Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Maria BIRSAN
METODOLOGIA CERCETARII
Note de curs
TEMA 1. Introducere
1.1.Ce este cercetarea?
o investigatie sistematica, controlata, empirica si critica asupra unor ipoteze privind relatiile
prezumate intre anumite fenomene ;
O activitate pentru descoperirea adevarului.
Se mai defineste ca experienta, atitudine, arta investigarii stiintifice, efortul de a dobandi noi
cunostinte; activitatea de a gasi raspunsuri la intrebari.
1.2.De ce se face cercetare:
A obtine o diploma (licenta, master, doctor)
A obtine o pozitie, respectabilitate : ex.promovarile in mediul academic sunt conditionate de titlul
de doctor ;
A rezolva o problema : nevoile practicii au nevoie de cercetare
Placere intelectuala : a invata sa citesti texte si sa gandesti critic ; a dobandi cunostinte
aprofundate, intr-un domeniu; a intelege anumite mecanisme, legaturi, societatea
A servi societatea : progresul economic si social noi produse, noi politici
A castiga un venit: nu doar institutele de cercetare castiga venituri din cercetare, ci si
Universitatile, care in mod firesc au nevoie de venituri suplimentare fata de alocarile , care pot fi
obtinute prin proiecte de cercetare (Uniunea Europeana, vezi CORDIS, Marie Curie etc.; Banca
Mondiala, alte institutii regionale, internationale)
1. 3. Tipuri de cercetare
Teoretica (fundamentala): cercetare pura, pentru dezvoltare teoretica, conceptuala, formularea
de idei abstracte, modele explicative. Nu orice cercetare teoretica este si fundamentala, in sensul
de a aduce contributii importante, de a revolutiona un domeniu.
Empirica (opus cercetarii teoretice): se bazeaza pe observarea directa a realitatii; pornete de
la concepte i modele teoretice, verific teoria dar, prin constatrile i concluziile sale, poate
contribui la mbogirea teoriei. Cercetarea empiric poate fi:
Cercetare calitativa foarte necesara si importanta in anumite domenii: intelegerea unui eveniment,
pentru a scoate n eviden anumite caracteristici sau comportamente, din perspectiva actorului
implicat; Datele calitative se refera la atribute ale unei persoane sau a unui grup de persoane,
motivaii, aspiraii, atitudini, valori, cultur, stil de via, comportament, care se redau cat de exact
posibil; foarte important este experienta personala a cercetatorului, puterea lui de patrundere, de
intelegere, intuitia sa; de aici, specificitatea interpretarilor. Interpretarile se pot face treptat, pe
masura ce se culeg informatii
convertite in expresii cantitative prin codificare si, apoi, supuse unei anumite prelucrri ex.
numrare i comparare, pentru a afla frecventa. Deci, nu se bazeaza pe expresii cantitative, dar
implica unele masurari. Din raspunsuri la interviuri, pe baza unor chestionare specifice, se extrag
concepte. Eantioanele cu care se lucreaz sunt selectate conform scopului, indivizii, entitile
selectate trebuie s rspund anumitor criterii-deci, selecia nu este ntmpltoare. Presupune
multa munca si efort, o atent pregtire o foaie de parcurs, care conine data, locul, participanti
etc.. Cercetatorul nu este complet detaat de obiectul cercetat (ex. in antropologie); Interpretarea
este foarte sensibila si presupune multa creativitate din partea cercetatorului
Analiza calitativa poate fi:
Analiza tematica: se stabilete o anumit tem important i actual ex. impactul Isd asupra
ocuprii forei de munc; consecinele migraiei asupra comunitii locale
Analiza comparativa (este o continuare a analizei tematice, prin care se compara informatii/date
obtinute de la diferite persoane, entiti/firme etc.
Analiza continutului/textului, a raspunsurilor la chestionare cu intrebari deschise conduce la
codificarea caracteristicilor (categorii predeterminate sau aparute din text).
Analiza de discurs/conversatie/interviu, pentru a constata frecventa utilizarii unor cuvinte,
metafore, forme de exprimare etc. Pot fi utilizate prelucrari computerizate pentru a cataloga,
grupa, numara cuvinte, dar interpretarea este a cercetatorului.
Se colecteaza date, care apoi se codifica si se prelucreaza. Foarte importanta este capacitatea
cercetatorului de a teoretiza-de a gasi explicatii/factori generali care explica studiul; de a furniza o
conceptie teoretica pentru viitoare cercetari. Analiza depinde de complexitatea ipotezelor si a
cercetarii.
Interpretarea datelor analizate inseamna: a trage concluzii, a arata care sunt relatiile si procesele care
sustin constatarile, a cauta intelesuri mai largi ale celor gasite; a formula concepte teoretice, a pregati
eventuala trecere de la cercetarea exploratorie, care este una calitativ, la una experimentala.
Propune forme de utilizare practica, de schimbari ale unor situatii, recomandari noi politici
Aplicata: orientata spre solutionarea unor probleme din variate domenii/cu aplicabilitate concreta
ex. Studiu asupra profitabilitatii unei investitii in zona x
Descriptiva: studiu/survey asupra ceva care exista, pentru a face constatari privind legaturil
existente, caracteristici etc. Profilul migrantiului roman din regiunea Nord-Est
Exploratorie: Ex post facto (cu referire la ceva petrecut; retrospectiv; care afecteaza lucruri
petrecute); este foarte potrivita acolo unde abordarea este mai putin categorica/certa, unde nu se
poate aplica un experiment, privire orientata spre interior; permite studierea cauzalitatii si compara
grupuri; De obicei, este calitativa sau mixta; este mai ieftina, flexibila, cu rezultate mai putin
certe/sigure Intra: studii de corelatie/cauzale; studii de grup dupa anumite criterii.Ex. cercetarea
cauzelor i a efectelor emigraiei, comparativ, n dou sate cu rate ridicate ale emigraiei-un caz, in
judetul Alba, alt caz, in judetul Neamt.
Cercetare Cantitativa: se desfoara cu ajutorul culegerii si prelucrrii de date prin experimente,
anchete, observaii etc., i va pune in evidenta anumite rezultate ale prelucrrii datelor; este
extinsa si costisitoare, deoarece este nevoie de o anumit cantitate, de un anumit volum de date,
pentru ca prelucrarea si rezultatele s aib relevan. Datele sunt culese din variate surse:
a). primare cele adunate de ctre cercettor, apelnd la diverse tehnici (experiment, interviu,
chestionar, observaii etc.);
Startul il reprezinta o tatonare de ordin calitativ cu privire la ceea ce urmeaza sa fie masurat,
operaiune n care este importanta experiena cercettorului
Dezvolt anumite variabile, concepte care pot fi msurate i apoi regsite n date colectate prin diferite
tehnici.; conceptele abstracte se transform n reprezentri empirice; explicare obiectiv, apelnd la
date culese sau la statistici publicate n variate surse; f.important: datele s nu fie gresite/eronate si sa
fie complete
Elaborarea unui model teoretic care sa permita masurarea unor corelatii, contributia unor factori
(variabila dependenta si variabile explicative), desprinderea unui trend (daca datele se intind pe o
perioada suficient de lunga), a unor corelatii in cercetari de tip exploratoriu, comparatii intre unitati
Testarea/verificarea empirica a unor ipoteze enuntate, a unui model teoretic, Exprimarea unei
caracteristici in termeni numerici
Chestionarele, n cazul cercetrii cantitative, sunt structurate (cu intrebari inchise) i se adreseaz
unui esantion/panel (survey), selectat aleatoriu
b). secundare-date statistice publicate de catre diverse organisme, publicate in anuare sau in alte
surse, sub forma de statistici oficiale, care sunt procesate pentru a verifica validitatea ipotezelor
Cele doua metode pot fi comparate astfel (vezi, Grix, 2001:34):
Calitativa: analize micro
strategie de cercetare inductiva
generatoare de teorii
isi propune sa interpreteze evenimente cu semnificatie istorica si culturala
Cantitativa: abordeaza chestiuni macro
o strategie de cercetare deductiva
testeaza teoria
este predictiva
identifica modelul general si legaturile dintre variabile
F. important: Delimitarea acestor dou metode nu este foarte rigida, de foarte multe ori fiind
nevoie de ambele metode. Mai mult, o cercetarea calitativa prin interviu poate fi structurata,
aplicand interviul unui numar de cazuri selectate dupa un anumit criteriu, si procedand apoi la
prelucrare cantitativa. De asemenea, un survey, rezultat dintr-o cercetare cantitativa, poate apela
la interviuri pe baza de chestionar cu intrebari deschise, pentru analize in profunzime sub forma de
studii de caz, completand astfel cercetarea cantitativa.
Metoda mixta-calitativa si cantitativa
1.4. Instrumente la care se apeleaz
Chestionare cu intrebari deschise. Trebuie sa se cunoasca metodologia elaborarii de chestionare,
tipurile de intrebari, stabilirea esantionul pentru aplicarea chestionarului
Discutii cu persoane implicate (factori de decizie, responsabili cu punerea in aplicare etc.) ;
interviu in profunzime
Focus group
Completarea unor formulare
Rapoarte asupra temei cercetate
1.5. Studiul de caz
Cercetatorul se bazeaza pe teorii, abordari personale, descrierea cazului-situatiei, interpretare,
formularea unor constatari; se pune sub semnul intrebarii posibilitatea de generalizare, dat fiind
numarul mic de cazuri, cercetare pe scara mica; totusi, exista posibilitati de generalizare
Studiile de caz: necesare atunci cand se doreste o privire holistica asupra unui fenomen, a unei
persoane, gospodrii, organizaii, politici etc. . Presupune o analiza att extins, ct i n
profunzime, a unor situaii obinuite, care pot fi gsite frecvent (tipice, similare, omogene), situaii
heterogene, variate, pentru a caracteriza un ansamblu, sau mai puin comune/particulare, chiar a
unor situaii extreme/critice (ex. crahuri bancare: Barings vs Socit Gnrale), sensibile,
comparatii cu alte cazuri, pentru a nelege cauzele unor rezultate/situaii excepionale/bune sau
rele, din cele constatate;
- cazuri de tip bulgare de zpad -de la cteva cazuri, cercetarea se extinde la noi cazuri, pentru
adncirea cunoaterii .
Chiar dac aceste studii se refer la nivelul micro (uniti, indivizi), constatrile pot fi utile si la nivel
macro, mai ales n cazul unor politici al cror impact se exercit i se evalueaz la nivel micro
(cazul politicilor economice ex. impactul politicii fiscale asupra investitorilor; impactul legii
salarizrii asupra firmelor, a angajailor etc.)
F. important: selecia cazurilor, a stabili tipologia acestora, n funcie de obiectivul i scopul
cercetrii, gradul de acoperire din perspectiva relevantei temei urmarite;
Ce cuprinde un studiu de caz ?
Culegere de informatii detaliate asupra cazului
Naratiune cu privire la obiectul studiat
Ideea centrala a cazului, asupra careia se concentreaza studiul
Comparatii cu alte cazuri similare, pentru a gasi best practices
1.6. Condiii pe care trebuie s le ndeplineasca cercetarea tiinific
Obiectivele si scopul cercetarii sa fie clar definite
Planul activitatii de cercetare sa fie intocmit astfel incat sa duca la atingerea obiectivelor
Datele sa fie verificate pentru corectitudine
Metode adecvate de analiza a datelor iar analiza sa fie corecta
Concluziile cercetarii sa fie in conformitate cu rezultatele analizei; fac trimitere la obiective si scop
Cercetatorul: competent si onest
Nu numai noutatea trebuie avuta in vedere, ci si Importanta si utilitatea temei (poate fi ceva nou,
dar neimportant sau/si inutil), relevanta acesteia ( este nerelevanta, deoarece nu are utilitate
teoretica sau aplicabilitate practica sau este minora in privinta importantei)
Tema se stabileste fie pornind de la rezultate ale cercetarilor/ publicatii, fie pe baza observarii
realitatii cu privire la probleme de solutionat, fie si intuitiv, pe baza cunostintelor anterioare i, n
cel mai bun caz, pe baza mai multor surse sau a tuturor acestor surse.
A se evita:
teme mult batatorite (overdone), unde nu se poate aduce nimic nou (a reinventa roata sau apa
calda)
teme foarte controversate, care pot conduce la abordari riscante si cu riscul neacceptarii
rezultatelor
formularea foarte vaga si larga a temei (totul), dar si una prea ingusta (nimic): o parte mai mic
(tema) din una mai mare (domeniul); pornind de la ceva mai larg, intins, sa fie posibila
restrangerea cercetarii la o tema fezabila, care sa permita o adancire si o anumita contributie
originala. Deci, se pune problema dimensiunii temei.
Dimensiunea temei:
De la interes pentru domeniu (ex. Economie internationala/relatii economice internationale), la o
tema larga (ex. ISD, Migratia internationala a fortei de munca o tema care este dezbatuta,
cercetata extins: Observarea unui fapt, a unei situatii, care necesita investigatii specifice (ex.
Schimbarea climei; saracia in agricultura, instabilitatea pietei financiare etc.) care a condus la o
tema de cercetat
a se verifica surse: carti, articole, internet, referinte etc.)
De la o tema larga, la o ingustare treptata, pana la o tema ingusta/limitata ca dimensiune, care va
deveni tema cercetarii noastre ex. Impactul ISD asupra ocuparii fortei de munca, Impactul asupra
transferului de tehnologie; Impactul asupra schimburilor externe; Inpactul asupra dezvoltarii
regionale; CTN si formarea de clustere de competitivitate ; Impactul migratiei internationale asupra
dezvoltarii regionale/locale (labor migration); Return migration; Posibilitati de eradicare a saraciei
in mediul rural prin sporirea gradului de ocupare
Important: -identificarea partilor acelei teme, legatura dintre ele, felul in care tema noastra se
include intr-un sistem mai larg, care este istoricul temei si care au fost intrebarile la care s-a cautat
raspuns in legatura cu tema respectiva.
Daca tema este fezabila: se verifica daca exista deja date disponibile sau datele trebuie culese
(sunt resurse: timp suficient si bani?), daca datele sunt accesibile sau au un caracter confidential.
Daca accesul la date este conditionat de acordul unor persoane, organizatii, firme; de verificat
daca acest acord poate fi obtinut: cum, in ce conditii
Daca exista o metodologie deja elaborata si testata pentru cercetarea temei: cum se prezinta
metodologia, in ce consta aceasta, ce date presupune respectiva metodologie, exista acele date,
unde, cum pot fi accesate, daca nu exista, cum pot fi create-obtinute care sunt dificultatile pe care
le presupune.
Daca metodele folosite, in general (ex. anumite experimente, anumite tipuri de chestionare,
anumite instrumente statistice de prelucrare a datelor, sunt potrivite si acestei teme sau este
nevoie de a gasi metode noi; de a elabora programe noi. Important pentru a alege metoda
(calitativa, cantitativa mixta de cercetare ) si pentru a evalua fezabilitatea temei.
sa se faca un tablou al problemelor cercetate cu privire la tema, in care sa se noteze opinii asupra
celor citite (idei importante pot sa se iveasca prin lectura celor deja cercetate si publicate)
verificarea tuturor acestor aspecte trebuie sa se faca cat mai curand, la inceputul cercetarii, prin
elaborarea unui studiu preliminar (first draft),
Nota: Cu cat se incepe mai devreme cu gasirea temei, elaborarea strategiei cercetarii, elaborarea
in scris a lucrarii (dizertatie, teza), cu atat se va evita panicarea ulterioara si chiar amanarea
elaborarii sau eliminarea riscului unui esec.
2.3.. Surse si modalitati de alegere a temei de cercetare
Lectura in domeniul respectiv (carti, articole in reviste de profil, referinte etc.)
Consultare ex. profesorul din domeniul respectiv, colegii, cercetatori
Activitate proprie intr-un anumit domeniu-important si din perspectiva utilitatii
Recapitulare: Pasi pentru a formula problema de cercetat
Se incepe cu abordarea mai larga, a domeniului, pentru a intelege conceptele cu care opereaza
Ce se urmareste?A cunoate stadiul la care s-a ajuns in cercetarea temei respective. Pentru
aceasta, este necesar s se parcurg literatura i s se afle:
Care sunt
cercetarile anterioare
Care sunt chestiunile in dezbatere in legatura cu aceasta tema, care sunt marile diferente
in cadrul temei, teoriilor, problemelor cercetate, metodelor utilizate, surselor datelor, dificultatilor,
rezultatelor si constatarilor
a afla care este stadiul actual al cunoasterii in domeniu, contextul in care va fi dezvoltata
a intelege cum se leaga ideile in literatura, ale tale cu cele din literatura; se pornete de la
ceea ce exist (care a fost examinat critic, dar obiectiv, fcnd comparaii, formulnd constatri i
remarci ) pentru a dezvolta cunoterea
pentru dezvoltarea capacitatii de a citi in mod critic literatura, pentru a formula clar punctele
permite formularea unor criterii de evaluare si argumentare a propriei cercetari (daca prin
cercetare a fost confirmata sau infirmata opinia altora, daca a fost completata cunoasterea cu noi
intelesuri, daca din punct de vedere metodologic exista anumite chestiuni discutabile in cercetarile
anterioare; daca actuala cercetare reprezinta un plus adus cunoasterii;
a dobandi cunostinte despre modul in care se elaboreaza o lucrare la nivel master sau
10
11
lucrrile diferiilor autori: sunt aceleai abordri sau acestea difer de la un autor la altul; se poate
constata o evoluie, n timp, deci combinnd abordarea tematic i cronologic.
Ce anume, dup opinia noastr lipsete la toi autorii sau numai la unii dintre acetia (suport
pentru eventuale dezvoltri), care poate fi o nou abordare sau o nou perspectiva de cercetat.
Literature review poate urmri, distinct, pe lng tema cu problemele ei, metodele la care s-a
apelat n legtur cu diverse aspecte ale temei. F. Important:
a)aranjarea literaturii n jurul conceptelor, a ideilor, nu a persoanei autorilor, care este n subsidiar.
Deci, nu simple rezumate...
b).a arta legtura cu propria cercetare; deci, literature review nu este un scop n sine, ceva rupt
de context
Recomandabil sa se inceapa cu articole care se refera chiar la literature overview, care fac referire
la ceea ce exista in literatura temei (usureaz mult prelucrarea literaturii), apoi la lucrarile de baza
(carti de referinta), articole, prezentari la conferinte, pentru a se familiariza cu problematica
domeniului, a vedea evolutia ideilor, a face comparatii. Un tablou sinoptic al acestor concepte,
opinii, surse, comentarii proprii etc. faciliteaza procesul de review al literaturii. Arat ce anume a
rezultat din literatura asupra temei.
Autori
1. Autor A- concept X i Y
2. Autor B- concept X i Y
3. Autor C- concept Z i D
4. Autor D-concept Z i D
X
da
da
da
da
da
da
da
da
12
dimensiunea si evolutia ocuparii; care este contributia ISD la aceasta modificare (au creat sau au
distrus locuri de munca): cum se prezinta ISD in acel sector: cum au evoluat, care sunt tipurile de
ISD, cum s-au raportat la forta de munca: dpdv cantitativ, calitativ etc.
13
Nota: este o greseala a trece la adunare de date, direct de la tema, fiindca nu vom sti niciodata ce
fel de date ne trebuie, in ce scop, cand sa ne oprim, unde cautam acele date;
F. Important: intrebarile ne vor ingusta nevoia de date la ceea ce este necesar pentru a raspunde
la intrebari.
De ce vrem sa aflam ? Scopul: orice politica macroeconomica sau de dezvoltare regionala include
si obiectivul ocuparii fortei de munca ; metoda pentru crearea de locuri de munca depinde de
filosofia economica. Atragerea de ISD poate fi o modalitate de creare de locuri de munca.
3.2. Ipoteze
O ipoteza este un enunt cu privire la o relatieprobabila de cauzalitate, care poate i urmeaz a fi
verificat empiric. Formularea ipotezei se bazeaz pe cunotine anterioare sau anumite fapte
observate, o reflectare a legaturilor probabile dintre fenomenele observate. F. Important: acestea
urmeaza a se verifica intr-un anumit mod.
Propunerea unei ipoteze: afirmatie/presupunerea cercetatorului cu privire
la anumite legaturi
14
15
3.3.Culegere de date-metode
Date inseamna: numere, trsturi/caracteristici, forme, grafice care reprezinta anumite atribute
calitative (ex. comportament obedient; comportament corect) sau cantitative (ex. inaltimea,
greutatea, varsta etc.) cu privire la o variabila sau set de variabil. Datele trebuie observate si
inregistrate sau culese, masurate. Devin informatii, adica dobandesc o anumita semnificatie si,
prin prelucrare, analize etc. devin cunostinte despre ceva.
Date informatii- cunotine
Tipuri de date i metode de culegere.
Exist variate tipuri de date, n funcie de:
unitile examinate ( ex. date personale, cele obinuite (nume/prenume, sex, varsta, studii,
profesie, ocupaie, afiliere/loc de munc etc.; date despre o organizaie ex. denumire, anul
infiinrii, profilul activitii)
atitudini, intenii )
Unitile care adun date: institute de statistica, Baze de Date, Organizatii Internaionale,
biblioteci etc.
n funcie de surse
a. Date secundare, pentru anumite evaluri, mai ales cantitative: date existente, culese de
altcineva precum Oficii de statistica ( raportari, anuare, buletine), organisme publice (Ministere)
sau diverse organizatii (ex. OMC, UNCTAD, FMI etc.), baze de date intocmite de institute (ex.
WIIW, Amadeus
Este o metoda mai simpla, mai ieftina, dar nu poate fi folosit ca singura surs. Chiar i aceste
date trebuie examinate pentru a afla daca sunt de incredere (cine le-a produs), ce metode au fost
folosite, daca se potrivesc scopului lucrarii,
b. Date primare: culese direct cu ajutorul unor instrumente, att pentru:evaluri cantitative (ex.
survey: Culegere de date pe baza de chestionar structurat- intrebari prestabilite, inclusiv ordinea
lor, chiar si alternative de raspuns) despre optiunile de cumparare ale clientilor unei firme; daca
aplicam metode statistice, este important sa stabilim volumul de date/unitati de cercetat, pentru a
proceda corect cu privire la dimensiunea seriei, lungimea temporala a acesteia), ct i pentru
evaluri calitative (Interviu nestructurat - ancheta asupra unei chestiuni, prin interviuri de forme
16
variate: interviul cu o singur persoan fa n fa; mai ales cnd se adreseaz unor
personaliti; interviul cu mai multe persoane, in functie de natura si tipul cercetarii ex. focus grup);
Metode de culegere
Datele se culeg din sursele potrivite domeniului i cu metodele adecvate acelui domeniu;
inregistrare
observare
experiment
simulare
chestionare orala a unor subiecti
chestionare in scris a unor subiecti
panel
Studii de caz
Metoda Delphi: consultarea specialistilor pentru o previziune privind evolutia in viitor a unui
fenomen
3.4.
Metode statistice:
Analiza de tip longitudinal: serii in timp urmareste evolutia); , esantionul reprezentativ .
Analiza cross sectional: se analizeaza un grup, format pe baza unei caracteristici, la un anumit
moment, ex. Caracteristica: aderarea la UE in 2004; Noile state membre ale UE: variabila
PIB/locuitor in momentul aderarii; gruparea in functie de marimea variabilei; constatare privind
omogenitatea sau eterogenitatea grupului;)
Statistica este foarte importanta in cercetare pentru: a) validarea ipotezelor; b. Atingerea
obiectivelor prin stabilirea legaturilor dintre diverse variabile; cauta corelatii, dar nu intotdeauna se
preocupa de cauzalitate; generalizarea
Statistica se refera la: adunarea datelor, prelucrare (de prelucrare a datelor de volum mare
programe precum SPSS (Statistical Package in the Social Sciences), analiza, prezentare sub
forma de tabele, diagrame, grafice, interpretare, formularea concluziilor; confera mai multa
exactitate si rigurozitate, ajuta la gasirea legaturilor intre diferite variabile, permite previziunea unor
17
prelucrrilor
analizelor
nseamna
verificarea
ipotezelor;interpretarea,
18
A. Partea
1. Pagina de titlu (conform ghidului facultii/universitii):
Instituia, titlul (lucrrii trebuie s sugereze coninutul) autorul. Lucrare de dizertaie,
ndrumtorul lucrrii
2. Pagina de Rezumat (Abstract): ntr-un singur paragraf de cca 150-200 cuvinte, scris la un rand,
se face o prezentare a lucrrii:
metodologia folosita,
rezultate obtinute,
principalele concluzii.
Important: formularile trebuie s permit nelegerea coninutului lucrrii, deci s fie un rezumat
informativ, nu de insirare a titlurilor capitolelor. Nu se fac nici trimiteri la lucrri sau la autori.
Imediat dupa rezumat, se mentioneaz cteva (4-5) cuvinte cheie (keywords). Pentru domeniul
economic, se poate meniona i JEL Classification :
3.Cuprins
4.
5.
Teza
6.
Referine bibliografice
7.
Anexe
19
B.Corpul lucrrii
Cap.1. Introducere
Nu este o parte de generalitati, n care nu se spune nimic despre cercetare si lucrare.
Prezinta sintetic (literature overview)situatia cercetarilor din acel domeniu, motiveaza alegerea
temei, intrebarile la care isi propune sa raspunda Scopul si obiectivele, ipotezele, metodologia
folosita; anunta structura lucrarii. Pentru a elabora o introducere corect, lucrarea trebuie s fie
finalizat sau autorul s cunoasc foarte bine toate cele menionate, din elaborarea prilor
lucrrii.
Este o analiza temeinica a temei, nu o ingramadire de fraze, manipulare a unor date, informatii,
unele luate din surse discutabile sau neindicate corect, intr-o succesiune logica. Este, deci, un
elaborat intelectual, care are o logica, o argumentare, o succesiune de idei si o structura care sa
arate cum s-a ajuns la partea finala, la concluzii.
Tema se subdivide in parti/subteme/capitole
Cap.2: Cadrul teoretic, conceptual al temei. Acesta include si ceea ce se numeste literature
review, din care se desprinde, urmand o anumita logica/succesiune, care sunt chestiunile
cercetate in legatura cu tema lucrarii, lucrrile de referin n domeniul temei, care sunt
principalele rezultate la care s-a ajuns, care sunt limitele cercetarilor/unde sunt parti neacoperite,
care pot eventual justifica cercetarea si lucrarea. Prezinta scopul si obiectivele lucrarii, , ipotezele
de la care a pornit in cercetare.
Doua erori se intalnesc in acest capitol:
Sa se prezinte o poveste generala , fara nimic riguros sau,
Sa se prezinte consideratii teoretice foarte sofisticate dar care nu vor avea legatura cu ceea ce
urmeaza.
Intre aceste doua, trebuie gasit un echilibru
Capitolul 3 : Metode aplicate in cercetarea temei
Se descriu i se analizeaz metodele folosite n alte cercetri/lucrri. Scoate n eviden
importana acestor metode, dar i limitele; In funcie de specificul temei, autorul alege metoda cea
mai potrivita (cantitativa, calitativa, mixta); Se motiveaza alegerea metodei/metodelor i, dac este
cazul, originalitatea metodei pe care o propune.
Cap. 4. Analiza datelor i interpretarea/discutarea rezultatelor
20
Analiza continutului: descrierea sistematica si obiectiva a datelor rezultate din cercetare (prin
interviuri, chestionare etc.), aranjarea acestora apeland la diferite criterii, categorisire, a se
examina legaturi de tip cauza-efect, sensul legaturii si marimea acesteia etc.
Teoretizarea pe baza rezultatelor prelucrarilor . Atentie: generalizari cu precautie; depinde mult de
amploarea i profunzimea cercetrii, de relevana acesteia pentru domeniul de care aparine.
5. Concluzii; remarci finale, recomandri
Se refera la cele rezultate din cercetare, se raporteaza la obiectivele lucrarii, la verificarea
ipotezelor;
Formuleaza contributiile personale, teoretice si practice, in functie de tema,
Face pe baza acestora, propuneri de utilizari practice ale rezultatelor, pentru masuri (daca este
cazul),
Reitereaza directiile de continuarea a cercetarii in domeniu
Ce nu trebuie sa apara in concluzii:
repetari aidoma ale unor idei din lucrare
trimiteri bibliografice
noi date, deja analizate sau neanalizate
5. Lista de referine
In lucrare se reda exact sursa ideilor (sub form de citat sau de comentariu, rezumare,
parafrazare, indiferent daca au aparut intr-o lucrare publicat sau doar au fost prezentate la o
manifestare tiinific, sau comunicate printr-o modalitate media;
21
Exprimare corecta din punct de vedere gramatical, cu formulri atente, impersonale (opinia
noastra este...), limbaj clar, evitand jargonul sau expresiile de strada. Frazele sa nu fie foarte
lungi (mai ales cand lucrarea se scrie intr-o limba strin, existnd
exprimare, de topic, ceea ce poate face textul neclar. De asemenea, trebuie s se evite
repetiiile de fraze i de idei precum i informaiile nerelevante.
Scriere ortografic corecta (greelile de ortografie fac o impresie foarte proast i inspir,
din start, nencredere fa de nivelul de educaie al cercettorului ; este necesar a avea mereu la
ndemn dicionare); folosirea diacriticelor ; atentie la semnele de punctuatie
Indicarea clara, corecta, conform regulilor, a tuturor surselor folosite in lucrare, pastrarea
aceleasi modalitati de citare pe tot parcursul lucrarii; A se verifica: dac toate trimiterile din lucrare
se afl i n lista finala de referinte; respectiv tot ceea ce apare n lista bibliografic, se gsete i
n referinele din lucrare
Final:
lucrarea, pari din lucrare, s fie prezentate la seminarii, workshopuri, conferine, publicate
(Power Point: un numr limitat de slide-uri cu idei clare, convingtoare, care rezum
coninutul.
22
LUCRAREA :
Pagina de titlu conform ghidului facultatii
Cuprins
Titlul capitolului
Pagina de titlu
Rezumat
Pagina de cuprins
Lista tabelelor
Lista figurilor/graficelor
Lista ilustratiilor
1. Introducere
1.1. Explicaii privind alegerea temei tezei
1.2. Problema pe care teza ii propune s o cerceteze
.............1.3. Obiectivele, scopul, ipotezele
.............1.4. Metode
.............1.5. Structura tezei
2. Cadrul teoretic;Descrierea literaturii/Literature review
Pagina
i
ii
iii
iv
v
vi
1
2.1.
.............2.2.
..........2.n.
3. Metode: culegerea i prelucrarea datelor
...........3.1.
..........3.3.
4. Analiza datelor i interpretarea/discutarea rezultatelor
5. Concluzii; remarci finale, recomandri
Referinte
Anexe
23
24