Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
So Cursuri
So Cursuri
C1
SNTATEA ORAL DETERMINANT ESENIAL AL CALITII VIEII
Organizaia Mondial a Sntii (O.M.S.) a definit sntatea drept o stare complet de
bine din punct de vedere fizic, mental i social i nu doar absena bolii sau infirmitii
(1947).
Msura n care o persoan sau un grup sunt capabile s i satisfac nevoile de baz,
dar i modul n care sunt capabile s se transforme pentru a se adapta la mediul
ambiant (OMS, 1984)
Definiia recent dat de O.M.S.: Sntatea oral este o stare eliberat de durere
cronic a regiunii orale i faciale, de cancer oral i n regiunea gtului, de existena
leziunilor orale, a defectelor congenitale (despicturile de buz i palat), de boli
parodontale, de leziuni cariose i pierderea unitilor dentare i alte afectri i tulburri
care pot afecta cavitatea oral.
Sntatea oral nseamn mai mult dect dini sntoi, accentul fiind pus din ce n ce
mai pregnant pe implicaiile psiho-sociale i de calitate a vieii.
Dimensiunile sntii (Ewles i Simnett, 1999)
1. Sntate fizic funcionalitatea organismului.
2. Sntate mental abilitatea de a gndi clar i coerent.
3. Sntate emoional recunoaterea i exprimarea emoiilor (fric, bucurie,
suprare)
4. Sntate social abilitatea de a forma i menine relaii interumane.
5. Sntate spiritual existena principiilor personale de comportament.
6. Sntate n relaie cu mediul integrare n mediul nconjurtor.
Interrelaia sntate oral sntate general calitatea vieii
principiul de calitate a vieii legat de starea de sntate general (health-related
quality of life)
Afeciunile din sfera cranio-facial pot afecta att de mult aceti parametri nct duc la
alterri n perceperea:
imaginii proprii (self-image);
propriei consideraii (self-esteem);
strii de bine (well being)
Calitatea vieii
concept multidisciplinar care include:
durata de via;
absena bolii, a simptomatologiei,
absena discomfortului i a durerii;
funcii adecvate: fizic, emoional i social;
percepia unei stri adecvate de sntate;
satisfacia legat de sntate;
prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale HIV),
tulburari cranio-faciale, traume si accidente.
accente - Reducerea inegalitilor existente n starea de sntate a populaiei cauzate
de diferenele de venit i nivelul de educaie al individului.
Reducerea inegalitilor - prin abordarea populaiei int cu cel mai mare factor de risc
pentru bolile orale i creterea accesului la sistemele de ingrijiri primare existente.
Una dintre responsabilitile majore ale O.M.S. este surprinderea tiparului si tendinelor
bolilor orale i analiza determinanilor bolii (cu referire particular la populaia cu risc
crescut)
C2
PRINCIPII ACTUALE PRIVIND CONCEPEREA I IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR DE
SNTATE ORAL
Definiie PROGRAM DE SNTATE ORAL: Succesiune de activiti ntreprinse
pentru a mbunti unul sau mai multe aspecte ale strii de sntate oral ale unui grup
populaional.
atitudini i comportamente.
Stabilirea scopului i obiectivelor:
Ce vrem s obinem?
Unde vrem s ajungem?
Stabilirea celor mai eficiente metode.
Prioritti i obiective:
Prioritate cea mai important problem de sntate. Ex.: Reducerea prevalenei cariei
dentare la copii, reducerea prevalenei cancerului oral, mbuntirea cunotinelor sau
deprinderilor legate de sntatea oral, etc
Obiective elurile pe care ne propunem s le obinem la sfritul programului.
Ex : mbuntirea cunotinelor despre igiena oral cu 30%; scderea incidenei cariei
dentare cu 15%; promovarea responsabilitii personale, familiale si comunitare pentru
pstrarea snttii; ncurajarea stilurilor sntoase de via i posibilitatea de a face alegeri
sntoase n campusurile colare.
Stabilirea metodelor de implementare: Exemple: fluorizarea apei potabile; administrarea de
soluii sau tablete cu F; sigilri; fluorizri locale; controlul plcii microbiene dentare (periaje
profesionale sau periaj personal asistat).
Alegerea metodelor de educaie: n funcie de problema educaional identificat n faza de
evaluare si de vrsta grupului int. Exemple:
expuneri, demonstraii,
diapozitive, jocuri
jucarea unui rol (teatru)
teatru de ppusi,
postere,
mass media (TV, internet, radio), jocuri video.
Identificarea i obinerea resurselor:
A. Resurse din interiorul comunitii:
- umane: profesori, prini, medici colari
- materiale: sli clas, TV, retroproiector, video, computere, costume pentru teatru
B. Resurse din exteriorul comunitii:
- fonduri de la guvern, ministere
- sponsorizri de la O.N.G., asociaii profesionale internaionale sau locale.
Analiza SWOT
Punctele tari
Punctele slabe (lipsurile)
Oportunitile
Ameninrile (constrngerile)
C 3 i 4
ANCHETE EPIDEMIOLOGICE
Epidemiologia: Studiul distributiei si al determinantilor starilor si evenimentelor legate
de sanatate in populatii specifice si aplicarea acestui studiu pentru a tine sub control
problemele de sanatate (Last, 1988)
Analizeaza atat starea de boala, incapacitatea, morbiditatea si mortalitatea, cat si
aspectele pozitive ale sanatatii si metodele de ameliorare ale acesteia.
Nivelele si etapele cercetarii epidemiologice
A. Nivelul cunoasterii (explicatiei)- cercetarea fundamentala.
B. Nivelul interventiei (actiunii) - cercetarea aplicativa.
Etape :
A. 1. Initierea procesului etiologic;
2. Initierea procesului patologic, ca urmare a factorilor etiolog
3. Depistarea clinica a bolii;
4. Supravegherea bolii.
B. 1. Profilaxia primara evitarea initierii si declansarii procesului patologi
2. Profilaxia secundara evitarea depistarii tardive a bolilor
3. Profilaxia tertiara evitarea urmarilor nefaste ale bolilor
Domeniile de studiu ale epidemiologiei
Etiologia bolilor - identificarea unor metode preventive (impactul
factorilor genetici, de mediu, comportament si stil de viata in
multifactorialitatea etiologiei bolilor).
Istoricul (evolutia) bolilor - epidemiologia clinica (aplicarea metodelor
epidemiologice in practica medicala)
Descrierea starii de sanatate a grupurilor populationale utila pentru
identificarea unor programe de sanatate prioritare pentru prevenirea si
urmarirea evolutiei bolilor.
Test
negativ
a
Pozitiv adevarat
c
Fals negativ
Boal absent
b
Fals pozitiv
d
Negativ adevarat
3. Masurarea asociatiei FR- boala prin determinarea riscului relativ (RR) si riscul
atribuibil populatiei;
4. Analiza si interpretarea datelor - statistic
Studiile de cohorta (de incidenta, de urmarire sau etiologice)
Studiile incep cu un grup de persoane care nu sunt bolnave si sunt divizate intr-un grup
expus si unul neexpus la o cauza potentiala, urmarind ulterior aparitia sau nu a starii
de boala.
Scopul :
- a dovedi existenta/ nu a unei asociatii epidemiologice de tip cauzal:
- a efectua inferente de tip cauzal
- a verifica daca o ipoteza epidemiologica, formulata in urma unor
observatii clinice, a unor anchete descriptive sau a lecturii, este adevarata sau falsa.
Anchetele prospective
Permit identificarea mai multor boli care se asociaza aceluiasi factor de risc.
I. 1. Selectionarea lotului test: - in functie de susceptibilitatea de a face boala (FR)
- in urma unui studiu de prevalenta
- populatii captive: scolari, militari, handicapati
- grupuri profesionale expuse unui risc profesional
I. 2. Alegerea lotului de comparare (martor):
- grup intern, ce s-a autoformat din interiorul aceluiasi esantion (model tip 1)
- grup extern, ce provine din alta populatie (model de tip 2)
II. Culegerea informatiilor
- direct, prin observare, examen clinic, paraclinic si interviu;
- indirect, din fisele de observatie sau alte documente ce se refera la expunerea
colectiva a unei populatii al un factor de risc
III. Urmarirea subiectilor- aceleasi procedee pentru grupul expus ca si perntru cel
neexpus
IV. Masurarea si analiza datelor
- frecventa bolii
- forta asociatiei epidemiologice RR= a x d/ b x c
- egal cu 1 - nu exista asociatie FR-B
->1 exista asociatie FR-B
-<1 factorul studiat nu este de risc, ci de protectie.
- impactul actiunii FR in populatie riscul atribuibil in populatie
V. Interpretarea rezultatelor
Anchete epidemiologice experimentale
Implica tentativa de a schimba o variabila la un grup (comunitate), schimbarea unei
componente a stilului de viata sau incercarea unui nou tratament.
Consideratiile etice sunt de o importanta capitala, fiind realizate strict prin protocol.
Testul statistic t cand deviatia standard a populatiei nu este cunoscuta, ci doar cea a
esantionului (s).
Testul chi-patrat se se utilizeaza in cazul variabilelor de tip categoric pentru a testa
ipoteza zero- faptul ca distributiile variabilelor sunt independente una fata de alta.
Corelatia - gradul in care doua variabiledepind una de alta, masurandu-se prin
coeficientul de corelaia bivariat, respectiv coeficientul Pearson (r) si coeficientul
Spearman
Regresia model matematic pentru stabilirea ecuatiei dintre variabile.
Erori posibile in studiile epidemiologice
A. Erori intamplatoare - neconcordantele datorate exclusiv intamplarii dintre
observatiile facute la un esantion si valoarea reala de la nivelul populatiei.
- nu pot fi eliminate complet, deoarece nu putem studia decat un esantion din
populatie si nici o masuratoare nu este perfect exacta, dar pot fi reduse prin masurarea atenta
a expunerii si a rezultatului.
Erorile de esantionaj pot fi reduse prin asigurarea unor dimensiuni
semnificative ale grupurilor luate in studiu si un raport corect intre grupul martor-activ.
B. Erori sistematice
1. Eroarea de selectare diferenta sistematica intre caracteristicile persoanelor luate
in studiu si cele care nu sunt selectionate.
- auto-selectarii participantilor la studiu
2. Eroare de masurare - masuratorile individuale sau clasificarile bolilor si
ale expunerilor sunt inexacte
- probele grupului expus si ale grupului martor sunt
analizate de laboratoare diferite care nu dispun de suficiente masuri de control ale calitatii
sau laboratoarele produc rezultate diferite cand se analizeaza aceleasi probe.
C 5.
ABORDRILE SNTII ORALE
- Individual
- Comunitar
I. Abordarea individual
Responsabilitatea individual
A. Igienizarea oral zilnic - indepartarea pe cat posibil a biofilmului dentar
prevenirea aparitiei cariei si parodontopatiei
-ptr. persoanele cu RC scazut este suficienta (pasta F)
- ptr. cei cu RC mediu sau crescut- suplimentata cu mijloace
suplimentare : clatiri cu sol. F, sigilari, fluorizare profesionala
- ptr. prevenirea afectiunilor parodontale: mijloace adjuvante de
indepartare a PDM: firul dentar, periute interdentare, dus bucal, ape de gura, etc
B. Stilul de via
-Dieta
- Consumul de alcool si tutun
- Adresabilitatea catre cabinetele dentare monitoriyarea starii
de sanatate orala si depistarea precoce a eventualelor afectiuni (abordare minim invaziva)
Responsabilitatea personalului medical dentar:
Factorii de protecie
Dispensarizare frecvent cu controlul placii dentare, igienizare profesional
Acces la ingrijirile de specialitate i educaie pentru igien corect
Supravegherea condiiilor favorizante
Reducerea nivelului SM
Intervenii preventive (sigilri, fluorizari profesionale)
Fluorizare optim sistemic sau local
Prevenirea obiceiului de sugere biberon
Reducerea frecvenei gustrilor
Reducerea cantitii i frecvenei consumului de dulciuri
4
5
31%-40% suprafete
>40% suprafete
Tab. 1
Teste salivare (factori salivari si microbiologici):
fluxul, vscozitatea si consistena salivei nestimulate
pH-ul salivei nestimulate
capacitatea tampon (calitatea) a salivei stimulate
nivelul Streptococilor mutans
nivelul Lactobacililor din saliva colectat
SCOR
EXPLICAII
SCOR
EXPLICAII
Gibson i Williams n 1999 , ntr-un studiu realizat la copiii de 5 i 12 ani din 8 ri ale U.E.
arat c indivizii cu SES ridicat au mai puine carii decat cei cu SES sczut, (indicatorii de risc
fiind clasa social a familiei, obiceiul de fumtor al mamei, nr. frai al copiilor de 5 ani).
Cercetrile privind obiceiurile de igien oral, consumul de gustri dulci i utilizarea
fluorurilor n 11 ri din U.E. (Honkala 1990) arat c jumtate dintre adolesceni consumau
dulciuri cel puin zilnic, n contrast cu cei din rile nordice, unde consumul este mult sczut,
utilizarea pastelor fluorurate are cele mai ridicate valori, iar frecvena periajului a fost cea mai
ridicat n Suedia i Elveia, cu o frecven mult mai redus la biei decat la fete.
E. Boli generale asociate sau dizabiliti
Modificri n formarea sau compoziia salivei ( boli autoimune, SIDA, diabet, b.
Parkinson, fibroza cistica, HTA, senilitatea, depresia endogena, tratata cu antidepresive,
tumori craniene, cicatrice postchirurgicale, tumori ale glandelor salivare, sialolite,
sialoadenite)
Modificri ale obiceiurilor alimentare, cu potenial cariogen i administrarea
medicamentelor (cu coninut crescut de zahr sau cu efect inhibitor salivar):
anticolinergice, antihipertensive, analgetice, neuroleptice, antidepresive, antiasmatice,
diuretice, citostatice, somnifere, medicaie anti Parkinson, etc.
Radiaii care afecteaz regiunea capului i gatului, conducand la distrugerea glandelor
salivare
Boli din prima copilrie care influenraz formarea smalului
Dizabiliti fizice sau psihice
Modele de evaluare ale Riscului Carios
1.
2.
3.
4.
Modelul 1
Clasificarea grupelor de risc
Scor final
Risc
<9
9-11
>12
Mic
Mediu
Mare
Nr crt
Factori de risc
Scoruri
Carii n dentin
Carii n smal
Diet cariogen
Fluorizri neadecvate
Pacient necooperant
10
Restaurri incorecte
11
dieta excelent;
ingrijiri oro-dentare preventive regulate;
Risc carios sczut
Factori etiologici:
Streptococcus mutans < 100.000 CFU/ml;
nivele sczute de lactobacili n saliv (< 10.000 CFU/ml);
rata de formare a PB sczut sau foarte sczut.
Prevalena cariei: ntre 20 35 ani cteva carii ocluzale sau suprafee
restaurate la molari.
Incidena cariei; mai puin de o suprafa cariat la mai puin de 5 ani
Indicatori de risc externi, factori de risc i prognosticul factorilor de
risc: redui sau nuli
Indicatori de risc interni, factori de risc i prognosticul factorilor de risc:
redui sau nuli
Factori preventivi:
standard de igien oral bun;
folosirea regulat a pastelor de dini cu fluor;
diet bun;
ngrijiri oro-dentare preventive regulate.
Risc carios moderat
Factori etiologici:
Streptococcus mutans > 100.000 CFU/ml;
nivel crescut de lactobacili n saliv ( 10.000 CFU/ml);
rata de formare a PB moderat sau mare.
Prevalena cariei mare: ntre 20 35 ani pot fi prezente leziuni
carioase sau restaurri
, cele mai multe ocluzale i cteva pe
suprafeele aproximale posterioare.
Incidena cariei: mare, mai mult de o suprafa cu leziune carioas pe
an.
Indicatori de risc externi, factori de risc :
frecvena mare de consum a produselor zaharoase (clearance
prelungit);
nivel socio-economic necorespunztor.
Indicatori de risc interni, factori de risc :
reducerea secreiei salivare stimulate;
capacitate tampon redus;
rspuns imunologic redus.
Factori preventivi:
standard de igien oral deficitar;
folosirea neregulat a pastelor de dini cu fluor;
Risc mediu:
O leziune nou/incipient/recurent in ultimul an
Fisuri in gropie adnci sau lipsite de coalescen
Experiena carioas mare la prini sau frai
Carii in antecedente n fisuri sau gropitele ocluzale
Carii aprute n copilaria timpurie
Igiena oral defectuoas
Vizite neregulate la cabinetul dentar
Expunere neadecvat la fluoruri
Radiotransparene proximal
Risc crescut
Dou sau mai multe leziuni noi/incipiente
sau recurente sau dou dintre urmtoarele condiii:
Fisuri si gropie adnci sau lipsite de coalescen
Parini sau frai cu rat carioas mare
Carii in antecedente n fisuri sau gropiele ocluzale
Carii aprute in copilria timpurie
Expuneri frecvente la zahr
Flux salivar sczut
Igiena oral defectuoas
Vizite neregulate la cabinetul dentar
Expunere neadecvat la fluoruri
Radiotransparene proximal
Modelul 3. Cariograma (Brathall, 1996)
un program computerizat, interactiv si educational
Conceput pentru intelegerea interactiunii dintre factorii care concura si
predispun la aparitia CD, fiind un ghid in incercarea de estimare a RC;
Scopul sau este de demonstrare grafica a riscului carios, exprimat
prin Sansa de a evita noile carii , ilustrand in ce proportie afecteaza
diferiti factori aceasta sansa si de a incuraja aplicarea metodelor de
preventie inainte de aparitia noilor leziuni;
Factorii cuprinsi in evaluare sunt : Dieta (sectorul albastru),
Bacterii (rosu), Susceptibilitate , alcatuit din programul de
fluorizare, capacitatea tampon salivara si rata fluxului salivar
(Bleu) si Circumstante , constituit din experienta carioasa
anterioara si bolile generale asociate( galben). Sansa actuala de
evitare a cariilor este reprezentata de sectorul verde, iar
dimensiunea sa arata marimea riscului carios.
Se poate demonstra modul in care se poate reduce Sansa prin
actiunea asupra factorilor de risc , schimband scorurile pentru fiecare
factor si se ofera sugestii pentru metodele de reducere a riscului
carios.
dietei,
folosirii fluorurilor.
Aceti pacieni au nevoie, n general, de mai puin supervizare
profesional pentru urmrirea cariei dentare (pot fi urmriti din punct
de vedere parodontal sau pentru alte condiii orale), frecvena vizitelor
la cabinet i a examinrii radiografice este sczut la acest grup.
Pacienii din grupa de risc moderat
analiz a balanei ntre factorii identificai n evaluarea riscului carios,
balana carioas poate fi uor inclinat spre grupul cu risc crescut.
Se recomand:
periaje profesionale periodice;
consiliere pentru o diet necariogen;
terapia de fluorizare poate fi adaugat pentru a fi siguri ca balana se
inclin ctre oprirea evoluiei bolii carioase ( cltiri orale cu soluii
fluorurate)
dispensarizare cu evaluarea radiografica pentru activitatea carioas
mai frecvent dect pentru cei din grupul de risc sczut (aproximativ o
dat la 18-24 luni -efectuarea Rx cu film mucat, perioada fiind
stabilit n funcie de factorii de risc prezeni i evaluarea clinicianului).
educaie pentru sntate, n vederea schimbrii atitudinilor i
practicilor de igienizare personal favorabile meninerii sntii
dentare;
C6.
EVALUAREA RISCULUI AFECTIUNILOR PARODONTALE I A
CANCERULUI ORAL
Bibliografie:
1. Dumitrache A. i colab. Concepte i tendinte n sntatea oral.
Ed. Universitar Carol Davila. Buc. 2009
2. Dumitrache A, Lzrescu F, Sfeatcu R, Stanciu D, Temelcea A.
Strategii preventive adaptate grupelor de risc pentru afeciunile
orale. 2011
3. www.previser.com
4. http://service.previser.com/aap/default.aspx
Demografia
Epidemiologia
Statistica
tiine biomedicale.
tiine sociale i comportamentale
tiina mediului exterior organismului
Managementul i administraia serviciilor de sntate.
C 7.
SOCIOLOGIE MEDICAL
Definiia: Studiaz bazele sociale ale sntii i mbolnvirii, interdependena dintre factorii
sociali i starea de boal sau de sntate a populaiei, precum i influena strii de sntate
sau de boal asupra vieii sociale a indivizilor i grupurilor umane.
Scopul: Studierea definiiilor sociale ale bolii, a practicilor care se refer la boal, a instituiilor
care au ca sarcin ngrijirea i restabilirea sntii, a statutului social al bolnavilor i
comportamentul bolnavului.
Direciile de cercetare ale sociologiei medicale:
Etiologia social a bolii;
Comportamentele sociale ale terapiei i readaptrii;
Medicina ca instituie social;
Sociologia nvmntului medical.
Obiectivele prioritare ale sociologiei medicale:
Studiul variabilelor culturale ale manifestrii sntii i bolii;
Relaiile medicale i sociale n grupurile mici;
Bazele economice ale serviciilor medicale;
Influena industriilor medicale asupra strii de sntate a populaiei;
Conexiunea ntre structura social i boal;
Influena factorilor socio-economici (politici, economici, distribuirea resurselor) asupra strii
de sntate i rspunsul societii la sntate i mbolnvire.
Clasificarea obiectivelor sociologiei medicale
1. Obiectivul medical
Spijinul medicinei sociale n sesizarea factorilor sociali care pot declana boala sau pot
prezerva sntatea. Este un instrument de cercetare i observaie pentru medicina social i,
prin aportul observaional, pentru epidemiologie.
2. Obiectivul economic
Sociologia medical realizeaz studii privitoare la costurile ngrijirilor medicale, consumul de
medicamente, cheltuielile individuale i de buget, studii utile pentru planificarea aciunilor de
sntate sub aspectul ofertei i cererii de ngrijiri de sntate.
3. Obiectivul sociologic
Prin analiza problemelor de sntate este vizat cunoaterea societii.
Cmpul medical este privit ca un loc privilegiat care codific regulile ce prezideaz
C 8 i 9
EVALUAREA NECESITILOR DE TRATAMENT
Conceptul de necesitate reprezint centrul planificrii programelor de sntate (C.
Hanganu, I. Dnil, 2002)
Evaluarea necesitilor de sntate oral:
Se poate realiza numai de ctre personal specializat i bine pregtit n domeniul
comunitar i al planificrii activitilor comunitare;
Este n strns corelaie cu ideea de utilizare raional a resurselor umane i materiale;
Percepia necesitii este legat de percepia strii de sntate sau de boal.
Conceptul de necessitate: 3 definiii
- 1991, Chen stabileste indicatorul numit calitatea vieii bazat pe o serie de evaluri
biologice ale strii de sntate oral i care cuprinde 3 scale referitoare la:
simptomatologie
confort
nivel funcional (cu o component special pentru purttorii de aparate gnato protetice).
- Evoluia indicatorilor bazai pe conceptele de disfuncie, incapacitate, handicap a
continuat pn n 1994, cnd Slade si Spencer au propus un profil al impactului
sntii orale (OHIP) care cuprinde 49 de elemente grupate n 7 scale referitoare la:
I.
II.
III.
IV.
V.
Exist i o variant simplificat a indicelui OHIP 14, care conine doar 14 itemi,
aspectele analizate fiind ns aceleai.
personalitatea;
confortul;
respiraia.
Scala de msurare a impactului are 5 dimensiuni:
foarte bun;
bun;
nici un efect;
slab;
foarte slab.
Geriatric Oral Health Assessment Instrument - GOHAI
K.A. Atchison, T.A. Dolan, 1990
- cuprinde 12 itemi care reflect trei dimensiuni considerate a avea impact asupra sntii
orale:
limitarea funcional;
durerea/disconfortul;
impactul psiho-social.
- Scala de msurare a impactului prezint 3 dimensiuni: ntotdeauna, cteodat i niciodat.
1. limitarea cantitii sau diversitii alimentelor din cauza problemelor dentare;
2. alterarea funciei masticatorii;
3. alterarea deglutiiei;
4. alterarea vorbirii;
5. disconfortul;
6. limitarea contactelor interpersonale;
7. sentimentul de insatisfacie legat de aspectul dinilor;
8. folosirea de medicamente pentru combaterea durerii din regiunea oro-facial;
9. sentimentul de ngrijorare legat de afeciunile oro-dentare;
10. nervozitatea cauzat de afeciuni oro-dentare;
11. sentimentul de stnjeneal la contactul cu ali indivizi;
12. sensibilitatea dentar/gingival la stimuli termici i chimici
CHESTIONARUL DAS
(Dental Anxiety Scale) - Corah, 1969
Mai jos sunt enumerate o seam de atitudini i stri sufleteti prin care trec oamenii
care merg la tratamente stomatologice. Alegei varianta de rspuns care vi se potrivete
cel mai bine la fiecare din cele 4 ntrebri i marcai-o cu un X, n csuele de rspuns
corespunztoare. V rugm ca la fiecare ntrebare s alegei o singur variant de
rspuns. Chestionarul este anonim i este folosit pentru cercetarea tiinific medical.
Vrsta ani
Sexul M F
Profesia/ocupaia
V mulumim pentru bunvoin!
Impactul sntii orale asupra activitii zilnice (Oral Impact on Daily Performance
OIDP) (Adulyanon, Sheiman, 1997)
OIDP
Child OIDP (11-12 ani)
Bibliografie:
1. Stomatologie comunitar. Hanganu S., Dnil I., Ed. Tehnica-Info, Chiinu,
2002
2. Concepte i tendinte n sntatea oral. Ed. Universitar Carol Davila,
Bucureti 2009
3. Sntatea oral determinant esenial al calitii vieii. Timi T. Ed.
Performantica, Iai 2005.
C 10.
PROMOVAREA SANATATII ORALE
SANATATEA-CONCEPT ECOLOGIC
Starea completa de bine fizic, mental si social si nu numai absenta bolii sau a
infirmitatii. (definitia O.M.S. din 1948)
BOALA - apartine doar teritoriului biologiei
SANATATEA - apartine domeniului biologiei, sociologiei si psihologiei, referindu-se si
la sentimente, trairi, comportamente si calitatea vietii.
comportamentelor sanogene,
STILUL DE VIATA
4. MEDIUL INCONJURATOR
ABORDAREA MEDICALA - Centrata pe boala, fiind preocupata cu identificarea agentilor
patogeni si repararea efectelor bolii
-are o intelegere limitata a etiologiei bolii si a determinantilor sanatatii, neacordand
atentie influentei stilului de viata, comunitatii si factorilor de mediu in determinismul bolii
ABORDAREA COMPORTAMENTALA
Bolile populatiei moderne sunt determinate mai degraba de comportamente
personale riscante pentru sanatate (stil de viata ) decit de influenta mediului
inconjurator.
Responsabilitatea profesionistilor si a guvernanatilor este de a asigura accesul la
informatia necesara schimbarii comportamentelor nesanogene prin educatia pentru
sanatate.
ABORDAREA SOCIO-AMBIENTALA
Acuza conditiile sociale, economice si influentele culturale pentru mentinerea unui
comportament nesanogen si scaderea controlului indivizilor asupra sanatatii.
Deprivarea materiala, stressul, lipsa suportului social, conditii de locuit, munca si
recreere necorespunzatoare , poluarea, lipsa suportului social-efecte negative asupra
sanatatii
CONCEPTE ALE PROMOVARII SANATATII
Modelul traditional medical realizat prin educatia pentru sanatate era preocupat
doar de starea de sanatate sau boala fizica, ignorind starea de sanatate mentala,
spirituala si sociala.
Este descris ca un model ce judeca si blama pacientii, facindu-i sa se simta vinovati si
descurajindu-i.
Abordarea contemporana a promovarii sanatatii orale ia in considerare existenta
unor factori de risc comuni : dieta neechilibrata, bogata in zahar, igiena orala
defectuoasa, fumatul, alcoolul, stressul si accidentele.
C 11.
Mijloace vorbite: discuii, discursuri, interviuri radio, conferine de pres, zvonuri, casete
audio cu documentare, relatri, CD, DVD, spoturi audio de pe internet
Mijloace scrise: tire sau relatare de pres, articole din presa scris, ziare sau publicaii
periodice, cri, e-mail, newsletters, Internet, Intranet
Mijloace vizuale: tire sau reportaj TV, casete video, DVD, filme, clipuri, interviuri
televizate, fotografii, teleconferine, grafice, picturi.
Eficiena mesajului de sntate:
Aciuni bugetate, pltite
Programe sociale mari
Reclamele firmelor care vnd produse pentru sntate oral
Spaii gratuite pentru difuzarea mesajului
Campanii de imagine ale instituiilor de sntate, asociaii.
Campanii de relaii publice ale firmelor productoare
Exemple de ci de transmitere a mesajului pentru sntatea oral
Broura
Afiul
Site-uri de internet ale asociaiilor dentare
Filmul publicitar Give Kids a Smile.
Bibliografie:
1. Comunicare i educaie n sntatea oral. Moraru R, Dumitrache A. Editura Cerma,
Bucureti, 2004.
2. Concepte i tendine n sntatea oral. Dumitrache MA, Sfeatcu IR, Buzea CM,
Dumitracu LC, Lambescu DG. Ed. Universitar Carol Davila, Bucureti 2009.