TAEP Curs 1-7

Curs 1 TAEP prof.
Rodica Stoian
Testare si Sisteme de Testare
Perspectiva asupra domeniului
1. Testare si Control de calitate
2. Standarde de calitate
3. Modificari echipamente si metode de test
1. Testare si Control de calitate
Definitions of testing on the Web:
the act of subjecting to experimental test in order to determine how well something works; "they agreed to
end the testing of atomic weapons"
examination: the act of giving students or candidates a test (as by questions) to determine what they know
or have learned
wordnetweb.princeton.edu/perl/webwn
System testing of software or hardware is testing conducted on a complete, integrated system to evaluate
the system's compliance with its specified requirements. ...
en.wikipedia.org/wiki/Functional_testing
Process of testing to verify that the functions of a system are present as specified. [B. Hetzel]
www.sqablogs.com/jstrazzere/46/A+Glossary+of+Testing+Terms.html
The part of security testing where the system's advertised security mechanisms are examined, under
operational conditions, for proper operation.
www.contentverification.com/glossary/f-j.html
Testing the features and operational behavior of a product to ensure they correspond to its specifications.
Testing that ignores the internal mechanism of a system or component and focuses solely on the outputs
generated in response to selected inputs and execution conditions.
mavericsys.blogspot.com/2007/11/software-testing-dictionary.html
SCOPUL TESTARII
Daca se proiecteaza, se fabrica si apoi se testeaza un produs, iar acesta nu trece testul, atunci trebuie sa existe
o cauza clara pentru esec:
(1) testul era incorect
(2) s-au facut greseli in procesul de fabricatie
(3) proiectul a fost gresit
(4) exista o problema cu specificatiile.
Orice poate sa mearga prost.
Rolul testarii este sa determine daca ceva nu a functionat corespunzator iar
rolul diagnosticarii este sa determine exact ce nu a functionat normal si unde trebuie modificat procesul.
De aceea corectitudinea si eficienta testarii este foarte importanta pentru produsele de calitate (sinonim pentru
produsele perfecte).
Daca procedura de testare este buna si produsul esueaza, atunci suspectam procesul de fabricatie, proiectul
sau specificatiile.
Testarea distributiva pe durata unui proces de realizare a unui produs surprinde cauzele producerii defectuase
imediat ce acestea devin active si inainte ca acestea sa produca mai multe pagube. O strategie de testare bine
gandita este cruciala pentru realizarea economica a produselor.
Beneficiile testarii sunt calitatea si economia.
Aceste doua atribute nu sunt independente si nici nu pot fi definite unul fara celalalt. Calitate inseamna
satisfacerea nevoilor utilizatorului la un cost minim.
Curs 1 TAEP prof. Rodica Stoian
Figura 5.1: procesul de realizare VLSI

Un proces de testare bun poate elimina toate produsele neconforme inainte ca acestea sa ajunga la utilizator.
Totusi, daca sunt prea multe produse neconforme atunci costul acelor obiecte va trebui sa fie recuperat din pretul
cerut pe obiecte conforme. Va fi imposibil pentru un inginer sa creeze un produs de calitate fara o intelegere profunda
a principiilor fizice ce stau la baza proceselor de fabricatie si testare.
2.Standarde de calitate
!954 Constientizarea calitatii ca obiectiv al managementului s-a facut in Japonia incepand cu 1954 si acesta
corelat cu valorificarea cu maxima eficienta a resurselor limitate si mai ales a celor social umane.
1960 Incepand din deceniul sase,la nivelul tuturor intreprinderilor si se poate spune fara a exagera la nivel
national in Japonia devenise clar ca pentru a asigura calitatea produselor si serviciilor sunt necesare:
- angajarea responsabilitatii fiecarui individ;
- efectuarea masuratorilor si testarilor de calitate in mod continuu
urmarindu-se orice proces ( productie, servicii, etc. ) pe intreg parcursul sau si nu numai in final;
- optimizara desfasurarii proceselor , calitatea functionarii facandu-se in mod gradat dar continuu;
- procesele sunt abordate in complexitatea lor ( aceasta insemnand si optimizarea implicarii factorului
uman).
Aplicarea in practica a acestui concept a stat la baza miracolului japonez la nivelul deceniului 7 din sec XX
1980 Zece ani mai tarziu asimilarea acestei uriase experiente de catre SUA si Comunitatea Europeana s-a
concretizat in elaborarea Standardelor de Calitate ISO 9000 in scopul alinierii si armonizarii la nivel mondial a
standardelor tehnice si comerciale.
Dupa publicarea in 1987 de catre ISO ( Organizatia Internationala de Standardizare) standardele ISO devin
modelul recunoscut international pentru dezvoltarea unui sistem documentat de calitate.
Un sistem de calitate reprezinta structura organizatorica, responsabilitatile, procesele si resursele necesare
implementarii managementului calitatii.
ISO 9000 este alcatuit din cateva standarde individuale, fiecare avand un scop precis.
ISO 9000 Indicatii de selectie si utilizare a standardelor de managemment si asigurare a calitatii furnizeaza
informatii despre modul de aplicare a standardelor ISO 9000.
ISO 9001 Model de asigurare a calitatii in proiectare, dezvoltare, productie, instalare si service este cel mai
cuprinzator model si acopera toate aspectele unei operatii, de la proiectare pana la service.
ISO 9002 Model de asigurare a calitatii in productie si instalare include prevederi rferitoare la productie si
instalare si toate elementele.
ISO 9003 Model de asigurare a calitatii in inspectia finala si testare, este standardul cel mai putin cuprinzator
dintre cele trei modele de asigurare a calitatii.

ISO 9004 Indicatii referitoaare la managementul calitatii si elementele sistemului de calitate, contine informatii
generale despre conceptele si terminologia specifice calitatii.
ISO 9000 este baza pentru programe mai cuprinzatoare de calitate, de exemplu TQC (controlul calitatii totale),
In timp ce TQC este un proces in cinci pasi, care incepe cu identificarea clientilor si se finalizeaza prin masurarea
nivelului de satisfactie a clientilor,
ISO 9000 se cconcentreaza asupra celor trei pasi intermediari, definind procesul de productie si urmarind acest
proces si rezultatele sale.
1990 Adoptarea standardelor ISO 9000 s-a produs incepand din 1990. Pana la inceputul anului 1993, 55 de tari
adoptasera unul sau mai multe standarde ISO 9000, 25.000 de firme obtinusera atestarea ( aproximativ 75% din
Europa).
2000 ISO/IEC17025.
Datorita tuturor acestor noi probleme aprute ca urmare a dezvoltrii pieei, tendina pe plan mondial este
renunarea la standardele existente in fiecare tara, astfel nct sa fie utilizat un singur standard, recunoscut peste
tot. Aa s-a ajuns la armonizarea standardelor in ISO/IEC17025.
ISO/IEC17025 introduce cerinele generale pentru competenta laboratoarelor de testare si calibrare dar
poate fi folosit si pentru ntregul sistem de calitate. Organismele de acreditare care recunosc competenta
laboratoarelor de testare si calibrare trebuie sa foloseasc acest standard ca baza in acreditare.
Probleme existente si modul in care se pot rezolva in concordanta cu cerinele ISO/IEC 17025:
- Creterea volumului de munca
- Creterea calitii, punerea accentului pe calitate
- Scurtarea duratei de calibrare, a timpului in care instrumentul este imobilizat
- Bugete micorate
- Lipsa personalului calificat
- Competiia
Rezolvarea impune 5 direcii de lucru:
- Documentarea calibrrii
- Costurile calibrrii
- Controlul ntregului echipament de testare si msura ( managementul activelor)
- Pregtirea personalului ( ncrcare din ce in ce mai complexa)
- Planificare
Toate aceste direcii de lucru impun o automatizare cat mai completa a calibrrii:
existenta unor proceduri de calibrare uor modificabile,
durata cat mai mica a calibrrii
asigurarea trasabilitatii (existenta unei istorii a calibrrii) pentru instrumentele existente.
Noul standard ISO/IEC 17025 ia in considerare pentru prima data software-ul ca unealta de lucru. Este
considerat document si este supus regulilor de control pentru documente. O alta diferena majora este
obligativitatea de a calcula incertitudinea de msurare si de a utiliza calculul statistic la analiza datelor de testare
si/sau calibrare.
Pentru a ndeplinii toate aceste cerine, la un cost optim, apare evidenta necesitatea utilizrii software-ului ca parte
eseniala a procesului de calibrare.
3.Modificari aduse echipamentelor si metodelor de testare

Modificari fundamentale impuse de standardele de calitate in conceptia
testare
echipamentelor de masura si
Ca rezultat al adoptarii standardelor de calitate si al constientizarii faptului ca acesta este viitorul pentru mari
concernuri cum sunt PHILIPS si FLUKE (atestate ISO inca din 1991), incep sa-si modifice fundamental
productia de aparatura de masura si testare.(1992-1994)

Noile aparate de masura care reprezinta tehnologii in serviciul calitatii au fost concepute pentru a deservi utilizatorii
care se vor alinia la standarde de calitate.
Noile echipamente au asimilate cerintele de functionare sub ISO 9000 asigurand monitorizarea, inregistrarea
si raportarea datelor.
Aparatele de masura clasice (analogice sau digitale) de tipul multimetre, osciloscoape, frecventmetre, generatoare
de functii, masurau in general in mod individual marimi electrice (U, I, P, f) sau marimi neelectrice (T,p) fiind
dedicate tipului de masuratori dorite. Ele erau in general dedicate lucrului in laborator, prea putin fiind utilizabile in
conditii grele de lucru (in santier sau exploatare instalatii).
In conditiile functionarii sub ISO 9000, deci asigurarea calitatii proceselor pentru orice masuratoare intereseaza nu
numai valoarea masurata ci si:
-
momentul masurarii (conform program planificat);

persoana care a masurat (responsabilitatea umana);
aparatul cu care s-a facut;
metoda de masura sau test utilizata.
In plus masuratorile trebuiesc documentate,aparatele de masura din sistem si din laboratoare trebuiesc etalonate
pentru a asigura trasabilitatea, metodele de masura trebuiesc validate, etc.
Modificarea caracteristicilor echipamentelor de masura si testare(tabel 1)

Noile echipamente se caracterizeaza prin:
1. multifunctionalitate (tabel1, coloana 4)
mai multe functiuni intr-un singur aparat s.a.;
genereaza si masoara mai multe marimi, electrice si neelectrice;
nu sunt dedicate unei singure aplicatii;
domeniul de utilizare este foarte vast.
2. memorie (tabel 1,coloana 5) pentru asigurarea inregistrarii datelor:
posibilitatea inregistrarii masuratorilor efectuate la intervale de timp stabilita de caracteristicile
procesului urmarit
memorarea conditiilor initiale de lucru s. a.: de setup-uri, proceduri de calibrare;
memorarea rezultatelor s.a.: forme de unda, marimi masurate, analiza de semnal.
3. interfata serial pentru asigurarea raportarii datelor si documentare (tabel 1, coloana 6):
conectarea direct la imprimanta;
conectarea la PC imprimanta: soft monitorizare si analiza a datelor masurate;
4. .portabilitatea si robustetea (tabel 1, coloana 6):
asigura mutarea masuratorilor din laborator in teren;
5. posibilitatea efectuarii unor masuratori imposibil de realizat pana in prezent
permit efectuarea masurarilor in conditii inaccesibile aparaturii clasice de T&M;permit efectuarea
masurarilor in instalatii fara scoaterea din functiune a acestora. (tabel 1, coloana 7) chiar in conditii
critice (Echipamente Antiex)
6. .Echipamente de masura si test dedicate
Pentru retele de calculatoare
Pentru calitatea energiei electrice
Modificarea regimului masuratorilor care se deplaseaza din laborator in teren si schimba regimul de lucru al
laboratorului de masuratori industriale.
Acestea capata sarcini suplimentare in analiza datelor furnizate de masuratorile din exploatare.
In ultimul deceniu se dezvolta metode si echipamente de masura si
infrarosu (termoviziune)si tehnici de testare video
testare non-invazive - masurari in
Curs 2: Mentenana predictiv
1. Evoluia metodelor de ntreinere

0HQWHQDQWD LQWUHWLQHUH 7RWDOLWDWHD RSHUDLLORU GH
vQWUHLQHUH LUHSDUDLH DOHXQXL VLVWHP WHKQLF '(;
$YDQWDMH GSGYHFRQRPLF
VFDGHUHD FRVWXULORU
FUHVWHUHD SURILWXOXL
)DSWH 86)HGHUDO(QHUJ\0DQDJHPHQW3URJUDP
7LPSLL PRUWL QHSODQLILFDWLDSDUXWL FDXUPDUH DGHIHFWDULL XQXL
HFKLSDPHQW GXFODFUHWHUHDFRVWXULORU GHSURGXFWLHFX

GLQSUREOHPHOH HOHFWULFH FDUHDSDU SRWIL SUHYHQLWH FXR
LQWUHWLQHUH SODQLILFDWD
,QWUHWLQHUHD SUHGLFWLYD SHUPLWHHFRQRPLVLUHD DDSUR[ IDWD GH
LQWUHWLQHUHD UHDFWLYD
3

Planificare
Intretinere
Instrumente utilizate in
functie de aplicatie
TENDINTA
&DPHUHGH7HUPRYL]LXQH
7HVWHUH XOWUDVRQLFH
$QDOL]RDUH 34
Cu 20 de ani in urma...
,QWHUHVXO SHQWUXSUHYHQLUH HUDPLF LDU
FHULQWD IXQGDPHQWDOD HUDDVLJXUDUHD
FHULQWHORU GHED]D ODXQFRVWPLQLP
Predictiva
Astazi
Preventiva
Reactiva
$QDOL]RDUH 34
7HUPRPHWUH ,5
7HVWHUH 0
7HVWHUH GHUHWHD
2VFLORVFRDSH
&DOLEUDWRDUH GHEXFOD
&OHVWL GHFXUHQW
0XOWLPHWUH
7HVWHUH VLPSOH
&RPSDQLLOH VHVWUDGXLHVF VDPDUHDVFD

GXUDWD GHYLDWD SURGXFWLYD DLQVWDODWLLORUVL
VDOHDVLJXUH IXQFWLRQDUHD ODFDSDFLWDWH
PD[LPDODPRPHQWXO SRWULYLW DWXQFL FDQG
FRPSDQLD HVWHLQYDUI GHSURGXFWLH
In ultimii ani, dezvoltarea tehnologiei si aparitia unor game de

instrumente noi, ajuta la imbunatatirea considerabila a intretinerii si
optimizarea performantelor.

'HIHFWDUH
Intretinere Reactiva
5HSDUDWLL ODGHIHFWDUH
&RVW
Intretinere Preventiva
5HSDUDWLL ODLQWHUYDOH
UHJXODWH
&RVW
Intretinere Predictiva
3UREOHPHOH VXQW
GHWHFWDWH LQDLQWH GH
GHIHFWDUHD SURJQR]DWD
,QWUHWLQHUHD HVWH
SODQLILFDWD LQDYDQV
7LPS
7LPS
&RVW
7LPS

Nu se
recomanda
pentru
echipamente
critice
Intretinerea
Intretinereareactiva
reactiva
'HIHFWDUL
'HIHFWDULVHFXQGDUH
VHFXQGDUH
5LVFXUL
5LVFXULSULYLQGSURWHFWLD
SULYLQGSURWHFWLDPXQFLL
PXQFLL
,QWUHWLQHUH
,QWUHWLQHUHQHSODQLILFDWD
QHSODQLILFDWD
7LPSL
7LPSLPRUWL
PRUWLQHSODQLILFDWL
QHSODQLILFDWL
3LHUGHUL
3LHUGHULGHSURGXFWLH
GHSURGXFWLH
%UHDNGRZQ
&RVW
7LPS

Intretinerea
Intretinereapreventiva
preventiva
,QWUHWLQHUH
,QWUHWLQHUHSODQLILFDWD
SODQLILFDWDSHULRGLFD
SHULRGLFD
5HSDUDWLL
5HSDUDWLLFDSLWDOH
FDSLWDOHPDLIUHFYHQWH
PDLIUHFYHQWH
(FKLSDPHQWH
(FKLSDPHQWHGHFDOLWDWH
GHFDOLWDWH
5LVF
5LVFGHGHIHFWDUH
GHGHIHFWDUHSUHPDWXUD
SUHPDWXUD
Nu se
recomanda
pentru
echipamente
critice
&RVW
7LPS

Defectare
Recomandata
pentru
echipamente
critice
&RVW
7LPH
Intretinerea
Intretinereapredictiva
predictiva
3H
3HED]D
ED]DGHVWDUL
GHVWDUL
0RQLWRUL]DUHD
0RQLWRUL]DUHDVWDULL
VWDULL
HFKLSDPHQWHORU
HFKLSDPHQWHORU
3URJQR]DUHD
3URJQR]DUHDPRPHQWXOXL
PRPHQWXOXL
GHIHFWDULL
GHIHFWDULL
,QWUHWLQHUH
,QWUHWLQHUHSODQLILFDWD
SODQLILFDWD
5HSDUDUHD
5HSDUDUHDHFKLSDPHQWHORU
HFKLSDPHQWHORU
GRDU
FDQG
HVWHQHYRLH
GRDU FDQG HVWHQHYRLH
,QWHUYDOPDULW
,QWHUYDOPDULWLQWUH
LQWUHUHSDUDWLL
UHSDUDWLL
SHUIRUPDQWD
VLVLJXUDQWD
SHUIRUPDQWD VLVLJXUDQWDLQ
LQ
IXQFWLRQDUH
IXQFWLRQDUH
zz 3URWHFWLD
3URWHFWLDPXQFLL
PXQFLLVSRULWD
VSRULWD
zz &DOLWDWH
&DOLWDWHPDLEXQD
PDLEXQDDSURGXFWLHL
DSURGXFWLHL
zz 3URWHFWLD
3URWHFWLDPHGLXOXL
PHGLXOXL
zz 'XUDWDGHYLDWD
'XUDWDGHYLDWDD
D
HFKLSDPHQWHORUPDLPDUH
HFKLSDPHQWHORUPDLPDUH
zz (ILFLHQWD
(ILFLHQWDHFRQRPLFD
HFRQRPLFDVSRULWD
VSRULWD8
zz
2. Testarea predictiva
Testarea predictiva compara tendintele parametrilor
masurati cu limitele de functionare ale echipamentelor cu
scopul detectarii, analizarii si corectarii problemelor
inaintea aparitiei defectelor.
$OWIHO VSXV
6HWUHFH GHOD GDFD QXHVWULFDW QXVHUHSDUD
OD VHUHSDUD LQDLQWH VDVHVWULFH
7HVWDUHD SUHGLFWLYD
(FRQRPLVHVWH HQHUJLH VLUHVXUVH
(FRQRPLVHVWH DVLJXUDUL
&UHVWH GXUDWD GHYLDWD
10
&LFOXO GHPRQLWRUL]DUH DVWDULL
In timpul rapoartelor de inspectii si control in intretinerea

bazata pe stare este foarte importanta Documentarea!
11
7HVWDUH GHFL]LH GHWLSAdmis / Respins DVXSUD IXQFWLRQDULL
XQXL HFKLSDPHQW
9DORDUHSDUDPHWUXPRQLWRUL]DW
2YDORDUH FDUHGHSDVHVWH OLPLWHOH QRUPDOH GHIXQFWLRQDUH QX

UHSUH]LQWD QHDSDUDW RQHFHVLWDWH GHLQWHUYHQWLH
/LPLWD GHIXQFWLRQDUH
/LPLWD GHLQWHUYHQWLH
7LPS
12
7HVWDUH SUHGLFWLYD GHFL]LH DVXSUD QHFHVLWDWLL LQWHUYHQWLHL
ODQLYHOXO XQXL HFKLSDPHQW LQDLQWH GHRGHIHFWDUH
SURJQR]DWD
9DORDUHSDUDPHWUXPRQLWRUL]DW
3H ED]D istoricului de evolutieRYDORDUH FDUHGHSDVHVWH OLPLWHOH

QRUPDOH GHIXQFWLRQDUH SRDWH UHSUH]HQWD RQHFHVLWDWH GH
LQWHUYHQWLH
Interventie
/LPLWD GHIXQFWLRQDUH
/LPLWD GHLQWHUYHQWLH
7LPS
13
14
3. Utilizarea testarii predictive

$YDQWDMH
3HUPLWH GHWHFWDUHD GHIHFWHORU WLPSXULL
3UHOXQJHVWH YLDWD HFKLSDPHQWHORU
3UHYLQH DSDULWLD GHIHFWHORU FRVWLVLWRDUH GHWHUPLQDWHGH
LPEDWUDQLUH
Diagrama Cada de Baie
5DWDGHIHFWULORU
'HIHFWUL WLPSXULL
'HIHFWUL FDX]DWH GH

vPEWUkQLUHD QRUPDO
'HIHFWUL DOHDWRDUH
7LPSXOGHYLDDOHFKLSDPHQWXOXL $QL
1

&DGD GHEDLH ,
6FRS
'HWHFWDUHD GHIHFWHORU WLPSXULL
SRVLELOH LQSHULRDGD GHJDUDQWLH
FFDGLQWRWDOXO GHGHIHFWH
6ROXWLL
7HVWDUHD SUHGLFWLYD SHQWUX
HYLGHQWLHUHD JUHVHOLORU ODLQVWDODUH
1

&DGD GHEDLH ,,
6FRS
3UHOXQJLUHD YLHWLL HFKLSDPHQWHORU
(FRQRPLL PDVLYH GHFDSLWDO
6ROXWLL
,QORFXLUHD PHQWHQDQWHL UHDFWLYHFX
WHVWDUHD SUHGLFWLYD


&DGD GHEDLH ,,,
6FRS
3UHYHQLUHD LQWUHUXSHULORU LQ
IXQFWLRQDUH
6ROXWLL
0RQLWRUL]DUHD VWDULL HFKLSDPHQWHORU
5DFLUHD VXSOLPHQWDUD
0LFVRUDUHD VDUFLQLL XWLOH
1

'LDJUDPD FDGD GHEDLH
$YHUWL]HD]D DVXSUD PRPHQWXOXL LQFDUHYLWH]D GHGHIHFWDUH VHPDUHVWH
,QWDU]LHUHD PRPHQWXOXL LQFDUHVHVFKLPED FRPSRQHQHWH SUHOXQJHVWH YLDWD
HFKLSDPHQWXOXL
Valoarea unui echipament este de 100.000 EURO

Timpul de viata este de 5 ani
Prin Testare Predictiva putem obtine:
Prelungirea vietii cu min. 10% = 6 luni
Economie de: 10.000 EUR!!!
7RWXVLSDVXO VSUH 7HVWDUHD 3UHGLFWLYD QXVHIDFHXVRU

2
. 3URFHGXULGHtestarHpredictivD
3URFHGXUL SHQWUX WHVWDUHD SUHGLFWLYD
0DVXUDUL LQLQIUDURVX ,5SULQ WHKQLFL GHWHUPRYL]LXQH
$QDOL]D FDOLWDWLL HQHUJLHL HOHFWULFH
8QGH VHSRWDSOLFD"
2
7HUPRYL]LXQHD
0XOWHGHIHFWHGHWHUPLQDFUHVWHUHDWHPSHUDWXULL
,PDJLQHDWHUPLFDSRDWHLQGLFDRSRVLELODSUREOHPD
WHPSHUDWXUDFUHVFXWDGLIHUHQWDPDUHGHWHPSHUDWXUD
Imaginea termica poate fi facuta in timp ce echipamentul functioneaza
IDUDFRQWDFW
GHODGLVWDQWD
2ULFLQHSRDWHOXDRLPDJLQH
WHUPLFD
$QDOL]DDFHVWRUDQHFHVLWD
FXQRVWLQWHGHVSUHSULQFLSLXO
PDVXUDULLLQLQIUDURVX,5
2
$QDOL]DFDOLWDWLLHQHUJLHLHOHFWULFH
(IHFWHOHDOLPHQWDULLFXHQHUJLH
HOHFWULFDGHSURDVWDFDOLWDWHQX
VXQWHYLGHQWHLPHGLDW
&DOLWDWHDVODEDDHQHUJLHLSRDWH
DYHDRPXOWLWXGLQHGHFDX]H
&RQVHFLQWHOHSRWILIRDUWHVHYHUH
SLHUGHULLQSURGXFWLH
3UREOHPDFDOLWDWLLHQHUJLHLSRDWHIL
IDFWRUGHWHUPLQDQWSHQWUX
)XQFWLRQDUHGHIHFWXRDVD
'HFXSODUL
&RVWXULH[FHVLYHSHQWUXHQHUJLH
0LFVRUDUHDYLHWLLHFKLSDPHQWXOXL
2
Curs 3: Masurarea temperaturilor in infrarosu
Cuprins
1. Masurari in infrarosu (IR)
2. Notiuni de termoviziune
3. Aplicatii ale termoviziunii
3.1. Aplicatii: Instalatii electrice
3.2. Aplicatii: Echipamente electrice
3.3. Aplicatii: Sisteme mecanice
3.4. Aplicatii: Sisteme distributie abur
3.5. Aplicatii: Constructii
3.6. Aplicatii: Placi de circuite imprimate
4. Etapele unei inspectii

Majoritatea defectelor determina modificari ale temperaturii
Imaginea termica pune la dispozitie o harta clara a
modificarilor de temperatura
Analiza acestora necesita cunostinte privind principiile IR si
date despre instalatia monitorizata

Masurarea temperaturii in IR
se face rapid, precis si in conditii de siguranta
Masurari la distanta
Contact periculos (sisteme electrice)
Dificil de atins (sisteme HVAC)
Obiecte in miscare (Viteza < 500ms)
Masurari fara contact

Echipamente / componente in miscare
Obiecte foarte fierbinti (industria metalurgica)
Acolo unde contactul ar determina o stricare, contaminare sau
modificare a temperaturii (industria alimentara &chimica)
5

Masurari calitative
Nu ai nevoie sa cunosti temperatura

Nu e nevoie sa reglati emisivitatea
Foarte intuitiva
Este usor sa detectezi abaterile de la
normal
Masurari cantitative
Necesita radiometrie (citirea
temperaturii)
Posibilitatea de comparare in vederea
stabilirii unor limite
Evidentiaza chiar variatii minore
Masurarea se face in conditii cunoscute
(sarcina, conditii atmosferice)
Moduri de transfer a caldurii
Conductie (solide)
Convectie (fluide)
Radiatie
Conductia depinde de:

izolatia termica
Convectia depinde de:
Viteza curentului de aer / fluid

Orientarea suprafetei fata de curent
Starea suprafetei
Vascozitatea aerului / fluidului
Diferenta de temperatura intre suprafata si aer / fluid
Radiatia
Poate avea loc in vid
Toate solidele si lichidelor radiaza energie (caldura) spre mediul
inconjurator
Se petrece cu viteza luminii
Transmisie
(T)
Absorbtie (A)
si emisie ()
Sursa de
temperatura
Reflexie (R)
10
Radiatia corpului negru functie de
Lungimea de unda & Temperatura
1 10
BLACKBODY RELATIVE RADIATED POWER
1 10
1 10
1 10
1 10
1 10
1 10
Omax T = 2898 Pm-K
SUN
2000C
5
1000C
500C
200C
100
25C
10
0.1
10
100
WAVELENGTH (um)
11
Spectrul electromagnetic
Gamma raze X
UV
Vizibil
Termic
.7
Radio
Long
Wave IR
Short
Near IR Wave IR
.4
Microunde
15
Lungimea de unda in m
Camerele de termoviziune si termometrele IR lucreaza in domeniul 8-14 m
12
Transmisivitatea pentru o distanta de 1 m aer la 32 C si
75% umiditate
Fereastra 8 - 14 m evita absorbtia atmosferica.

13
Emisivitatea arata eficienta unui material de a emite
radiatie IR
Emisivitatea () ia valori in intervalul [ 0,1 ]
R+A+T=1
pentru materiale cu T=0 R + A = 1
si cum A =
R = Reflexie
rezulta + R = 1
A = Absorbtie / emisie
Emisivitatea depinde de:
T = Transmisie
- tipul materialului (metal, sticla, plastic etc)

- tipul suprafetei (lucioasa, mata, abraziva)
14
2.. NotiuQLde termoviziune

/HJHD6WHIDQ%ROW]PDQQ
1
Paleta de culori a camerei de termoviziune Fluke Ti30
Curcubeu
Ironbow
Gri
1
Un exemplu practic...
Pot vedea un punct fierbinte
Dar nu-l pot masura
De aceea, ma apropii de tinta
1

Aplicatii in mentenanta predictiva
Instalatii electrice
Echipamente electrice
Sisteme mecanice
Aplicatii de proces
Sisteme distributie abur
Instalatii de incalzire (constructii)
Echipamente electronice (PCB-uri)
1

Temperatura superficiala
Surse de caldura interne

Rezistenata anormala a
conexiunilor electrice
Frecari mecanice
Lipsuri sau defecte al stratului
izolator
Care este relatia intre

temperatura suprafetei pe care
o vizualizam si sursa de caldura
interna?


Mentenanta electrica
Supraincalzirea unei conexiuni este cauzata de:
Sarcina dezechilibrata, armonici, I(L2) > I(L1,L3)
Sau rezistenta electrica crescuta R(L2) > R(L1,L3) cauzata de
oxidare, coroziune, slabire a conexiunii
Temperatura ~ P = R x I
P = puterea electrica in W,
R = rezistenta de contact in Ohm,
I = curentul in A,
L1-L3 = fazele AC
Este important sa se documenteze si conditiile de incarcare ale

componentei, nu numai supraincalzirea din momentul inspectiei
21

Standardele locale definesc temperaturile maxime si
nivelurile de risc (ex. in Germania: DIN VDE 0100)
Temperaturile trebuie recalculate pentru o sarcina
standardizata (ex. 50% sarcina) pentru a decide nivelul
de risc:
A: T < 5 K
B: T 5-30 K
C: T > 30 K
se tine sub observatie si se repara in

cadrul proximei mentenante planificate
reparatie cat mai repede cu putinta.
se repara imediat in functie de incarcarea
previzibila a sistemului
22

dTreal = Tmas Tamb
dT50%incarcare = dTreal (I50%incarcare/Imasurat)2
Exemplu:
Tmas = 33C, Tamb = 25C,

Imas = 20% incarcare,
dTreal = 33C 25C = 8 C
dT50%incarcare = 8 C x (50/20) = 8 C x 6.25 = 50 C
Concluzie: Nivel de eroare C !!
Este necesara precizie in masurare, deoarece eroarea va fi multiplicata cu patratul
raportului de sarcina (in cazul acesta cu 6,25 )!!
23

Care va fi temperatura la o incarcare de 80%?
Exemplu: Tmas = 45C,
Tamb = 35C
Imas = 40% load
dTreal = Tmasurata Tambient
dT80%incarcare = dTreala (I80%incarcare/Imasurata)2
dTreala
= 45C 35C = 10C
= 10C x (80/40) = 10C x 4 = 40C
dT 80%incarcare
Concluzia: la o incarcare dubla diferenta de
temperatura va fi de 4 ori mai mare
24

Inspectii electrice
Incarcarea trebuie sa fie cel putin 40% din incarcarea maxima,
cel putin o jumatate de ora!
Nu efectuati niciodata o inspectie electrica atunci cand
incarcarea este sub 20% din incarcarea maxima!
Daca incarcarea variaza rapid, incercati la o incarcare medie din
ultimele 2 ore!
La o incarcare de 40%, temperatura de 45C a unui cablu nu
reprezinta un pericol
La o incarcare de 80% temperatura va creste la aprox. 75C,
peste temperatura maxima admisa de 70C pentru cablurile din
PVC!
La o incarcare de 20% in timpul inspectiei, eventualele defecte
vor determina o diferenta foarte mica fata de mediul ambient !
25

Clasificare
Temperatura unei componente nu este o informatie esentiala pentru un

inginer de mentenanta. Informatia esentiala este data de valoarea reala
si starea posibila in viitor!!
26

Importanta controlului repetat
Gravitatea defectelor dupa prima reparatie
3
27%
1
54%
1
2
3
2
19%
Controlul reparatiilor este esential pentru obtinerea de feed back din

partea inginerului de mentenanta in vederea imbunatatirii activitatii
de mentenanta
27
28

Conexiuni electrice:
Identificarea contactelor slabite
sau corodate
Sisteme electrice:
Identificarea nesimetriilor sau
suprasarcinilor
Motoare electrice:
Identificarea starii cuplajelor
mecanice, bobinajului, conexiunilor etc.
29

Ghidul NETA (InterNational Electrical Testing Association)
impune o actiune imediata atunci cand:
diferenta de temperatura (DT) dintre componentele
electrice similare in conditii de incarcare similara > 15 C
DT intre o componenta si mediul ambiant > 30 C
30

Prevenirea incendiilor
Cel mai recent raport al U.S. Fire

Administration, analizand informatiile
obtinute in 2001 estimeaza ca 8.7 %
dintre incendiile din afara locuintelor au
fost cauzate de echipamentul de
distributie a energiei electrice
31

Contact imperfect, nesimetrie sau suprasarcina?
32

Contact imperfect, nesimetrie sau suprasarcina?
33

Dezechilibru sau suprasarcina?
In ce loc este rezistenta mai
mare? La contactul din stanga
sau la cel din dreapta?
Un punct fierbinte nu este in mod
necesar datorat unei conexiuni
defecte
34

Imaginea termica a unui motor electric
36

Imaginea termica a unui motor electric
37

Banda rulanta actionata de motoare electrice
38

Conexiunile unui motor
Creaza probleme datorita
vibratiilor
Sunt dificil de inspectat
Este periculoasa deschiderea
capacului atunci cand sunt in
sarcina
Solutie
utilizati o plasa metalica in loc
de capac plin
39

Motoare electrice
Temperatura maxima depasita cu: Viata izolatie redusa cu:
+10 C
+20 C
+30 C
50%
75%
88%
Nota:
Nota Temperatura carcasei este uzual mai mica cu 10C decat temperatura infasurarilor!
40

Inspectarea lagarelor
Modificati echipamentul de protectie si capacele

sistemelor de conveier si a componentelor de
actionare in asa fel incat sa fie posibila inspectia
termografica a lagarelor si a cuplajelor .
Luati in considerare utilizarea unor ferestre mici de
vizitare, inchise cu capace cu balamale sau
utilizarea unei plase in loc de metal plin
42

Inspectarea lagarelor
Transfer de caldura catre elementul

de cuplare din dreapta
Incalzirea motorului datorita debitului

insuficient de aer pentru racire sau
datorita unei dezalinieri
43

Inspectarea tuturor acestor role
nou instalate din punct de vedere
al vibratiilor ar dura prea mult timp
Consecinte posibile:
Intreruperea productiei pentru mai
multe ore
Costuri mari de reparatie in garantie
pentru antreprenor
Solutia: inspectia in IR chiar in

timpul probelor de punere in
functiune
44
Cand functioneaza corect, asa ca in

acest exemplu, imaginea termica a
trapei de abur trebuie sa evidentieze
o schimbare brusca de temperatura
46

Trapa de abur intr-o fabrica de zahar.
Camera de termoviziune arata o functionare
corecta (sus) si una defectuoasa (jos)
Sunt afisate diferentele de temperatura pentru
intarirea imaginii in IR
Trapa de abur intr-o fabrica de zahar.

Aceasta imagine in IR arata cum aburul
depaseste o valva cu scurgeri
47

Se inspecteaza constructiile pt.
mai multe motive:
Verificarea izolarii
Localizarea scurgerilor de aer
Verificari structurale
Infiltrarea umiditatii
Detectarea mucegaiului
Radiatoarele din interior si

ferestrele pierd > 5 C spre mediul
ambiant
49
Radiatorul ancastrat prezinta o cadere

de 30 grade. E necesara aerisirea.
50

Termografia ajuta la evidentierea scurgerilor si face
vizibila distributia reala pentru sistemele de incalzire
incastrate in podea
51
3.6. Aplicatii: (FKLSDPHQWHHOHFWURQLFH

Testarea placilor
In timpul functionarii
Ne asigura ca placa este proiectata si functioneaza corect
Temperatura mare ne poate indica
Subdimensionarea traseelor parcurse de curenti mari

Subdimensionarea radiatoarelor
Lipiri defectuoase
Componente care nu functioneaza corect
52

Pas 1. Creerea liniei de baza (referentialul)
54

Pas 2. Desfasurarea inspectiei
Incarcati
modul de
desfasurare
in camera IR
Efectuati
instantanee noi
si comparati
pentru a vedea
daca compozitia,
distanta sunt la
fel
Descarcati informatiile noi in PC
55

Pas 3. Tendinte specificati optiunile
56

Pas 4. Vizualizati si analizati tendintele temperaturii
57
Curs 4. Testarea instalaiilor electrice conform standardului de

securitate electric EN 61557
Standardul este un document, stabilit prin consens i aprobat de ctre un organism recunoscut,
care asigur, pentru uz comun i repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activiti sau
rezultatelor lor, cu scopul de a se obine gradul optim de ordine ntr-un anumit context.
Ca regul general, standardele nu sunt obligatorii, acestea avnd o aplicare voluntar. n anumite
cazuri, implementarea poate fi obligatorie (cum ar fi n domeniile legate de securitate, instalaii electrice
sau n contracte publice).
Standardul este o oper colectiv. Includerea unui standard naional n programul naional de
standardizare i elaborarea acestuia se face sub autoritatea organismului naional de standardizare, care
l i public. Prin umare, standardul naional este o oper protejat nc din faza de proiect, dreptul de
autor aparinnd organismului naional de standardizare.
1. Standarde internaionale
Din faza de proiect n cadrul comitetului tehnic, standardele internaionale sunt protejate prin drept
de autor, aparinnd organismelor internaionale de standardizare. Exploatarea drepturilor de autor este n
mod automat transferat ctre organismele naionale de standardizare, membre ale ISO (International
Standardization Organization) i IEC (International Electrotechnical Commision), pentru elaborarea
standardelor naionale. Organismul naional de standardizare este obligat s ia toate msurile care se
impun pentru a asigura protecia proprietii intelectuale a ISO i IEC pe teritoriul naional. Fiecare
proiect de standard internaional i fiecare standard internaional publicat poart meniunea de
exploatare a drepturilor de autor, constnd n simbolul internaional al dreptului de autor, numele
editorului i anul publicrii.
2. Standarde n domeniul instalaiilor electrice

Ca orice domeniu de activitate i instalaiile electrice sunt supuse unor reglementari, standarde i
normative de securitate. Buna funcionare a instalaiilor electrice este extrem de important i afecteaz
direct pe cei ce utilizeaz instalaiile, dar i pe cei din medii apropiate instalaiilor electrice.
Pentru a asigura protecia n instalaiile electrice i sigurana n timpul testrii, organismele
internaionale au emis mai multe standarde, cum ar fi:
IEC 60364 (2002), Instalaii electrice de joas tensiune. Standardul a fost adoptat de
majoritatea rilor europene, n concordan cu reglementrile naionale. La noi n ar este SR
HD 60364.
IEC 61010 (2002), Reguli de securitate pentru echipamente electrice de msurare, de control i
de laborator. La noi n ar este SR EN 61010.

EN 61557 (2007), Securitatea electric n reelele electrice de joas tensiune de 1000 Vca i
1500 Vcc. Dispozitive de control, de msurare sau de supraveghere a msurrilor de protecie. La
noi n ar este SR EN 61557.
3. Sisteme electrice
Un sistem electric const dintr-o surs de energie electric, o instalaie de transport i un
consumator.
Standardul IEC 60364 clasific sistemele electrice de joas tensiune (<1000Vca) n funcie de
legtura ctre Pmnt (mpmntare) a sursei de energie i a consumatorului n:
sistemul TT: mpmntarea consumatorului se realizeaz local i independent de orice
mpmntare a sursei, vezi Fig. l.a;

sistemul TN: mpmntarea consumatorului se realizeaz prin intermediul conductorului de
mpmntare PB legat la mpmntarea sursei, vezi Fig. l.b;
sistemul IT: sursa de energie nu este legat la pmnt sau are o conexiune de impedan mare.
mpmntarea consumatorului se realizeaz local, vezi Fig. l.c.
Primul caracter din cod indic tipul de mpmntare la surs (T: avem conexiune la Pmnt', I: nu
avem conexiune cu alte sisteme), iar al doilea caracter indic tipul de mpmntare la consumator (T:
avem conexiune la Pmnt; N: conexiune la conductorul neutru de la surs). Pentru conductori, avem
urmtoarele notaii: L1, L2, L3 sunt fazele (Line), N este conductorul neutru (Neutral), iar PE este
conductorul de mpmntare (Protective Earth).
a) sistemul TT
b) sistemul TN
c) sistemul IT
Fig. l. Sisteme de distribuie a energiei electrice.

n condiiile n care apar defecte n instalaii, cele mai ntlnite situaii periculoase sunt:
oc electric prin atingerea direct a cablurilor electrice,
pericol de incendiu datorit suprasarcinilor,
mpmntare slab.
4. Cerine privind testarea instalaiilor electrice

Standardul lEC 60364 definete dou tipuri de inspecii privind instalaiile electrice:
testarea iniial impune ca fiecare instalaie electric s fie testat att n timpul construirii, ct i
nainte de punerea n funciune, pentru a verifica dac cerinele standardului au fost respectate. Dac
se modific sau se extinde o instalaie existent, trebuie s se efectueze aceleai teste i n cazul unei
noi instalaii.
testarea periodic are rolul de a verifica dac toate componentele instalaiei electrice sunt n bun
stare de funcionare. Frecvena testrilor periodice este dat de tipul sistemului i echipamentelor,
frecvena i calitatea ntreinerilor, condiiile de mediu n care funcioneaz instalaia. Astfel,
sistemele de protecie electrice i sistemele de protecie la trsnet trebuie s fie testate cel puin o
dat la patru ani. Perioade mai scurte de inspecie periodic, de exemplu odat pe an, sunt necesare
n cazul instalaiilor cu risc crescut de electrocutare aflate n medii umede (subsoluri, aer liber, etc.),
corozive, explozive, antiere de construcii, sisteme de siguran, etc
Standardul EN 6l557 precizeaz cerinele pentru echipamentele de msurare utilizate n testarea
instalaiilor, vezi Tabelul l. Acesta conine:
cerine generale pentru echipamentele de testare (partea l);
cerine specifice pentru echipamentele combinate de ncercare, msurare sau supraveghere a
msurtorilor de protecie (partea 10);
i precizeaz cerinele specifice pentru msurarea i testarea urmtorilor parametri:
rezistena de izolaie (partea 2);
impedana buclei de mpmntare (partea 3);
o rezistena prizei de pmnt (partea 4);
rezistena circuitului de mpmntare (partea 5);
eficiena dispozitivelor de protecie diferenial (partea 6);
o succesiunea fazelor in sistemele trifazate (partea 7);
dispozitivelor de monitorizare a izolaiei pentru sistemele electrice IT (partea 8).
Tabelul l. Parametrii specificai de standardul EN 61557.
Valoare
nominal
230Vac
50Hz
> 0.5 M
> 1M
Eroare de
msur
-
EN 61557-3
30%
RLO
EN 61557-4
30%
RE
EN 61557-5
In
EN 61557-6
EN 61557-6
EN 61557-7
1:2:3
Parametru
Notaie
Standard
Tensiunea nominal
Frecvena nominal
UN
fN
EN 61557-1
EN 61557-1
Rezistena de izolaie
RISO
EN 61557-2
Zl
Impedana buclei de
mpmntare
Rezistena prizei de
pmnt
Rezistena circuitului
de mpmntare
Curentul de
declanare al RCDTimpul urilor
de declanare
al RCD-urilor
Succesiunea fazelor
4
1*
10, 30, 100,
300, 500mA
30%
30%
10%
Condiii de test
UN = 500Vdc
UN = 1000Vdc
4Vdc < UO < 24Vdc
IN 200mA
f = 128Hz
*Sisteme de
comunicaii
In = 10, 30, 100,
300, 500, 1000mA
-
Standardul IEC 61010 precizeaz categoriile de instrumente de msur utilizate n diverse etape
de testare ale unei instalaii electrice. Categoriile de msurare ale supratensiunilor care pot apare ntr-o
instalaie electric sunt deduse pe baza distanei dintre punctul de msur i reeaua de alimentare, vezi
Tabelul 2. Categoria cea mai mare este cea mai aproape de reeaua de alimentare i necesit cea mai
mare protecie.
Tabelul 2. Categorii de instrumente de msur.
Categoria
CAT I
CAT II
CAT III
CAT IV
Descriere
Echipamente care nu se conecteaz direct la
reeaua de alimentare, ci prin intermediul
unei surse de alimentare
Exemple
echipamente electronice
portabile, router wireless, telefon
mobil, laptop
Echipamente electrice conectate la reeaua

electric a unei cldiri prin intermediul
prizelor
Circuite electrice
frxe, conectate n
aparate electrocasnice, unelte

portabile
permanen prin intermediul siguranelor

electrice la reeaua electric principal a unei
cldiri
panouri de distribuie, circuite de

iluminat, ntreruptoare, prize
sisteme de cabluri, bare, motoare
staionare legate permanent
Reeaua de alimentare principal, nainte de

panoul electric al cldirii
cabluri electrice exterioare,

contoare de energie
n cadrul fiecrei categorii, exist mai multe valori maxime de tensiune fa de pmnt: 1000V,
600V, 300V, etc. De exemplu, un multimetru din CAT III 600V este testat cu o supratensiune vrf-lavrf tranzitorie de 6000V, n timp ce un multimetru CAT III 1000V sau CAT IV 600V este testat la
8000V.
n timpul testrii instalaiei, bunele practici inginereti ne impun s asigurm toate msurile de
prevenire a ocului electric i o bun rezisten de izolaie, astfel nct testarea s nu pun n pericol
persoanele sau animalele i s nu provoace daune echipamentelor i cldirii, chiar dac instalaia testat
este defect. Persoana care testeaz instalaia trebuie s fie calificat i competent, fiind pe deplin
responsabil pentru pregtirea instalaiei nainte de testare, pentru efectuarea testelor, ct i pentru
evaluarea corect a rezultatelor. O persoan poate fi considerat a fi competent pentru a testa instalaiile
electrice conform IEC 60364 doar cu pregtire, experien, haine de protecie i unelte de msur
potrivite.
5. Metode de testare a instalaiilor electrice
Testarea iniial sau periodic a unei instalaii cuprinde urmtoarele teste:

inspecia vizual a circuitelor;
msurarea tensiunii din circuit;
testarea continuitii conductoarelor; o msurarea rezistenei de izolaie;
msurarea impedanei buclei de mpmntare
msurarea rezistenei de dispersie a prizelor de pmnt;
testarea polaritii circuitelor,
testarea performanelor funcionale.
5.1. Inspecia vizual a circuitelor

Inspecia vizual este prima etap i cea mai important, ntruct este cea mai simpl metod de a
caracteriza un cablu sau un circuit testat. Practic, n aceast etap trebuie verificate:
starea componentelor instalaiei, dac sunt vizibil distruse sau nu;
aplicarea msurilor de protecie mpotriva ocurilor electrice prin atingere direct (bariere de
protecie, distane, nveliuri, etc.);
utilizarea culorilor i a dimensiunilor adecvate ale conductorilor n funcie de curentul nominal;
alegerea i reglajul corect al dispozitivelor de protecie;
conectarea corect a conductoarelor;
amplasarea corect a componentelor instalaiei, astfel nct acestea s fie accesibile pentru verificri
sau reparaii i s asigure funcionarea fr pericole pentru persoane i instalaie.
Dac la inspecia vizual s-a identificat o component defect, atunci aceasta trebuie nlocuit.
Numai dup nlocuirea tuturor componentelor defecte, se poate trece la testarea electric propriu-zis a
instalaiei electrice.
5.2. Msurarea tensiunii din circuit

Msurarea tensiunii se poate face cu orice instrument de msur sau voltmetru care poate msura
tensiuni pn la 1000V. Aceast msurare este necesar pentru a ti exact valoarea tensiunii existente n
circuit n condiiile n care se vor face i alte msurri.
Pentru protecia personal se recomand utilizarea multimetrelor marcate cu CAT III 1000V sau
CAT IV 600V.
n ara noastr, tensiunea nominal ntre orice faz i nul (L1-N, L2-N, L3-N) este de 230Vac, ntre
dou faze (L1-L2, L2-L3, L3-L1) este de 400Vac, iar frecvena nominal este de 50Hz.
5.3. Testarea continuitii conductoarelor

Testarea continuitii conductoarelor de protecie (mpmntare) se realizeaz pentru a fi siguri c
exist o cale de scurgere ctre pmnt a curentului care apare n cazul unui defect. Acest lucru este
asigurat de sistemul de mpmntare, deci practic se verific legtura corect a instalaiei electrice la
sistemul de mpmntare.
Testarea continuitii conductoarelor de protecie i a legturilor de egalizare a potenialelor, implic
de fapt msurarea rezistenei acestor conductoare. Aceasta se poate efectua cu un ohmmetru care poate
genera o tensiune de 4 - 24 Vcc sau Vca i un curent de minimum 0.2 A.
Conform standardului EN 61557-4, domeniul de msur este de 0.12 ~ 400, cu o precizie mai
mare de 30%.
Deoarece rezistena conductoarelor este destul de mic, rezistena sondelor de test trebuie
compensat.
5.4. Msurarea rezistenei de izolaie

Integritatea izolaiei conductoarelor este critic pentru a preveni ocurile electrice. Rezistena de
izolaie este msurat ntre conductoarele instalaiei (faz i nul, faz i mpmntare). nainte de testare,
instalaia electric trebuie deconectat de la sursa de alimentare (siguranele electrice deschise), iar toate
becurile, consumatorii electrici i dispozitivele sensibile la tensiune (comutatoare dimmer, comutatoare
cu ntrziere, startere electronice ale lmpilor fluorescente, etc.) trebuie deconectate.
Pentru msurarea rezistenei de izolaie este necesar un megohmmetru. Instrumentul genereaz o

tensiune continu cunoscut U i msoar curentul I care se scurge prin izolaia dintre cele dou puncte
de msura.Pe baza legii lui Ohm se calculeaz rezistena de izolaie, RISO=U/I.
De exemplu, avnd un cablu bifilar, dac vom conecta sondele megohmmetrului la cele dou fire,
vom obine rezistena de izolaie dintre cele dou fire. Practic, valoarea msurat ne va arta ct de bine
sunt izolate cele dou fire unul fa de cellalt. Cu ct izolaia este mai bun, cu att scurgerea de curent
este mai mic, iar rezistena de izolaie este mai mare. De exemplu, pentru o tensiune de test de 1000V
dac se msoar un curent de 1mA atunci RISO = 1M. n schimb, dac se msoar un curent de 10A
atunci RISO = 100M.
Conform standardului EN 61557, valoarea tensiunii de test pentru msurarea rezistenei de izolaie
trebuie s fie dublul tensiunii nominale la care se utilizeaz acel circuit. De exemplu, pentru un cablu
care funcioneaz ntr-un circuit alimentat la 230Vca putem folosi o tensiune de test de 500V. n
general, megohmmetrele pentru instalaii electrice folosesc urmtoarele tensiuni de test selectabile de
ctre utilizator: 50V, 100V, 250, 500 i 1000V. Primele dou valori sunt necesare pentru testarea
circuitelor folosite n telecomunicaii.
n unele situaii, mai trebuie efectuate cel puin trei msurtori ale rezisteei de izolaie pentru
podeaua i pereii camerei, sau orice alt suprafa important, dintre care o msurtoare la aproximatix
un metru fa de orice parte conductoare accesibil a instalaiei, iar celelalte dou la distane mai mari.
Rezistena de izolaie se msoar ntre un electrod de test (o plac metalic de diametru 250mm
acoperit cu hrtie absorbant umezit n ap) i un conductor de protecie a instalaiei electrice.
Valoarea rezistenei de izolaie msurate ar trebui sa fie de minim 1M, pentru a ncadra cablul
testat ca fiind corespunztor din acest punct de vedere.
Se mai pot face msurri ale rezistenei de izolaie la transformatoare, motoare electrice, cutii de
comutaie.
5.5. Msurarea impedanei buclei de mpmntare

Bucla de mpmntare reprezint traseul total de cabluri care fac legtura ntre instalaia electric i
sistemul de mpmntare.
Msurarea impedanei buclei de mpmntare (ntre oricare faz L i mpmntare PE), vezi Fig. 2,
se realizeaz pentru a obine o caracterizare imediata a acesteia. De exemplu, dac impedana buclei are
o valoare foarte mare (de ordinul megaohmilor) este foarte probabil c undeva circuitul s fie ntrerupt,
astfel c sunt necesare investigaii ulterioare. Dac obinem o valoare foarte mic (de ordinul
miliohmilor), exist posibilitatea unui scurtcircuit n sistemul total de mpmantare, ceea ce face ca n
cazul unei surgeri de curent, traseul urmat de curent s nu fie cel corect i s se produc pagube sau
vtmri corporale. Astfel, impedana buclei de mpmntare trebuie s fie destul de mic astfel nct s
permit scurgerea unui curent suficient de mare care s declaneze un dispozitiv de protecie, de exemlu
o siguran automat.
Standardul EN 61557 menioneaz numai valoarea rezistenei de dispersie a prizei de pmnt, care
trebuie s fie mai mic de 4, dar nu i impedana buclei de mpmntare. Astfel, la msurarea
impedanei buclei de mpmntare, putem utiliza urmtorul raionament: dac obinem un rezultat sub
4, atunci suntem siguri c i rezistena de dispersie a prizei de pmnt, component a rezistenei buclei
de mpmntare, este sub aceast valoare, drept urmare avem o priz de pmnt bun. Dac valoarea
msurat este peste 4, atunci trebuie s facem msurri suplimentare.
n mod asemntor, se poate msura i impedana liniei de alimentare care este de fapt impedana
sursei ntre faz L i nul N sau ntre oricare dou faze L1, L2 i L3 n cazul sistemelor trifazate.
Msurarea impedanei buclei se face la frecvena nominal a circuitului (50Hz).
Fig. 2. Msurarea impedanei buclei de mpmntare
5.6. Msurarea rezistenei de dispersie a prizelor de pmnt

5.6.1. Prize de pmnt
Sistemele de mpmntare (prizele de pmnt) pot fi de mai multe tipuri:
a) 1 electrod
b) mai muli electrozi
c) plas
d) plac
Fig. 3. Tipuri de prize de pmnt
Rezistena de dispersie a unei prize de pmnt reprezint rezistena electric a solului ntre priza de
pmnt i zona de potenial nul (pmntul de referin).
Rezistivitatea medie a solului. la adncimea A se poate scrie ca:
=2AR, [ohmi/cm]
unde =3.1416, A este distana dintre electrozi n cm, iar R este valoarea rezistenei n ohmi msurat cu
aparatul de test. Astfel, rezistivitatea solului depinde de tipul solului i de tipul prizei de pmnt.
Rezistena prizei de pmnt este influenat de:
lungimea i adncimea de montare a electrodului. Lungimea minim a electrodului, n contact cu
solul, trebuie s fie de 2.5 metri;
diametrul electrodului, o dublare a diametrului electrodului poate duce la o scdere cu 10% a
rezistenei prizei;
numrul de electrozi;
tipul prizei de pmnt.
5.6.2 Metode de msur a rezistenei prizei de pmnt
Exist patru metode de testare a prizei de pmnt:
msurarea rezistivitii solului, utiliznd ruii, Fig. 4.a;
msurarea cderii de potenial, utiliznd ruii, Fig. 4.b;
metoda selectiv, utiliznd un clete i rui, Fig. 4.c;
metoda fr rui, utiliznd doi cleti, Fig. 4.d.
Rezistena de legare la pmnt este cel mai adesea msurat folosind metoda tehnic. Metoda este
descris n anexa B la standardul EN 60364-6. n aceast metod, sunt utilizai doi electrozi auxiliari.
Un electrod (H) permite injectarea unui flux de curent generat de instrument i cellalt electrod (S) este
utilizat pentru a msura cderea de tensiune n priza de pmnt testat.
a)metoda rezistivitii solului (cu rui)
b)metoda cderii de potenial (cu rui)
c) metoda selectiv (l clete)
d)metoda fr rui (2 clete)
Fig. 4. Metode de msur a prizei de pmnt.
Standardul EN 61557 impune valoarea maxim a rezistenei de dispersie a primelor de pmnt:

maxim 4 ohmi pentru instalaiile electrice rezideniale i industriale;
maxim l ohm pentru instalaiile aferente sistemelor de telecomunicaii.
5.7 Testarea dispozitivelor de protecie diferenial

Dispozitivele de protecie diferenial sau dispozitivele de curent rezidual (Residual Current
Devices, RCD) sunt echipamente de protecie suplimentar care se monteaz n tablourile electrice
pentru a detecta cureni care se scurg ctre pmnt i care sunt prea mici pentru a declana siguranele
electrice. Astfel, se ntrerupe alimentarea cu energie electric dac se detecteaz o diferen de curent
I I1 = I0 ntre conductoarele de alimentare mai mare dect o valoare nominal prestabilit In pentru
care au fost proiectate.
l. Releu electronic
2.nfurare secundar
3.Transformator de curent
4. ntreruptor de test
L. Conductor de faz
N. Conductor de nul
Fig. 3. Dispozitiv de protecie diferenial.

Diferena de curent reprezint de fapt o scurgere de curent ctre pmnt , care poate fi cauzat de:
scurtcircuite sau defecte n reeaua de alimentare,
folosirea unor echipamente electrice cu mpmntare defectuoas sau cu cabluri electrice
dezizolate,
atingerea accidental a conductoarelor la schimbarea becurilor, prizelor, ntreruptoarelor,
introducerea unor obiecte metalice n prize.
Pentru o persoan obinuit, un curent electric de 10 mA care
strbate corpul poate paraliza muchii minii, la 30 mA poate
paraliza cile respiratorii i persoana nu mai poate respira, iar la
75-250 mA apare fibrilaia ventricular, inima ncetnd s mai bat
!!!
Folosind dispozitivele de protecie diferenial v asigurai un nalt
nivel de securitate n exploatarea instalaiilor electrice n cazul utilizrii
aparatelor electrice n medii umede: maini de splat rufe sau vase,
boilere electrice, bi jacuzzi, centrale termice, aparate de aer condiionat,
pompe de ap, hidrofoare, prize amplasate n bi pentru aparate de ras
sau pentru usctoare de pr, unelte electrice de grdinrit (maini de tuns
iarba, pompe de stropit), lmpi de iluminat exterior.
Cei mai importani parametri de funcionare sunt:
curentul de declanare In, ce reprezint curentul rezidual
pentru care dispozitivul comand ntreruperea circuitului i care ne d sensibilitatea
dispozitivului. Pentru aplicaii uzuale curentul de declanare este ntre 10 i 500 mA, valoarea
de 30 mA fiind cea mai recomandat. La alimentarea czilor de baie jacuzzi, productorii impun
montarea de dispozitive difereniale de 10 mA.
timpul de declanare , care reprezint durata n care se realizeaz ntreruperea circuitului, uzual
fiind ntre 50 i 250 ms. Standardul IEC 60755 definete tipurile de dispozitive difereniale n
funcie de curentul rezidual, iar standardul IEC 61557 reglementeaz testarea parametrilor de lucru
ai dispozitivelor difereniale.
Testarea principal a dispozitivelor difereniale implic determinarea parametrilor de funcionare
prin introducerea unui curent de defect n circuit.
Curs 5: Analiza calitatii energiei electrice
Cuprins
1. Calitatea energiei electrice
2. Probleme tipice la alimentare
2.1. Fluctuatii
2.2. Armonice
2.3. Nesimetrii
3. Aplicatii
3.1. Povestea unor conductori fierbinti
3.2. Povestea unui motor fierbinte
3.3. Povestea unei macarale
4. Solutii pt Testare Preventiva / Predictiva

Alimentarea cu energie electrica de proasta calitate poate avea
consecinte severe care nu sunt evidente imediat:
Pierderi in productie
Functionare defectuoasa
Decuplarea alimentarii echipamentelor
Costuri excesive pentru energie
Micsorarea duratei de viata a echipamentelor
Calitatea slaba a energiei poate avea o multitudine de cauze

Simptome Motoare & Actionari
Functionare in regim anormal
Supraincalzire
Defecte ale izolatiei
Inconveniente create la declansarea ASD

Simptome La instalare
Supraincalzire a conductoarelor de NUL din reteaua de
distributie
Supraincalzirea transformatoarelor
Distorsiuni ale tensiunii care determina erori de sincronizare intre
echipamentele de masura
Erori in controlul proceselor
Distorsiuni nedorite =>
Factor de putere scazut

Fluctuatii: cresteri, goluri si intreruperi ale tensiunii
Supracurenti
Cresteri de tensiune
Tranzienti
Nesimetrii
Armonice
Flicker
Zgomot
Curenti de impamantare
Impamantare proasta
10
2.1. Fluctuatii
11
2.1. Fluctuatii
Fluctuatiile sunt caracterizate de:
durata, amplitudine si momentul in care se produc
incep atunci cand pe una dintre faze tensiunea trece
sub / deasupra unui anumit prag
se termina atunci cand pe toate fazele tensiunea este
deasupra / sub pragul de histerezis
nivelurile si duratele sunt specificate de standardul EN 50160
Gol sau Intrerupere
Crestere
12
2.1. Fluctuatii
Monitorizarea fluctuatiilor cu analizorul Fluke 434
Graficele de evolutie ale
tensiunii de pe faze si nul
sunt inregistrate simultan
Pe curba de evolutie
cursorul arata un
eveniment anume
13
2.2. Armonice
14
2.2. Armonice
Energia este purtata de componente pe alte frecvente
decat frecventa fundamentala
Pot determina supraincalzirea conductoarelor neutre &
defectarea rapida a transformatoarelor
Pot fi minimizate prin introducerea
unor filtre pe circuitul de alimentare
15
2.2. Armonice
Armonicele sunt generate de sarcinile neliniare:
intrerupatoare de lumina cu reglarea intensitatii (dimmer)
balasturi electronice pentru lampi cu descarcare in gaz (neoane)
surse de alimentare pentru motoare electrice cu viteza variabila
surse de alimentare in comutatie (PC, echipamente de birou)
Reteaua dioda-condensator din

circuitul de intrare consuma curent
in impulsuri scurte in momentul
varfului de tensiune de pe linie
Etaj redresare
/ filtrare
Sarcina (sursa
in comutatie)
16
2.2. Armonice
Orice semnal se poate descompune in serie Fourier
Componenta fundamentala
Armonici
3
sin(x)+0.8*sin(3*x+3.6)+0.5*sin(5*x+0.6)+0.22*sin(7*x+3.8)
2
-1
-2
-3
0
3
t [msec]
17
2.2. Armonice
Componentele semnalului, afisate separat
1
sin(x)
0.8*sin(3*x+3.6)
0.5*sin(5*x+0.6)
0.22*sin(7*x+3.8)
0.8
0.6
Armonici
0.4
0.2
0
-0.2
-0.4
Componenta
fundamentala
-0.6
-0.8
-1
0
3
t [msec]
18
2.2. Armonice
Analiza FFT (Fast Fourier Transform) a formei de unda
Spectrul ne arata ce procent din fiecare armonica se
gaseste in forma de unda
Componenta fundamentala
Armonici
19
2.2. Armonice
Fluke 434 poate masura si afisa spectrul (armonicele) pentru:
tensiune
curent
putere
Afisarea se face sub forma de histograma sau tabel
Armonicile se pot masura ca

% R (tensiunea totala pe armonici)
% F (tensiunea fundamentalei)
20
2.2. Armonice
Fiecare armonica are propriul semn
Armonicele de ordin par apar foarte rar in sistemele
energetice (atunci cand exista curent continuu)
Armonici
Frecventa
50 Hz
Secventa
100 Hz
150 Hz
200 Hz
250 Hz
300 Hz
350 Hz
Armonica de secventa 0
Armonica de secventa negativa
Incarca conductorul de nul
Tinde sa invarta motorul in sens

invers
21
2.2. Armonice
00
Armonica a 3-a
Sisteme trifazice cu 4 conductoare (3
faze: A, B, C, nul: N)
00
00
00
0
00 0
100
200
100
200
300
400
00
00
In cazul fundamentalei, pe
conductorul de nul, curentii sunt
defazati la 120 si se anuleaza (0)
00
0
0
0
0
300
400
300
400
0
0 0
A treia armonica (zero sequence) de

pe fiecare conductor este in faza,
astfel ca pe conductorul de nul
curentii se aduna (3x)
0
0
0
400
300
200
100
Armonicele care au secventa de nul

(zero-sequence) sau genereaza
curent in conductorul de nul se
cheama Triplen sau Triples
0
100 0
100
200
200
300
400
0 3x 0
22
2.3. Nesimetrii
23
2.3. Nesimetrii
Intr-un sistem de alimentare simetric, trifazat, sinusoidal,
cele trei tensiuni Va, Vb, Vc, relative la conductorul
neutru, sunt egale in amplitudine si sunt defazate una fata
de cealalta la 120.
Orice diferenta care exista in amplitudinea celor trei
tensiuni si / sau o diferenta de faza fata de 120 se spune
ca genereaza un sistem de alimentare nesimetric.
Vc
Vc
Vc
Va
Vb
Sistem simetric
Va
Vb
Va
Vb
Sistem nesimetric
24
2.3. Nesimetrii
Motoare trifazate
Cele mai uzuale sarcini din retelele electrice
O mica nesimetrie de tensiune provoaca o nesimetrie de curent
de cateva ori mai mare
Un motor la incarcare nominala va trage un curent mai

mare dacat cel specificat pierderi suplimentare
Rezulta:
Temperaturi mai ridicate
Reducerea vietii izolatiei (cu 50% pentru o crestere a
temperaturii cu 10C)
Risc de supraincarcare
Exemplu: o nesimetrie de 1% in tensiune poate determina

o nesimetrie de 6% - 9% in curent!
25
2.3. Nesimetrii
Blocurile de redresare trifazice cu diode
In sistemele echilibrate, curentii pe linii sunt
impuls dublu pe semiperioada cu continut
cunoscut de armonice (5, 7, 11, 13, ...)
In sistemele nesimetrice, curenti vor tinde
catre impulsuri singulare pe semiperioada,
determinand:
aparitia armonicei a 3-a
declansarea sigurantelor automate datorita
curentilor prea mari pe anumite faze
scaderea tensiunii continue, dupa redresare
un stres termic suplimentar pentru diodele de
redresare si condensatorii de filtrare
Exemplu: o nesimetrie de 1% in tensiune

poate determina o nesimetrie in curent de
15% sau mai mare!
26
2.3. Nesimetrii
Masurarea nesimetriilor se poate face cu
Fluke 434
Diagrama fazoriala ne da o indicatie
rapida despre relatia de simetrie /
nesimetrie intre faze
Ambele rapoarte negativ/pozitiv si
zero/pozitiv indica nesimetria
In acest exemplu:
nesimetria in tensiune este foarte mica
(0.1%)
nesimetria in curent este mare (18.9%)
27
3. Aplicatii
Folosirea analizoarelor PQ pentru gasirea
cauzei primare in mentenanta predictiva
28
3.1. Povestea unor conductoare fierbinti

Compania Isosport din Eisenstadt (Germania) este al treilea mare
consumator de energie de la BEWAG (furnizor de energie). Produc
materiale (fibre) pentru articole sportive.
Dupa conectarea unei instalatii noi de incalzire s-a observat o
crestere a temperaturii conductorului neutru.
Acest lucru a fost evidentiat cu o camera de termoviziune dupa
instalarea noii instalatii de incalzire
29

Pentru a determina cauza existentei unui curent mare in conductorul
de nul a fost facuta o monitorizare cu un analizor de calitatea
energiei Fluke 1745
Din motive de protectie, conexiunile s-au facut in tabloul de

distributie, protejat cu sigurante de 250A, si nu la incalzitor.
Acest fapt a facut analiza mai complexa deoarece incalzitorul
reprezenta doar o mica parte din sarcina totala
30

Rezultatele masurarii
Evolutie
curent
Curent de nul
De ce curentul de nul este de 60A si nu 6A cat este diferenta de curent intre

L1, L2 si L3?
31

Rezultatele masurarii
Concluzia:
In conductorul de
nul exista armonica
a treia (suma
armonicelor de ordin
3 din cei 3
conductori de faza)
32

O analiza ulterioara a aratat urmatoarele:
35A
Armonica 3-a
10A
Fundamentala
Concluzie:
Cauza pentru supraincarcarea conductorului de nul este in mod clar
instalatia de incalzire care genereaza armonica a 3-a de valoare
mare
Cu cat nesimetria e mai mare, cu atat este necesara o monitorizare
pe durata mai lunga pentru a aprecia corect efectele
Care au fost cauzele?

Pe fiecare faza s-a gasit cate un regulator controlat in faza, dar nu
s-a gasit nici un filtru!
Regulatoarele controlate in faza genereaza cea mai mare parte din
armonicile impare
33

De retinut
Implementarea echipamentelor noi poate creea probleme care
nu sunt evidente sau vizibile
Efectuand teste pe sistem inainte si dupa instalarea unui
echipament nou putem preveni aparitia unor probleme in viitor
Regulatoarele comandate in faza, fara filtrare, genereaza multe
armonice de amplitudine mare
Sarcinile electronice (becuri economice) pot introduce un
continut mare de armonice pe conductorul neutru
34
36

Clientul a observat ca motorul unei pompe devine
fierbinte, desi lucreaza in limite normale.
Motorul se cupleaza direct la reteaua trifazata.
37

Posibile cauze
Sarcina poate fi prea mare
Nesimetrie de tensiune
Armonice de tensiune
38

Observatii :
Puterea totala
=> comparati cu puterea nominala
inscrisa pe eticheta motorului
Nesimetrie
=> ar trebui sa fie mai mic de 2 %
Armonicele de tensiune (THDu)
=> ar trebui sa fie mai mici de 5 %
39
3.2. De retinut
Distorsiunile tensiunii (armonicele) pot cauza
supraincalziri ale motoarelor
Armonica a 5-a este problema cea mai mare deoarece
are secventa negativa
Cuplul determinat de armonica a 5-a tinde sa roteasca
motorul in sens invers (creste consumul, scade
randamentul motorului)
Un motor in sarcina nominala nu trebuie sa vada
distorsiuni (THDu) mai mari de 5%
40

Plangeri
Plangeridespre
despreflicker
flickerintr-o
intr-o
cladire
de
birouri:
cladire de birouri:
Fluctuatii
Fluctuatiiale
aleintensitatii
intensitatii
luminoase,
defectari
luminoase, defectaride
dePC!
PC!
Date
Datepierdute,
pierdute,
Trebuie
Trebuieidentificata
identificata
sursa
de
sursa deflicker
flickersisi
recomandate
recomandateactiuni
actiuni
corective
corective!!
Macara
Macara
Locul
Loculinincare
carese
se
fac
masurarile
fac masurarile
42

Rezultatele masurarilor dupa cateva zile
Flicker-ul
Flicker-ulaadepasit
depasit
limitele
pe
limitele petoate
toate
fazele!
fazele!
Au
Auaparut
aparutnumeroase
numeroase
evenimente
evenimente!!
Variatiile
Variatiilede
detensiune
tensiune
sunt
in
zona
permisa
sunt in zona permisa
de
de+/-10%
+/-10%!!
43

Valorile R.M.S. la 10 minute
Variatiile
Variatiilede
detensiune
tensiunesunt
suntintotdeauna
intotdeaunainindomeniul
domeniul+/-10%,
+/-10%,
dar
tensiunea
este
instabila!
dar tensiunea este instabila!
44

Tabelul de evenimente
Au
Aufost
fostcapturate
capturatenumeroase
numeroasescaderi
scaderiscurte
scurtede
detensiune,
tensiune,ce
ceau
au
aparut
la
comutarile
sistemului
de
alimentare
a
macaralei
aparut la comutarile sistemului de alimentare a macaralei
45

Flicker (Pst) pe durata de 1 saptamana
Valoarea
ValoareaPst
Pst(Pst
(Pst==valoarea
valoareape
pe10
10min)
min)aaflicker-ului
flicker-uluiaadepasit
depasit
limitele
limitelede
deluni
lunipana
panavineri.
vineri.In
Inweekend,
weekend,cand
candmacaraua
macarauanu
nu
lucreaza,
valorile
se
incadreaza
in
limitele
permise.
lucreaza, valorile se incadreaza in limitele permise.
Valoarea
Valoareapermisa
permisapentru
pentruPst
Psteste
este11
46

Flicker - Pst - pe durata unei zile
Flicker-ul
Flicker-ulexista
existadoar
doar
ininperioada
de
operare
perioada de operare
aamacaralei.
macaralei.
47

Pauza de cafea a operatorului macaralei:
48

Concluzii:
Macaraua
Macarauatrebuie
trebuie
alimentata
cu
alimentata cuoolinie
linie
electrica
separata,
electrica separata,direct
direct
din
dinstatia
statiade
detransformare!
transformare!
Sursa
Sursade
dealimentare
alimentareaa
macaralei
macaraleiaafost
fostmodificata
modificata
corespunzator.
corespunzator.
Masurarile
Masurarileulterioare
ulterioareau
auaratat
aratat
ca
in
urma
acestei
modificari
ca in urma acestei modificari
flicker-ul
flicker-ulaafost
fostredus
redus
semnificativ.
Nu
au
semnificativ. Nu aumai
mai
existat
plangeri..
existat plangeri..
Macara
Macara
4. Solutii pt Testare Preventiva /

Predictiva
49

Pentru diagnostic PQ
LH 1050/1060
Fluke 43B
Analyst
2060
Fluke
434/435
Pentru monitorizare PQ
Fluke
1735
VR101
VLogQ
Fluke
1743/1744
Fluke
1745
RPM Power
Recorder
Fluke
1760
51
434
Ti30
Ti20
52
Curs 6
T fiEP 20~ '-1 - C8
MODUL/
Introducere in procesele de testare
Testare
in sens larg verificarea unor componente, ansambluri de circuite (placi), aparate (produs final)
pentru a vedea daca sunt sau nu in parametri.
"
Dupa 1990 implicatiile standardelor de calitate ISO au facut ca nici un proces de productie sa nu mai
poata fi realizat fara operatiunile de testare si calibrare.
De ce TESTARE ?
pentru a separa unitatile bune de cele defecte
pentru a localiza defectele si a repara unitatile defecte
pentru a urmari calitatea procesului
pentru a imbunartati procesul de fabricatie
pentru a creste profitul
Proces de testare:
1) verificarea de tip
. ~
~. r= testarea care nu face si diagnoza
.....
respectiv identificarea defectului,

ci doar raportarea daca unitatea
testata (Unit Under Test) este sau
nu in parametri.
2) verificare completa: - trece (PASS)

- nu trece (FAIL)
=>
=>
PASS
Detecie,
elif(linare . i
idcntificarede~ecte
-1-
ESTE BUN;
implica un proces de detectie,
identificare si eliminare a defectelor
(Troubleshooting).
Ulterior
se
introduce din nou in faza 1.

MODUL/
Rodica Stoian - note de curs TST - an scalar 2007
Proces global de fabricatie si testare placi
Testare
Asamblare plci
Testare plac
montat
Testare de
pcrfonnan1e
Asamblare final
Testare produs
final
Testare
Detecie,
izolare,
identificare
defecte
Subansamble
achiziionate
din
exterior
Clasificarea defectelor placilor echipate :

Componente defecte: (componenta nu realizeaza performanta ceruta)
Defecte de proces:
In timpul procesului de asamblare
La lipire
Micsorarea performantelor :
Probleme de design
Defecte de interactiune dinamica intre componente
Statistica defectelor placilor echipate :

Scurtcircuite si ntreruperi
Asamblare
Componente defecte
Performante
45 %
35 %
1O%
1O%
Distributia statistica a erorilor pentru un lot de placi testate (cu o rata a defectelor de 0.5%) este:
Numar defecte
Procentul placilor :
o
61.00 %
1
30.00 %
2
7.60 %
3
1.35 %
>4
0.05%
S-a utilizat distributia Poisson pentru a prevedea procentul asteptat de placi cu O, 1, 2, 3 defecte,
dandu-se rata medie a defectelor pentru intergul lot de placi: P(d; x)
= e-x dx
Regula celor 10 - Costul corectarii defectelor

Tipuri de defecte:
Defecte la testarea componentelor
Defecte la testarea placilor
Defecte la testarea produsului final
Defecte in exploatare
Cu cat este detectat mai devreme un defect, cu atat costa mai putin corectarea lui.
x!
-2-
:., .. .-,

MODUL/
Costuri
500
.. . .
._
. . . ...
:: n
Testare
Testare
.so
.... . . ........ .
Exploatare
Produs
Testare
-- --..----....-,
final
Plci
Testare
C<>mponcnte
0.5
,r,
R ata d e1 ectzum 1or
nr. mediu defecte

= ------"---
unitate
Exemplu: daca pentru 600 UUT s-au inregistrat 300 Defecte =>Rata defectelor= 50%
Randament
Procent UUT cu zero defecte
Numarul de unitati care vor lucra corect in produsul final.
Inainte de alegerea echipamentelor de testare si de construirea softului de testare trebuie intelese si

estimate defectele ce pot apare in masura in care pot fi diminuate si definite modalitatile prin care
echipamentul de testare le poate identifica.
Caracteristicile specifice ale unui tester :

Eficacitatea testerului
Utilitatea testerului
Timpul de testare
Timpul de diagnostic
Timpul de manuire
Timpul necesar pentru reparare
Timpul de programare a testerului
Pretul de achizitie a testerului
Pretul accesoriilor
Tipuri de testere - testare placi

dupa modul de utilizare :
manuale
automate (A TE - Automatic Test Equipment)
Factori care afecteaza eficacitatea testarii :

testabilitatea placii (prin proiectare)
adaptarea testerului la aplicatia dorita
efortul de programare estimat pentru maximizarea eficacitatii testarii
.
-3-
MODUL/
Metode de testare a componentelor si placilor de circuite

1. MDA (Manufacturing Defect Analisys) - Analizor de Defecte de Fabricatie;
2. ICT (In Circuit Testing) - Testare in circuit;
3. FT (Functional Testing) Testarea functionala: - bazata pe UUT de referinta;
- bazata pe simulare;
- bazata pe emulare;
Fiecare dintre metode (implicit sisteme) au avantaje respectiv dezavantaje.
2.1. Anal~or de Defecte de Fabricatie - MDA Sistemul de analiza a defectelor de fabricatie foloseste un 'pad de cuie pentru accesul la nodurile de testare
a UUT. Testarea se efectueaza pasiv (nealimentat). MDA permite testarea nodurilor s1 masurarea
impedantelor la noduri, deci permite validarea nodurilor care sunt in parametri prestabiliti.
paca in toate nodurile de pe placa, valorile obtinute sunt corespunzatoare, placa este buna. Daca nu, se
elimina din circuitul de productie pentru depanare.
X 1.EAD
T l.EAD
MDA este o metoda rapida dar incompleta (nu permite identificarea componentelor defecte). Ca
performante, permite identificare a 80% din totalul defectelor ce apar in procesul de fabricatie al placilor.
E obligatoriu ca pe o linie de productie MDA sa fie urmata de procese mai complexe de testare.
Avantaje MDA :
tester rentabil al procesului de fabricatie
detecteaza si localizeaza defectele introduse in proces pe placa echipata
interfata cu placa testate prin "pat de cuie"
mascara caracteristicile elctrice intre nodurile circuitului fara a alimenta UUT
pregatire simpla si interactiva a testarii
localizeaza toate greselile generate de UUT intr-un singur pas.
De~avantaje
MDA :
pat de cuie special pentru fiecare tip de placa
nu activeaza placa in timpul testului
nu executa teste de functionalitate a componentelor active
nu executa teste functionale de operare a placii
-1-
MODUL/
2.2. Testare in--circuit - ICT Placa este prinsa tot pe un pad de cuie ce poate fi prevazut cu un dispozitiv pneumatic. Utilizarea ICT se
face tot in faza de echipare a placilor, in general dupa MDA, dar acum se face testarea activa a
componentelor de pe placa. Pentru a fi posibil acest lucru se foloseste tehnica gardarii.
X LEAD .
Y UAt>
ZJ.EAD
ICT va permite raportarea componentelor defecte (daca exista) si izolarea acestora. Operand dupa MDA,
aceasta tehnica permite acoperirea a 80% din defecte, nsa programarea testoarelor este dificila.
Procesul de testare in circuit ICT, detecteaza si localozeaza greselile in timpul procesului si presupune mai
intai testarea placilor pentru scurtcircuit si apoi masurarea separata a componentelor.
Avantajele teslarii in circuit:
izoleaza fiecare componenta pentru a-i masura valoarea sau performantele
poate localiza defecte multiple ntr-un singur pas
Dezavantaje teslarii in circuit:
pretul accesoriilor
timpul necesar pentru programare
necesita cel putin doi pasi daca geseste scurtcircuite
Nu executa teste functionale ale placii de circuit
Gardarea
Admitem ca se foloseste un voltmetru pentru masurarea rezistentelor dintr-o schema complexa. In
genere! valoarea indicata va fi mai mica decat valoarea reala, datorita celorlalte componente ce
apar n paralel. Gardarea e o tehnica folosita in testarea ICT care permite ca o componenta
analogica sa poata fi izolata de celelalte componente ce apar in circuit si ar putea afecta
masuratoarea.
-2-

MODUL/
cu gardre -
- .ftir gardare - .
Presupunem R1 = 6.62 kQ si admitem ca in locul lui R 3 s-a motat un rezistor de lkQ => Rl =
5,238 kQ in tehnica fara gardare (eroare >10% =>neacceptabil); Daca R 2 si R 3 au 9520, exista
posibilitatea sa se raporteze ca toate trei sunt defecte.
Tehnica gardarii este folosita astfel: circuitul are o sursa de curent conectata de Ia A Ia C. Se
foloseste un AO notat oc (numit amplificator de gardare) asupra caruia actioneaza tensiunea
furnizata de sursa de curent I astfel incat oc va asigura aceeasi tensiune n punctele A si B. Ca
urmare, prin R2 nu avem curent => R 1 nu va fi influentata nici de R 2 nici de R 3, iar masurarile
efectuate vor putea arata exact daca componenta este sau nu n parametri.
Comparatie intre metoda Analizorului de Defecte de Fabricatie (MDA) si metoda Teslarii in circuit (ICI) -
Programare:
Accesorii:
MDA
1-2 zile
nu necesita experienta
nu are sintaxa de programare
nu are restrictii de lungime a firelor
cablare aleatoare, fara depanare
fara cabluri de alimentare
ICT
2-12 saptamani
\
necesita experienta deosebita ~
modelare din partea clientului
depanare si reglare fina
fire torsadate, perechi scurte
terminatii, diafonie, reflexii
cabluri de alimentare
Testere de placi functionale

Avantaje:
Afisare rapida MERGE/NU MERGE
Acoperire mare a defectelor
o Testeaza functionarea ntregii placi
o Detecteaza toate tipurile de greseli
Dezavantaje:
timp mare de dezvoltare a programului de testare
Oprire pe prima eroare gasita (detecteaza o singura greseala odata)
Localizarea defectului consuma timp si capacitatea de diagnostic poate fi limitata
Pret mare de cumparare
-3-

MODUL I
Rodica Stoian - note de curs TST - an scolar 2007
2.3. Testarea functionala bazata pe UUTde referint

'
Sistemul cantine o placa de referinta si UUT. Asupra ambelor se aplica intr-o succesiune prestabilita prin
program stimuli electrici.
Daca pe baza compararii rezultatelor masuratorilor aplicate succesiv in puncte similare de pe cele
doua UUT, se obtin rezultate identice, placa aflata sub test este declarata buna.
Daca apar rezultate diferite in puncte similare, sistemul de testare are doua optiuni:
\
a) raporteaza caderea placii de testat si termina testul;
~ ,
b) continua testul prin intrarea ntr-un algoritm de urmarire si identificare a elementelor
defectelor (ADS); ,
an
an
nn O
O
I
o
u
oa
011
an .
l'Illl.
AssnDX.'t tttr
Daca este utilizat un algoritm de identificare al erorilor, ST permite semnalizarea punctului care precede
punctul in care a fost localizata eroarea. Se face din nou verificarea intre punctele n si n-1 pe placa de
referinaa si UUT sau intre punctele n si n -2 placa de referinta si UUT , incercandu-se eliminarea
defectului. Daca nu se poate identifica acea componenta defecta, placa e declarata respinsa. Daca se poate
identifica si izola, procesul poate continua.
Acest tip de testare a fost foarte mult utilizata si a fost foarte ieftin pana la aparitia CI si a
microprocesoarelor. in acel moment, programele ce genereaza modul de efectuare a testarii prin
comparare cu o placa de referinta au devenit foarte complexe, greoaie si costisitoare . Astfel, aceasta
metoda nu se utilizeaza pentru CI. Eficienta: permite identificarea a 90% din defecte.
Testarea functionala poate fi aplicata pentru :
subansamble
ansamble finale
testare finala.
-4-

MODUL/
trece
UUT
PROGRAM TEST FUNCTIONAL
Asamblare finala & test
nu trece
DEPANARE
REPARATIE
Caracteristicile tehnicii de comparare:
Monitorizarea pasiva a stimulilor si raspunsurilor (perturbatie minima a DUT/UUT)

Captarea si compararea raspunsului in timp real
Modelul de referinta trebuie sa fie 100% functional
Metoda este aplicabila la :
- Dispozitive standard, de la SSI la VLSI
- Dispozitive la comanda (PAL, ASIC, Matrici de porti)
- Dispozitive programabile (ROM, DRAM)
Avantajele compararii
Analiza automata a DUT in conditiile de operare

Flexibilitate
Folosita unde se foloseste osciloscopul pentru circuitele digitale
Gaseste defecte ascunse
Oscilatii
Intermitente
Bucle de reactii intrerupte
Complementarea testului functional
2.3.1. Testarea bazata pe tehnici de simulare

Reprezinta n starea actuala sistemul cel mai des aplicat pentru placi foarte complexe. Permite
descoperirea a 99% din defecte si poate fi aplicat asupra ansamblelor ce contin CI de mare viteza si
microprocesoare.
Simulatorul ia datele de test de pe o placa reala functionala, le studiaza si simuleaza modul in care
circuitele de pe placa lucreaza. Se creaza in acest mod un model software al placii cu CI. Din acest model,
simulatorul prezice raspunsurile in diferite puncte de pe placa, ca si cum am avea stimul real. Si in acest
caz se face o comparatie intre valoarea reala masurata pe UUT si valoarea pe care simulatorul o ofera
pentru comparatie. In ipoteza ca apar diferente, deci e detectata o defectiune, ST foloseste un algoritm de
urmarire si identificare a defectelor care lucreaza in mod similar cu cel de la sistemele cu placi de
referinta. Deosebirea consta in faptul ca algoritmul compara rezultatele unor masuratori effectuate fizic in
punctele de pe UUT cu modelul ce exista n memoria testerului (n simulator). Algorimul este n acest caz
muit mai rapid : I 00 puncte masurate in 1 minut.
.:,
-5-

MODUL/
sanv.u.E11onitt.
IYTIAt.m:n
t.. mvo:ru
stmn.uoa
.,.,. .O'""llt~""
SOFTWJ.l\E
.....,.__ __..........,.-__
.__u..._...___..._.__-fflltOD!:t
O't 1'ESPONn:S
1'CJ
.,
n.41-
..
~S'.El:BtYC.. ~T
Dezavantajul acestui tip de testare:

- costul foarte mare;
- presupune existenta unor ingineri capabili sa programeze sw.
- punerea la punct a ST dureaza cateva luni;
Se foloseste in tehnici militare sau aviatie.
2.3.2. Testarea emulativa

Operatiile intre o UUT si un ST emulativ se bazeaza pe capabilitatea unui microprocesor de a citi si a scrie
date la o adresa.
ST ia controlul asupra microprocesorului de pe UUT SI permite operatorului sa specifice operatiile de
citire si scriere oriunde in spatiul de adrese al UUT prin intermediul unei conexiuni a UUT la soclul
microprocesorului.
Cand ST este conectat la UUT, respectiv la suportul microprocesorului din UUT, sistemul de testare preia
de fapt activitatea microprocesorului. Astfel se verifica si testeaza ROM, RAM, I/O SI alte circuite legate
la bus-ul microprocesorului.
Testarea emulativa :
Avantaje :
buna pentru teste de tipul TRECE I NU TRECE si pentru izolarea defectelor
simpla, accesorii ieftine
reduce mult efortul programarii pentru testul functional
Dezavantaje:
limitata pentru microprocesoare saau placi structurate pe Bus
necesita acces la soclul microprocesorului si/sau la soclul memoriei ROM
randament mediu
-6-

MODUL I
UNIT UNDBR TEST
EXEMPLU: Emularea microprocesoarelor

Este folosita in mod curent in sistemele de testare automata a placilor. Microprocesorul de pe placa ce
trebuie testata (UUT) este nlocuit cu un modul de testare. Inlocuirea se face fie prin indepartarea P de pe
UUT, fie prin dezactivarea lui astfel incat sa nu interfere cu operatiile modulului de testare. O data
conectat, echipamentul de test da utilizatorului controlul a tot ceea ce era controlat de P UUT.
Fiecare modul de testare realizeaza emularea si asigura posibilitatea si vizibilitatea testului, in plus
protejeaza sistemul de testare a ST de efectele daunatoare generate de un UUT defect.
Modulul de testare comunica cu ST printr-un protocol special. Cand ceva este cerut de modul, cum ar fi o
comanda W/R, ST trimite comanda modulului care interpreteaza si stocheaza comanda in memoria sa.
Ulterior P aduce instructiunea din memoria modulului si, preluand intrarile de la UUT, emite pe liniile
OUT configuratia necesara realizarii comenzii. Modulul informeaza testerul ST despre rezultatele finale.
EXEMPLU : Emularea memoriei

Emularea memoriei este o tehnica mai recenta. Realizeaza emularea ROM-ului de pe UUT ce contine
setul initial de comenzi de pornire.
In anumite ST in loc sa se inlocuiasca P din UUT, ROM-ul din UUT este nlocuit de un modul de testare
MT , cel original fiind dezactivat.
ROM-ul de initializare este prima zona de memorie actionata de P. Acum P UUT citeste instructiunile
de la modulul de testare MT.Acesta contine un pachet de suport al procesorului ce include un nucleu
propriu fiecarui procesor. Acest nucleu interpreteaza comenzile sistemului de testare si le converteste i!l
instructiuni ale UUT.
-7-

MODUL/
De ce s-a trecut la emularea memoriei ?

Necesarul de timp pentru a dezvolta emularea P este mare. A fost practic imposibil sa se tina
pasul cu cercetarile noilor emulatoare.
Fiecare P lucreaza la viteze din ce in ce mai mari. Emularea P pentru aceste viteze devine
dificila sau chiar inaccesibila.
Emularea memoriei permite controlul P de viteza mare, din soclurile de ROM la viteze
rezonabile de operare.
Testerele ST bazate pe simulare si emulare pot folosi ambele metode iar alegerea modului de operare
.
depinde de tipul aplicatiei si pe factori cum ar fi:
suportul P;
tactul UUT;
usurinta de folosire.
2.4. Strategia de testare

Strategia de testare pentru localizarea defectelor cuprinde doua faze:
1) Testare functionala
Este aplicata pentru:
- subansamble;
- ansamble finale;
- testare finala.
La detectarea unui defect se initializeaza faza a doua.
2)Depanare
Izolarea defectelor poate fi facuta in trei moduri:
a). mod imediat (tastatura pentru aplicatie)
- Fiecare pas este initiat de catre operator.
- Stimulii, raspunsurile si strategia de testare sunt analizate si determinate de catre operator.
- Dupa identificarea si remedierea fiecarui defect, placa este testata functional.
- Bucla depanare-testare continua pana la determinarea tuturor defectelor existente.
FINAL
ASSEN6LY
& TEST
FAIL
.A.pply Sl1mulus
Hesure Resl)onse
Com lire
0600
.oooo
-. . ~
- ,- -_ ,.
eeeeoOOOO O 00
OOC>Qpeeeo
-8-

MODUL I
b). localizare ghidata(GFI)

- Este cea mai perfectionata metoda de depanare.
- Testul memoreaza:
- tipul componentelor;
- nodurile de intrare I nodurile de iesire I nodurile bidirectionale;
- modul de stimulare pentru ficare nod;
- modul de decizie asupra corectitudinii unei masuratori;
- raspunsul corect;
- urmatorul punct testat.
- La detectarea unei anomalii, testerul stie unde sa caute defectul initiind faza de depanare.
- Depanarea este efectuata de operator, fiind insa ghidata de tester.
- Bucla testare-depanare continua pana la eliminarea totala a defectelor.
UUT
. oao
ODo
00
1mm--=:=:1!GT4~JI
PASS
t::::::======:U
flKAL
ASSEN6LY
&
TEST
fAIL
c). localizare neghidata (UFI)

- Este o depanare semiautomata, o parte din informatiile necesare fiind stocate ntr-o baza de date.
- Operatorul decide care stimul e necesar, masoara raspunsul si decide daca raspunsul e corect.
- Testerul propune stimulul optim pentru un anumit punct de test, afiseaza raspunsul corect,
compara raspunsul corect cu celule masurat. Dupa un pas de test operatorul decide care e
urmatorul punct testat.
-9-
Curs 7
-\ AEP
2-d\~~tS
MODUL I
Echipamente de testare automata
3.1. Testarea manuala

In testarea manuala tot echipamentul de test pentru o unitate testata (UUT) sau un grup de unitati testate
sunt puse impreuna intr-o consola ce permite operatii de comutare, interconectare si control.
..
Sarcinile tehnicianului ce utilizeaza un astfel de sistem manual sunt:

Conectarea cablurilor la UUT
Efectuarea masuratorilor
Inregistrarea rezultatelor
In sistemul manual controlul este uman. In consecinta si erorile pot fi de natura umana - citiri eronate,
conexiuni incorecte, etc.
Signal
Ma1uremanl
htllftulil
dolc$
sources
luuT
Sl~nals
I meosuremtnta
I
ta UUT
r-"'."J .
.
i
,I .
. . .-:_
.: "r..
-~~::i:. -.-.L--~~,-
l . .. .
operatoc-111achine interfo
(kayboard,CRT,
:. printr I
'{"sf fo:ture . - - -- - - - I .
I.
-----------~-]'
"- UUT
FIGURA 1: Schema bloc a unui sistem de testare manuala. Echipamentul de test asigura stimulii de
intrare n UUT si citeste valorile semnalului in punctele de test ale UUT.
3.2. Testarea automata - ATE (Automatic Test Equipment)

Testarea automata asigura transformarea operatiei de testare aflata sub controlul unui tehnician n cicluri
de test efectuate n mod automat sub controlul unor sisteme specializate - echipamente de testare
automata (ATE).
. Schema bloc ATE este prezentata n figura 2 si consta din:

a) controllerul microprocesor, calculator sau bus controller dedicat
b) sursa de semnal (sau stimuli)
c) instrumente de masura
d) sistem de comutare
e) interfata operator - masina
-1-

MODUL I
r--:---11t--.. . . . f, ........... --: -- ~----- . . . - -,
tI
GP19,;
. .. ,.-.ll....._....._......._.
r- -
r
I
+
~.:.21tc.!>~-
1 .
l
I .
I .
___
i
_....}
Floppy
di11l
Externo I
printer
FIGURA 2: Schema bloc a unui sistem ATE
Controllerul are ca rol administrarea ciclilor de test, controlul fluxului de date, receptia rezultatelor
masurate, procesarea datelor, verificarea daca acestea sunt inm limitele de toleranta prestabilite,
executarea calculelor si producerea rezultatelor ce urmeaza a fi afisate pe un ecran sau printate.
Controllerul pentru a putea functiona, necesita un soft care asigura programul de test pentru
controlarea fiecarui pas in ciclul de testare.
Stimulii sau sursele de semnal asigura semnale de intrare pentru UUT. Principalele surse de semnal
pot fi: surse de alimentare, generatoare de functii, convertoare DIA, sintetizatoare de frecventa.
Instrumentele de masura vor masura semnalele de iesire in punctele testate in UUT. Ca

instrumente de masura se pot folosi multimetru digital (DMM), frecventmetre, convertoare A/D,
etc.
Sistemul de comutare asigura efectuarea conexiunilor ce permit ca semnalele (intrare I iesire ) sa

fie aplicate asupra UUT-ului
Intefata om - masina asigura comunicarea intre operator si controllerul sistemului ATE. Aceasta
interfata poate fi o parte a controllerului, dar poate lua si forma unor comutatoare, led-uri si ecrane
incluse intr-o consola de control. Pentru aplicarea informatiilor de intrare operatorul utilizeaza
comutatoare sau tastatura.
Rezultatele testelor pot fi afisate pe un ecran sau pi'intate. De asemenea, actiunile operatorului, atat in ..
cee ce priveste validarea actiunilor sale cat si in solicitarea de actiuni corectoare sunt afisate vizual pe
consola de control (ecran, Led-uri, etc)
O schema mai detaliata a unui sistem A TE este data in figura 3
-2-
MODUL/
IE Sys tem 390
Confrol aubuctlon
Operaor-mochioe
Tts1 subHction
UUT-mad\iM.
!nlufoce
intuJae
I.
Kyboord/
display
onJroll
d~1play"
Mt osure ment
St im1.1lu1
d111lcu
Proorammu
dvicn
Routin; .
.. :;;
Adapttr
FIGURA 3: Sistem ATE
Generatorul de functii asigura semnale de intrare pentru UUT. Multimetrul digital DMM si
frecventmetrul (freqvency counter) efectueaza masuratori asupra punctelor de test ale UUT. DMM-ul
poate masura nivele de semnal (ac/de) in diferite puncte de test sau pot masura rezistenta unor
componente aflate intre diferite puncte de test de pe UUT.
In figura 3 controllerul este un PC cu floppy disc pentru programul de test, ecran, tastatura cu taste cu
functii speciale si printer.
Controllerul comunica in general cu unitatea de comutare, stimulii si instrumentele de masura pe un bus
de 16 linii numit GPIB (General Purpose Interface Bus). Comenzile de la controller si rezultatul citirii
lor de la instrumentele de masura trec prin GPIB.
Anumiti producatori de echipamente testate ofera posibilitatea ca produsele lor sa fie utilizate sub
controlul GPIB.
O cerinta de baza pentru ATE este ca controllerul sa aiba catevametode de comunicare cu diferite parti
ale sistemului ATE. Aceste comunicatii se produc in mod obisnuit pe un bus IEEE 488', RS 232C
serial sau bus-uri paralele GPIO (General Purpose Import-Output).
Daca producatorul sistemului nu include capabilitatea de control a bus-ului, operatorul va trebui sa
controleze echipamentul manual. Aceasta reduce viteza de test a A TE-ului la cea a unui sistem de
testare semiautomat sau manual.
-3-
MODUL I
ATE-ul trebuie sa optimizeze automatizarea testarii in masura cat mai mare. Cresterea vitezei se poate
obtine prin utilizarea instrumentelor "inligente"
Instrumente inteligente
lncepand din 1970 producatorii de echipamente de testare automata au produs asa-numitele instrumente
inteligente cu program intern si capabilitate de calcul si memorare a datelor.
Taste "soft" au nlocuit controlul de la panoul frontal permitand operatorului sa introduca instructiuni
de control asupra logicii de comanaa a microprocesorului instrumentului. Anumite instrumente permit
operatorului controllerului sa memoreze un numar de setari interne (specifice anumitor aplicatii) ele
urmand sa fie apelate ulterior prin comenzi simple.
Avantajele
instrumentelor inteligente constau din:

reducerea traficului pe bus (daca inteligenta aparatului este utilizata corespunzator de
catre programator)
reducerea secventelor de masura la o singura valoare prin efectuarea calculelor asupra
masuratorilor realizate. In timpul efectuarii calculelor controllerul poate ndeplini alte
sarcini.
prin comparatie cu un instrument obisnuit, toate datele trebuie transmise una cate una pe
bus, ceea ce duce evident si la cresterea timpului de test.
r-----
r'""t
, ,..
l r'
~, .1 L
L 1
f ,.. .....
r,
t I
I L'"-r''1.i. t I
t, ..t r T"iLr1
OMM!JI
J.
t, J..rl .... t, .J
._.._..._.,._..+-f_ __..'-*_._.,-..___ ,..........._._ -" - - ..J .... L .J. .J
I
.
'
GPIB
GP!B
de vi.cu
pod I
Aml>i~n t
to t UUT
Fig. 4 Exemplu de utilizare a unor DMM-uri inteligente pentru a diminua sarcinile controllerului ATE
Presupunem ca un sistem particular de testare necesita calculul unei valori medii pe 100 de date
(masuratori efectuate). Cu un DMM inteligent, ntregul program de test este memorat de un DMM la
nceputul testarii si controllerul ii poate apela prin utilizarea unui singur mesaj pe bus. Dupa efectuarea
masuratorilor, DMM-ul calculeaza valoarea medie si memoreaza rezultatul. Controllerul poate citi
ace.st rezultat oricand are nevoie si utiliza valoarea medie memorata ca si cand datele ar fi fost procesate
de el insusi.
Conform schemei din fig. 4, mai multe unitati UUT sunt introduse in camere de temperatura pentru test
de fiabilizare (burn-in). Folosind DMM-uri iteligente, masuratorile se efectueaza la intervale de 't
-4-
MODUL I
secunde (conform programarii 't = 10 sec sau 't = 5 sec) pe toata perioada de fiabilizare. La finalul
perioadei de test se calculeaza valoarea medie si se identifica masurarile maxime si minime,
controllerul citind valorile finale. Rezulta ca pe durata perioadei de test controllerul poate efectua testari
asupra altor UUT-uri care nu se afla in camera de fiabilizare.
Desi instrumentele inteligente pot reduce timpul de test, aceasta este cu adevarat un avantaj in functie
de modul cum sunt utilizate de catre sistemul A TE.
Capacitatea instrumentelor inteligente de a economisi memoria programelor de test trebuie sa ia in
considerare situatia in care controllerul poate cere tot atata , daca nu chiar mai multa memorie pentru
setarea unei functii speciale decat ar fi necesara pentru efectuarea functiei propriu-zise. Daca instrumentul
nu cantine propriul sau program su' nu permite incarcarea programului de la controller pe bus sau pe
suport de memorie atunci aparatul trebuie sa ncarce programul de fiecare data cand instrumentul este
deschis sau cand instrumentul a fost setat cu alt program. Aceasta ultima situatie apare adesea in sistemele
ATE care testeaza diferite tipuri de UUT-uri.
Echipamente de fixare
Echipamentele de fixare (test fixture) asigura sistemelor ATE o interfata

electrica si mecanica cu UUT-ul. Echipamentul de fixare poate fi un cablu
care leaga sistemul ATE de conectorul UUT.
Cel mai comun mod de fixare in sistemul ICT este sistemul cu "pat de
pini", care contin un numar de sonde care fac contact in diferite puncte cu
placa de circuit testata.
Fig. Sa Exemplu de sonda pentru un pat de pini.
Fig. 5b. Diferite tipuri de varfuri sunt disponibile pentru diferite aplicatii.
-5-
MODUL I
. Sonda de test face contact cu punctele de test din placa de circuit testata. Dupa arcul intern (fig 5a)
asigura presiunea necesara pentru stabilirea contactuluiintre sonda si punctul de test de pe placa de
circuit. Pentru diferite aplicatii exista diferite tipuri de varfuri pentru sonde.
Sisteme de comutare
Cel mai simplu sistem de comutare este comutatorul rotativ folosit in sistemele de testare manuala
pentru a conecta punctele de test ale UUT-ului cu stimulii si instrumentele de masura. Sistemele de
comutare pot consta si din sisteme,(matrici) de relee.
0-ftitMit I
Input 2
0 - Input 3
Outpllt A ---0
0111riut
O--lnput4
0-Jnput 5
0-j-lnput o
o-!....ln;>ULll
D---
Fig 6 Sisteme de comutare (I IN - I OUT)
Conform reprezentarii schematice din figura 6 sistemele de comutare pot conecta orice numar de intrari
la o iesire. Utilizatorul poate conecta un numar de puncte de test ale UUT-ului la sonde, ulterior
conectand un DMM la un canal, un frecventmetru la un alt canal etc.
Ca urmare a conexiunilor realizate de sistemul de comutare controllerul poate comanda conectarea unui
punct de test al unui instrument de masura la unul din canalele de iesire.
Alte sisteme de conectare conecteaza oricare dintre intrari la mai multe iesiri simultan. In acest ultim .
caz rezulta ca, la un punct de test pot fi conectate simultan mai multe echipamente. Deci controllerul
poate in acest caz conecta in acelasi punct de test si in acelasi moment de timp un DMM si un numar
(frequency counter).
Exemplul unei astfel de posibilitati de conectare este reprezentat in figura 7.
,\,
-6-
..
MODUL/
Rodica Stoian - note de curs TST - an sco/ar 2007
. 1oeocn
1XlO cooxial
1X4,
S'\!(tfclt
1 X'IO
<:ooiriol
s!Jd\
c:oa~id
switch
hamel
100
coo)l)
lints
3
4
'
IO eaci'I
lXJO
1X4
t:oaxh:I
COQ~lol
~witch
switch
PI\
Xl~wtt~:tiol O
t~----
XI
Driver-Sensor
Majoritatea sistemelor de test ICT pentru echipamente digitale folosesc driver-sensor la sondele din
echipamentul de fixare a UUT-ului. Driver-ul asigura stimulul la sonda in timp ce sensorul citeste
semnalul de la sonda si ii transfera la sistemul de testare. Schema bloc a unui sistem tipic de sonde
driver-sensor este prezentata in figura 8 . Controllerul poate programa driverul si sensorul in sistem
pentru doua familii logice diferite in limitele nivelelor de tensiune disponibile astfel incat se asigura
adaptarea logicii celor doua familii circuitului testat la acea sonda.
Deci sistemele ICT pot testa placi cu familii' logice diferite (duale). Controllerul transmite in general
pattern de test la driverul pentru iesirea circuitului sau comanda sensorii sa citeasca semnalele la acesta
sonda.
In timpul testului dinamic, rata pattem-elor de test poate deveni ridicata, putand chiar depasi
capacitatea controllerului.
Un RAM conectat la sonda asigura memoria necesara inmagazinarii pattem-ului si raspunsurile
necesare rularii testului la o viteza mai mare.
In multe cazuri aceasta metoda permite sistemului ATE sa testeze UUT-ul la viteza sa de operare.
-7-
""
'""
I
I
MODUL/
. Ddve.
....---~
to; ie
f~mily
..----1 .(Al or ta:

ot lo!ch
htoh{Al
Or iv
hiOh(Bl
Orive
low[Al
OriYt ;
low(Bl
r--------.-.........i
Orivbr
referttn:o
MPX
Hih
....__
.re .
___, Dr.verh;onsor
OUiQ:n
1---~----+---..-1
Ic .te~
Toi
r;f~p
Teststep
n+l
sfote h:itch
st<1te lotch
Sense
lolch "
Oato~oul 0010-i~
bui
.. bus
S6nse
Sense
tiigh(Al
niohf8l
Sense
Senso
l:)w.(Al
!owiBI
Fig. 8 Diagrama bloc a unui sisitem de sonde driver/sensor. Fiecare pin are 4k de RAM si poate fi programat
pentru familii logice duale
Stimulii
Intr-un sistem ATE stimulii respectiv semnalele de testare a UUT pot lua forme diferite cum ar fi:
nivele logice TTL, impulsuri, semnal radiofrecventa (RF), etc. Echipamentele care asigura astfel de
stimuli sunt in general: surse de alimentare, generatoare (de semnal audio, de semnal RF, de functii, de
impulsuri), convertoare DlA sau sonde drivers-sensors.
Sursele de alimentare. Pot furniza atat putere de operare cat si semnal logic pentru UUT. Dupa ce
programul de test a stabilit tensiunea sau cur~ntul de iesire, se poate conecta iesirea sursei de alimentare
prin intermediul sistemului de comutare la DMM urmand apoi ajustarea iesirii pana la valoarea dorita.
Multe surse de alimentare pot lucra atat ca surse de tensiune cat si ca surse de curent constant. Daca
rezistenta de sarcina satisface conditia
Rtoad
= voltage setting/curent setting
(*)
este posibila comutarea (crossover) automata de la modul de lucru tensiune constanta la modul de lucru
curent constant. In modul de lucru tensiune constanta numaratorul relatiei (*) este tensiunea constanta
de iesire iar numitorul limita de curent selectata. In modul de lucru curent constant, numaratorul este
valoarea limita a tensiunii iar numitorul este valoarea curentului constant.
Dat fiind modul de functionare a unei surse de alimentare, este necesara utilizarea unei protectii pentru
situatiile limita cand iesirea acesteia este in scurtcircuit sau in gol.
Se folosesc circuite de protectie, de exemplu crowbar.
-8-
MODUL/
+
,._.......,_ _ _ _ _ _ _,.____
Cro\ifbor .
(ffUtt\Ct
volto;
Fig. 9 Utilizarea unui circuit de protectie crowbar pentru protectia sarcinii. Daca tensiunea de iesire depaseste
o anumita valoare SCR intra in conductie si duce (drop) tensiunea la zero.
Generatoarele de impulsuri sunt utilizate in sistemele ATE pentru controlul sincronizarii. Pentru a
asigura sincronizarea masuratorilor intr-un sistem A TE generatorul de impulsuri poate opera ca un
generator de sincronizare sub GPIB. Se asigura in acest caz "trigger"-area si "gating"-ul semnalului la
dispozitivele din sistemul A TE, deci se asigura controlul momentelor de timp in care aceste dispozitive
opereaza. Capabilitatile unui astfel de generator de impulsuri sunt prezentate in fig. 1O
{ci) .
I Pulu+i
L
_ _ _ _ ___.1
r'"width
(bi
Fig. I O. Capabilitatile unui generator de impulsuri. a) asigurarea de impulsuri intarzaiate cu perioada selectabila
<lupa impulsul de trigger; b) selectarea duratei impulsului; c) selectarea numarului de impulsuri.
Includerea intr-un sistem A TE a unui generator de impulsuri pentru a asigura gating-ul semnalelor este
prezentata in fig. 11
-9-
MODUL/
Fig. 11. Sistem ATE utilizand un generator de impulsuri pentru trigger-rea si gating-1 semnalelor.
Generatoarele de impulsuri contin un microprocesor care realizeaza diferite functii inteligente

mentinand ceasul de timp real si generatorul de "time-code". Ceasul de timp real poate initia ntreruperi
SRQ la controller la intervale de timp specificate permitand initierea diferitelor secvente de masura.
Ceasul de timp real realizeaza functiile de sincronizare a sistemului pentru A TE care n acest caz
foloseste un controller ce nu mai detine aceste capabilitati de sincronizare. Controllerul va citi in acest
caz timpul cod pe conexiunea GPIB.
Avantajele economice ale ATE

Costul de achizitie
Costul accesoriilor
Costul pregatirii testarii
Costul de utilizare
Service
-10-

TAEP Curs 1-7

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TAEP Curs 1-7

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1 TAEP prof.

Curs 1 TAEP prof. Rodica Stoian

Figura 5.1: procesul de realizare VLSI

Curs 1 TAEP prof. Rodica Stoian

3.Modificari aduse echipamentelor si metodelor de testare

Curs 1 TAEP prof. Rodica Stoian

momentul masurarii (conform program planificat);

Modificarea caracteristicilor echipamentelor de masura si testare(tabel 1)

testare non-invazive - masurari in

Curs 2: Mentenana predictiv

1. Evoluia metodelor de ntreinere

1. Evoluia metodelor de ntreinere

1. Evoluia metodelor de ntreinere

&RPSDQLLOH VHVWUDGXLHVF VDPDUHDVFD

In ultimii ani, dezvoltarea tehnologiei si aparitia unor game de

1. Evoluia metodelor de ntreinere

1. Evoluia metodelor de ntreinere

1. Evoluia metodelor de ntreinere

1. Evoluia metodelor de ntreinere

In timpul rapoartelor de inspectii si control in intretinerea

2YDORDUH FDUHGHSDVHVWH OLPLWHOH QRUPDOH GHIXQFWLRQDUH QX

3H ED]D istoricului de evolutieRYDORDUH FDUHGHSDVHVWH OLPLWHOH

3. Utilizarea testarii predictive

3. Utilizarea testarii predictive

'HIHFWUL FDX]DWH GH

3. Utilizarea testarii predictive

3. Utilizarea testarii predictive

3. Utilizarea testarii predictive

3. Utilizarea testarii predictive

Valoarea unui echipament este de 100.000 EURO

7RWXVLSDVXO VSUH 7HVWDUHD 3UHGLFWLYD QXVHIDFHXVRU

Curs 3: Masurarea temperaturilor in infrarosu

4. Etapele unei inspectii

1. Masurari in infrarosu (IR)

1. Masurari in infrarosu (IR)

1. Masurari in infrarosu (IR)

Masurari fara contact

1. Masurari in infrarosu (IR)

Nu ai nevoie sa cunosti temperatura

Conductia depinde de:

Viteza curentului de aer / fluid

BLACKBODY RELATIVE RADIATED POWER

Omax T = 2898 Pm-K

Fereastra 8 - 14 m evita absorbtia atmosferica.

Emisivitatea depinde de:

- tipul materialului (metal, sticla, plastic etc)

2.. NotiuQLde termoviziune

De aceea, ma apropii de tinta

3. Aplicatii ale termoviziunii

3. Aplicatii ale termoviziunii

3. Aplicatii ale termoviziunii

Surse de caldura interne

Care este relatia intre

3.1. Aplicatii: Instalatii electrice

3.1. Aplicatii: Instalatii electrice

Este important sa se documenteze si conditiile de incarcare ale

3.1. Aplicatii: Instalatii electrice

se tine sub observatie si se repara in

3.1. Aplicatii: Instalatii electrice

Tmas = 33C, Tamb = 25C,

3.1. Aplicatii: Instalatii electrice

3.1. Aplicatii: Instalatii electrice

3.1. Aplicatii: Instalatii electrice

Temperatura unei componente nu este o informatie esentiala pentru un

3H ED]D istoricului de evolutieRYDORDUH FDUHGHSDVHVWH OLPLWHOH

7RWXVLSDVXO VSUH 7HVWDUHD 3UHGLFWLYD QXVHIDFHXVRU