Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Raportul Dintre Aşezări Şi Resurse
Raportul Dintre Aşezări Şi Resurse
Aezrile umane
n decursul devenirii sale istorice omul i-a creat un mediu artificial pentru a
se feri de o natur cnd darnic, cnd ostil-locuina. Prin grupare ateritorial a
mai multor locuine i realizarea unui mod de covieuire social specific au rezultat
aezrile umane. Ele au cunoscut n evoluia lor perioade de declin i de nflorire,
unele au disprut iar altele s-au pstrat pn n zilele noastre. Ele mpodobesc
astzi suprafaa Terrei aidoma unei imense constelaii de pe bolta cereasc, unele
avnd o strlucire puternic, altele abia licrind, minuscule ntre cei doi poli ai
planetei. Aezrile pot fi permanente i temporare, cu o larg arie de rspndire
geografic.
Aezrile permanente sunt cuprinse ntre 83 latitudine nordic (Siorapaluk localitate din Groenlanda) i 55 latitudine sudic (Ushuaia n Chile). n ce privete
rspndirea pe vertical ntlnim aezri amplasate sub nivelul mrii (Ierihon
Iordania la 250 m sub 0) i pn peste 5000 m (Chupiquina n Chile 5600 m, Arash
n Tibet 5320 m).
Aezrile umane se mpart n dou mari categorii: sate i orae. ntre ele
exist o serie de asemnri, dar mai cu seam deosebiri. Satul se deosebete de
ora n principal prin urmtoarele elemente:
- are n general o populaie mai puin numeroas.
- gradul de dotare cu uniti edilitar- sociale, culturale i de nvmnt a satului
comparativ cu oraul este mai sczut.
- fizionomia specific a satului dat de o structur n general mai puin compact
a locuinelor n vatr, predominarea imobilelor cu un singur nivel i reea de
drumuri de categorie slab i mediocr. Populaia satului este ocupat
preponderent n activiti primare, pe cnd oraului i sunt specifice activitile
secundare i cele teriare.
Oraul este o form de organizare, nzestrare i utilizare a unui teritoriu n
scopul concentrrii, transformrii i redistribuirii produselor necesare ntreinerii,
recreerii i progresului unei populaii de pe teriorii diferite ca ntindere (de la zona
imediat nconjurtoare pn la ntregul glob). El se nscrie n peisaj prin cldiri,
reea de drumuri etc. i presupune o asociere teritorial i corelaie funcional
ntre un nucleu central (aglomeraia) i un spaiu nconjurtor de ntindere
variabil, de la caz la caz i de la epoc la epoc. Odat cu concentrarea mai
accentuat de bunuri (materii prime, preoduse fabricate i semifabricate, for de
1
Resursele umane
Resursele umane constituie totalitatea elementelor care tin de activitatea si
de competenaa oamenilor incluse in procesele economice directe, in servicii si in
domenii complementare.
Resursele umane cuprind, asadar, componenta umana a oricarei activitati.
Nivelul de dezvoltare este unul din criteriile mult utilizate pentru reliefarea
diferentierilor teritoriale intre asezari, regiuni, tari, continente.
Din acest punct de vedere Organizatia Natiunilor Unite clasifica statele lumii
in doua categorii:
-tari dezvoltate
-tari in dezvoltare
Tarile dezvoltate, supranumite generic si Lumea Nordica, sunt situate, in
mod deosebit, in zona temperata boreala America anglo-saxona, Europa, Rusia,
Japonia, cu exceptia Australiei, care, desi este situata, geografic, in emisfera
sudica, face parte, din punct de vedere economic, din Lumea Nordica.
Lumea Nordica detine tehnologia (know how), resursele financiare, forta de
munca inalt specializata (si costisitoare in aceeasi masura) si cunoasterea. Aici au
inceput revolutiile: industriala si, mai recent, informationala.
Tarile in dezvoltare grupeaza, in general, America latina, Africa si sudul
Asiei, cu cateva exceptii (tigrii asiatici Coreea de Sud, Singapore, Hong Kong,
Taiwan etc.). Desi se afla in posesia unor bogate resurse minerale (Africa, America
Latina) si energetice (Orientul Mijlociu), gradul de dezvoltare economica este
destul de redus. Forta de munca este ieftina si o parte migraza spre Nord.
Sectoarele primar (agricultura) si secundar (industria, in special cea extractiva)
domina viata economica a Sudului.
Privita ca un proces de evolutie calitativa a conditiilor de viata a populatiei,
de ridicare a nivelului de trai pe fondul accesului la cunoastere si tehnologie,
dezvoltarea, a fost cuantificata de catre Natiunile Unite in 1990 si folosita,
incepand cu 1993, in Programele de Dezvoltare sub forma unui indicator indicele
dezvoltarii umane (IDU) -, ca o masura aproximativa a calitatii vietii.
Acest indicator este rezultanta a trei dimensiuni: economica, demografica
si sociala.
Cel mai reprezentativ indice economic al dezvoltarii il constituie Produsul
Intern Brut pe locuitor (PIB/loc.).
4
Resursele agricole
Pedosfera, ca invelis de soluri al Pamantului, constituie o resursa naturala
fundamentala, deoarece aceasta reprezinta mediul pe care se dezvolta plantele
de cultura si vegetatia spontana si de unde acestea isi pot extrage substantele
nutritive.
Solurile difera, dupa gradul lor de fertilitate, la nivelul Terrei si pe continente.
In prezent, om problema fundamentala a lumii contemporane o constituie
asigurarea unor resurse de hrana suficiente pentru intreaga populatie a planetei.
Aproape toate tarile africane, tari din America latina si Asia de Sud-Est sunt
confruntate cu un deficit permanent de produse agroalimentare si creaza o
problema a hranei la nivel regional si mondial.
Posibilitatile de utilizare a terenurilor pentru agricultura, in vederea cresterii
intr-un viitor previzibil a productiei agroalimentare, comporta urmatoarele
dimensiuni:
-cresterea productivitatii terenurilor actuale, printr-o agrotehnica si
chimizare corespunzatoare
-extinderea irigatiilor in zonele semiaride si utilizarea resurselor de
soluri cu o fertilitate redusa
-dezvoltarea unor practici agricole care sa permita cresterea
cantitativa si diversificarea calitativa a produselor agricole
-conservarea atenta a resurselor de soluri existente.
Gestionarea resurselor, dezvoltarea economic
i dezvoltarea durabil
Varietatea resurselor naturale si utilizarea acestora au influente asupra mediului
inconjurator, care se manifesta in mod direct, dar indeosebi prin intermediul
activitatilor economice.
Legatura directa dintre resurse si dezvoltare a fost atenuata de efectele
negative ale utilizarii resurselor.
Resursele noi, predominant regenerabile, au o influenta negativa mult mai
redusa asupra mediului inconjurator.
In mod complementar utilizarii resurselor apare problema depozitarii
deseurilor legate de utilizarea acestora.
Fiecare industrie este generatoare, atat de poluanti, cat si de deseuri.
8
10
11
12
13
14
Whitby, Anglia
(locul de intlnire a rului Esk cu Marea Nordului)
Condiiile climatice, prin regimul i distribuia spaial a principalelor
elemente, au avut un rol determinant n repartiia populaiei, cel puin n primele
faze de dezvoltare a societii omeneti. Analiza acestei influene, indiferent de
caracterul favorabil sau limitativ, trebuie s nceap cu rolul biologic (fiziologic) al
elementelor climatice asupra omului, trecnd apoi la efectele climei asupra
societii i n final, la rolul societii n modificarea climei globului terestru.
15
19