FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE PUBLICA

SUCEAVA
MASTER ANUL II MANAGEMENT PUBLIC

NTOCMIT
MAXIM EUGENIA AURA MANDIUC

Tema de proiect
Se cere realizarea unui proiect care sa prezinte urmtoarea structura
de capitole in care urmeaz sa se trateze urmtoarele aspecte:
Cap 1. Introducere
- prezentarea conceptului de calitate si cum este vzut in prezent in
literatura de specialitate
Cap 2. Standarde de calitate. Caracteristici.
- care sunt etapele necesare a fi parcurse in general pentru
implementarea conceptului de calitate
- care sunt standardele utilizate in domeniu. Prezentai succint fiecare
din standardele respective (caracteristici, domenii de aplicabilitate etc.)
- Instrumente si tehnici pentru activitatea de monitorizare a calitii
Cap 3. Studiu de caz
Descriei procesul de implementare al MTQ din organizatia creia
aparinei.
1. Descriei procesul de planificare si control.
2. Descriei cum se poate caracteriza procesul de planificare din
organizaia in care va desfsurai activitatea
Cap 4. Concluzii
Care sunt efectele practice ale conceptului de calitate in ntreprinderea
studiata.
Proiectul se va preda intr-un dosar cu titlul proiectului si autorii acestuia

Capitolul I.Introducere
Prezentarea conceptului de calitate i cum este vzut n prezent
n literatura de specialitate

Calitatea este astzi o cale principal de aciune pentru realizarea

obiectivelor organizaiei, sperana obinerii satisfaciilor ateptate pentru
consumatori i domeniu atractiv de investigare pentru cercettori. Ne vom
opri n cele ce urmeaz la dou concepte eseniale care vizeaz calitatea
superioar i care se afl n atenia specialitilor preocupai de aspectele
teoretice, dar i a practicienilor: calitatea optim i mbuntirea continu a
calitii.
O analiz comparativ a acestor concepte nu are doar valene semantice.
Orientarea spre o abordare sau alta nseamn schimbri semnificative de
optic n tratarea problemelor calitii i modaliti practice diferite prin care
se asigur satisfaciile clienilor i ale altor pri interesate. n ce constau
aceste orientri, care sunt modalitile specifice de aciune i perspectivele
sunt cteva probleme la care vom ncerca formularea unor rspunsuri n
prezentul studiu.
O preocupare de larg interes n literatura de specialitate anterioar ultimului
deceniu al secolului trecut n legtur cu calitatea viza stabilirea nivelului
optim. Acesta poate constitui obiectiv strategic esenial al unei organizaii,
element de comparaie cu alte organizaii, dar i nivelul pn la care se
justific alocri suplimentare de resurse pentru creterea calitii.
In literatura de specialitate au aprut numeroase definiii ale noiunii
de calitate:
calitatea este conformitatea cu o specificaie;
gradul de satisfacere al consumatorului;
un cost mic pentru o utilitate dat;
satisfacerea n totalitate a beneficiarilor.
Standardul ISO 9000 se refer la vocabularul calitii defineste
calitatea astfel:
"Calitatea este ansamblul de proprieti si caracteristici ale unui produs/
serviciu care i confer acestuia aptitudinea de a satisface nevoile
exprimate sau implicite".
O alt definiie este: totalitatea cerinelor explicite si implicite ale unui
produs/serviciu care asigur integral realizarea scopului n care a fost creat
sau comercializat.

Calitatea are un caracter activ, dinamic, att n timp ct si n

spaiu. Acesta deriv din caracterul dinamic al nevoilor. Caracterul dinamic
se poate observa n condiiile uzurii morale a produselor, precum si datorit
lansrii pe pia la intervale tot mai scurte a unor produse noi, cuvaloare de
ntrebuinare superioar produselor existente. Datorit diversitii dar si
mulimii factorilor ce o condiioneaz, calitatea se dovedeste a fi o noiune
extrem de complex.
Proprietile unui produs, fie ei bun sau serviciu, sunt toate nsusirile
specifice ale unui produs serviciu necesare pentru acoperirea unei nevoi si
care confer produselor -bun/serviciu o anumit utilitate.
Orientarea organizaiilor spre calitate nu mai este astzi o problem
de opiune ci mai degrab una de profesionalism. Aceasta trebuie s fie o
caracteristic permanent din care organizaia s aib de ctigat oferind
satisfacii tuturor prilor interesate. Optimizarea calitii i mbuntirea
continu sunt cile prin care se realizeaz acest deziderat, dac sunt privite
n succesiune i interdependen. Optimul calitii trebuie realizat prin
mbuntire continu i trebuie s reprezinte nivelul de la care
mbuntirea s continue pentru a obine permanent i pe termen lung
avantaje. Prin urmare, orice organizaie trebuie s-i implementeze
metodologii de calculare i eviden a costurilor i efectelor calitii,
concomitent cu msurarea i analiza satisfaciilor clienilor i ale tuturor
prilor interesate.

Capitolul 2. Standarde de calitate .Caracteristici .

Etapele de aplicare a sistemului de asigurare a calitii
Controlul calitii implic tehnici si activiti operaionale care au ca scop
urmrirea unui proces, dar si eliminarea cauzelor rezultatelor
necorespunztoare pe ntreg parcursul etapelor cuprinse n spirala calitii.
Scopul este obtinerea eficientei economice.
Etapele (dup Deming ) demersului asigurrii calittii (PDCA )sunt
urmtoarele:
Plan - descrie aciunile ce vor trebui realizate (vezi manualul
calittii);
Do - realizeaz actiunile descrise n plan;
Check - verific dac s-au realizat bine actiunile planificate;
Act - reglarea variaiei aciunilor realizate fat de cele planificate si
pstrarea probelor (scrise), demonstrnd c s-a controlat.

Astfel aceste etape se realizeaz prin:

Controlul de marketing: se execut pentru analiza nivelului calitativ al
produsului si serviciului solicitat pe pia - analiza cererii.
Controlul de engineering: se execut pentru analiza activitii de creaie,
proiectare,elaborarea documentatiei pentru calitate si a contractelor.
Controlul materiilor prime si materialelor: se execut pentru alegerea
furnizorilor n functie de calitatea pe care o ofer.
Controlul fluxului de fabricaie: se execut pentru urmrirea fazelor si
operaiilor unui proces de fabricaie.
Controlul produselor finite: se execut asupra produselor finite, deci la
finalul procesului de fabricaie.
Controlul expedierii produselor la beneficiar: se execut asupra modului de
ambalare, manipulare, depozitare si transport.
Controlul activitilor de service: se refer la punerea n funciune si
exploatare a produsului,
la modalitile de instruire a beneficiarului asupra modului concret de
utilizare.
Controlul fiabiliti: se refer la urmrirea modului de comportare la
beneficiar n condiii reale de funcionare.
In concluzie, nainte de nceperea oricrei activiti este necesar
coroborarea tuturor informatiilor, planificarea tuturor actiunilor si detalierea
instructiunilor de realizare.
Standardele utilizate in domeniu calitatii sunt:
Standardele din seria ISO 9000 - s-a realizat cu scopul de a permite
introducerea asigurrii calitii n ntreprinderi (n Occident). Normele ISO
9000 sunt norme care garanteaz clienilor c furnizorii au introdus n
ntreprinderile lor o asigurare minim a calitii.
Standardele din seria ISO 14000 -au fost dezvoltate pornind de la pentru a
permite a fost realizate n anul 1987 pentru a permite introducerea
asigurrii calitii n ntreprinderi (nOccident). Normele ISO 14000 sunt
norme care garanteaz clientilor c furnizorii au introdus n ntreprinderile
lor o asigurare minim a calittii.
Programul de revizuire a ISO 9000 a suferit modificri si pentru a-1 face
compatibil cu ISO 14001 (Standardul de mediu - protecia mediului nconjurtor).
Exist un numr mare de standarde si documente de ndrumare care au fost
mbuntite ca s reflecte cerinele lui ISO 9000. Aceste standarde se public la
nivel mondial sub auspiciul a 90 de ri membre ISO, cuprinde peste 200 de

comitete care elaboreaz standarde de la filetarea suruburilor pn la calculatoare

PC.
Azi ISO 9000 este complet si complex si cuprinde standarde importante de
nivel nalt. n ultimii ani, termenul ISO 9000 a devenit sinonim cu calitatea n mai
multe ri.
Seriile ISO 9000:2000 cuprind 3 standarde de baz:
I. ISO 9000- Sistemele calitii. Model pentru asigurarea calitii n
proiectare constructiv, dezvoltare, productie, montaj si service.
II. ISO 9001 - Sistemele calittii. Model pentru asigurarea calittii n
producie, montaj si service; punerea n practic a proiectului.
III. ISO 9004 - Sistemele calittii. Model pentru asigurarea calittii n
inspectie si ncercare final.
Aplicarea unui model specific depinde de un numr de factori, n principal tipul de
produs sau serviciu implicat si abilitatea de a asigura calitatea:
ISO 9001 - se aplic acolo unde este implicat activitatea de proiectare sau de
redactare a specificaiei produsului sau serviciului;
ISO 9002 - se aplic acolo unde sistemul este stabil sau nu exist modernizri ale
proiectului sau specificaiei. Este necesar s existe o nelegere corect a produselor
implicate si verificrilor executate anterior inspeciei sau ncercrii finale;
ISO 9003 - se aplic acolo unde calitatea produsului poate fi complet determinat
prin examinarea produsului final. Mai clar, singurele standarde dup care o
organizaie poate fi apreciat sunt:
ISO 9000 - Sistemele managementului Calittii - Fundamente si vocabular,
clarific conceptele, conine definitiile elementelor fundamentale ale sistemelor
calittii, ajut la folosirea corect a termenilor utilizati n setul de standarde ISO
9000.
ISO 9001 - dac exist activiti de proiectare. Cerintele sunt stabilite prin
proiectare.ncrederea poate fi cstigat prin demonstrarea capabilitii firmei n
proiectare, dezvoltare - cercetare, productie, instalare sau servicii;

ISO 9002 - dac nu exist activiti de proiectare, cerinele specificate sunt

formulate n termenii unui proiect anterior. ncrederea n produs poate fi cstigat
prin demonstrarea capabilitii firmei n producie, instalare sau servicii;
ISO 9004 - folosit pentru a acoperi situaii de mbunttire a performantei. Este de
fapt un ndrumtor pentru mbuntirea sistemelor de management.
Exist si alte documente n seria de standarde ISO 9000, care au rol de ghid cum ar
fi: Seria ISO 10000:
ISO 10006: Ghid pentru calitate n managementul proiectelor;
ISO 10011: Ghid pentru Auditul Calitii avnd prile: 1 - Auditul, 2 - Calificarea,
3 - Aplicarea programelor de audit;
ISO 10012: Ghid pentru Controlul Calibrrii Echipamentelor de Msurare; Pentru
Controlul Proceselor de Msurare
ISO 10013: Ghid "Pentru Dezvoltarea Manualelor Calitii si Proceduri".
Instrumente i tehnici pentru activitatea de monitorizarea a calitii.
Standardul ISO 9004-43 clasific aceste tehnici n funcie cu genul de date
pe care le utilizeaz, astfel avem tehnici pentru:
date numerice;
date nenumerice.
Tehnicile pentru date numerice sunt preluate din statistic si se folosesc
pentru:
1) a aborda si sintetiza datele referitoare la calitate;
2) a lua decizii referitoare la calitatea, loturile de mrfuri, pe baza
analizei esantionului prelevat;
3) a controla buna funcionare a unui proces, n scopul asigurrii
capacittii acestuia de a obine n mod constant, nivelul de calitate solicitat.
Tehnicile pentru date nenumerice au fost preluate din domeniul
managementului si creativitii si se folosesc pentru:
1. identificarea problemelor care trebuie rezolvate;
2. a identificarea diferitelor cauze care produc probleme referitoare la
calitate;
3. identificarea soluiilor de rezolvare;
4. precizarea programului de rezolvare a problemelor referitoare la
calitate.
Tehnicile pentru date numerice sunt considerate instrumente de
baz sau clasice. In cadrul acestui gen, exist trei categorii de tehnici si
instrumente, si anume:
A.- din prima categorie fac parte diferite tipuri de fise de frecven,
tabele, reprezentri grafice, diagrame, histograma;

B.- din cea de-a doua categorie fac parte tehnicile de control statistice
ale calitii prin esantionare;
C. -din a treia categorie se desprinde diagrama de control si diagrama
de corelaie. Toate acestea sunt numite generic "tehnici si instrumente
pentru date numerice", ele permitordonarea si prezentarea unui ansamblu
de date referitoare la calitate, ntr-o manier sintetic, usor de perceput.
Exemplificm n continuare aceste categorii de tehnici si instrumente
clasice.
Fisele pentru nregistrarea datelor
Fisele pentru nregistrarea datelor referitoare la calitate se ntocmesc prin
parcurgerea urmtoarelor etape:
definirea scopului urmrit prin culegerea datelor;
stabilirea datelor necesare pentru atingerea scopului;
stabilirea metodologiei de analiz a datelor culese;
ntocmirea fisei pentru nregistrarea datelor, cu rezervare a unui
spaiu pentru urmtoarele informaii: cine a colectat datele, unde, cnd si
cum s-a realizat aceast colectare;
efectuarea unei testri preliminare pentru colectarea si nregistrarea
ctorva date;
analiza si revizuirea formei de prezentare a fisei, n funcie de necesiti.
Histogramele -faciliteaz evidenierea punctelor critice asupra crora
trebuie concentrate
eforturile de mbuntire. Pentru acest lucru, se pot
utiliza dou tipuri de histograme: de frecven si cumulat. Construirea unei
histograme presupune parcurgerea urmtoarelor etape:
- culegerea datelor;
- stabilirea numrului de intervale n care vor fi mprite datele;
- determinarea intervalului maxim de variaie a datelor (diferenta
dintre valorile externe);
- determinarea mrimii intervalelor, prin mprirea intervalului maxim
de variatie a datelor, la numrul de intervale;
- stabilirea limitelor fiecrui interval;
- marcarea pe abscis a intervalelor delimitate;
- marcarea pe ordonat a frecvenei datelor pe intervale;
- construirea histogramei.
Histogramele pot fi de diferite forme: normale, asimetrice,
bimodale, duble, etc.

Diagrama Pareto
Diagrama Pareto permite evidenierea celor mai importante elemente ale
unei probleme asupra crora trebuie acionat cu prioritate. Juran a propus
utilizarea acestei diagrame n analizacantitativ a defectelor. Pentru
construirea ei se utilizeaz etapele urmtoare:
selectarea elementelor care vor fi analizate (tipuri de defecte);
stabilirea modalitii de exprimare a elementelor (n valori absolute sau
relative);
stabilirea perioadei pentru culegerea datelor;
culegerea si ordonarea datelor (n acest scop se recomand utilizarea unor
tabere n care datele vor fi trecute n ordine descresctoare);
construirea diagramei.
Tehnici pentru date nenumerice (moderne) sunt:
Diagrama de relaii -PENTRU CE?

Diagrama de relaii - se pune ntrebarea "PENTRU CE?" - se studiaz un

sistem complex.Acest tip de diagram permite identificarea cauzelor
succesive ale unei probleme date. Se poateaplica individual sau n grup.
Pentru construirea ei se parcurg etapele:
descrierea si formalizarea problemei;
identificarea cauzelor care fac ca problema respectiv s existe, fiecare
din acestia, poate fi efectul altor cauze, se stabilesc astfel legturile "cauzefect" principale;
evidenierea legturilor de acelasi tip, n cazul fiecrui cuplu
"cauz-efect.
Diagrama Cauza-Efect este imaginea cauzelor identificate pentru o
disfunctiune potentiala a unui sistem.
- Aceasta diagrama se vrea cat mai exhaustiva posibil, reprezentand
toate cauzele care pot avea vreo influenta asupra Sigurantei de
Functionare.
- Au fost identificate 5 mari famili de cauze :
o
o
o

organizarea mentenantei ;
documentatia ;
tehnica ;

resursa umana ;
o mediul ambiant.
Cele 5 mari familii sau cei 5 factori primari sunt insotiti de factori
secundari si cateodata tertiari ;
Diferitii factori trebuie ierarhizati.
Importanta acestei diagrame este data de caracterul sau exhaustiv.
Poate foarte bine sa fie aplicata sistemelor existente (evaluare), cat si
celor in curs de elaborare(validare). Se pot adauga diagramei
precedente factori secundari si tertiari, care sa completeze descrierea
factorilor primari
o

Diagrama afinitilor (KJ8) -CARE?

Diagrama afinitilor notat si KJ, fiind elaborat de Kawakita Jiro, se

utilizeaz pentru clasificarea si structurarea unei instituii complexe (atunci
cnd exist un numr mare de idei, opinii referitoare la o anumit
problem).
Diagrama matricial -CARE?
Acest tip de diagram permite vizualizarea si analiza relaiilor dintre
elemente (fapte) si a criteriilor luate n considerare pentru caracterizarea lor.
Aplicarea diagramei matriciale presupune parcurgerea etapelor:
definirea tipului de matrice care va fi utilizat;
definirea n grup a elementelor relaionale pe fiecare ax;
definirea relaiilor dintre elementele de pe coloane si linii, cu ajutorul
unor simboluri grafice. Aceste simboluri indic o corelaie mai puternic sau
mai slab ntre elementele respective;
determinarea punctajului pe linie, innd seama de ponderile si valorile
stabilite pentru simbolurile grafice utilizate;
formularea concluziilor n funcie de rezultatele obinute.
Diagrama arbore - CUM?

Acest tip de diagram permite evidenierea relaiilor dintre obiectivele de

realizat si aciunile(mijloacele) necesare pentru atingerea lor. Se poate
aplica individual sau n grup. Dup formularea obiectivului (temei) se caut
soluii n funcie de mijloacele de care se poate dispune.
Diagrama de decizie - DAC? ATUNCI?

Aceast diagram a deciziilor arat modul de desfsurare a unui proces,

ntr-o situaie bine definit, lund n considerare factorii aleatori posibili si
msurile de contractare necesare. Ea este utilizat n scopul determinrii
etapelor care se parcurg pentru atingerea unui obiectiv, anticipnd aciunile
de ntreprins n situaii nedorite.
Aplicarea acestei diagrame presupune parcurgerea mai multor etape. In
fiecare etap se pune ntrebarea: "dac apare un anumit eveniment, ce
aciuni vor fi ntreprinse?" stabilindu-se aceste actiuni.
Diagrama sgeat (PERT)10 - CND?

Diagrama cu sgei (diagrama PERT11)- rspunde la ntrebarea "CND?"

permite rezolvarea unor probleme cu soluii critice. Acest tip de diagram
este utilizat pentru optimizarea planificrii unui proiect, asigurnd
continuitate, prin detectarea rapid a riscurilor de ntrziere. Pentru
asigurarea utilizrii eficiente a diagramei PERT se recomand s fie luate
n considerare numai activitile cele mai importante, iar relaiile dintre ele
trebuie s fie clar definite. Mai precis, de exemplu diagrama sgeat
utilizat la planificare poate detecta riscurile de ntrziere.
Diagrama Gantt - CND?

Diagrama Gantt este o diagram cu bare. Ea este considerat cea mai

folosit metod de planificare. Este o diagram cronologic prin care se
specific aciunile si activitile cu data de
nceput, data de sfrsit si cu relaia dintre diferite activitti. Activittile sunt
specificate printr-o bar care reprezint durata activittii. Diagrama este
usor de realizat si d o reprezentare grafic imediat a planificrii
activitilor.
Acesta este un sistem grafic ce permite reprezentarea activitilor pe
o scar cronologic, sub forma unor bare. Sistemul poate fi utilizat ct
pentru planificarea proiectului ct si pentru controlul desfsurrii acestuia.
Acest tip de grafic permite usurarea redactrii rapoartelor ilustrate privind
stadiul lucrrii. In practic, n birouri, fabrici si santiere, graficul Gantt
saudiagramele cu bare sunt preferate altor metode de programare si control
fiind sugestive si usor de utilizat.
Fiecare bar orizontal reprezint o activitate din proiect, lungimea ei fiind
proporional cu durata estimat a activitii respective. Denumirea sau
descrierea fiecrei operaii este trecut pe acelasi rnd, n partea stng a
diagramei.
In diagramele mai complexe, barele sunt de obicei reprezentate prin
coduri de culoare sau cu diverse hasuri distinctive care pot semnifica

diferitele departamente, sectoare sau persoane responsabile de fiecare

operatie. Uneori sunt folosite marcaje numite borne" (milestoines din
engleza pietre de moara) n diagramele Gantt pentru a indica operaiile
critice (cele care trebuie executate ct mai repede posibil pentru ca
proiectul s se termine la timp).
Capitolul 3.
Descriei procesul de implementare al MTQ din organizatia creia
aparinei.
1. Descriei procesul de planificare si control.
2. Descriei cum se poate caracteriza procesul de planificare din
organizaia in care va desfsurai activitatea.
Managementul calitii totale (MTQ). reprezint totalitatea activitilor
desfsurate pentru obinerea calitii. Aceste activiti se regsesc n
absolut toate stadiile realizrii produsului. MTQ include deci aspectele
tehnice, economice, juridice, ergonomice, psihologice care intervin n
realizarea unui produs sau serviciu.
Funciile de baz sunt: planificarea; aplicarea; verificarea si n sfrsit
controlul calitii proceselor, metodelor, activitii etc.
Voi trata implementarea MTQ la productia de roi dinate din cadrul unei
societati cu profil mecanic.
MTQ reprezint responsabilitatea tuturor nivelelor de management, rolul de
coordonare revenind ns "top managementului" organizaiei. Deci la
aplicarea lui intervin toi membrii organizaiei.
Strategia de aplicare si de realizare a MTQ este definit n trei etape:
Schiarea politicii de dezvoltare si precizarea intei finale;
Stabilirea elurilor intermediare si realizarea lor;
Controlul realizrii elurilor strategice si a tacticii aplicate n
desfsurarea activitilor. Punctul de plecare al MTQ l reprezint
elaborarea politicii calitii (orientarea general pentru calitate, stabilirea
responsabilitilor pentru realizarea obiectivelor).
n cazul nostru inta final va fi mbuntirea calittii de productie n
sensul eliminrii defectelor de producie la produsul roi dinate.
Acest lucru se poate realiza prin aplicarea unor metode si tehnici
specifice de analiza cum ar fi :
Analiza Pareto pentru delimitarea deficienilor cu ponderea cea
mai mare in totalul defectelor de fabricatie .

 Diagrama Ishikawa , in vederea exprimarii relatiei cauza-problemaefect

Histogramele ca forma de reprezentare grafica a frecventei
fenomenelor analizate
Diagrame de corelatie pentru exprimarea relatiei cantitative
dintre doua categorii de date
Diagrame de control pentru evaluarea stabilitatii si capabilitatii
proceselor continue de a
realiza precizia ceruta prin
documentatiea de fabricatie
Pentru acesta voi folosi metoda Pareto si diagrama cauz efect.
Voi planifica si voi controla din punct de vedere al abaterilor 1000 de
bucti, roi dinate iar defectele constate le voi trece intr-un tabel, dup care
voi determina frecventa de aparitie a defectelor de fabricatie (tab1.)
Nr.
crt

Defectul
constatat

Numar
defecte

Numar
cumulat
e de
defecte

Rectificare
necorespunza
toare
Abateri
distanta de
simetrie
Distanta
necorespunza
toare canal
pana
Deplasarea
profilului
Abateri ale
pasului de
baza
Abateri ale

165

2.
3.

4.
5.
6.

Frecvent
a
relative
la total
defecte

165

Frecvent
a
relative
la total
lot
control
16.5

144

309

14.4

29.5

76

385

7.6

15.6

60

445

6.0

12.3

23

468

2.3

4.7

476

0.8

1.6

33.7

7.
8.
9.

pasului
unghiular
Scurtarea
dintilor
Dinti rupti
Abateri la
diametru
interior

482

0.6

1.2

4
3

486
489

0.4
0.3

0.8
0.6

Diagrama Pareto (fig.1) ilustreaza grafic tipurile de defecte care au

ponderea cea mai mare in totalul deficientelor de fabricatie :

Diagrama Pareto (fig.2) ilustreaza grafic frecventa relativa la

total defecte si care au ponderea cea mai mare in totalul
deficientelor de fabricatie :

Din studiile efectuate rezulta ca principalele cauze care au determinat

abateri de prelucrare sunt :
Rectificarea necorespunzatoare a suprafetelor se datoreaza
folosirii unui regim de aschiere neadecvat.in general tehnologiile
de produs nu
efectuiaza calcule pentru determinarea
parametrilor regimului de aschiere :adancime , avans , viteza
etc
Abaterile distantei de simetrie s-au datorat in mare parte a
faptului ca verificatoarele folosite in timpul prelucrarilor mecanice
au fost neperformante in sensul ca nu au avut precizia de
masurare corespunzatoare , iar verificarile dimensionare efectuate
au condus la valori aproximative
Distanta necorespunzatoare a canalului de pana a fost cauzata
de instabilitatea reglajului masinii si a sculei aschietoare , prin
faptul ca la fiecare
piesa se face prinderea si desprinderea
manuala
Deplasarea
profilului si abateri ale pasului de baza a fost
cauzata de folosirea sculei aschietoare
uzata dar si de un
regim de aschiere neadecvat
Scurtarea dintilor s-au datorat in mare parte a faptului ca
verificatoarele folosite in timpul prelucrarilor mecanice au fost
neperformante

 Dinti rupti - au fost rezultatul manipularii necorespunzatoare

neatente a pieselor atat in timpul prelucrarilor mecanice de
aschiere si mai ales in timpul transportului intre ateliere .
Diagrama

cauza -efect

Diagrama cauza -efect nnumita si diagrama lui Ishikowa sau

diagrama spinare
de peste are doua parti :o parte cxare
ilustreaza cauzele si o parte care evidentiaza efectul
Efectele sunt definite in situatia data de caracteristicile de
calitate , cum sunt :rectificarea necorespunzatoare a unor
suprafete care
vin in contact cu alte
piese ,abateri
distanta
de simetrie si distanta
necorespunzatoare a
canalului de pana , deplasarea profilul , abateri ale pasulu
de baza si pasului unghiular , scurtarea dintilor , dinti
rupti.
Cauzele
sunt factori care determina
efectele .factorii
principali (materiale , masinile , metode de lucru , muncitori
si mediu ) se defalca in factori de grup si specifici
Avand
in vedere faptul ca ponderea cea mai mare din
defecte la cele 1000 de bucati rori dintate cu dinti drepti o detine
rectificarea
necorespunzatoare (16,5%)si abateri de
la simetrie
(14.4%) pentru care vom intocmi diagrama cauza efect pentru aceste
doua categorii de deficinte (fig2.)
Diagrama cauza efect este utila :
Pentru intelegerea situatie actuale , ea ajuta la revizuire
atenta a locului de munca si orienteaza gandirea asupra
cauzelor;
Pentru a ajuta la studiu , la invatare , deoarece participand
in grup oamenii invata lucruri noi unii de la altii ;
Pentru gestionarea factorilor . De fiecare data cand apare
o problema si se intocmeste diagrama cauza efect se
investigheaza cauza . Pentru a gasi cauza se investigheaza
si se analizeaza toti factorii care au legaturi cu problema
data;

 Ca material tehnic cand se elaboreza norme

norme de control , instructiuni de lucru .

Tabel.2. Clasificarea factorilor responsabili

necorespunzatoare si abateri de la simetrie

de

tehnice ,

rectificare

Factor
Specific
Grup
General
* reglare necorespunzatoare a masini unelte reglaj
masina
masina
* turatia piesei de prelucrat necorespunzatore
turatie
masina
masina
*gabaritul masinii necorespunzatoare
dimensiuni
masina
masina
*rigiditate scazuta a masinii de finisatgreutate
masina
masina
*operator obosit
oboseala
conditie fizica
operator
*operator nervos
nervozitate
conditie
fizica
operator
*operator neinstruit
fisurare
pregatire
operator
*operator neglijent
neglijenta
organizare
operator
*mediu ambient(iluminat, caldura, etc)
mediu
organizare
metoda
*avansul de aschiere prea mare
parametru
tehnologie
metoda
*supraveghere superficiala a muncitorilor supraveghere
organizare
metoda
*remanieri defecte din turnare prin sudura sudare-polizare
organizare
metoda
*impuritati in zona de finisare
impuritati
organizare
metoda
*continut de impuritati in lichidul de racire lichid
lichid de racire material
*uzura rapida a sculei aschietoare

*duritate semifabricatului neuniforma

tratament
material
*defecte de turnare
turnare
material

material
semifabricat

Concluzii:
Aplicarea celor doua metode contribuie la imbunatatirea procesului
in masura in care se vor adopta actiuni corespunzatoare pentru
eliminarea deficientelor semnalate iar in procesul de fabricatie aceste
actiuni se concretizeaza in urmatoarele :
Imbunatatirea tehnologiei de fabricatie prin achizitionarea unei
masini cu comanda numerica pentru care trebuie efectuat un
studiu de fezabilitate ;
Imbunatatirea tehnologiei de control prin eleborarea planurilor de
control care s cuprind specificaia de verificri si ncercari ,
metoda de control si criteriile de acceptabilitate ;

 Instruirea si

monitorizarea operatorilor ;