ELEMENTE DE

CONSTRUCTII SI LUCRARI
PUBLICE

ALCATUIREA GENERALA A
CONSTRUCTIILOR

INTRODUCERE

Construciile sunt produse complexe imobile ale activitii umane,

destinate a adposti si deservi multiple procese ale vieii sociale si
materiale Construciile au un rol esenial in asigurarea calitii vieii
si datorita acestui fapt activitatea de construcii reprezint unul
dintre domeniile cele mai importante ale activitatii umane.

CLASIFICAREA CONSTRUCIILOR

Clasificarea pe baza criteriului destinaiei pentru care au fost concepute.

Clasificarea construciilor cea mai des ntlnit are la baza criteriul destinaiei pentru care acestea au
fost concepute. Din acest punct de vedere se deosebesc doua mari categorii: cldirile si construciile
inginereti
Cldirile sunt construcii inchise, cu o anumita compartimantare interioara si dotate cu echipamente
si instalaii, destinate prin concepie a adposti si deservi o anumita activitate umana. In funcie de
destinaia lor cldirile de impart in:
Cladirile civile, destinate unei game foarte largi de procese funcionale, cum ar fi cele legate de:
locuire, sntate, ocrotire sociala, sport, invatamam, cultura, administraie, comer, sa.;
Cldirile industriale, diversificate datorita gamei largi de procese industriale pe care trebuie sa le
adposteasc si sa le deserveasc Ele cuprind doua categorii de cldiri: cldirile de producie (uzine,
fabrici, hale, ateliere etc.) la care modul de compartimentare si dimensiunile spatiilor sunt
determinate de utilaje, instalaii, fluxuri tehnologice, circulaia interioara etc. si cldiri auxiliare
destinate servirii procesului de producie si depozitarii (depozite de materii prime, depozite de
produse finite, magazii, rezervoare, posturi de transformare, centrale termice etc).
Cldiri agrozootehnice, sunt destinate diferitelor procese de producie din sectoarele agrovegetal
(rsadnie, sere, fabrici de nutreuri, crame, secii de vinificatie etc) si zootehnic (grajduri, adposturi
pentru animaie si pasri) Alturi de acestea exista si o seria de cldiri auxiliare produciei ( magazii
de cereale, silozuri, remize pentru utilaje agricole, ateliere de reparaii pentru utilaje etc).
Construciile inginereti grupeaz toate celelalte categorii de construcii care nu au caracteristicile
cldirilor si cuprind:
Construcii industriale speciale: couri de fum, silozuri, rezervoare, castele de apa, rumuri de rcire,
estacade, etc;
Constructii hidrotehnice si energetice;
Cai de comunicaie; drumuri, cai ferate, poduri, tuneluri, piste, platforme, etc;
Linii de transport al energiei electrice si pentru fluide tehnlogice;
Construcii pentru alimentari cu apa si canalizri;
Construcii pentru telecomunicaii; relee, turnuri de televiziune.

Alctuirea
generala a
unei cldiri:
A - infrastructura
B -suprastructura
1
fundaie;
2
perele interior;
3
perete exterior;
4
planseu;
5
arpanta;
6
invlitoare;
7
fereastra;
8
balcon;
9
soclu;
10
trotuar;
11
subsol;
12
parter:
13

etaj nivel curent

 Clasificarea

dup criterii de calitate pornete de

la cerinele principale care determina calitatea
unei construcii: durabilitatea, rezistenta si
stabilitatea, gradul de rezistenta la foc si la
ageni atmosferici, gradul de dotare cu instalaii
si finisaje, volumele si suprafeele construite
(factori eseniali in asigurarea confortului). Pe
baza acestor factori, construciile se pot grupa in
trei clase de calitate dup cum satisfac cerine
ridicate, medii sau obinuite.

Clasificarea in funcie de modul de alcatuire si dispunere

a elementelor de rezistenta grupeaz structurile astfel:
Structuri cu perei portani realizai din zidrie , din beton
monolit sau prefabricat;
Structuri cu schelet realizate din stlpi si grinzi , care
alctuiesc cadre de beton armat monolit sau prefabricat,
metalice sau din lemn,
Structuri mixte alctuite din cadre si perei portani
(diafragme),realizate in general din beton;
Structuri speciale realizate sub forma de arce, placi
curbe subiri, structuri suspendate etc.

Cldire cu structura de rezistenta din zidrie portanta:

1 -perete structural exterior; 2 - perele structural interior.

Cldire cu structura din diafragme de beton armat monolit:

1 perete structural exterior: 2 - perete structural interior.

Cldiri cu structura cu schelet in cadre din beton armat:

a - plan de arhitectura pentru o cldire de locuit cu structura in cadre; b - seciune transversala a unei
cldiri in cadre; 1 fundatie cu bloc si cuinet; 2 - cuzinet din beton armat; 3- bloc din beton simplu;
4 - placa supun a pardoselii parterului; 5 - stlp marginal; 6 - stlp centrai 7-grinda principala (rigla
cadrului transversal); 8 grinzi secundare curent(nervuri); 9 si 10- grinzi principate longitudinale
(riglele cadrelor longitudinale): 11 - placa ptanseului curent; 12 - pardoseala: 13 placa planseului
peste ultimul nivel: l-t - invelitoare.

Structuri mixte (cadre cu diafragme);

a-cu diafragme independente;
b - cu nucleu rigid;
1 stalpi; 2 - diafragma independenta; 3 nucleu central rigid.

Cldiri cu structuri speciale

a structura pe arce

b - structura de tip panza subire

c- structura de acoperi suspendat pe cabluri

d - cupola din ferme spaiale

CALITATEA CONSTRUCIILOR. CRITERII (CERINE)

PENTRU CONSTRUCII SI ELEMENTE DE
CONSTRUCII

Pentru a se asigura desfurarea normala a activitilor pentru care au fost concepute si in

deplina sigurana, construciile trebuie sa satisfac anumite criterii (cerine) de performanta. Cele
mai importante dintre acestea sunt:

Rezistenta si stabilitatea se refera la capacitatea materialelor, elementelor, subansamblelor,

subsistemelor si cldirii in ansamblul sau de a nu depasi in exploatare strile limita ultime de
rezistenta (mecanice), de stabilitate a formei si poziiei, de oboseala, precum si cele ale
exploatrii normale (deformatie, fisurare, deschiderea a fisurilor s.a,). Aceste cerine se asigura
att prin concepie (proiectare), prin execuie, dar si o corecta exploatare.

Durabilitatea exprima durata in timp a principalelor componente ele construciei, fara a-si pierde
calitile iniiale pentru care a fost conceputa Durabilitatea poate ti ridicata (durata de funcionare
peste 100 ani); mijlocie (intre 50-100 ani), normala (intre 20-50 ani). Sub 20 ani de funcionare,
construciile sunt considerate provizorii

Rezistenta la foc este capacitatea construciei de a rezista solicitrilor termice si mecanice care
se pot produce in timpul si din cauza incendiului, fara a se deforma sau a-si pierde stabilitatea.
Rezistenta la foc depinde de materialele utilizate, forma, dimensiunile geometrice st dispunerea
elementelor de construcie, calitatea execuiei etc. Rezistenta la foc a intregii cldiri este
determinata de elementul principal de construcie (structural) a crui comportare corespunde
celui mai redus grad de rezistenta la foc. Din punct de vedere al rezistentei la foc, elementele
de construcie secaracterizeaz prin categoria lor de combustibilitate (determinata de natura
materialului si de structura sa) si prin limita de rezistenta ia foc (perioada de timp exprimata in
ore, in care un element de construcie rezista aciunii temperaturii care creste in timp dup o
curba standardizata temperatura-timp).

Rezistenta la umiditate exprima capacitatea materialelor si elementelor de construcie de a rezista la

aciunea distructiva a apei care poate produce asupra acestora deformaii (umflare, contragere), fisuri,
exfolieri, mucegaiuri etc. Rezistenta la umiditate se asigura prin masuri de proiectare, o execuie
corecta, sau prin utilizarea de materiale hidroizolatoare.

Rezistenta ta inghet-dezghet (rezistenta la gelivitate) se refera la capacitatea materialelor si

elementelor de construcie de a rezista pastrindu-si caracteristicile mecanice si fizice, stabilitatea, forma,
calitile de izolare termica, fonica si hidrofuga, la un anumit numr de cicluri de inghet-dezghet,

Rezistenta la aciunea biologica a microorganismelor se refera in special la materialele de natura

organica si reprezint capacitatea acestora de a-si pstra calitile la aciunea distructiva cauzata de
unele procese biologice.

Rezistenta la coroziune se manifesta prin capacitatea materialelor si elementelor de construcie de a

rezista aciunii unor ageni agresivi de mediu (gaze, aerosoli, fum, cureni electrici vagabonzi sa). Se
asigura prin concepie, o execuie corecta si prin protecii anticorozive.

Cerine funciona le sunt determinate de procesele tehnologice, de volumul activitilor si fluxurile de

circulaie (in czut cldirilor industriale si agrozootehnice); amplasarea judicioasa a instalaiilor, utilajelor,
mobilierului si a altor dotri; asigurarea legaturilor intre diverse funciuni si o circulaie lesnicioasa intre
acestea, orientarea favorabila a ferestrelor sau luminatoarelor s.a. (in cazul tuturor cldirilor),

Cerine fizico-igienice se refera la temperatura, viteza si umiditatea aerului interior, iluminarea

interioara pentru asigurarea un microclimat optim.

Cerine de ordin arhitectural-estetic asigura construciilor un aspect plcut att la exterior cat si la
interior, o integrare armonioasa in mediu in care sunt amplasate, o finisare de calitate.

Cerine economico-organizatorice presupun alegerea acelor soluii si aplicarea unor tehnologii de

execuie care sa permit realizarea construciei respectnd cerinele tehnice si funcionale la costuri cat
mai reduse.

PRILE PRINCIPALE ALE UNEI CONSTRUCII

La o cldire se disting: infrastructura, aflat sub cota zero ( 0.00)

cuprinznd fundaiile i subsolurile si suprastructura aflata deasupra
cotei zero i care cuprinde toate elementele cldirii inclusiv
instalaiile aferente de orice tip.

Alctuirea generala a unei cldiri:

A infrastructura:

B - suprastructurii:
1- fundaie: 2 - perele interior: 3 -perete exterior: 4 - planseu;
5 - arpanta; 6 - invelitoare; 7 - fereastra; 8 - balcon; 9 - soclu;
10 - trotuar; 11 - subsol; 12 - parter: 13 etaj nivel curent .

 Infrastructura

cuprinde:
fundaia, care intra n contact direct sau
indirect cu terenul bun de fundare i
cruia i transmite ncrcrile care
acioneaz asupra cldirii:
pereii de la subsol i planeul de peste
subsol, dac cldirea are subsol, sau
soclul i elementele componente ale
planeului de la cota zero.

 Suprastructura

(elevaia) este partea

cldirii aflat deasupra cotei zero,
considerat la nivelul pardoselii finite de la
parter i include: elementele verticale i
orizontale de rezisten i de
compartimentare precum i elementele de
finisaj.

Elementele de rezisten (structurale) sunt elemente verticale i

orizontale care preiau i transmit ncrcri n elementele structurii
de rezistena sunt incluse:
-pereii (zidurile, panourile din beton armat mono sau pluristrat) ce
delimiteaz spatiul interior al cldirii de mediul inconjurtor, iar n
interior mpart cldirea in ncperi. Au rol de preluare i transmitere
a incarcarilor din greutatea proprie si a ncrcrilor cvasipermanente
i variabile care acioneaz asupra elementelor ce reazem pe ei:
-stlpii cu ax nclinat sau oblic, preiau ncrcrile transmise de grinzi,
planee i le transmit fundaiilor;
-planeele_elemente portante orizontale, preiau ncrcrile proprii
precum i ale elementelor nestructurale care reazem pe acestea i
le transmit pereilor portani sau grinzilor pe care reazem: au rol de
compartimentare pe orizontal a cldirii:
-scrile asigura legtura, respectiv circulaia ntre nivelurile construite,
precum i ntre interior i exteriorul cldirii:
-arpanta constituie ansamblul de elemente de rezistena cu rol
principal de susinere a nveltiorii cldirii,

Lucrrile de compartimentare si finisaj au ca principal rol acela de

asigurare a confortului i esteticii interioare i exterioare a cldirilor.
Elementele de protecie exterioare trebuie s asigure i protecia
construciilor fat de aciunea factorilor din mediul ambiant.
Compartimentrile interioare suplimentare se realizeaz prin
intermediul pereilor despritori autoportanti ce transmit ncrcarea
proprie planelor pe care reazem. Incrcarea lor se considera cvasi
temporar putnd lipsi n cazul modificrilor ulterioare de funcional.
Lucrrile de finisaj interior i exterior sunt lucrri aferente anvelopei
precum i a elementelor de compartimentare verticale i orizontale
ale construciei care trebuie sa asigure ndeplinirea simultan a
urmtoarelor condiii:
-protecia construciei sau elementelor acesteia aliate n contact direct
cu mediul exterior, precum i cele din interiorul construciei aflate n
condiii de microclimat specifice
-confortul termic acustic igiena i estetica spaiilor.
-mrirea sau pstrarea durabilitii clementelor pe care se aplica.
Dintre aceste lucrri se disting:

la nivelul acoperiului nvelitoarea;

izolaiile hidrofuge, termice i tonice;
finisajele umede sau uscate ale pereilor,
lucrrile de tmplarie. a.

Lucrarile de instalatii asigura confortul exploatrii i utilizrii

construciilor la parametrii biologici si tehnologici prestabilii de
beneficiar la ntocmirea proiectului de execuie al acestora. Astfel, n
grupa lucrrilor de instalaii sunt incluse instalaii pentru:
alimentare cu ap canalizare, sanitare, aprare i stingerea
incendiilor, evacuarea sau arderea gunoaielor menajere;
electrice (de iluminat, de for cureni slabi protecie);
de nclzire;
de ventilare a aerului.
de umidificare a aerului de exemplu unele hale de producie din
industria de prelucrare a lemnului, a pieilor sau textil;
de condiionare a aerului;
de gaze;
de transport pe verticala; escalatoare , ascensoare pentru persoane
sau marf.
de transport a fluidelor tehnologice n hale de producie sau ateliere.

COMPARTIMENTAREA CLDIRILOR

Cldirile

se compartmenteaza :
a )pe nlime (compartimentare verticala)
b) pe acelai nivel (compartimentare orizontala
sau in plan).

a) Compartimentarea verticala se realizeaz prin subansambluri orizontale (plansee)

aezate la diferite cote, in funcie de destinaia cldirii Spaiul dintre doua plansee
consecutive se numete nivel In funcie de poziia pe care o au in construcie nivelele
pot capata diferite denumiri:
-subsolul este nivelul situat sub cota 0 00 a construciei (cota 000 reprezint cota
de referina intr-o construcie si se identifica cu cota la care se afla pardoseala finita a
parterului acelei construcii); situarea sa in raport cu cota terenului se poate face in
totalitate sau parial sub aceasta; daca subsolul se afla parial sub cota terenului
natural, este destinat locuirii, fiind prevzut cu ferestre situate peste aceasta cota.
astfel incat sa permit iluminarea si aerisirea naturala a ncperilor de la acest nivel,
poarta denumirea de demisol un subsol se poate desfura in plan sub ntreaga
construcie numindu-se in acest caz subsol general sau numai intr-o anumita zona a
ei, caz in care poarta numele de subsol partial; daca spatiile din subsol sunt destinate
in exclusivitate adpostirii instalaiilor aferente cldirii se numete subsol tehnic;
- parterul reprezint primul nivel situat in totalitate peste cota terenului natural;
- etajele sunt nivelurile situat deasupra parterului.
Daca intre parter si etajul l se afla un nivel cu inalime mai mica dect fiecare dintre
acestea sau daca parterul este situat peste un demisol, nivelul respectiv se numete
mezanin.
Peste ultimul etaj se executa acoperiul. In cazul in care acoperiul este realizat cu
pante mari, spaiul dintre acesta si ultimul planseu al cldirii este denumit pod Daca
podul este amenajat ca locuina cu luarea masurilor corespunztoare de protecie
termica, fonica etc el poarta numele de mansarda.
Intr-o cldire se identifica pe verticala doua mari zone : infrastructura ca fiind
ansamblul tuturor elementelor construciei care se gsesc sub cota 0,00 si
suprastructura reprezentnd totalitatea elementelor de peste aceasta cota.

b) Compartimentarea in cadrul aceluiai nivel cu perei in

care se prevd goluri pentru circulaie, cu sau fara usi
Compartimentarea poate fi realizata att cu ajutorul pereilor
structurali (daca structura de rezistenta verticala este pe
diafragme de beton sau zidrie), cat si cu perei despritori
ncperile unui nivel pot avea destinaii diferite: de locuit sau
de lucru (dormitoare, camere de zi, sli de clasa, sli de
operaie, ateliere etc); incaperi de serviciu (bai, buctarii,
vestiare, spatii tehnice pentru instalaii, etc); spatii pentru
circulaie (holuri, vestibule, coridoare, case ale scrilor etc),

Cladiri civile
Cladire de locuit

Cladiri civile
Cladire cu birouri

Cladiri civile
Cladire cu birouri

Cladiri industriale

Cladire agricola

Constructii ingineresti
Sistem de canalizare

Constructii ingineresti
Castel de apa

Constructii ingineresti
Silozuri

Constructii ingineresti
Rezervoare

Constructii ingineresti
Constructii de telecomunicatie_turn de televiziune

Constructii ingineresti
Cai de comunicatie_Poduri

Constructii ingineresti
Cai de comunicatie_ Tunele

Constructii ingineresti
Cai de comunicatie_ Drumuri