, transfertul sau vinderea unui teritoriu, trebue ca lo-
154
oxvzore FUNDATULtIlt 1
AL
o vorba sub pana autorilor, iar pentru guverne, o inchipuire de legalitate, de care ez uzeaza spre a ascunde scopunle for egoiste *
(Piedelivre) 4).
Dar dintre paginile numeroase ce s'au scris contra teoriei piebiscitare. putine izbutesc sa impresioneze, ca aceea pe care ne-o
1) Louis Le Fur : Races, Nationalitds, Etats, Paris, 1922, pag. 73.
2) P. Fauchille : lot. cit., pag. 792.
3) Funk-Brentano et A. Sorel : Prcis de droit des gems, Paris 1877, pag.
335 si urm. ; P. Fiore : loc. cit., t. II, pag. 571.
4) Piedelievre : Prcis de droit international publique ort de droit des Bens,
15$
1/56
sensurile, si care adeseori se intoarce contra aceluia, pe care ea pretinde cA it apAra *1).
de arta, a unui ideal de frumos prin altul nou e un fenomen de durata, de inceata devenire. Se vorbeste adesea in literature cu un vocabular imprumutat politicei, de revolutii. La drept vorbind o re
volutie literara r11.1 e dee& o enuntare improprie, care ignore sau
158
noi i
- oarecum cu exclusivitate.
Dimpotriva, aproape necunoscut (publicat in volum prin sta.ruinta d-lui Ion Pillat, in 1915, u Plumb 0 ), d. G. V. Bacovia, poet
elementar, insa de o mare putere de sugestie, exprimand descompunerea sufleteasca sl peisaje organic corespunzatoare, dezolate,
monotone, e socotit ca exponent al tinerei generatii si S. S. R.-ul
premiaza editia doua a volumului sau. De asemenea, deli needitat
in volum, d. Tudor Arghezi incepe a fi presimtit ca un succesor
original al lui Eminescu (de d. B. Fundoianu, in a Contimporanul s, 1923), dupa ce d. N. Davidescu subliniase cu multa patrundere rolul sau, de a fi facut sa treaca sporul de sensibilitate contemporana dela samanatorism la poezia moderns.
In timp ce la intervale mai mid' sau mai mari, prin pietatea unui
N. Davidescu, V. Demetrius sau Perpessicius, se editeaza in volume
opera poetics a unor pionieri ai poeziei noi, necunoscuti de public,
disparuti prea de curand, ca Stefan Petica, luliu Savescu si D. Iaco-
159
versul liber, nepunctuatia, fantezia tipografica si, in sfarsit, discontinuitatea sintacticg din * stenografia directs a dicteului subconstient
supra-realist * ca pe niste elemente neasimilate, importate din sno-
T60
POLZIA ROMANEASCA. IN
1933
161
in teoretizarile lor, unii din poetii moderni acuza un anti-intelectualism categoric, cu inclinare catre sub-constient sau animism, nu
se poate contesta ca procedeele plastice ale for sunt de esenta cerebrala. Insisi promotorii poeziei care se intoarce la religie ca la o
atitudine de viata si izvor de inspiratie e, sau la realitatile chtonice
cu o coloratura religioasa, prin nernarturisita preponderenta pe care
o acorcla tehnicei, se situeaza pe un plan intelectualist. Cine spune
tehnica, subintelege inteligenta. Cu exceptia miscarii dela << Con<(
162
ca structural acest eintec isi ajunge sie insusi, nu se mai cere intovarasit de instrumente straine si isi afla rezonanta in individul interiorizat, lax nu ca m ai inainte, in insul desindividualizat, celula so-
cials, components a unui public. Prin eliminarea anecdote', a ocazionalului, sau - in termeni filosofici - a contingentului, poezia este
o stare de suflet ajunsa la expresie printr'o stare de constiinta artistica. Istonceste, au suferit o justa sublimare sonoritatea extenoara
si plasticitatea de placaj, care se subordoneaza ritmului de interiorizare, pentru a se simfoniza dupa leg' de organizare stricta, cu discretie. Intre cloua excese, excesul discursului poetic (romantismul)
si excesul invers, al supmarn
n
totale a limbajului concret (modernismul extrem), tendinta necancatunzata a poeziei contemporane este
de a potentagraiul in masura stn cta a viziuninteoare.
n
n
Di ficultatile externe stau in racordarea publicului la o revolutie
care, dupa cum s'a aratat, a fost efectuata in realitate printr'o evolutie inceata, organics. Dar nu e mai exact de a spune ca in realitate, aceasta echivaleaza cu o educatie artistica a publicului; care
ramfine un deziderat, ata in ceea ce priveste celelalte ramun ale activitatii literare, cat si ale artelor plastice in general? $i ce este edu-
163
i-a opus-o multa vreme scoala. E dela sine intcles ca rolul oficial
al coalei descreste, in raport direct cu epurarca lirismului.
* * *
Cu volumul seu nou < La Cumpana Apelor (Sibiu, 1933), d.
Lucian Blaga isi desavarseste personalitatea. D. Lucian Blaga este
un adevarat poet, un mare poet. Formatiei sale, influentate de li-
vrajita s5 nu se intoarca.
1(.4
o boala in strune -
POEZIA
nontiNnescA
IN 1933
165
si mergem deapururi
spre soare apune.
Ni-e sufletul spada
Ah mils' si iarasi
Cuvintele seac5.
Vint vesnic r5sun5
prin cetini de zada.
Purces-am in lume
pe punti de balada.
Strabatem amurguri
cu crini albi in gura.
Inchidem in noi. un
Sfarsit subt armur5.
si mergem deapururi
spre soare apune.
(Ctinteireti bolnavi).
166
Marii strabuni ; sa-mi tina de urit Talisman din cerul meu posomorit.
(Auto-portret)
Dela prima sa poezie publicata in revista si care a camas intipa/1U cetitorului ca si toamna si moartea, asociate neuitat, cu o
generoasa articulatie :
trasura mortii
Oare cine e
Cana faceti pe fagasuri ude
Mic cortegiu care stalpul sort',
Tu si Toamna, singurele rude?
167
Grunji de our pus-a 'n crang si 'n cale Aur care mult mai trist arata
Decat aurul din criptele regale
Si decat bratara to bogata!
d. Simion Stolnicu
ia
sborul.
(Bacant d dansdnd)
168
si mimetism, d. N. Crevedia, epigramist si .autor de schite umoristice pAna in ajun, a reusit cu BUIggri 1 stele s5 loveasa in
crestet si sa sidereze pe rutinatii sai premergatori i o bung parte
dintre criticii literari. Nu-i vom face placerea sa-i lugm in serios
pocnitorile sale sonore si adesea triviale, dar vom exemplifica printr'o
09
si ca un proroc,
cu deget de foc
si s nasca
in zbateri pagane,
d. Oct. Goga, in Ardeal, cu o not personals de dinamism, proslavind munca libera si pe muncitorul vows.
Sprinten, voiniceste
coseste, coseste.
si 'n urma-i sesul slobod ramane
)70
ce-odata, voinici,
Lotul elegiei impamantenite dupa Lamartine, de Gr. Alexandrescu, si dupa Lenau, de M. Eminescu si astazi cazuta in desuetudine - e cultivat cu perseverenta de d. George Dumitrescu, care
Inc/tide in *Elegii un doliu neistovit de vreme, cu tristetea indoita
D. Gherghinescu-Vania, pornit dela *Datina din TurnulSeverin, evolueaza dela o inspiratie elegiacs la un mod mai senin de
poezie, in 4 Amvonul de azur 0, impacat cu natura olteneasca, de
# velinte si chilimuri 0.
4 Dulcea Bucovina a lui Eminescu ne trimite in plachete mici
sau mai mici o veritabila ofensiva lirica, declansata la * Junimea
literara * a d-lui Ion I. Nistor ; din duzina de poeti, in care - speram nici unul nu va fi de duzina, retinem un filon autohton si decantan
48)
171
si Cugetarea t).
privirile ca porumbei
au evadat pentru totdeauna.
Mai curioasa este pozitta d -lui Ilarie Voronca, cel mai constant
si mai productiv dintre stegar n asa zisului 4 Integralism *, -un fel
de constructivism n - care oscileaza intre extremismul din ajun
si o intoarcere prudenta la poezia organizata in tiparele stricte ale
alexandrinului. D. Ilarie Voronca se singularizeaza printr un deinverbal impenitent, care ne-a amintit, cu prilejul ultimului sau volum
(Patmos i alte case poeme, ed. <4 Vremea *), de cuvintul tare al lui
Veuillot la adresa lui Victor Hugo : Jocrisse a Pathmos *.
172
Padun tonde,
Sau obraji cunoscuti,
Cand ca o planets sangele e satelitul altui sange
Si 'n fundul unei lacrimi e un oras ca un cristal de sare
PETRE MAVROGHENI
'
I74
la Iasi 1). Inca din frageda copilarie el este incredintat unui institutor adus din Paris, care ii va forma spiritul la lumina disciplinelor
stiintifice si a generoaselor principii democraticedela 1789. Faptul
ca parintii i-au ales cultura franceza ca sursa principala de educa-
frantuzita >> era aceasta familie, cand vom spune ca Elena Sturdza,
PETIIE MAITROGHEN I
175
de utilitate obsteasca.
In urma conventiunii dela Paris, incheiata in anul 1856, Grigore
Ghica Voda abdica ti Mavrogheni capita prin aceasta o noun orientare. Era epoca de pregatire a alegerilor pentru divanurile ad-hoc sau
mai exact a unirii Principatelor, epoca in care nici un adevarat patriot nu putea sa ramfina inactiv. In consecinta, cand se constitue la
10 Iunie 1856 comitetul unionist, Mavrogheni va face parte din
grupul celor 180 de aderenti intre care se g5seau ti alti multi repre-
interzis de autoritati 2). Fats de obstacolele pe care le intampinau unionistii in campania electorala, Petre Mavrogheni, insotit
de Costache Rolla, Dimitrie Rallet ti Stefan Catargi, se prezinta
1-6
i
Algturi de ceilalti fruntai politici, Mavrogheni este ales i el deputat al marilor proprietan. In aceastg calitate, eminentul patriot
la cuvantul printre cei dintai, in divanul Moldovei, spre a sustine
importanta unirii Principatelor in opera de consolidare nationals.
Cu o alts ocaziune, examinand principiile de organizare a Statului,
el va trece fail ezitare peste prejudeatile clasei sale, cerand, in domeniul financiar, o aezare dreaptg i generalg a contributiumlor in
proportie cu averea fiecgruia. data cu chestiunea mare a ale gerii domnitorului, Petre Mavrogheni apace in ipostaza de candidat
la domnie i numai popularitatea lui Alexandru Cuza it vaimpiedica
sg izbuteascg 1). Acest insucces, care a fost o mare mahnire pentru
el, it face de altfel s pgraseasca arena publics pentru un lung
ir de am, lipsind regimul lui Cuza-Vodg de capacitatea i serviciile
Dupg abdicarea domnitorului Cuza, la 11 Februarie 1866, Mavrogheni reintrg in vista politicg, participand la guvernul Locotenentei domneti, sub preedintia lui Ion Chica. Ca ministru de finante in acest guvern face, in primul rand, un inventar
nventar amgnuntit
al finantelor Statului, care se ggseau intr'o stare din-cele mai triste.
Ian', in adevgr, cum descrie el, in mesajul adresat Camerei constituante, la 28 Aprilie 1866, situatiunea financiarg lasata motenire
de fostul regim :
Starea finantelor terii este cunoscuta de toti : departe de a fi
multumitoare, ea ne infatieaza un tablou din cele mai intristaoare.
In ziva and guvernul actual a luat in mana carma Statului, s'a
ridicat vglul ce accperea prapastia in care eram amenintati a cadea.
Gramadirea deficitelor peste deficite i acoperirea for prin contractgri de imprumuturi, cari la randul for prin plata de procente impovgrau bugetul cheltuelilor in nici o proportiune cu veniturile adevgrate ale Statului, trecerea in bugetul veniturilor a unor cifre iluzorii i nejustificate, n'au putut avea alt rezultat cleat a ingreuia
din an in an situatiunea finantiarg i a ne conduce in fine la punctul
de a nu mai putea merge inainte. Creditul Statului secat cu totul,
1) V. D. Rosetti, op. cit., pag. 126 i articolul cit. din Epoca.
2) Ibid.
PETRE
EIVROGRENI
I7]
Bonuri de tezaur
Bonuri de tutun 3)
La aceste datorii mai trebuiau aclaogate cheltuielile neordonantate, restul angajamentelor din anul 1859 cat i cheltuielile bugetului
178
lui, deli s'au fAcut sfortari enorme ca sa reuseasca 1). Tinfind seama
fi vandute deck In cazul and venitul for era mai mic de Soo galbeni.
3) V. Th. C. Asian, op. cit., pag. 123.
4) Ibid., pag. 125.
PETE bilVROGICKN' I
Anul 1866
Cheltuieli
Mandate in suferintg din anul 1865 4.444.445
Drepturi dobandite si neordo3.703.703
nantate
8.895.662
Bonuri de tezaur
5.449.815
Bonuri de tutun . . .
. .
Cautiunea u Bancii Romaniei* . 1.000.000
Total
279
3) Acest proect este cunoscut sub numele de legea din 22 Aprilie 1867.
18o
Piesa de 20 lei
*
3126/1000
1613/1000
10
5 a
19
17
a
a
a
*
a
*
23
2 1/2 * * 18 a
*
Toleranta este de 3/1000 in mai mult sau mai putin a greutatii
0,50
exacte.
*
o
25
20
15
Din analizarea acestui text se desprinde, in primul rand, constatarea a Mavrogheni era partizanul hotarit al bimetalismului pe care
1-a introdus si in Romania sub forma circulatiunii paralele a monetelor de aur si argint 1). Pe de alts parte, mai trebue &A remarcarn
181
si o serie de preciziuni tehnice relative la compozitiunea noilor monete, dimensiuni, tolerante de fabricatiune, etc. Ele urmareau, prin
minuttontatea lor, sA descurajeze manoperile falsificatorilor sau calpuzanilor si, in acelasi timp, sa mareascA increderea pietii in seriozitatea reformei care se pregatea.
Desi legea lui Mavrogheni insemna o adevarata binefacere pentru
intreaga gospodArie a tarii, totust ea a fost primitA cu oarecare rezerve in massa populatiunii. Aceasta ostilitate se explica prin aceea
ca retragerea vechilor monete urma sA se face pe baza unel corelatiuni prea stricte cu noua unitate monetarA, ceea ce pAgubea in spe-
manatoare cu cea din 1866. Ca sa ne dam seama cal de grea eraceastA situatiune, vom preciza 6 gestiunea financiare pe anul prea
cedent incarcase exercitiul 1871 cu un deficit de peste 10 milioanlei sau circa 16% din totalul cifrei bugetare. Pe de alts parte, bonue
rile de tezaur aflate in circulatiune reprezentau exigibilitAti in valoare de 32 milioane, iar contul curent deschis pe seama Statulula Cassa de depuneri se urca la un sold debitor de vreo 11 milioanei
lei 2). Aceasta datorie flotanta, care provenea in parte i din marile
lucrari de investitiune : cai ferate, inzestrarea armatei etc., trebuia
imediat acopenta, ca sa se evite executiuni silite on alte complicatiuni claunatoare creditului nostru. Ca si in anul 1866, Mavrogheni
se opreste la solutiunea unui imprumut pe care il si lanseazA, in luna
fume 1871, pe piata interne. Obligatiunile acestut imprumut, cunoscut sub denumirea de imprumutul domenial, au fost emise la
cursul de 75%, cu o dob5nda de 8% si erau amortizabile intr'un Interval de 20 ani. In ce pnveste garantarea operatiumi, subscriitorii
primeau o hipoteca asupra until lot de 381 mosii ale Statului, spect1) V. Victor Slavescu, op. cit., pag. 4.
182
22
Iunie
1871,
emisiunea.
Cu produsul acestui imprumut, adicg cu cele 58 milioane obtinute efectiv, Mavrogheni stinge datoria flotantg in cursul anului
1871, restabilind un echilibru bugetar care /Area iremediabil cornpromis. Dar atat nu era suficient. Mai rarnanea sa se gaseasca anuitatea insasi a imprumutului, anuitate care depgsea suma de 8 milioane lei
si,
in acelasi timp,
sa
eliminandu-se dela o taxatiune regulatg atat fenomenul de consumatiune, cat si eel de circulatiune a bunurilor. Aceasta defectuoasg
opera a Regulamentului organic facuse ca impozitele directe sa formeze aproape 53% din totalitatea incasgrilor Statului si ei i se datoreaza, inteo masura apreciabila, marile restante pe care le-am
intalnit and am analizat veniturile cassei de lichidare, infiintata
in anul 18661).
Orientandu-se deci in directiunea impozitelor indirecte, Mavrogheni reintroduce monopolul de Stat al tutunului, prin legea din 6
Februarie 1872.
Aceastg lege, deli bine intocmita, s'a izbit de multe greutati
si putin a lipsit ca sa nu fie luata in consideratiune de Adunarea
deputatilor. Ostilitatea de care era inconjurat monopolul la 1872
avea, desigur, o explicatiune in tendintele scoalei economice liberale,
dar nu este mai putin adevgrat ca si abuzurile din 1864 au contribuit
PETRE MANBAJGHENI
183
thtun deck pentru Regie, stabilindu-se sanctiuni foarte severe impotriva contravenientilor. Alaturi de aceasta dispozitiune, legea din
6 Februarie 1872 mai prevedea posibilitatea concesionarii monopolului in cazul and Statul nu ar fi avut mijloace sa-1 exploateze
singur. Totusi concesiunea nu putea fi acordat5 pentru un interval
mai mare de 15 ani. Pe de alts parte, se cerea licitatiune publics, la
pretul urma sa fie achitat in trei rate progresive si in numerar.
La licitatiunea tinut5 indat5 dup5 promulgarea legii, pretul cel
mai avantajos a fost oferit de *Banca franco-ungara * din Budapesta si < Banca Romaniei * din Bucuresti, cu care s'a si incheiat
contractul de concesiune a monopolului la 17 Mai 1872. Potrivit
acestui contract, care a fost pus in executare in luna August 1872,
Statul trebuia sa incaseze urmaoarele redevente : 8.010.000 lei
pentru periods 1872 - 1877 ; 9.612.000 lei in intervalul dela 1877-1882
Rosier, Traite thiorique et pratique de legislation fiscale, ed. 1926, vol. II,
Pag. 61 si 148.
184
185
CRONICI
CULTURA
De un sfert de veac incoace s'a invederat o intensificare considerabila in intrebuintarea cuvfintului culturd cu derivatele sale :
cultural, cultivat, culturalitate. In zilele noastre frecventa acestor
cuvinte in vorbirea zilnica, mai mult Inca desigur in cea Iiterara
sau solemna, se afla in crestere uniform accelerate. Acest fenomen
de vocabular se arata a fi fapt continental, de nu chiar mondial.
. C CTLTUILIC
x87
bim de culture, se pare ca not convenim a intelege dela sine, sub acest
ci
188
Imitarea cu orice pret a trebuit, negreit, sa fie o boala a copilariei societatii romaneh moderne. Boa la se prefacu in viciu. Fare
indurate, fare osteneala. Junimea a pus cutitul oriunde a va'zut petele uricioase ale acelei boli ce s'a prefacut in pa'cat. Cu o staruinta
In aceste cuvinte vorbete spiritul autentic al Junimii ; si Scrisoarea a treia a lui Eminescu nu spune altceva.
data' la necaz, regretatul Philippide a invinovatit pe Maiorescu
ca a indemnat la cultivarea excesiva a formei. Invatatul filolog a
fost, ni se pare, nedrept in aceasta judecata a sa. Nici Junimea in
deobte, nici Maiorescu in deosebi, nu s'au inchinat idolilor frivolitalii, cum presupune judecata pomenita a lui Philippide. Junimea
a urma'rit sa organizeze o disciplina a culturii, prin care sa se inabue falsitatea de spirit, imitatia nepnceputa sau uurateca, i gustul
prost, care e rodul for inevitabil. Junimea a contribuit in chip su-
ROILAIST CEREBRALE
18g
ROMANE CEREBRALE
E. Lovinescu : o Firu 'n patru u ; N. Davidescu : a FintSna cu
chipuri a ; Mircea Eliade : # Intoarcerea din rat D.
190
pang ce nu le coroboreaza cu experienta personals si cu datele ambiantei sociale. Cum insa sfera socials este mult mai intinsa decat
continutul personal, romanul, care le imbratiseaza pe amandouS,
se realizeaza mai adesea sub unghiul social decat din perspectiva
intenoara. Este oarecum o alternanta naturals, cu un ritm mai pronuntat social decal individual. Literatura moderns acuza dela Balzac
incoace o tendint5 pronuntata dire ceea ce s a numit, cu un termer,
imprumutat din plastics, fresca. Dupe cum pictura in fresca urinareste fizioniomii individuale incadrate unui grup, romanul de mo-
ravuri sau romanul social subordoneaza insul gruparii. Am evidentiat de curand evolutia surprinzatoare a epicei romanesti catre
roman si apoi evolutia interns a romanului nostru catre fresca socials cu exemplificari : dd. Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Camil
Petrescu, G. M. Zamfirescu, C. Stere, I. Peltz si d-na H. PapadatBengescu, pentru a nu cita decat pe cei mai reprezentativi romancieri, au fiecare o viziune de ansamblu a societatii si ambitia de arhi-
sa-si interpreteze evolutia. S'a rostit candva, pe vremea convergentei prozei noastre literare care nuvela, spre a explica intfirzierea
romanului, o justificare de ordin social : sterile sociale romanesti
nu erau suficient diferentiate, procesele sociale nu se precizasera
indeajuns. Razboiul a precipitat, prin solutiile sociale noi, diferentierea. In abundenta productiei romanului, se reflects stari sociale
limpezi, si o mentalitate fara prejudecati traditionale interpreteaza
Intr un spirit de independents investigatie, transformarile efectuate.
Aceiasi formatie intelectuala autonomy se resfrfinge interior, in romanele de analiza personals. Aci ca si in romanul de moravuri se
poate vorbi de o adevarata emancipare fats de un tipar preexistent.
Acest tipar, l-am denuntat in mai multe randuri. Este cliseul desradacinarii si al inadaptarii, care a prezidat catva timp, ca o tema ne-
BO/SLANE CEREBRALE
191
si ca a razbit apoi peste prejudecatile culturale care se opuneau desvoltani romanului, este un semn de neindowasa vitalitate.
un conflict cu rezultat prevazut intre o realitate spirituals imperioasa, care nu se poate mladia pe obiect si intre obiect, care se integreaza zilnic in aceasta realitate anterioara. Cata vreme la roman-
clerit necerebrali, conflictul normal dintre subject si obiect se rezolva printr'o intrepatrundere rectproca, printr'o fecundate reciproca, in care nu se denatureaza obiectul, asistam in procesul de
creatie cerebrala la o conceptiune extrem Cle interesanta, de esenta
unei gestatii pur spirituale.
Iata-1 de pilda pe d. Mircea Eliade, de asta data in cadrul epic,
ba chiar al frescei, exponentul crizei de crestere a generatiei tinere,
cu formatia problematica net urmatoare razboiului. Nici una din
valorile spirituale dinainte de razboi nu i s'a impus ca directive si
regulator de viata. Drama sa si a semenilor sai consta in aceea ca isi
cauta un echilibru moral prin valori proaspete, care implica o solutie
de continuitate in civilizatie. Printr 'un act de vomta auto-determinatoare, generatia sa isj faureste elemente de traditii, mituri, superstitii, canoane. personale. In limbajul pe care it afecteaza reprezen-
tantii finer' at acestui curent, este o expenenta, o aventura, o existents autentica, cu pretentia de a reface pe cont propriu, intro
singura generatie, ceea ce in trecut se depersonaliza, se obiectiva
192
artistic, prin fictiune, o vibratie sentimentala. Dace este ceva realizat, desi negativ realizat, in acest roman, este capacitates imperso-
ROMANS CEREBRALE
193
194
sau un joc foarte abil de tehnica, ce inlatura dificultatile extraordinare prin vointa si luciditate.
Particularitatea acestui roman, contestabil ca roman, este rezistenta sa lirica, frumusetea autonoma a poemului in proza, care
formeaza structura interns a cartii. Din aestatia cerebrala a romanului, tesatura epics de fapte e numai un fir de matase, de care nu
trebue sa ne atingem, pentru a nu frange tenuitatea constructiei ;
ceea ce ramane, ca o experienta unica, de pret, este cealalta operatie,
magica, a intelectului, care substitue starilor civile contemporane,
ROMANE CEREBILALE
195
TREI LUPTATORI
PENTRU DESROBIREA ARDEALULUI
TEODOR MIHALY, VASILE GOLDIS, STEFAN CICIO POP
196
Sunt cAlauze, pe care destinul le aseazA astfel la nispantiile hotaratoare ale veacurilor, s5 larnureasc5, in invalmAsala unor zile tragice, drumul pe care vor trebui SA se indrepte generatille de maine.
Prin glasul lor, care r5sun5pana departe, se rostesc poruncile 'stone/. Despre elanul cugetului for s'ar putea spune, a a fost asemenea
arcului inuns, din a Cann incordarc porneste la momentul potrivit,
spre tinta clara, sageata pAtrunzAtorului gand, atata timp instrunat.
ag7
nunchi, in posturA de aparare, impunandu-le aceiai atitudine de protestare i imprimand pornirilor for acelai sens, spre acela9 tel final.
. Cand cerul e senin 1 vremea pn elnica lucrului, oamen n se
r98
pesta, unde, ca o recunoastere a insusiiilor lui de cumpat si de hotarire, i se incredinteazA prezidentia clubului parlamentar al tuturor nationalitAtilor din Monarhie. Sunt am cenusii, neimpAcati,
lipsiti de bucurie si vaduviti de glorie, dealungul cArora o singurit
formula de mfinturre starueste asupra capetelor barite de furtuna :
rezistenta, cu orice mijioace, impotriva valului cutropitor al maghiarizarii cu sila, pentru a fi prezentr, cu toate puterile sufletestr neatinse
buiau inaltele dregatorii, mosneagul cuminte dela Dej s'a multumit sa fie prefect in Solnoc-Dobaca, senator zgarcit la vorba 8i,
mai tfirziu, primar pe deasupra partidelor politice, la Cluj. Inima
lui, in care n a inaput niciodata lira s,i zavistia, ar fi dorit o frateasca
intelegere a tuturora. Neintilnind-o, a stat mai mult retras, ferindu-se s5 umple cu numele lui rubrica atit de gAlagioasa a intrecerilor
multe lunt bolnav, nu am putut sa vd trimit adeziunea mea la patriotica dumneavoastrd initiatives' contra revizuirii tratatelor. Ca unul
care am luptat, suferind intemnitare pentru Memorandul dus la Viena,
doresc din tot sufletul sd reu5eascci aceasta migare pentru intdrirea
tdrii intregite, fcicutd cu atdtea sacrificii de generatiile trecute si actuale.
Simt cd nu mai am mult de trait, doresc Insd ca la aceasta luptd, Atot-
puternicul sd vd intdreascd.
Cu aceasta ultima invocare a trecutului s'a coborit Teodor Mihaly in mormint, trimitind din pragul eternitatii binecuvantarea
lui pentru cei ramasi in urrna... Dumnezeu ii va darui, de acum,
pacea deplina pe care atit de mult a ravnit-o!
VASILE GOLDIS, care s'a stins in ziva de 10 Februarie 1934,
duns o chinuitoare suferint5 suportata cu stoicism, a vazut lumina
199
inspirandu-se din inflacaratele cuvantari ale impetuosului conducator bana'tean 5i din atmosfera de curat romanism, pe care a gasit-o
acolo. Dela Caransebes a trecut repede la Brasov, la liceul # Andrei
volta, trezea ecouri surde pans departe sub strasina caselor dela
tara. Aradul, in epoca aceea, devenise un focar de lumina 5i un
centru de mobilizare, raspandind in toata lumea romaneasca lozincele luptei nationale si trimitand imbarbatarea de fiecare zi a cuvantuluitiparit. Rolul lui Vasile Goldin in aceasta opera de galvanizare
a spiritului romanesc prigonit de urgia guvernelor dela Budapesta, nu va fi pe de a intregul pretuit decat atunci, cand se va afla
un cercetator atent 5i zelos al acestor timpuri apuse, care sa rascoleasca printre pagini ingalbenite, sa stranga ..marturii vii 5i amintiri
pitstrate cu Si interne, pentru a infiripa povestea eroica a impotri-
200
intrupat, sentinta de mult asteptat5 : - e Adunarea nationald a Romanilor din Transilvania si Banat adunati prin reprezentantii for indreptcititi la Alba-lulia, decreteazd unirea for cu Romania a. Omul,
care a trait asemenea clipe ale supremei biruinte, urcat pa piseul
de ideal dela care se zaresc pans departe, anevote mat ajunge sl
fie cercetat de ispite lumesti si de meschine ambitii personale. La
mat multi cinste decat i-a dat destinul insusi al neamului sAu,. nu
mai
putea ravni. De aceea, linia de orientare politica a lui Vasile Goldis,
dela 1918 incoace, cincisprezece ani incheiati, a urmarit fAra nisi
o sovaire consectrole firesti ale actului dela I Decembrie, despre
care, ca eroul lui Virgiliu.avea dreptul sa spuna : magna pars fui a.
Chiar despArtirea de fostn sai tovarAsi de lupta, pnvita prin prizma
nealteratA a ideilor, nu indica vre-o abatere dela credintele de temelie ale rostului sAu de codificator al Unirii, ci dimpotriva dovedeste covarsitoarea tArie de caracter a barbatului care a volt sA-si
serveasca mai departe tara, leaf, fAtis, oferindu-se intreg openi de
consolidare a unitAtii nationale.
cativa ani de-arandul, silindu-I sA se retraga dela prezidentia 4 Asociatiunii * din Sibiu, in fruntea careia fusese asezat la 1925, reusind
in scurta vreme sA-i dea un nou avant de tinerete si o sAnatoasa organizare activa. Caci Vasile Goldis credea, cu aceeasi fierbinte con vingere de odinioar5, in forma de viatA supermarA.pe care Romania
intregitA e chemata s'o concretizeze, prin civilizatie si cultura pro-
201
deal, punand Is contributie, pentru binele neamului, in impresionant .dar oratoric, o impetuoasg revArsare sufleteascg Si o reala
popuiaritate, care nu 1-a parasit 'Dana in ceasul sau din urmg. Stia
sa se apropie de inima celor multi, sa le grAiascA raspicat, familiar,
cu voce rgsungtoare, amestecand parca in elocventa lui nemestesugird rostogoliri de stance si sunet tremurgtor de clopot, si intnichipancl
infatisarea lui bung si greoaie virtutile in devenire ale inceptoarei noastre clase mijlocii. Un tribun al instinctului de aparare
nationals, care gAsea totdeauna formula convinggtoare, pentru a
ridica multimea, pentru a induiosa indarjirile si pentru a ocoli
in
primeidia.
cu faimosul conte Appony, rivalul de mai tarziu al d-lui N. Titulescu, izbutind sa rupa cu un singur gest panza de paianien a interpretgrilor intorchiate, luptand impotriva iscusitelor rAstillmAciri
cu arma
simpla 5i onesta a masivei sale sinceritati. Can' d ziva izbg.
vim s'a apropiat, Stefan Cicio Pop s'a wit iar in fruntea actiunii
202
intregite, rolul sAu de vestitor al marilor solemnitati, stiind sa sintetizeze in marturisiri comunicative si miscatoare sirntAmgntul colectiv.
In privinta aceasta, va rAmine ca o pagina de antologie in elocyenta rombeascal salutul pe care I-a adresat M. S. Regelui Carol
al II-lea, in calitate de presedinte al Camerei, la 8 lunie 1930, In
clipa fericita si de toti dorita a Restaurarii. Inima care a zmuls din
aancul ei at'itea ecouri prelungite, a incetat de-a mai bate. Dumnezeu sg-i dea cuvenita odihna, dupa nepotolita framintare a vietii
trecatoare
DUNARE, DUNARE!
La sfArsitul secolului XIV, Domnul dela Curtea de Arge (apoi
DUil.iRE. DUNARE
203
tarilor bulgari, Sisman, Sracimir si Ludovic cel Mare, regele Ungariei ; aceste monete gasite de curand in doua comori, una langa
Silistra 5i alta rano Tulcea, au adus noui marturii despre viata negustoreasca romaneasca la Dunare 1). Cu acele monete circulau si
produsele naturale ale phstorilor pogoriti din munti in luncile Dunarii, iar cantecele for dadeau suflet romanismului dealungul Dunarii, cu mult mai vechi decal primele marturii romanesti de hrisoave sau monete. Dar din acel sfarsit de trecento romanesc, voevodul
muntean nu mai era doar un logofat mai mare peste stilnele din
Carpati, nu mai era doar a pastorul oilor mele v cum it apostrofa
in batae de joc regele Ungariei, Carol Robert, pe vasalul sau Basarab cel Mare (mort la 1352) inainte de a porni cu oaste impotriva-i 2).
pati, dealungul luncilor Dunarii 5i pina la Marea Neagra. Stapanirea peste cetatea Darstorului (Silistra), cheia comerciala si cel mai
insemnat port al Dunarii de jos, completeaza ocrotirea unei renasteri
a negotulm rominesc si balcanic in orientul european. An de an maid
transhumantei dadea noui roade spirituale si asigura o continuitate
De fapt Mircea cel Mare prelua, prin aceasta din urma infeoclarer
traditia bizantina a ducilor de Dristra sau Silistra, capitala ducatului bizantin de Paristrion sau Paradunavis, caci Dunarea romaneasa a lui Mircea era cea dela Portile de Fer 'Jana la Mare, era
cursul inferior al batranului fluviu, pe care Grecii si Bizantinii it
numiau Istros.
De antichitatea dacica si scita, apoi greach si romanh, de timpul
rare , 2902.
204
grosii regilor
(tumor Galitiei,
zechinii venetieni alaturi de monetele bulga'resti st sarbesti. Dela
caderea Constannnopolului la 1453, asprii turcesti inlocuesc pe cele
mai multe din monetele contemporane in comertul dela gurile
angevint at
ai at
Dunarii. Cate nap" s'au perindat, cite limbi s'au vorbit, cite earltece s'au cantat in intalnirile negustorestt sau in ra'zboaele dela
Marfa femelasca
Ca e mar banoasi.i.
Greet negutalort.
Din gura-mt gratau :
4 IOWA. de - ochii - st negri
Pass si-I desteapta :
SA'
ne vammasca
205
DUNARE, DUNLRE
Sa ne slobozeasca,
In Tara Romaneasca
de vieata a. Si asa mai departe alege tot ce-i mai bun din ce trece
pe la el. Voevodul ii propune tovarasie, dar vamesul nostru refuza ritos :
Domn Constantin Voda
De veste prinsese
La el trimisese :
1-ol
Frate pe fratie
prinde
Si pe vistierie
Si Doamna cumnata
Si feciori nepoti A.
it
Buns cumnat'am eu :
Cea spats turbata,
Sta'n cui de-allnata P.
206
Doamna si domnie!
Da eu m'am gandn,
Peste naltii munti,
La .arsn pannti :
Panntioni mei,
Prinzul ce-am pranzit,
N'or putea manca,
N'or putea labea
Tot din mila mea
Si de jalea mea.
$1
Tu fats frumoasa
Naha sprancenata,
Cu spranceana trasa,
DUNARE. DIPSAILE
207
Cu geana sumeasa,
Cu cosita groasa :
Chip de j upaneasa!
Ai slup cu mine
S oi pruji cu tine,
CA to esti de mine
$i to potrivire.
Tu vezi, da nu vezi,
Acei munti carunti ?
Nu-s arunti de fel
Sint of d'ale .mele.
P in dalbe de of
Noua ciolponei?
Sant noua ciobani
Cu v5taful zece
Zece se petrece.
Pi-nide-or chiui
01 dalbe-or porn!,
Pe gura de vale,
Prin flonle tale!
Dar pentru stapanirea portilor de intrare si de varnuire ale negotului apusean la Dunarea de jos, se lupta toff Voevozii vecini,
Tarul Vidinului, Sisman, lupta aliat cu Turcii contra lui Vlaicu
Voda i Ludovic ; Dobrotici e infrant de Mircea i genovezi pe
care Romani' if chearnal Franc': In multe colinde gasim reminiscente
din luptele de pe acele vremun. Asa in colinda in care calul credin-
Cu Turcii cu Francii.
Turcii ne bateau,
Frfincii ne fringeau,
208
Trei de primavaril.
Dar m'am imelat,
M am impiedicat
De-o pans de mreariA,
Mreana galbioara,
Cu cerb surioara,
Poale ti-am udat,
Poale de caftan,
Varf de buzdugan.
La vad ca un brad.
Din mare-am surlat
Toate le-am svantat *.
209
cum e cantat batranul fluviu in baladele Neagai si Chirei Chiralinei. Ei nu pierdeau legatura cu leaganul rominismului din Carpatii Munteniei, Transilvaniei si Moldovei.
Romanitatea la Istros, intemeiata de legiunile lui Traian a putut
dainui mai tfirziu prin pastorii care nu se treceau prea mult cu firca
de navalirile barbarilor si se iveau lar in voile murtilor catre pZ-
210
Pathe in 1928.
Din ciclul de obiceiuri ale Craciunului, in deajuns de cunoscute,
cop, ci
remarcabil e colindatul ce se practica, nu numai de copii,
si de bArbatii mai in varsta. Colinda se cants la unison de
colindaton, impArtiti in douA grupe. Se cants alternativ cite o strofa,
repetandu-se melodia cu acelasi refren alleluiatic : tOi leroi Doamnele,
etc. etc. N. Nu se deosebeste de structura melodica a colindelor din
Ardeal sau Moldova. E principiul litaniei : aceea5i melodie pentru
zeci de versuri ; ritmate mai vioi, dese on parand in cadenta de dans.
CA e mic, nepriceput,
Nu stie marea dintr'adanc,
Nici cat peste'n mare este.
DUN
E. DUNkRE
21
Sforasul. cosacului,
Potmolul morunului,
Ghermanul
etc., etc...
Cam plecat
Cu
aica veche
Si cu floare la ureche
S am venit cu-o alta noua
Da taia Dunarea n doua
Alt cantec evocA pe iubita'su toata sensualitatea in cadrul cuiZbului de dragoste a pescarului :
plin de al*
la puica cu si la (bis)
Dar puica cand ma vedea
(of) Infra'
Ma gadila la picere.
Pernisoare, fulgii moi ,
Si mandruta tinerea
ea.
212
cfintecul :
Si nape de vlAscean.
Dar deli Borgovan omoarA sarpele si scalds copilul sf5siat debalaur, in lapte de of si capre, acesta tot moare. Tragicul sfirsit ar
baladei parcA ar fi un fragment din poemul Nibelungilor cu episodul luptei lui Siegfried cu 4 arpele-balaur >> german dela izvoarele
DunArii.
Balada durfareanA e cea care pAstreaz5 mai bine melon,' bizantin,
3) A Neagai, a Sandrulesei, a lui Gruia, Corbea, Marcu, Miu, Ghicn
Catania, Sabienciu, a Chirei Chiralinei, etc.
') Are variante foarte'deosebite intre dansele.
DI:WARE. DIINARE
213
trufia moscovna.
214
FU1DAUT1011 REGALE
a japonezilor : din muncd. In Japonia, munca bgrbatilor nu e in-graditg la patru, la case, la opt ore pe zi. Munceste lucrgtorul dupS
nevoile fabricii. Numai la femei si copii munca e marginita la mi.
mutt... unsprezece ore.
Durata muncii ind.ustriale e urmgtoarea :
in filaturile de matase, 10 ore 54 minute ;
in tesgtoriile de matase, 10 ore 18 minute ;
in filaturile de bumbac, 9 ore 54 minute ;
in tesgtoriile de land, 10 ore ;
in industria metalurgicg, 9 ore ;
in industria produselor chimice, 9 ore, 12 minute ;
in industria imbracgmintei, 9 ore, 12 minute, etc., etc.
Media rtenerala a muncii efective in industrie e de nouci oresi cincizeci si patru de minute pe zi.
Zilele de repaus? 0 singiul obligatie, femeile 5i copiii .ping
la vfirsta de 16 ani, au cloud zile de odihna, pe lung. Japonia n a ratificat conventia dela Washington, prin care se prevede un repaus
neintrerupt de douazeci si patru de ore, in fiecare sAptarning. Nici o
lege nu prevede a repaus duminical n. Numai birourile publice,.
scoalele si o parte din bane' raman inchise o zi pe sAptamfina. Co-merciantu si industnasii lucreaza in toate zilele si lass liberi pesalariatii tor, doua zile pe lung. De obicei, se cautA ca aceste zile
215
4.
S5 vedem, de pilda, cum muncesc studentii, dintre care se recruteaz5 viitorii conclucatort al neamului.
215
217
ale unui pro fesor dela Sorbona, amintiri atilt de obifnuite incdt le povestesc $i alti autori,
nici. Cei mai multi insa se indreaptg spre alte munci, pentru carp
sunt bine inzestrati si caula sA fie folositori tArii pe alte cAi.
tionarul parazitar.
In Japonia, cultul muncii e rgspandit in toate straturile sociale.
Toata lumea munceste, asa cum fac studentii. $i toatg lumea contribue la propgsirea statului.
Japonia nu face a dumping )). Nici nu nutre$te ggnduri imperialiste. Japonia munceste.
* * *
218
Produc;ia totals a fabricilor japoneze s'a urcat dela 780 milioane yeni in
19o9 la 7,716 milioane, la sfarsitul anului 1929. lar numarul lucratorilor a sporit
dela 1909 la 1929, dela 800 mu la peste doua milioane. $i daca adaugam
219
/ea raspunsul la invinuirile ce se aduc Japoniei. $i iata, in pitine cuvinte, o dubla lectie de caritate socials si tactics economics.
220
CONCERTE
Sunt multe feluri, in care poate fi apreciata o manifestare muzicala nublica ; unul din ele, care da aceluia care it practicA, bucuria simply a copilului urcat pe casa, este acel al perfectiunii totale
si absolute.
CONCERTE
22 r
mai gray de a fi previzibile. Este mandria stiintelor exacte de a prLvedea cu preciiiune mersul st inlantuirea fenomenelor in lumea fizict ; - atunci insa, cand previziunea este posibila cu exactitate in
judecatile si reactiile unui ins, satisfactia omului de stnnta se retrage,
222
George Gcorgescu, cu un program neuitat desigur de publicul credincios acestor concerte, a fost perfectiunea insasi ; cu deosebire
Illtimul numar al programului s'a bucurat de o interpretare, in care
viata exuberanta, tanara si vesela se raspandise in intreaga orchestra,
.ager si spiritual ; toate nazbatiile si intamplarile neastamparatului
duh, care insufleteste unul din cele mai reunite poeme simfonice de
Strauss, au fost povestite cu minunat humor si comunicativa caldura.
Familiile instrumentelor uttasera vechi animozitati, corzile si alamurile in frateasca unire, radeau si plangeau impreuna (se stabilise
un acord intre ele) ; bateria intinenta renuntase, de asta data, la rolul
de frana ritmica pe care inalta el situatie in orchestra i-1 confers,
in fine un spirit de echipa, care realiza din orchestra, un i nstrument
unic, raspundea entuziast la toate intentiile si indicatiile 6 sefului v.
Cetitorii au ghicit, poate mai de mult, di nu poate fi vorba decat
de Till Eulenspiegel.
Concertul fusese deschis de simfonia asa de patetica de Tschailcovsky ; de asta data nici natura n'a mai rezistat si s'a cutremurat
la primele a accente sfasietoare * din ultima parte a simfoniel ; soli:itat de doua situatii patetice, publicul s'a cutremurat si el ; natura insa n'a mai rezistat, arta a triumfat si agonia ultimelor masuri
a fost ascultata lute reculegere mormantala.
Intre aceste doug triumfuri s'a intercalat un altul, acel al pianistului compozitor Pantcho Wladigeroff ; cunoscut deja publicului
dela Radio ca un excelent pianist si foarte abil compozitor, d-sa a
confirmat cu stralucire aceste calitati, in concertul de compozitie
proprie pe care 1-a executat la Ateneul Roman. Lucrare de respec-
CONCERTE
223
tabile proportii, concertul al cicilea pentru piano i orchestra acrediteaza cu pline puteri pe Wladigeroff ca trimis al muzicei bulgare.
In special ultima parte construita pe o tema populara bulgareasca
este un extrem de reusit exemplu de ce se poate face cu acest material (1 cu talent) in muzica a Clara u. Orchestrat din belsug, con.struit solid, rezistent
ospitalier, concertul executat in exce-
pianist si compozitor. Inceput astfel, schimbul muzical intre Bulgaria si Romania fagadueste a fi din cele mai rodnice artisticeste,
esebit de alte foloase ale muzicii care, precum se stie, indulceste
moravun le.
*
ritate ; despre ultima se poate spune ca a devenit prin intrebuinUrea abuziva a notiunii mai mult decat suspects : odioasa ; simpla
ei pomenire in Romania desteapta automat notiunea contrail ; cat
despre naturaleta se stie cu cata strasnicie si perseverenta este alungata dela not ; desi are reputatia ca se intoarce la galop, ea nu a fost
Inca semnalata in ultimele auditiuni sau, Baca se poate spune, resti-
tuiri de lieduri.
Se intampla insa, uneori, ca liedul sa fie frumos si deplin inteles ;
emisiune juste si perfecta dictiune sA fie accesoriile nesilite ale unei
rare muzicalitati ; sobrietate si bun gust sa desavarseasca placerea
delicate, pe care o da un lied frumos cantat. Acesta este tratamentuL
pe care I-a aplicat d. dr. Gabriel Popescu-Naruja celor cinci cantece de Wagner, in prima conferinta a ciclului organizat de Fundatiile
Culturale Regale.
224
suporta cu blandeta
nu exists, deocarndata pentru maladii sociale, nici medici nici medicamente ; pAnA la aparitia lor, timpul se insArcineaza cu 6 rezolvarea afacerilor curente at cand, fArd a prinde bine de veste, maladia a trecut, se observe cA ea a facut numai loc alteia.
Fenomenul pe care-1 semnaiam are o simptomatologie simply ;
Asttel bantue acum in Bucureti o violenta epidemic de conferinte. Nu exists nevoie artistica* sau intelectualli cat de modesty a
omului mijlociu care sa nu fie indata ademenita intru potolire, nu
de o conferinta, ci de tin intreg o ciclu > ; stint asa de numeroase
aceste o ciclun n, incat daca toti conferentiarii s'ar aduna intr'o asociatie de sprijin mutual, ei ar constitui propria for audienta, reatizand
astfel la un nivel ridicat tin perfect prin not in tine n cultural.
E drept cA o asemenea injghebare in perfectrunea ar lucra oarecum
in got si fArA rezistente ; pentru a fi social utilA ea trebue sa macine,
se piseze ; intr'adevar, obisnuit conferintele mama vorbe ai piscaz5
publicul, iar sub raportul utilitatii ele par a fi folositoare mai molt
vorbitorilor decat ascultatorilor.
ei er
Ca si industnile de lux, utile intr'un sens, pentruca ajuta la circulatia bunurilor Si procura lucru, conferentiarii sporesc intro masurA
oarecare circulatia ideilor sr incidental stint ei luaus ocupati.
Cultura ins5, ca t musculatura, se capita prin sfortare personals
si directs. De aceea e poate grew sa se puns multi nadejcle in valoarea educative a conferintelor, chiar de care aceea care mai cred
CONCERTE
225
i Bela Bartok.
Frecventarea indelungg i entuziasmui staruitor, cu care marele
15
226
brata Suite in stil clasic a d-lui Ionel Ghiga, indreptatesc toate nadejdile. Cad nu se poate spune, astazi, ca avem un compozitor specific roman asa cum, in timpul lor, au fost Rusii, Smetana, Dvorak,
Grieg, sau astazi Falla, Bartok pentru tarile lor.
Semne premergatoare sunt insa destule : muzica a nationala *
nu se mai face ; aceea romaneasca, in care culoarea locals si anecdota se gaseau uneori in exces, incepe sa faca loc alteia mai adevarate, mar apropiate de sensibilitatea noastra. Cantecele d-lui Jora,
o Salcia u d-lui Rogalsky sunt exemple.
227
CONCEETE
doar de fanaticii Perfectiunii Absolute si de acei care, prin conatructiunea lor, detests viteza in operatille mintale.
RADU GEORGESCU
CRONICI IESENE
Criza de directiune dela Teatrul National a fost, insfarsit, solutionata. D. Emil Serghie, conducgtorul titular al scene' moldovenesti,
i -a luat postul in primire intr'o atmosferg de entuziasm si de incredere reciprocg, indispensabila unei colaborgri care se asigure celui
mai important wzamant de culture, din provincia de dincoace de
cum s'a exprimat d. Mihai Sadoveanu, din familia mare a scriitorilor moldoveni - noul director al Teatrului National va reusi,
suntem convinsi, sa duce la bun sfarsit o misiune asa de dificila.
Bun cunoscator al sufletului actoricesc, d. Emil Serghie a stint,
din prima sgptgmang a instalgrii sale, prin recompensele acordate
interpretilor din s Nunta lui Figaro >> si prin sentimentul colegial
cu care si-a primit si ascultat colaboratorii, dela fruntas pSna la cel
mai modest, sa distige simpatia intregului personal artistic si administrativ. Noul conducator al teatrului moldovenesc corespunde,
228
CRONICI IESENE
:29
iert * sau 4 n'am sa mi-o iert *. Nu-i acelasi lucru, dar faptul in sine
nu are o prea mare nnportant5, din moment ce apreciatul scriitor e
la Bucuresti, acum si fericit - fericit, in primul rind, pentruca e
la Bucuresti...
si limpezi, de pe maluri.
Orasul mare e o valtoare cu care lupti din rasputeri, ca sa poti
ajunge la un liman. Nici nu apuci bine s infrangi mania valurilor
si intalnesti un bun navigator, dispus s5 te prinda de chits, in glum5
si s te dea cu capul la fund. Daca nu esti sprinten si ai respiratie
scurta, la fund ramai. Adormi yang 5i bosumflat, pe nisipul adancului, si te mananca mormolocii.
230
CRONICI IESENE
231
232
continua.
Am vrut, in repetate randuri, sa vorbim despre,turneele teatrelor bucurestene si intotdeauna am renuntat, dintr un sentiment
nernarturisit de jena, logic la un profesionist ce nu voia s desminta
un moment laudele pe care le adusese activitatii artistice din Capitala. Adevarul insa nu mai poate fi ascuns : toatespectacolele trupelor bucurestene au fost inferioare, ca montane ; ca interpretare.
CRONICI IESENE
233
tigiu actoricesc pe care, din cand in cand, sS-1 putem oferi ca firms
1 s5-1 exploatam.
Spectator'', in aceste conditiuni, se pot pacali o data sat' de doug
Revista Revistelor
trolul s5-si fi dovedit eficacitatea si formatiunlle militare extraoficiale s5 fie calculate in raporturile de forth' intre parti.
B. Anglia este doritoare sa inchee o conventiune care sa ing5due
235
:36
GOBI EAU
237
fost Homer, n'a fost Virgil, n'a fost Voltaire. N'a fost Chateaubriand. Si mci nu a visat sa fie. A fost Gobineau *.
Abel Bonnard se incanta mai ales pentruca Gobineau a descoperit Asia - ayant moi-meme cette Asie pour patrie personnelle
et pour immense refuge, loin du vulgaire Occident.. 0). Gobineau,
HITLER $1 MULTIMEA.
4 Discursurile unui om de Stat catre Cara sa nu ma intereseaza
prin impresia pe care ele o fac unui profesor universitar, ci prin
efectul care-1 exercita in popor. Nu condeiul, ci vorba face manle
238
revolutii. Toate miscarile mari sunt miscari populare, eruptii de pasiuni deslantuite de cruda Necesitate, sau aprinse prin cuvintele
de vointa ale oamenilor rezista mai energic incercarilor de convmgere ; .seara, din contra, ele se supun mai usor. Istoria lumii o fac
minontatile. Cu un partid de zece milioane de oameni, nu se pot
face revolutii. Cea mai buns organizare este acea care interpune intre
conducerea miscarii si aderentii sai aparatul cel mai mic n. Sunt cuvintele proprii ale lui Hitler despre metoda revolutiei. Gruparea national- socialists s'a constituit in Munchen, in 1919, cu sapte membri.
e Orice propaganda trebue sa fie de forma populara, la nivelul
de intelegere al celor mai marginiti: .. Cu cat mai mic va fi bagajul
stiintific al propagandei, cu cat mat exclusiv va fi ea adaptata sentimentelor massei, cu atat mai convingator ii va fi succesul >>. Nu trebue nuance nici, mai cu seams obiectivitate. Obiectivitatea este un
idol al intelectualilor. s Un mare conducator trebue sa face astfel
ca adversarii diversi si izolati unii de altii, sa apara ca formand o
singura categorie. Nu e bine ca multimea sa is seama ca sal lupta cu
dusn-raniprea multi si feluriti, pentruca atunci ea ajunge sal se intrebe
data toti acesti dusmani se inseala in convingerile lor, ceea ce constitue o poarta deschisa obiectivitatii >>. 0 Cele mai insemnate schimbari s'au produs nu prin o stiinta impusa massei, ci prin fanatismul
care o insufleteste, uneori chiar prin o hts terie care o goneste inainte n.
Sarbatorile, marsurile, defilarile nu inceteaza in Germania hitlensta. Multimea care merge sa-1 asculte pe Fiihrer aminteste peIeri-
satura niciodata : mainile Fiihrerului se crispeaza, parul atarna in dezordine pe fruntea cu vinele umflate ; vocea se sugrurna, - e un fel de
transa care se comunica multimii. Locueste intr'o camera oarecare, la
etajul al patrulea al Casei Cancelarului. Lucreaza si primeste fare ceremonie. Nu bea niciodata alcool, nu fumeaza, carne abia mananca.
(Pierre Frederix, Hitler, manieur des joules. <4 Revue des Deux
Mondes 0.
Martie 1934).
1
:39
drarea individului in formatiuni de solidaritate ; rationalizarea productiunii economice ; religia muncii ; ,.continuitatea in eforturile
colective ; intarirea controlului juridic.
Asupra problemei primatului puterii executive, d. Hillard
formuleaza urmatorul rationament spre a conchide la intarirea puterii executive ca o necesitate tehnica a vietii sociale din epoca noastra.
4 Noi nu mai cunoastem conflictul intre o putere coercitiva reprezentSnd un trecut anti-progresist si o putere legislativa reprezentand o cucerire a democratiei ; nu cunoastem un conflict intre principiul monarhic si principiul parlamentar, pentruca, at5t puterea executiva avand ca sef capul Statului at si puterea legislativa, intemeiaza
ratiunea for de a fi pe aceeasi vointa nationals exprimata prin formele
prevazute in Constitutie. In statele inzestrate cu o constitutie, toate
puterile Statului emana dela natiune, neexistind o putere in slujba
until regim meta-juridic, ci puterile, executivul si legislativul, sunt
in acelasi serviciu comandat de intesesele permanente ale tarei.
Cum tehnica politica a Statului modern core o armonioasa cola-
IANCU CONSTANTINESCU
Tipografia
Speranta o.
IOSIF GABREA : Scoala romdneascei- structura pd politica ei - 1921-1932, Bucuresti, 1933, Institutul pedagogic roman.
PETRU COIVIARNESCU : America vdzutd de un gar de azi, Bucnresti,
1934, editura a Adevarul o.
D. Gusti
Dr. G. Marinescu $tiinta si Cultufa.
Institutia cabinetului in Anglia.
N. Pe trescu
Reflectii asupra inconsecventei.
Ion Petrovici
C. Rddulescu Motru Nasterea spiritua la a secolului nostru.
Impasul atomisticei moderne.
Dan Rddulescu
Bacalaureatul.
I. Simionescu
Evolutia universului.
V. Valcovici
Al. Bilciurescu
Versuri.
N. Davidescu
Versuri.
Artur Gorovei
Viata lui Matei Millo la Paris.
Strada.
Lucia Mantu
Inapoi la Bullet.
Claudia Millian
Tudor Musatescu Raul Doamnei.
Sandu Teleajen
Tiganii dela Piscul Urlii.
Barbu Brddescu
Problems Adriaticei.
Menelas Ghermani.
I. Budu
Em. Ciomac
Modest Mussorgsky.
Al. Ciorcinescu
Rugaciunea lui Petre Cercel.
Mircea Florian
Anti-intelectualism.
Melanie Hayeck
Metafizicii cu Balzac.
N. I. Herescu
Clasicismul lui Eminescu.
I. Igirosianu
Adevarul asupra Genevei.
N. Lupu-Blaj
Sasii din Ardeal.
R. Monta
Echitatea in dreptul englez.
Paul Sterian
Metodele de recensamant politic.
George Stroe
Omni care ar fi putut sa inlature Revolutia franceza.
Guvernele
maghiare si miscarea meZ. Peic/i$anu
morandista.
Abonatii Revistei Fundatiilor Regale vor priori ca supliment
gratuit, la fiecare trei numere ale revistei, cite un exemplar
-.
,7
"i
5.
I
I MPRIMERIA FUND.ATIILOR
CULTURALE REGALE
STRADA LATINA No. 8
ti
T E L F. F 0 N 4.03.02