ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

Proiect
Analiza strategica a mediului concurential

Profesor coordonator:Lector univ. dr. Vrncut Mihai

Studenti:
Damean Maria
Dinica Vasilica
Dobrica Catalina
Dorita Diana
Dovleac Andreea
Bucuresti, 2014

Cuprins
1. Prezentarea companiei S.C. Boromir Prod. S.A. ..................................3

2. Aspecte teoretice ...................................................................................4

3. Segmentare strategica ...........................................................................5
4. Matricea BCG ......................................................................................8
5. Concluzii...............................................................................................9

1. Prezentarea companiei S.C. Boromir Prod. S.A.

Denumirea societatii este: Societatea Comercial BOROMIR PROD S.A.
Scopul societii este fabricarea si comercializarea produselor de morrit, panificaie,
zaharoase i produse finoase, expandate(cu structur spongioas).
S.C. BOROMIR PROD. S.A. BUZAU, a fost infiintata ca societate comerciala pe actiuni in
baza legii 15/1990 prin preluarea activului si pasivului fostei Intreprinderi de Morarit si
Panificatie Buzau. Societatea Boromir Prod. S.A. Buzau face parte din grupul Boromir.
Misiunea societatii: Boromir plaseaz n centrul preocuprilor sale satisfacia deplin a
clientului, un client care se rentoarce de fiecare dat la un produs de calitate, conceput i oferit cu
profesionalism, astfel nct s rspund tuturor exigenelor i aspira iilor acestuia.

Societatea comercializeaza urmatoarele produse:

Produse de morarit: fin alb de gru 000 la sac 50 kg i vrac, fin alb de gru
550 la sac 50 kg i vrac, fin alb de gru 650 la sac 50 kg i vrac, fin neagr
de gru 1100 sac 40 kg, fin neagr vrac, fin grific sac 50 kg, gri sac 40 de
kg, mlai de porumb comun la sac de 30 kg
mlai de porumb superior la sac de 35kg , mlai de porumb extra sac de 50 kg,
tr sac 20 kg

tr vrac

Panficatie si paste fainoase: Paste scurte 5kg: spirale, brdui, melci, paste scurte cu
ou 5kg (fusilli, cavatapi, spirale, cornetti rigati), spaghete 10kg, macaroane 7.5kg,
fusilli, fillini, gnochi, cavatapi, tubetti, spirale, cornetti rigati, tagliat - 6 kg, taietei lati
-3kg, taietei subtiri -3kg si 5 kg, fidea -3kg si 5 kg

Covrigi: covrigi de Buzu cu sare 5 kg, covrigi de Buzu 5 kg, covrigei superiori cu mac
3 kg,covrigei superiori cu ardei iute 3 kg,covrigei superiori cu ceapa 3kg, covrigei
superiori cu usturoi 3kg, covrigei superiori cu rozmarin 3kg

Cozonaci: diverse sortimente (vezi Anexa)

Croissante: croissant diverse sortimente, piccolina diverse sortimente si tartina (vezi

Anexa)

Cornulete: diverse sortimente (vezi Anexa)

Clientii sunt atat persoane fizice, cat si jurdice.Produsele sunt distribuite in orasul Buzau,
cat si in alte orase din Romania. Persoanele juridice sunt fabrici ce folosesc produsele firmei
drept materie prima (ex: faina, gris, malai), supermarketuri si HoReCa.Pe segmentul de
panficatie printre principalii clienti se regasesc: SC Rewe Romania, SC Luxor, SC Agricola
Internaional, SC Gimar Com.Pe segmentul de morarit desfacerea se realizeaza in zona
geografica a Moldovei si cea a Munteniei. Dintre principalii clienti amintim: SC Can Serv, SC
San Pauli Com, SC Cuptorul de Aur, SC Melisa Prod, SC Comfruct, SC Madexport, SC
Superpan Lux. Persoanele fizice sunt cele care cumpara din magazinele proprii.
Concurentii directi ai firmei sunt: SC Pambac SA Bacau, SC Dobrogea Grup SA, SC Lulis
SA, SC Baneasa SA, SC Velpitar SA, SC Mopan SA.

2. Aspecte teoretice
Segmentarea strategic urmrete s identifice, n cadrul activit ilor ntreprinderii,
ansamblurile omogene de bunuri din punctul de vedere al formulrii strategiei, care s fie
destinate unei piee specifice. Segmentul strategic este un domeniu de activitate al firmei,
caracterizat printr-o combinaie unic a factorilor-cheie de succes , apelnd la know-how-uri
particulare, delimitat prin frontiere geografice certe.
Prin segmentare strategic, domeniile de activitate ale firmei sunt divizate n grupe omogene
care se evideniaz prin:
grupe de produse fabricate cu aceeai tehnologie;

grupe de produse comerecializate pe acelea i pie e;

grupe cu aceiai concureni etc.
Criterii de segmentare. Dac dou activiti ale ntreprinderii prezint acelea i caracteristici n
raport cu toate criteriile considerate, ele aparin aceluia i segment strategic. Criteriile de
segmentare cele mai utilizate sunt:
Tipul de clieni la care se refer. Se disting n principal produse destinate industriailor i cele
vndute publicului larg. Alte distincii sunt : sexul vrsta, categorii socioprofesionale sau
stilul de via.
Tipul de nevoi satisfcute. Se urmrete dac produsele provenite din activitile care se
compar satisfac aceleai nevoi i dac aceste dou produse corespund acelora i criterii de
cumprare.
Circuitul de distribuie. Modul de distribuire al unui produs este deseori un criteriu de
segmentare, asociat unui anumit tip de barier de intrare.
Concurena. Prezena unor concureni identici pentru dou produse se afl deseori la originea
regruprii acestora ntr-un singur segment strategic.
Tehnologia utilizat. Existena unor tehnologii diferite reprezint deseori un indiciu suficient
pentru a separa dou segmente strategice.
Modelul Boston Consulting Group, cunoscut si sub numele de matricea B.C.G. sau
matricea crestere-cota de piata, a fost elaborat de o firma americana de consultanta
manageriala avand acelasi nume. Cu ajutorul acestei matrice se grupeaza activitatile
(produsele) existente in portofoliul unei intreprinderi in patru categorii, n functie de doua
criterii:
rata de crestere a pietei, activitatii (produsului). Ca prag de diferentiere s-a considerat
valoarea de 10% care distinge o piata aflata in crestere rapida si una aflata n crestere lenta,
stagnare sau scadere.
cota relativa de piata detinuta de o intreprindere in cadrul pietei respective. Ca prag de
diferentere s-a considerat valoarea 1,00 care diferentiaza produsele lider de cele non-lider ale
intreprinderii.

3. Segmentare strategica
Linii de productie:
- Produse de morarit
-Panificatie si produse fainoase

-Covrigi
-Cozonaci
-Croissante
-Cornulete
Tipul de client:
-persoane fizice
-fabrici
-supermarketuri
-HoReCa
Distributie:
-Buzau
-Romania

Metoda reducerii matriceale

Linii de productie

Tip client
Persoane fizice Fabrici

Supermarketuri HoReCA

Produse de morarit

18%

47% (X)

23%

12%

Panificatie si produse fainoase

Covrigi
Cozonaci
Croissante
Cornulete

32%

37% (X)

31%

32%

68% (X)

47% (X)

44%

9%

29%

66% (X)

5%

21%

72% (X)

7%

Distributie
Buzau

Romania

Produse de morarit/Fabrici

24%

76% (X)

Panificatie/Supermarketuri

31%

69% (X)

Covrigi/Supermarketuri

57% (X)

43%

Cozonaci/Persoane fizice

71% (X)

29%

Croissante/Supermarketuri

34%

66% (X)

Cornulete/Supermarketuri

37%

63 % (X)

Segmente de activitate strategica:

SAS 1: Produse de morarit vandute in Fabrici din Romania
SAS 2: Panificatie si produse fainoase vandute in Supermarketuri din Romania
SAS 3: Covrigi vanduti in Supermarketuri din Buzau
SAS 4: Cozonaci vanduti Persoanelor fizice din Buzau

SAS 5: Croissante vandute in Supermarketuri din Romania

SAS 6: Cornulete vandute in Supermarketuri din Romania
Factori cheie de succes:
SAS 1: Pret redus
SAS 2: Notorietate
SAS 3: Termen de livrare redus
SAS 4: Proximitate
SAS 5: Calitate
SAS 6: Largimea gamei de produse

Cote de piata proprii

Cp1= 2.15 / 14.34 = 0.15
Cp2= 1.58 / 13.23 = 0.12
Cp3= 1.52 / 1.77 = 0.86
Cp4= 2.33 / 2.78 = 0.84
Cp5= 0.44 / 4.45 = 0.13
Cp6= 0.12 / 1.38 = 0.09
Cote de piata relative
Cpr1= 0.15 / 0.2 = 0.75
Cpr2= 0.12 / 0.18 = 0.66
Cpr3= 0.86 / 0.86 = 1
Cpr4= 0.84 / 0.84 = 1
Cpr5= 0.13 / 0.34 = 0.35
Cpr6= 0.09 / 0.15 = 0.58

Rata de crestere a venitului

R = (V2013 - V2012) / V2012
R1= (14.34-14.67)/ 14.67=-0.02
R2= (13.23-13.78)/ 13.78=-0.04
R3=(1.77-1.96)/ 1.96=-0.10
R4= (2.78-2.99)/ 2.99=-0.07
R5=(4.45-4.87)/ 4.87=-0.09
R6=(1.38-1.23)/ 1.23=0.12

4. Matricea BCG
Din matricea BCG rezulta ca societatea detine:
Un produs de tip vedeta: SAS 6
Un produs de tip povara: SAS 5
Patru produse de tip Vaci de lapte: SAS1, SAS2, SAS3, SAS4
Vacile de lapte sunt domenii strategice de activitate unde cresterea este redusa, nevoile de
finantare fiind deci limitate; in schimb pozitia de lider face din aceste activitati surse de
degajare de lichidati importante.
Vedetele reprezinta domenii care creeaza resurse financiare importante ce permit finantarea
nevoile generale de crestere a pietei.Aceste domenii strateice de activitate sunt echilibrate sau
excedentare in lichiditati.Ele constituie partea dinamica a portofoliului activitatilor.Vedetele
se situeaza in faza de crestere si vor deveni vaci de lapte.Ele ontribuie la crestere si se
autofinanteaza in mare masura.
Poverile sunt domenii strategice de activitate imbatranite, pentru care intreprinderea n-a
stiut sa se impuna in ceea ce priveste cota de piata.Ele se caracterizeaza printr-o dubla absenta
de nevoi si de degajare de lichiditati.Ele nu aduc intreprinderii nici crestere, nici marja de
profitabilitate.

5. Concluzii
Pentru produsele de tip Vedeta se recomanda strategii de specializare.
Strategiile de specializare se caracterizeaza prin aceea ca obiectivele stabilite prevad
resfrangerea gamei de produse fabricate si imbunatatirea performantelor tehnice, economice
si sociale ale acestora.
Pentru produsele de tip Poveri se recomanda strategii defensive.
Strategiile defensive de caracterizeaza prin stabilirea unor obiective prin care se urmareste
renuntarea la unele piete sau diminuarea ponderii pe care o detine intreprinderea pe anumite
piete. Cu alte cuvinte, compania poate renunta la respectivele produse: croissante vandute in
Supermarketuri din Romania
Pentru produsele de tip Vaci de lapte se recomanda strategii de volum. Asadar, se
recomanda ca intreprinderea sa mareasca volumul productiei pentru respectivele
produse.Pentru asta, se impune contractarea unor noi distribuitori sau/si deschiderea unor noi
magazine proprii.
Rata de crestere este in mare parte negativa, insa acest lucru nu este alarmant avand in
vedere ca aceasta crestere este mica si toti competitorii sunt afectati ( intreaga piata se afla in
scadere).