j_

U `1_1

i. KOGALNICEANU

SciAi degne 5tsat

TRADUCERE
de

OH. Ori-imANEsc-r..1
PROFESOR

-rloCr.E.

9)\:0

#P+CADENPF:-

-+-4-t480-4

4:

I A rti

TIPOGRAFIA DACIA", P. ILIESCU & D. GROSSU

1900.

Pretul 60 bath
www.dacoromanica.ro

M. KO GA LNICEANU

SclAe d.esvre, Nati

TRAD CURE
de

am. 3-1-1IBALTE
PROFESOR

*1-t-4N1.+---?1,\;30TEc
*AC

A DEMO

ss\ 8.0 M^P

.

J A ft." 1

TIPOGRAFIA DACIA", P. ILIESCU & D. GROSSU

1900.

www.dacoromanica.ro

-)

MIHAIL KOGALNICEANU

S CHITA ":)
a

asup ra
r:

Istoriei, moravurilor f;4i a limbii

Tiganilor
t.

A
Cite-va ziare germane ail dat relatiunT mai mult sa maT putin adevrate asupra Tiganilor ; in ultimiT anT
stirile amnuntite despre viata lor
vagabonda, de moravurile lor, de obiceiurile lor ati aflat multi cititorl,
iar uniT savant! ail artat un deosebit
*) Titlul francez : Esquisse sur l'histoire,
les moeurs et la langue des cigains, con-

nus en France sous le nom de Bohmiens, suivie d'un recueil de sept cents
mots cigains, par Michel de Kogalnitthan Berlin Librairie, de B. Behr: 13
Obervallstrasse 1837.

www.dacoromanica.ro

't

interes despre limba lor, nscutd din

dialectele IndostanuluT. Nascut i cres-

cut in Moldova, unde sunt aproape

100,000 Tigani, carT a conservat obiceiurile lor primitive pind azi si la

carT am putut studia mal bine ca altii
moravurile acestuT popor nomad ; am

voit dar s da i ea cite-va ama-

nunte precise si interesante asupra

acestui trib originar din India. EU
hotarisem ca aceste pagini s fie ca
apendice la vol. II din cL'histoire de
Moldavie et de Valachieo care e sub
tipar ; dar, de oare ce vol. II va aparea abia la sfirsitul anului si acolo va
trebui s pun alte bunt! cu referinta
la legislatia, comertul i literatura
mOldo-valaha, m'am hotgrit s public

aparte aceast schita asupra Tiganilor, adaogind la fine un glosar de

cuvintele tiganetT, cunoscute pina azT,
si

o schit de gramatica, luate dupa

scrierea d-lui consilier Graffunder (Erfurt 1835).

Pe linga amanuntele enumerate de

mine acum, prectim i legile din Mol-

dova si Valahia asupra tiganilor, e

am citat i principaliT scriitori, carT
www.dacoromanica.ro

a scris pind azi asupra acestui popor, atit cit acele prerl nu craft' in
contrazicere cu cele ce stiam ea desr

pre obiceiurile tiganilor.

Dacd id pe colea s'ai1 strecurat unele greselT frd voe, cer ertare citi-

torilor. In lips de alt merit, scrierea

aceasta va sluji pentru moment la acele voci Carl s'ati ridicat pentru Tigani, de i, din nenorocire, acest interes nu va fi de cit trecdtor, cad'
aa sunt Europenil.
ET formeazd societAti filantropice

pentru abolirea sclavajului in Ame.

rica, in timp ce uita cd in Europa

sunt 400,000 Tigani robi, iar 200,000

sunt infundati in cea mai mare .ignorant i barbarie. Si nimeni nu-si da
grija de a civiliza un popor.
Berlin, 1 August 1837.
:

CAP. I :..
Istoria ei moravurile Vganilor 3
Un mare numar de istorici si cjtori afl scris asupra acestui neam,
raspindit, ca i Iudeii, pe toat suprafata pamintului vechiti ; multi din eI
:

www.dacoromanica.ro
7

a dat stirT false asupra originel

*i

moravurilor lor. Unil sprijinindu-se pe

parerile tiganilor i pe un pasaj din

Erodot, care zice cd a aflat pe malurile PontuluT Euxin o colonie egipteanA, sustin c acest popor nu-I de

cit o parte din supusii luT Sesostris,

care, dupa descoperirea conjuratiuneT

luT Danaus, ati fugit pe malurile MareT negre. AltiT, luindu-T tot de egiptenT, a dat alt explicare venireT lor
in Europa ; iaii privit ca crestinT, carT,

silitT de pginT, a parasit tara prin

secolul VII-lea, numaT s must lepede

legea. In timpul din urma, un englez,

Samuel Roberts), a publicat o carte
intitulat : The G ypsies : their origin,
continuance and destination, as clearly

foretold in the prophecies of Isaiah,

Jeremiah and Ezekiel. Autorul voe-

ste a arata, potrivit datelor biblice,

ca tiganiT sunt urmasil vechilor egip-

tenT, a cAror nenorocirT a fost proo-

rocite. [dela e originala, dar nu e adevA rat.

Alti istorici ati dat alte explicarT.

Asa, uniT iT iati ca locuitorT din orasul

Singara (Mesopotamia), altiT ii socot

www.dacoromanica.ro
c j.

de emigratT din Cilicia i Asiria ; altiT

iati de Nubieni, Etiopeni, Maurf,
Manihei din Armenia 1 chiar popor
iT

din indostan. Parerea aceasta din

urma, care e cea mai admisa, a emis-o in 1783 Grellmann. El a publicat

la Lipsca i Dessau o schit istorica
asupra tiganilor : Die Zigeuner, ein

historischer Versuch iiber die Lebens-

art und Verfassung dieses Folks. I.

A. Fessler i Malte-Brun sunt de aceiasi parere.
Iata carl sunt numele tiganilor la
diferitele popoare: Francezii ii numesc

Bohmiens, pentru cl tiganii a venit

in Franta din partile Bohemieil; Englezil IT numesc Gypsies ; Germanil

Zigeuner, ItalieniT Zingari sa Zingrui,

SpanioliT Gitanos, Grecii moderni Kativeloi, Polonii Zigani, Ungurii FaraoNemzetsg (rasa lui Faiaon), Rusii Tiganes, TurciI Cinghene, Olandezfi Heydeus (pagini), Danezii si Svedezii Tartares, MauriT i Arabi! Haranii, (rata-

citori), BuharieniT Geaii, Rominil Ti*)

Nota. De oare ce in Moldova i Valabia

el se numese Tigani, am pastrat numele
Cigains in loe de Bohdmiens.

www.dacoromanica.ro

'

gani. Se vede d'aci cl ceT mai mulct

II numesc Cingani ; iar Tiganil el singull se numesc In limba lor Roninicel
(fiul femeiT) sail Rom (oameni) : han
du me Romnicel ? esti tu tigan ?
E imposibil a proba cind a venit
tiganil in Europa. Istoricii art crezut
cA ati venit in secolul XV nu inainte de 1417. Fessler, luindu-se dupd

'

Grellmann, zice ast-fel : Dupa ce

a-

merlan (Timerbeg) in 1399, sub pretextul aboliriT idolilor, a supus noua

Indie i a sAvirit acele cruziml marl,
un popor Cinganii, locuind pe la Guzurat i Tatta, ati fugit din India in

numar de jumAtaPe de milion, bogatil

se numiail in limba din Guzurat Rom,
(oamenl), iar din cauza pielil lor smolite Kola (negri)., iar din cauza vechil
locuinte pe malurile Sindului Sinte,
i din cauzA c ati trecut prin Persia

s'ati numit Sisech Hindu (in dienT negri).

N'a rost insA lAmurit cum s'ati intins

el in Africa de Nord, in Asia mica si

in sudul Europe, intre 1399-1417.

Ceea ce se tie e ca in 1417, anul al

17-lea al domnieT lul Alexandru cel
,

Bun, cite-va cete ati venit in Mold6va,

,

www.dacoromanica.ro

7
z.1

in Ungaria si in Germania, pe la Ma-

rea Neagra. Putem dar pune anul

1417 ca timpul venirei lor in Europa,

de i se probeaza c Tigang erati 1
cu 2 secole maT inainte.
I. P. Ludwig in Reliq. manuscriptorum XI, 301)) a aflat o cronica veche care spune c la 1250, pe vremea
lui Bela II, regele UngarieT, era o natiune care se chema Gingari sag Gingari. Acest pasaj ne dovedeste ca din
timpud vechi erati in Europa triburT
de tip Indian si deci epoca emigratiuneT lor in Europa va raminea totdeauna o enigma. Limba i moravurile Tiganilor sint dovada cea mai vie
Ca sint de origina indiana ; cad de i
limba lor e schimbata, dar pastreaza

Inca multe elemente sanscrite, bengale,

Indostane i malabarese.
In sprijinul asemnriT limbeT tiga-

nesti cu malabareza se citeaza de

Grellmann intim plarea povestita de zia-

rul vienez : Die Wiener Anzeigen...

Pe la mijlocul secoluluT XVIII un preot
din Ungaria, Stefan Vali, fiind student

la Leiden, a facut cunotinta cu 3 tinerI din Malabar, carT isT urmati stuwww.dacoromanica.ro

'

8
diile tOt la Leiden. El a scris cite-va
mil de cuvinte malabareze, dus fiind
de curiositatea asemndriI cu limba
tiganeasca ce se vorbea in Ungaria.
Reintors in tara a aflat ca iganii" intelegeail aceste cuvinte. Tineril malabarezi i-ati maT ,spus lui Vali ca in

tara lor e o provincie Tigania (Gazette de Prusse, 20 April 1836).

-

II

i limba tiganilor ne probeaza Ca

eT sint de origina indiana ; dar oare

moravurile lor nu ne va proba acelucru?

E greil de crezut c piratiT alungati
de Tamerlan sa fie strmo ?ii tiganilor
lasT

de azi. Ar fi trebuit s fie curagiosi,

pe cind e stiut ca iganii sint foarte
last Richardson IT afla in casta Bazigurilor, jucausi i saltimbanci vaga-

bonzi. Iar clan ar fi sd-i cautarn intre castele indiane, eT ar semana maT
mult cu subdiviziunea Sudresilor, Correiva, nomazT, stall sub corturi, ai ca
mestesug impletirea panerelor sati caldardritul, pe cind femeile lor cistiga
bani pe ghicit norocul. Asa sunt tot(
www.dacoromanica.ro

bil

It,

iganiT (Valentyn Old and new Ostindien citat !de Malte-Brun VI, 271).

Cronicile spun ea acest popor nomad s'a arAtat intiiti in Moldova la

1417, trecind pe la Marea Ne.,gra,
pina unde se intindea Moldova pe atuna Din Moldova eT s'ail intins in
Valahia, Transilvania, Ungaria i apol
in Europa *).
Folosindu-se de ignoranta timpurilor, el si-at zis EgiptenT pentru vrei-

jitoria lor, cum le zic Ungurif (Faraoni), sa Egipteni, Gypsies, Gitanos,

cum le zic Francezii, Englezil i SpanioliT. Neavind mci un cult anumit,
nici o biserica. eT se fAceati c pracfiat cultul 1rii unde se aflati, ca s
fie tolerati.
In 1417 ei se arat si in Germania
spre Marea NordulaT, iar in 1418, dupa

sinodul din Constanta, ei strabat in

Svitera : o ceata de oameni necunoscup', cu pielea neagra, cu fata strAin,
rAti imbracati, avind pasportul autoritktilor, s'ati aratat la Zurich) (Jean
*) Inversul e adevarat. Tiganjl apar intii
in Moesia, apoi in Muntenia i la mina
in Moldova.

(N. Tr.).

www.dacoromanica.ro

10
,

_-

de Muller). Bulibasa lor era Mihail,

duce Egiptean.In 1422, un alt duce

al lor, zicindu-si cd Vine din Egipet,

Andrei, ajunge la Bo Ionia, iar altul
la Bale. Numarul tiganilor din Elvetia era la 14,000, cum spune cronica-

rul Strumpf. De si ei ziceati ca yin

din Egipet, ei veneati din Ungaria.

Nurnarul lor mai mare era in Moldova si Valahia. 0 altd ramur de

tigani s'a dus in Germania, Franta,
Spania si Anglia.

Luindu-ne dupa Pasquier (Recherches

de la France) tigami s'ati aratat in

Franta la 1427, cind ajung la Paris

la 17 August. ET ziceati ca vin din

Egipetul de jos, de unde ati fost is-

goniti de Sarasini,
lepede legea.

carT

silit sa-si

Supusi apol de cretinT, eT ati mers ..'

la Roma, unde Papa i-au botezat

le-a dat canon s r4t5ceaspa. 7 ani i

sa se culce pe pamint. El mai ziceati
a Papa i imparatul Sigismund le-aq
dat crti de scuteala, prin care pot

fura orl ce de prin sate si tirgurl in

cei 7 ani de pocainta. In Franta erati

numiti pocailit Viata lor in Franta :
www.dacoromanica.ro

11

era nornada, se aezati pe linga sate

sub corturi sail in bordee, cintati si

jucati calatorilor, lucrati ferul, vindeati

cal i alegeati mu- de pe val". De i

Francisc I a dat ordine de persecutie

sa-T inchida si s.i bata (1561 ca i in

1612), nicT azi Franta nu e scutita de
.

Tigani, cu toate ca politia ii Irmarete 'ca vagabone. Se maT gasesc

Tigani in Lorena si Alsacia, lar la
imes a aparut o ceat de TiganT

in 1836, si privelitea acestui salas

a fost frumos descrisa de Nisard in

(Nimes), Libraria Desenne).

Din Franta Tiganii at rasbatut in

Spania, unde se gasesc multi pe la
Cordova, Cadix, Ronda i Murcia, iar
in Anglia ii gasim cu efi numiti RegE
of Tiganilor. Sub Henric VIII (1531)
i sub Elisabeta (1563) Tiganii au fost

persecutatT, dar se gasesc i azi in

mare numr. Ultimul lor Rege din
Anglia a murit in 1835 Februarie in
cimpul de la Bestwoodlane la Rottingham i ingropat cu mare pompa

in cimitirul 4No mau's heath) din Northamptoushire. Ca urmal a lasat o

tinara princesa, unica buT fan. -.

www.dacoromanica.ro

,L

12

In Scotia ati fost recunoscuti de un

rege ca popor deosebit i liber si din
cauza aceasta s'ati inmultit foarte tare,
aproape o sutd de mil. Azi s'au irnputinat la vre-o 500. In Danemarca
a fost totdeauna persecutati TanariT (Tiganii) carT ratacesc din loc in
loc 1 i pricinuesc perderT locuitorilor
prin minciunile, tilhariile i vrajile lor,
s fie prinsi de orT ce autoritate. In
Italia si in statele Papale eT sint loarte
numerosi, dar nu sint lasatT de cit 3
noptI intr'un loc.
In Ungaria regele Sigismund le-a
dat in 18 Aprilie 1423 niste scutirT
libertati, si 73 aril maT apoT ail ince-

put a juca un rol in tara, in fie-care

comitat unde erail i aveati sefiT lor

Agiles, un fel de juzi. Voevodul lor

. se numea Egregius. Szismay, un isto-

ric, ne-a facut cunoscut i juramintul

lor, cum D-zeti a in-cat pe regele Faraonilor in Marea Rosie, ast-fel s fie
inghitit Tiganul in pintecele pgmintulul,

s fie afurisit, clan nu spune adevarul;

tilharitul i vinzarea sa nu-I mearga.
La cel inti trap calul s 'i se schimbe
in magar i sa fie spinzurat de catfiSh

www.dacoromanica.ro

-LK

13

('

Maria Tereza a voit sa-T civilizeze,

'i-a ajutat sa stea sub corturi (1768

1773) sail in bordee, 'i a silit salt facA

case, sA nu se mai numiasca tigani,

ci s se numiasca Want not (Uy Magyar) ; s nu mai vorbeasca tiganete,

ci ungureste. 1-ati luat in armatA, iar

care se va insura, va arata ca are cu
ce tinea femeea si copiii. Murind Maria Tereza, tiganii n'ail mai pAzit po-

runcile. Iosif II a voit sa civilizeze

tiganiT din Transilvania prin circulara
de la 12 Septernbrie 1782, Tiganii
trebuiati sA-sI dea copiii la scoala, sd

invete religia, sA nu umble goi pe

ulita, nici sa doarmA la un loc goi,
bAett i fete. Tiganii nu vor avea cal,
afard de aurarl ; proprietaril sA dra
pamint tiganilor de pe moie, ca sA-T
faca agricultori. i nu vor fi muzicanti
de cit aceia cari n'ati ce face alt-ceva.
Ordinele lul Iosef II au avut urmAri

bune ; tiganil din Transilvania sint

multi agricultort.
In Moldova, Alexandru-cel-Bun le-a

dat voe sA rAtAceascA. In Valahia

sunt cu mult mai multi, urmaii lor
a ajuns robi, cum sint i azi, aa
www.dacoromanica.ro
.

14
of

2'

Ca cuvintul tigan a ajuns tot una cu

rob. Rezulamentul organic din Moldova, 1835, vorbeste de tigani in cap.

I 27, cap. II 158-162 ; 174-179.

Iata pe scurt incelesul i cuprinsul acelor articule: Robul nu e un om, ci

o persoand care atirnd de altul cu averea st familia sa ; in caz de fuga

sag stricaciuni, raspunde ru averea,

care altfel trece la mostenitori. Deci

legea civila ii cuprinde ; casatoriile intre liberi i robi sunt oprite; liberul

care se insoara fara stiinta cu o tiganr, poate rescumpara libertatea

lui in 20 aril : tot asa si rominca ma-

'

ritata ru un tigan ; liberul care cu

stiinta ia o tiganca, va varsa la casa

milelor pretul tigancei : cin I stapinul

nu da voe, casatoriile se strica; iar

dacd stapinul vrea, primeste pretul

tigancif ; stapinul, care di voe robilor

sa se insoare cu liberi, va perde robul Si va fi mustrat; copiii din aceste

casator I sunt liberi; tiganif strdinl

sunt al st4tula dar insurindu-se cu

-

liberi, se fac Merl ; casatoria le e va-

labila ; casatoria intre sclavi se face

cu invoirea stapinultii; pretul robilor

www.dacoromanica.ro

f,

4ri

15

se face de tribunal, dupd virsta, rueste sug s i talent ; ceT ce traesc nelegitim cu tigance, de si nu le-ail liberat,
vor deveni libere dupd moartea stapInulul; stapiniT pot cere sclavii fugitT, lard prescriere ; robil liberati nu

se pot cdstori cu fata nepoata

pinuIuT,

std-

nici cu alte fete de boerY.

Iar prin cap. XVI 1020 din codul po.._

mostenire la liberarea sa, el poate s

'

..

litic, robul nu poate primi sa refuza o

aib casa, gradina, dar nu mosiT marl.
AceleasT legi IT stapinesc si in Valahia. Tiganii sunt robf domnesti sail
particulail ; ceT d'intiT numara 3851
familiT in Moldova si 33.00q in Valahia. RobiT domnesti se impart in : I)
Rudar sa Aurari, Carl a dreptul
de a cauta aur in hurl si in virful
muntilor, i platesc doamneT pentru

gatelile sale 3-4 drame, adica /

,140o din oca, ceea ce vine la 2-3
livre. Pe vremea lul Cantemir, Doamna

primea ca tribut 1.600 drame de aur,

cam 4 oca aur curat, i Doamna lul
St. Racovit ozlin Valahia a primit in
1764 de la cel 240 aurarl aT sal 1.254
drame de aur curat.
.

www.dacoromanica.ro

16
2)

Ursarii joaca ursul, merg din oras

in oras, din sat

in sat cu uriT, pe

cart
prins de mid in Carpap
pe carl i-at invatat diferite jocuri. Ca
s nu se intimple vre-o primejdie, tiganii le pilesc dintii i unghiile, le ard
pupn ochiT, ca sa nu vada bine. Ur-

saril plates, Domniel cite 20-30 lei

vechi, adica 7-10 franc);
3) Lingurarii fac lingurt, coveti,

s*:

fuse si chiar carbuni ; el platesc dare

ca si ursaril si sunt cel mai civilizati,
multi din el ati locuinte imbelsugate.
4) Lei1, oamenl fara mestesug anume; ii gasim pe uniT petrari, ferari
peptnari. Leie0t sint eel mai stricati oameni; el ati voe de a rataci in
toata tara, platesc 30 lei dare si ati
voe de a-si paste call pe linga drumurl si sate. Cel mai multi traesc din
tilhar\ii, de si nu-s priceputi ; lucreaza
putin; dorm toata ziva, iar noptile fura.

UniT sunt caldarari si ferari si obicinuesc a face : pirostil, cleste, balamale,

chel, lacati, broaste, pluguri, cercel,

inele pentru prance ; ei umbla cu foale

in spinare. Acesti tigani faceati mai de
mult sinete, pusti, land, sabii Si securf.

www.dacoromanica.ro

17

Femeile lor alearga pe drumuri i

cauta in ghioc de noroc, spun viitorul

i ghicesc visurile.
Duminicile si serbtorile se pun la
usa bisericilor i cer de pomand, aratind copiii lor goi sa niste papusi
imbracate i puse la sin, bocindu-se
,

ca-s bolnavi, orl chiar aorti; apol se

,

duc prin ograzile oamenilor, dart busna

in casa i daca nu gasesc pe nimeni,

furl ce gasesc si se fac nevazutl.
Acestea par a fi adevaratele lacuste
ale Egiptului, cum le cinta V. Hugo
in Tour Roland.
Nimenea din cele 4 triburi de tigani
locuinte asezate; el stag vara
sub corturi, iar iarna in bordee, ce le
fac in padure sail la marginea tirgurilor, io la 15 familii (un salas) stag
sub ascultarea unui mai mare ales de
numit jude; acesti filet atirna de
un bulibagt, numit in Ardeal Voevod.
Pentru a fi ales, trebue sa te scobcirT

dintr'o familie care a dat mai multi

bulibai; s fii bine imbracat, in virsta

si sa ai tinuta mindra.
Alegerea se face in aer liber ; cel

ales e de 3 ori ridicat pe umeri de

2

www.dacoromanica.ro
I.

r.

18

ceilalti cu strigate de bucurie, ca odinioara Regil Frantei. Duna alegere,

Tiganii se imprAstie, mindri ca maril
electorl cari ar alege un impdrat. Juzil
i bulibaii sint intdriti de vel armas,
Mara( IT platesc dan strinse de ei de
la cetele tiganet1; el ii judeca in ultima instanta, de aceea ii i tern pe
arum mai dehai de cit pe Vocid. Juzil
i bulibaii rnerg calarl, poarta barba,
haina lunga (antereti), ciobote resit sati
galbene, caciula i un bicig cu 3 jerbii,

pe care il poarta in tureatca i cu

dinsul pedepsete pe TiganiT ral i

tilhari. BulibaiI ag marl drepturi fata

cu TiganiT lor : ii judeca in intaia si
a doua instanta, primesc 2 lei la surA

din darea ce-o adund, pedepsesc pe

vinovati i dag seamd Domnulul de

supuil lor.
Robii particulari tin de niandstiri si

de boerl. Se impart in doua clase :

LOW i Vdtrag. Laesii boereti sint

ca i LeiT gospodrar darea o platesc boerului ori rridnstirei, de care

irna. Daca stapinii ii fac curti, el
lucreaza ca zidari i primesc pe zi
cite i leg vechiti de hrana (33 banl).
www.dacoromanica.ro

19

Veitraqii ati lotuinte asezate si nu

seamana cu cei-l-alti tigani ; ei si-ag
Latat limba, ati perdut obiceiurile kr,
asa ca se deosebesc de cei-l-alti Mol-

docent

Vatrasii, cart traesc pTin sate, lucreaza pamintul, sint barbieri, croitori, ciobotari, fierarT; cei mai multi
stag prin tirguri pe la curtile boeresti,
unde le slujesc de croitori, pitari, zidari, vizitii, buc arT, iar femeile lor
fac slujbe in casa, spala, coase, brodeaza, etc.
Mai ales boernasii isT fac tot serviciul cu dinii, de si sint foarte nespalati. In ori ce curte boereasca e
un cod penal pentru cei ce gresesc ;
alta data se bateau la falanga, adi -A
se bateau cu biciul ud la talpa piciorului, tinuta in sus pe un drug, iar
doi oameni ii ineag pe umere ; cel
batut se sprijinea de pamint numai
cu capul i cu umarul. Pedeapsa la
filanga e oprita prin Regl. organic.
Azi se bate cu bicial sari se inchide
la becig ; iar cind se prinde vre-un
tigan fugit, i se leaga de git coarne
de fier, in earl' nu poate dormi.
www.dacoromanica.ro

.
,

;nr

20

Intre vatrasi gasim cei mai bunT

muzicanti, fArd sa cunoasca notele ;

e de ajuns a auzi o data o melodie,

o soneta de Mozart sail o simfonie
de Beethoweh, ca s'o cinte pe derost

cu maT mult talent de cit cel de la

care a auzit-o. Mi s'a intimplat sa
vad un tigan intrind cu vioara subsuoard la Teatrul francez din Iasi,

urmarind cu urechea uvertura si alte

bucati din Dame blanche si dupa isprvitul operei el eia i cinta toatd
muzica ce o auzise, cu mai mult artd
de cit primul virtuos din orchestra.
Instrumentele lor muzicale sint vioara
sag scripca (dibla, chitara), cobza cu
9 core, se aseamnd cu mandolina,

naiul sag fluerul lui Pan, doba si

moscalu sari vechiul sirinx, pentru
cart' ag un talent special. In 18ro,

cind fratele Sahului PersieT, fost ambasador la Napoleon I, s'a intors din
Frant prin BucurestT, s'a mirat de
glistul muzical al Tiganilor, mai ales
pentru sirinx, si a zis c ei ar intrece
chiar pe Persi, carT sint specialisti in
acest instrument. ET compun fel de
fel de' cihtece ; asa, cine n'a auzit de
www.dacoromanica.ro
.K

21

Anghelup, de Suceava, de Barbu sail

de Cihari, care traeste la Pesta. Tiganii cinta si din gura, mai ales cin-

tece populare ; ei aU o voce frumoasa,

.
_

ca adese on boerii meseni se scoala

de la masa i lipesc cite un galben
de fruntea lutarului. In noptile de
vara huesc mahalalele Iasilor de muzi ca tiganilor.
De o parte boerii se plimba cu prie-

tenii lor intovarsiti de o muzica europeneasca, caci despretuesc tot ce e

indigen, iar micif negustorl si rani,
dupa ce i-ag vindut carul cu fin sail
cu lemne, petrec in crisme, unde, dupa

ce beau pina la io seara, apoi es pe

uliti insotict de 2 lautari, carY 'le cint

la ureche cintecele ce le plac, iar taranul, vesel, cu peptul deschis, cu

miinile la spate, mai sprijinindu-se pe
cumetru-seil, dita de necazuri in aceste

momente. Aceste petreceri de noapte

ag ceva poetic in ele.
Pentru joc, taraful de lautari e mai
bun de cit muzica europeneasca ; si
tin mai bun mesura i il place mai
mult de cit muzica cea-l-alta; si chiar
militarilor nisi din ultimul rSboiti cu
\13LIOTECA

www.dacoromanica.ro

ACADENIIE1

"

22

Turcia le placeail mai mult lutarif

de cit muzica lor militarA. TiganiT
sint si actori, mai ales in cislegile de

iarnA, cind se aud noaptea strigind

pe ulite pcipuff, petpuqi ! Daca ii che-

mati in cas, vedeti 2 insi earl' porta

un teatru luminat, lung pina la 8 picioare i inalt de 3-4 ; si aseazA teatrul lor pe 2 scaune i indata yin in

'

scend p)pusa, care joaca pe doban

si oaie ; apol vine un tigan cu ursul,

alungati apoi de Vasilachi, care face

curte la 2 fete, in timp ce femeea lui
ii cautA prin toate mahalalele i crismele ; apoi vine Turcul si Cazacul ;
el se ia la ceartA i cind erati Rush'
in principate, Cazacul tftia capul Turcului, iar cind erati Turcii, Turcul
tia pe Cazac. Azi nu still cine-i ihvingatorul ? Tiganul, care joaca papusele, vorbesle, cind ca Turcul, cind
ca Cazacul.
Vatrasil sint oameni bine fcuti, de
staturA inalta, au infatisare nobila ;
fetele lor sint si mai frumoase ; smolite, ele unesc trAsAturile greculul si
focul stramosilor lor ; ochi marl ne,

gri, sprincene stufoase, asa c sint

r
www.dacoromanica.ro
-f
;

..

23
rpitoare. Indat ce ajung mame, ele
se slutesc.

Vdtrasii sint cel mai civilizati si

merit toatd libertatea. Numrul tiganilor in toatd Rominia se sue la 35.000

familiT. Afard de VdtraT si citT-va
lingurarl, cei-l-alti sint nomazi.
Moravurile i deprinderile lor. Infdtisarea tiganilor e plina de expresiune i pe fruntea lor acoperita de
lungi plete se citeste melancolia ; ochiul lor negru strAluceste ca 0 scin-

teie sub sprincenile lor marl si pare

ea toat soarta lor tristd se citeste in
fatd. Profilul suferd ceva i totusi in-

fatisarea sa exprima un spirit vioiti

i intreprinzAtor (dr. Fedor Possard
in Aussland, 30 Sept. 1836). Vdzindu-i, se poate studia bine plastica.
Peptul lor e proportionat, bratele ca

si picioarele, pdstreazd regulele cele

mai severe ale frumusetei. Cind ii

vezT goi, crezT cd al cele mai frumoase statui grecesti, la carT contribue mult coloarea lor bro'nzatN. Viata
lor nomadd, aerul curat de munte sati
de vai imbalsamate cu Sort, IT ajutd
s indure toate mizeriile vremel si a
www.dacoromanica.ro

'

24

sint tarl de fire si ajung la ac se gasesc intre el multi centenari.

;

diner batrinete, apa

Tiganil n'ati nici o credinta ; i cred

Inca in fetisism ; se inchina la tot ce
e folositor, la corturi, la vint si la foi ;

cred in destin. In Europa ei se datt

ca urmaorl al crestinismulul; in Turcia sint mahometani, i daca ar fi un
regat jidovesc, ei s'ar face mozaici.
In Moldova el isi boteazd copiil, dar
nu din cauza ,credintei, ci, ca i don
Basilio, din cauza cistigulul ce-1 ia
de la cumetru. Nu e rar a vedea co:
piT botezati de zece ori ; si chiar tigani de 20 anT yin i cer sd fie botezati si sa-T fil rms.
Neavind religie, el n'ati nici casatorie legala, si n'ati nici o ceremonie
.

'

pentru acest act. Cind un baiat a ajuns la 14-15 ani, gaseste ca-T lipsete ceva pe linga pilne i apa. El

ia cea d'intii fata ce-o intilneste, fie

chiar neam, i 'sl-o face nevasta. Cind
se insoara cel doT tinerl, ia o oala
none i o sparg i apa sint insurati.

El nu ingrijese de loc de creterea

copiilor ; cum incep a merge, IT lasd

www.dacoromanica.ro

25

s se duca pe drumuri si prin padure

dupa cerut piTne suU dupa furat. Goi.

sgribuliti de frig, abia seara gasesc

de mincare i putin foc ca sa se incalzeasca in cort sail in bordee. Pina
la 16 aril el merg goi iarna si vara,
si ca dovada de starea lor cea proasta, voiti aminti o anecdota : in toiul
erni, un danciuc scincia ca-I e frig :
Tine, ii zise masa, ia asta fume

si incinge-te ski va fi cald. Multi

tigani sint nebunt i stropiti, din ca-

uza ca pe cind erati mid a slujit ca

arma de batae parintilor, carT, cind
ajung la cearta, 'au copiii de cap i
de picioare si se bat ca chioril. Alte
pricini ale stropirei lor e ca siliti
fiind a cere de pomana, ii fac fel de
fel de rani, carl se cojesc si cangrenisesc, asa ca vatama tot organul.
Cind boeriT es la plimbare, le es
inainte cete de baeti si fete, goi ca
Adam, i alergind dupa trasurT, se
clan de-a tumba, strigind :
Da-ne-o para, da-ne-o para,
Sail jucam o tanana.
Tananaua e jocul national al tiganilor, fandango. Cel ce joaca tananaua
www.dacoromanica.ro

26
,

sare, face miscall cu bratele i picioarele, si-sT loveste dosul cu talpa picioarelor. Cind tiganiT cer pomana,
nu doresc sntate celul ce cid mila,
ci cailor ; el' nu zic : s dea D-zeii sci
fiti fericiti, ci set dea D-zeit ca set trdiganiT sufer
iasces cai ani multi.
foarte mult de nostalgie, si nu ar 'Asa

cortul parintesc pe nimica in lume.

Adesea boerii at cercat srt civilizeze
pe umI tiganl; i-aU luat in curte, le-au
pus dascall sa-T invete, dar degeaba ;
la cea dintii ocaziune el ail fugit la
parinti. Vieta nomad e necesara tiganuldi ca pestelui apa i ca paseriT
aerul ; viata in trib e sufletul vietii
lor. El e lenes i prefer/ pe dolce far
niente si sracia lucie. El nu face nimic mare, furl, de si nu lucrurT marl,
ci numal Ilene si hrana.
Top' tiganiT sint nturdari; murd/ria

pare a fi nascut cu dinsii; camasa

Ii e necunoscuta; eT n'au de cit sdrente;

totusi se cunoaste c i el gusta ga.-

, telile de dantele i impletituri pestrite

carpite. Le plac colorile viT i in

special halbele rosia sati albastre si
si

ciobotele galbene.

www.dacoromanica.ro

4.

I/

27

Castitatea Ii e necunoscutd. De si
femeile nu fac profesiune de prostituate, ele se dail on si cuT, numai s
le dea- ceva parale ; alba meserie mat
at de a gici de noroc si a spune viitorul, ultindu-se in palma sati trAgind

cartile si consultind spiritusul in oglinda

ce-o poart6 intr'o cutie de tinichea.

Foarte curioase sint cetele tiganesti

amestecati in carute cu

copiii start

cAldrile, scaunele, foile si alte toale

ale lor ; cdrutele lor find inalte, Ca

pot trece apele fard s se ude ; barbatul i femeea merg pe jos, iar cdruta adesea este trasa de o singura
mirtoaga. De o parte si de alta merg
cllarl Tiganii, ducind in desagi

copii, de la cari nu se vd de cit capetele.

TiganiT minincd carne de animale

moarte, afard de a cailor. Cind if intrebT de ce minincd o asa carne, ei
ne respund ecarnea pe care a tdiat-o
D-zeti e mai Puna de cit ceea pe care

",`

I.

o taie oamenii. Din aceast cauzd ati

fost acuzati de antropofagi, cart, in

adever, in certe cazuri el ati mincat
si carne de om. In Ungaria s'ati tdiat
www.dacoromanica.ro

28

peste 200 tiganT, din cauza Ca a fost

acuzati ca antropofagi. Ziarele germane pin August si S'eptembre 1782
sint pline de asemenea amanunte asupra decapitaril acestor scelerati.
Azi insa mininca marnaliga (polenta)

cu terciti ori cu brinza ; mai mininca

de furat curd, rate, gaini i purcei.

Beau apa, dar nu dati la o parte ra-

chiul si-ti seruta talpile daca IT dal o

bo4cA. Si copiii de tigani fumeaza

cu pipa. Toata ziulica tin luleaua in
gura i cind n'au tutun, fumeaza frunze

uscate de nuc. Pot rabda de foame

zile in'regi, dar nu si de fumat.
Tiganil, in genere, sint last i til-

harT la drumul mare, dar fricoT. Rominii IT ursc, cad ii cred periculoT

din cauza ca cheama duhurile necurate. De si iubesc putin agricultura,

totusT ati inceput a se deda la cultura
pmintului. In Ungaria, Serbia si la
noT sint multi tigani agricultorl. La
Ripile, sat in jud. Falcifl, sint 6 familil
de tigani
Vatrasil sint cel
mai stabili i se pot civiliza si pot

deveni meteri in fabrici. Guvernele

s-1 dea silinta a-T civiliza.

www.dacoromanica.ro

.;

29

Iata populatia tiganilor in Europa:

Teri le Rominestl 200.000 suflete
Turcia . . . . 200.000

Ungaria . . . 100.000
Spania . . . . 40.000 suflete
Anglia . . . . 10.000

Rusia . . . . io.000
Germania, Franta,
.i

(.<

Italia

40.000

Total 600.000

CAP. II.
Limba tiganilor

S'a pretins c limba tiganilor nu

era de cit un grain. Grellman a fost
cel d'intiii1 care a aratat falsitatea acestei Wert In incercarea sa asupra

Tiganilor a dat cite-va amenunte asupra Umbel lor si o list de cuvinte.

Dar greselile ce a facut i dinsul arata ca autorul n'a verificat prin sine
insusi cunostintele de aceasta limbg.
In 1835 Graffunder a publicat la Er-

furt o schita de grarnatica a limbei

tiganesti. Scrierea sa, de si necom-

plecta, dar e foarte interesant pentru

www.dacoromanica.ro

SO

cei ce se aplica la studiul acestel limbi.

Limba tiganeasca e tot asa de curi-

oas ca Si moravurile lor. Geniul lirnbei pastreaza vechimea el, origina sa

indostana, si nu e lipsita de interes

de a studia o limb indiana in mijlo-

cul Europa Prin limba lor, Tiganii

- se cred mindri, dispretuesc pe cele.

l-alte popoare 5i tresc in caSte deosebite, pastrindull obiceiurile i viata

lor nomad.
Toate popoarele sint pentru el gadO
=ghiaurl=pagini, i nurnal el e RomIvied= fiul femeil. Han du me Romnicel=esti tu tigan ? sint vorbele sfinte
ce 2 tigani si le spun si le inteleg,

fie din ori ce tara si continent. Cu

aceste cuvinte el se recunosc si se
umplu de bucurie. El singuri sint oa-

meni i numal lor i51 da acest nume.

Celor-l-alti le refuza chiar tithil de oa-

-mewl! Limba 'I-a fcut sa respingA

cultura i prin ea ail putut indura la
nol in tarA viata de robie in timp de
400 ani.
Limba tiganeasca are o constructie,
o sintaxA diferita de a limbelor din
Europa, cad nu e nscut pe paminwww.dacoromanica.ro
;

31

tul EuropeT. Origin a sa e departe, in

India ; acolo e nscut ; de acolo ne
vine.

'

De si limba lor, serac la inceput,

s'a imbogatit apoT cu cuvinte din de,

osebite limbi, a remas neatins in gramatica sa. Ea e plina de cuvinte sanscrite, bengale, indostane i malabareze.

Istoricul Tessler a publicat acest

tablotL
Cap, Sero, er (multan), sira (sanscrit),

sir (bengal).

Par, bal, wal (m.) bal imalabarez).

Ochili, Yak, aki (mt), aksi (s.) s

(b).

Nas, nek, nek (indon), nak (mt.),

naak (b).
Gurd, mui, mu (ind), mu, mun (b).
Limbd, cip, sibu (ind), dsuban (d),
dsibb (b).
Dinte, dant, dant (ind), diiant (ind),
danda (s). dant (b).
Ureche, kan, kan, karnam, kon, kadu.
Ziud, dives, dya, degow, devasi,
din, dio.
Noapte, ratti (rattgin), rat, rat, ratri,

raat, rate.
Soare, kam, kam, kham, kham.

www.dacoromanica.ro

31'

39
Lund, on, sand, sciandorma, cianda,
and, ciand.

Pdmint. pup, puma, buma.

Apd, pani panni, pany, panir, paani,
nir, pan.
Aur, sonnai, sona, sona, suna, suna.
Argint, rup, rupa, ruppa, rupa,
ruppa.
Save, Ion (lun), nun, Ion, nun.

0 limba nu" poate remine statornica la 2 ramuri ale aceluiasi popor,

dar carY ail trait in locuri deosebite
peste 400 de anl. Ast-fel s'a intim-

plat ca limba tiganeasca s se schimbe

dupa tent, mai ales Ca el numai ati

vorbit-o. Limba tiganeasca are mai

multe dialecte i nu e rar a vedea un
tigan spaniol ca nu intelege cuvintele

tiganilor din Moldova. Tiganii din

Germania zic Koia sterna (der Stern)=-stea ; Koba mondo (der Mond)=--luna,
Koba stuhlo (der Stuhl)=scaun ; Koia
tiqa (der Tisch)=masa ; aceste cuvinte

nu sint intelese de tiganiT din Moldova, dupa cum cei din Germania nu
vor sti ce inseamna cuvinte de acestea : drum, beverite, reta, mei, fero,
mohoro, cd, pe, parcel, etc.
www.dacoromanica.ro

'

33
'1
_

Greutatea invdtdrii limbeT igdnesti

std.' in faptul a poporul fin i viclean

crede ca e periculos a invta pe streini in tinile limbeT lor. Pentru tigani

limba e un azil de scapare si se teme de a deschide acest azil la ace

-

ce nu sint romnicel. Ca s insele dar

streinul, ef if dad vorbe gresite ; limba
e chiar croitd pentru smicherie. cad
ail cite 4 cuvinte pentru a numi acebatS lucru, cum e cite un cuvint pen-

tru 4-5 idei. Asa, bani insemneaza

lac, rift, fiuviii, mare, ocean ; naobea
insemneazd a curge i a alerga ; ciacio
inseamnd adeeer i drept.
Limba Oganeasca, ca i sanscrita,
are dou genurl, dar pentru fie-care
gen are mai multe articole.
N. Koba, f. Kola
G. Kola
,
D. Kola
A. Kola

Pentru plural e tot Kola pentru

toate genurile si cazurile.
Alte articole sint pentru masculin.

N. o si u

G. o i u ; i Si e ;
3

www.dacoromanica.ro

-e

34,

Dativul
genetivul.

acuzativul seamana cu

Pentru masculin plural :

N. i si e

G. o si u; i si e.

Tot asa pentru Dat. i Acuz.

.

Pentru femenin singular.

N. i
G. i si e

!ar la singular Dat. i Acuz. cum i

pentru plural toate cazurile sint tot
i si e.
De oare ce articulele seamana la
G. D. Acuz., ele nu se pot deosebi
de cit cind se pune linga sustantive

cari la Gen.. si Dat. sint unite cu prep.

de i der.

Toate subst. terminate

in

o sint

masculine ; la plural schimba pe o in

e; la acuz. subst. masc. prirnesc es ;
.

iar fern. a ; la acuz. plural gasim pe

en penlru amindou cazurile
Rom(om), ac romes, plur. romen.
Romni (femee), ac. romnia, plur.
:

romnien.
Subst. masc. si adj. terminate cu o

se declin ca piro=picior.

www.dacoromanica.ro

-4,

35
.

Singular
1

Koba piro=piciorul
A. Koba pires=pe piciorul
D. Koba piresde=piciorului
G. Koba piresder=a piciorului
N.

.`

'

Plural

".

N. Kola pire=picioarele
A. Kola piren=pe picioarele
D. Kola pirende=picioarelor
G. Kola pirender=a picioarelor
Subst. si adj. femenine se declin

ast-fel :

Singular

N. Koia romni=femeia
A. Kola romnia=pe femeia
D. Kola romniade=femeei
G Kola romniader=a femeel
.

Plural

N. Kola romnia=femek
,

;1'
A. Kola romnien=pe ferneile
D. Kola romniende=ferneilor
G. Kola romniender= a femeilor

Cum se vede, G. si D. se forrneaz de

la Acuzativ. primind propozitiile de, der.

www.dacoromanica.ro

36

D. Graffunder n'a aflat curn se dec-

lin subst. ne terminate in o si i.

Adj. se terrnind la sing: masc. in
o ; lar la fern, in i si la plural in e
pentru ambele genuri.
Adiectivele se pot forma si de la
Acus. sing. si plur. primind terminatia

gro pentru masc., gri pentru fern. si

gre pentru plural.
.

Rom. acus. Romes, adj. Rozes-gro

omenesc.

Rom. pl. acus. Romen. adj. Romengro=omeneee.

Romni. pl. acus. Romnia, adj. Romnia-gro=femeesc.
Romni, pl. acus. Romnien, adj. Romnien-gro femeefti.
Cind zicem Koba diklo romes-gro

insemneazd cpinzA care vine de la

.

un ont>. iar in Koba diklo romengro=

pinza care vine de la multi oameni.

Gradele de comparatiune sunt f.

simple. Comparativul se formeaza puind terminatiunea der :

puropuroder=mai bdtrin.
puri purider=mal bdtrind,
purepureder=mai bAtrine.
www.dacoromanica.ro

37

Superlativul se face adogand la coin-

parativ pe baba=inc ,Baba puroder

=-(inca i mai ,htrin), se mai' zice -si

Kono buroder i chiar Kono, Kono

puroder=cel mai in virsta de cit toti.
Pronumele personale sunt :
me (ell), man (pe mine), mande (mie),

mander (al meri) ;=du (tu), dud (pe

tine), dudde (tie); du dder (al tail) ;=

(i1), lesde (luT), lesder (a

(ea), la (o), lade (el), lader
(a 0) ;=me (noi) men (pe noi), mende
(nou), mender (a nostru) ;=dume (voi),
dumen, dumende, dumender ;=ion, le
(ei ele), len, lende, lender.
Pronume posesive

lob (el), les

Id

miro, f. miri, pl. ritire=al mieu

diro, f. diri, pl- dire=al tail
maro, f. mari, pl, mare=al nostru.

du maro, du mari, du mare=a1 vostru.

Kolesgro, Kolesgri, Kolesgre=al sett

Kolagro, Kolagri, Kolagre=a sa.

Kolengro, Kolengri, Kolengre=a lor

Pronume domonstrative

gaba, acesta, gala, acela, gala, a.

cestia, acelea.

www.dacoromanica.ro

\.

38
Pronume reflexiy e pes (ac. sin.) pen
(ac. plu.)

Ex : n gra hadel pes pre=sahil se

poticneste, Ion arena pen=ei se lauda.
Numeralele : iek (unu), dui (doi), drin
.

(trei), star (patru), bans (cinci), qob

(ease), efta (seapte), ohto (opt), ennia

(nou), des (zece), des iek, des dui,

Ns (20). bis iek (21). trianda, trande.

on drin kope des (30), saranta, star

wer des (40), panda, pondsandis ori

panci wer-des (50), soverdes, soandis

(6o), eftowerde$ (70), ohtorverdes (8o) ,

eel (ioo), sero,
(loon)
Cardinale : o duito, o drilo, o starto.
Verbele. Tot ce e maT deficit i mai

neregulat in limba tiganeasca" e verbul. Unele teme . nu se gasesc nici

intr'o limb, altele sunt foarte rari,
i sunt foarte multe perifrase.

La drept vorbind limba tiganilor

n'are de cit 2 vorbe.. auxiliarele me
nom=eti sunt, i Waben=a deveni,
care formeaza conjugarea tuturor celor l'alte verbe active i pasive.
Verbul a fi n'are infinity.

www.dacoromanica.ro

-';

-.

39

lndicativ present

me hom=sunt
du hal=estY
.

iob hi=este
me ham=suntem
du mt han= sunteti
Yo hi=sunt

t,

trecut.

me homes=fui
du hales=fusY

iob his=fu
me hames=fura'm
du me hanes=furAti
Ion his=fur
Toate cele l'alte timpuri lipsesc.
Verbul Waben (a deveni).
Indicativ presinte
me waba=devin
du weha

'fob wela

me waha
du Me wena
Ion wena
www.dacoromanica.ro

..

_r

40
perfect

me weiom=deveniiti
du weial
lob welas
me weiam
du me weian
Ion welem
Conjuctiv present

me wabes=s1 devin
du wehes
iob weles
me wahes

du me wenes
Ion wenes
perfect

me weIomes---sa fi devenit
du weIaleS
lob welshes

me weames
du me welanes
Ion weenes
Imperativ
we (ab)=devina
1"

wen (iven)==deviniti

www.dacoromanica.ro
.

.;,.

41

Particip
wabasgro=devenit
wabasgri=devenita
wabasgre=devenitt-te.
Verbe active

Cea mai mare parte din Infinitive

se termini in ben si en; sint i altele
care se termini in a. Imperativul in
tiganeste represinta rgdgcma verbului

serveste la formarea altor timpuri

ca si verbele auxiliare.
Multe imperative sint monosilabe :
pen (vorbeste), sob (dormi), gur (loveste). de (di), dot (du-te); unele sint
si

bisilabe : rakker (vorbeste), sao (mintI)

A doua persoana plur. Imperativ

se formeazi din pers. 2 pl. Present,

omitind litera a.
Presentul se formeazi de la Imperativ i ivaba pres. verb. waben=de;

veni.

Ex. Imperativul rakkerd-waba

me rakkerwaba=vorbesc
du rakkerweha=vorbesti
Yob rakkerwela=vorbeste.

istraTarc
www.dacoromanica.ro

4c"

42
Cind 2 consoane se intilnese in for-

rnarea timpurilor, se elide W din

Waba , si se ziee : me rakkeraba, du

rakkereha. Alta data dispare silaba

wa ; me elfaba=eti merg ; me vzba

maninc. Odata reuniunea eacuta, restul se conjuga. la Ind. si Conj. pres.

ca verbul Waba.
Perfectul se formeazA prin reunirea
Imperativului si a verbului me hom'
e sint, numal ea h se schimba in d :
pen, vorbers, me pendom=e0 am vorbit.

Daca Imperat. se termina cu voca-

la, h se schimba in i le-iatit ; me leibn=am luat ; de, da ; me deiom=.

:

dacha'.

Sunt cite-va verbe neregulate in

formarea perfectului ; verbul dqaben

(merg), face la imper. dot, iar la perf.

ar fi trebuit sa faca me dgaiom, pe

cind in realitate face me ghelom, mer-

sei. Maim e perfectul verbului dotiaba=tremur, inghet. L5'aben=manine,

are 2 perfecte :
SaIom qi qaden.
.

Verbul meraben=mor, e cel mai

neregulat; Imperativ mer, pres. mewww.dacoromanica.ro

43

raba, perf. merdom

trecut mulo.

muim, part.

Participiul perfect se formeazd de

la trecutul IndicativuluT, elidind m de

la pers. I sing. me dfibdom=trAil;

part. dObdo=trAit.

Nici odatA i nu se aflA la part. trecut.

Din qoiom=mincli, part, nu e gait)

ci sado.

Cele-l'alte timpuri lipsesc in I. tiganeascd. Perfectul tine loc si de Imperfect ca in I. germanA. Viitorul se
face prin circumlocutiunl. Asa ; ei voiii

veni miine, se zice me waba deisa

koi, literal : e sunt miine acolo, sa

vin mine acolo, cad rvaben nu inseamnd a deveni ci a veni.

Cu adverbele hunte, set, nasde, net,'

care arat capacitatea puterii, a tre-

buinte, se exprima in 1. tiganeascl

ideia verbelor a trebui, a putea, se

trebue
cuvine: debel hunte
sA fie, sail D-zeti va fi. Me nasde pi-

aba, eti pot bea. Aceate adverbe se

pun tot-d'a-una intre pronume si verb.

Pres. pasivulth se formeazA cu verbul Waba i part. trecut al verbului :

me waba gurdo, eu sunt bAtut.

www.dacoromanica.ro

'

44

Perfectul pasiv se formeazd cu me

hom si part. trecut; me hom gurdo,
sunt sail am fost batut. Se maT formeaza I cu participiul verbului a fi:

.-._

me homes gurdo, fuT batut.

Ceea-ce am dat despre 1. tiganeas-

cd nu este 0 gramatica complecta,

cad n'am nici mijloacele nici cunos;

tintele necesare despre aceasta m'aterie. Eu n'am avut alt gind de cit
a da o schita simpld i clara de constructia gramaticala a aces'eT limb!

ca introducere la vocabularul Fr=

'

tiganesc, care e pus la urma acesteT

scrieri (Cogalniceanu a adunat 700
cuvinte tiganesti). Cunostinti mai pe
larg de 1. tiganeascd se pot citi in
lucrarea lui lul Graffunder, de la care
am imprumutat acest capitul.
L. tiganeasca e in genere f. armonioasa i aplicat la cint. Dar poporul are foarte putine cintece din care
dam cloud dupd scrierea lui Graffunder.

I puri romni balo pop priestewela

btrina femee in
.

urma

se roaga.
www.dacoromanica.ro

'

45

I tarni romni har i rosa

I puri romni har i dsamna;
I tarni romni weli tarno rom
I puri romni weli puro rom.
Tinara femee ca o rosa
Batrina femee ca o broasca.
Gader Wela=de unde vine ?
Grader stela ?=de unde sare ?
Ab, miro siabo stomhel ! fiul meg sare.

I tarni romni dsala, mangel=tinara

femee merge si cerseste !
TInara femee Ta un brbat tinar
Batrina lemee la un barbat bdtrin.
TiganiT n'ag Inca alfabet i probabil c nu vor avea, cad civilisinduse, el'

vor avea multe nevoi mai

multe si nu vor putea conserva o

limba asa de saraca.

6,-.4aG3ro

www.dacoromanica.ro

l 74.

-r,

'74 e

t"

.
GL0 5

yi

Tt,

Tigariesc-Rominesc
(806 envinte)

A.

arai= boer, gentilom.

araiunah=dOmn.
arincino=placut.

ab=preste.
aduito=dublu.

akra=cmp.

arpa=orz.
arti = art (chip,

alo=cuvint.

apin = piatra de

alecto=simplu.

metersug).

allullo =ros.

alotipar (german.
aal).

an=in.
andririk = lature,
marginft.
a ndrossosterkardo=
incAtuat.

angar =cArbune.

aok=cap.
apono=a1b.

'

ascupt.

auriggu=a desbraca.

13

bakero = berbece,
miel, oae.
bachico=oae.
bako=obosit.

www.dacoromanica.ro

,.

48

r,

bakringhero = pastor.

bakro=oae.
bal=par.
bald= par.
balal=in urma.
balano mako=stejar.
bali=scroafg.
balici=purcica.
balo=in urma.
balo=porc.
ba/ora=purcel.
balu=in urma.
balu=nisip.
ba/va/=vint.
bandoben= a lega.
banduk=pistol.
bango = incovolat,

gar; literal: animal cu urechile

lungi.

bareskrolen=a straluci.

baringhero = corabier, matroz.

baro= mare.
bars=corabie.
barrvello=bogat .
bag, prep.=a) la; eg

ramin la masa=
me beqaba baq i
hamasgri.

b) langa. aprOpe,
me celvaba langs

i chamasgrime
pun langa masa

i chamasgri hi

la o pop=masa
bangoben=a chio- e langa soba; me
pata.
dgaba bag dude-bani = lac, flUviu, me diic la tine.
mare, ocean, rill, koba bafaben=mupirn, garla.
sica.
bafaben=a canta. ,
banf=cincY.
bar = piatra, gra- bafno=cuco.
chioP.

;
,

ding.
baua=cladire.
baraga esheri=ml- baxt= fericire.

www.dacoromanica.ro

49

bear= vent. .
bechari = sticlA,
(germ. becker).
beciucher=incet.

bok= foame.

bolka=scoartd.
botepen=cehul , lumea.
bolo=porc (v. balo)
bar=colin, costi
.

-behiir= multimea.
belbich= rsard.

benk= drac, erpe, borum=larg.

balaur.
boOmangri=scripc?.
besso=gros.
bori= a cAnta din
bef=stail.

ber=an.

vioarA.

beverita = Veverip bouro=culbec, melc.

brod=pe, peste.
(rom).
. bharadohilo= miel brat=li ps.
(bakero),
bregindo=ploae.
bharahilo=gret . briia=ferturft.
bibbi=baba.
briyaben=a ploua.
a cdra. briqint=01 oae.
bigghe
bikar4=mistret. brohl= para.
bikken= a vinde.
bucaloben = a flabirdo=greutate.
mandi.
birlin=albin.
buchlipen=loc.
,

-biq=2o.

biq tek=2 r.
biget=ploae.
bifothilo=vultur.
bitto=mic .
boborka= crastavete, pepene.

buchas=carte germ.
buch).

buhl= dosul.
buldo=cetate.
buko=maiti, ficat.

bulhailo=larg.
burruco= pravalie.
4

www.dacoromanica.ro
#

50

burnin=a plange.

chatkabasgro.
but=gloata.
chadpben=a strabutin=lucru, munluci.
I

cha 4ido=ars, fript..

ch.

chadrlearde.

butsi=lucru.

chadu m=sabie.
chalu=pantaloni. .
chamaben, a minca.

caha=casa. .
chamasgri= mask
cam=ureche.
chinnamangri=secanauvo=nap.
cure.
caningaru=suvith. chinnamasngri =
canni=ghinh.
scrisoare.
caningo=epure de chinet=a lovi.
.

cash.

captn=gasch.
cass=fin.
cedilo=a frige.
cek=virgina.
cel=o suth.
cemut=luna.

s,

chomeresgro=pane.

churi=cutit.
ciaben=a rhminea_
ciabo=fiu, baet, copil.

cerosz=cerfu.

cerru=a ferbe.

ciacio=adever,
drept.

cetogao=tinut.
chaca= papuci.

kola ciaciaben=ade-

verul = a spune

adevrul.
chado=mancare.
chaclqabasgro =ar- ciai=fata.
zator; soarele ar- ciaiagro rom = gi-

: '

de = kola kam

'ft

chd nglet= a sfasia..

chocheben=a minti..

nere.

www.dacoromanica.ro

J.

51

cani = buca obra- cloro=mizerabil.

zulut.
ciorero=urit.
.ciammedinilovire ciorori=saracie.
Inc ciana=eil ttb, clopi=e pure.
a ti.
cip=limba.
cianga =genunchiti circlo=pasere.

ciar, cenua,perla. ciriclorp= pasruica

ciaraben= a tinge. ciro=timp, vreme.

-ciater=satra, cort. ciucca =haina.
cluckini=bicia, cnut
ciben=pat.
cido=culcu, asternut.
,cikateben = a stranuta.

clumaben= a saruta

dupini=bicitt.
ciwaben=a pune.
ciwa iv a= viat.

cit=a palpita.
clidin=chee (n. gr.
cilhiman= chitara. 7.Xtai).
dragster= vesnic. clisn=a inchide.

.cineben=ranire, ra- coc=bunel, unchiti.

na.
coppa= cuvertura,
tindas= a scrie.
prostire.
tinnaben=a feres- cogi= bat, baston.
trui.
craton=bumb, bu;

cino=costor.
ton.
cioa =a fura.
cua=a scoate ar,cior=barba, gura. ma.
-cior=talhar.
cuciahu=hleiti, hudor= atr'A.
ma, argila.
ciordaf-= fort.
currio= oala.
.cioren= a fura.
cutta=ban, para.
www.dacoromanica.ro

52
.LRI

v1401=200.

'

del=a lovi.

dabena da.

delecedoman=pat.
delman=a intreba..
dad=tatA.
dadesgri pen= bu- derai=stdpin.
nica.
def=zece.
dadesgro pral=un- de dui=12.
chlu.
depverol=o mie.
dai=m atria.
deum=idol.
a dala=atuncl.
delve
dant=dinte.
delve! Dumnezeil.
daraben= a +erne. dewol
dardo=in picioare, di=dac.
in sus ; ie hom diamba=broatec.
dardosint in pi- dic=a vedea.
cioare.
diic=durere.
darya=dinte.
diipto=cenusg.
-V,

dwi=gain.
dat=si.

debank= pane neagrA.

diklo=vAl.

diro, diri, dire=a1

tail, a ta, aT taT,.

tale.

deblanc= pane alba dimes, dimus=ziul..

deblo=zeti.
waiver-dives = poTdeisa=mane, erT.
mine.
deisa me homes doko=duh.
.

koi=am fost eri; doga=lucru.

deisa me wabo drin=3.

koi=voiti fi mine. drin kope deq=3o-

deisale=mine.

o drito=a1 3-lea.

www.dacoromanica.ro

'

311

53

dromna=gresal. dumino = nebun,

druni=cale, drum, (germ. dumm).
cdltorie (rom)
dummo=dosul.
:
dotben=a merge. dur=departe.
doido=inghetat. durkeben= a prooroci.
dotiben=a ingheta.
dotido = rcituri,
t

piftie.

dfamba=broasa.
dfi=inim.

"efta=7.

dsiwaben=a vietui. eftatverdeq=7o.

eiiawerdef=9o.
dqukklo= cane.
ekezeros=o mie.
dquio=pAduche.
dorielovire, inte- ennia=9 (gr. ivvic)
ptura ; me daba enniandis=go.

dfurie = e dat erio=r1t.

o intepturg=eti

pa

pisc.

du=tu.

duber=indoit.
dud=lumin.
duddramangru =
lampl.
dudum = dovleac,
tidv ; trtacutl.
dui=doT, 2.
duifel=2oo.
o duito=a1 dollea.
du me=voi.

feizrile=ma.ne.
felhayinezAcAtOre.
felhoeqnodi=nour.

finitringhero= steclar.

flammus=flacar.
foliasi=izvor.
far=pan, penit.

frill=unt.

www.dacoromanica.ro

54

'

ghasen=a tusi.

gheb=--bort.

ghere=grOpl, sant.
gaba=acesta.
gaben= manclrurT. ghereta = creta, ttbiir.
gad=cArnesg.
ghev=ora.
gade=aici.
gader=de la, unde, ghem=dosul.
de unde; gader ghib=orz.
chamasgri=de la ghiu=a numi.
masa ; gader we- ghiri=furnicA.
. la? de unde vine? ghiromni=femee.
meta gader, vine ghiv=cantec.
ghivaben=a cnta.
de acolo;
glan=inainte.
gad ni=fo a rfeci.
gohene=a inela.
gadqi=muere.
gado=p5gan (ebr. goiemen =- a incre,

got; turc. giatnir).

dinta.

goii=carnat de porc
gaia=acela.
goni=cotul mane ;
gal=sat.
(sanscr. ganu =
galvay=fath.
genunche ; n. gr.
. gamaben=a iubi.
, kola gamaben = a yov6).

iubi, dragoste.

gono=desagi.

gambainghero=cea- gor=adinc.
sornicar.
goro=sabie.

gaue=sat.

gorum=ochiu.

ghas=tusa.

gooben=a minti.

gazhdo=degetul cel gostring=inel.

mare.
gostvro=manierg.

www.dacoromanica.ro
:

55

fr

.
goqt=lemnul.

gotter=bucata.
goror=mormint.
graci=armsar.

oviu=
grvittrolo=tu net.

grai=cal.
hai=rac.
granza = hambar, hani=fantana, put,
isvor.
patul.
hapristi
ciro=vregrast=harmasar.
me de masa.

greni =lapA.

tarno greg =manz. har = ca, de cat ;

kola mai hi tarnigrumni=v ac.
der hai kola dai
gruvni=animal.

gudlam =zhar.
gudli=vuet. sgomot
gudlo=dulce.
gullub= pantalonl.
----gunno= sac.
.gurdo=batut.
guren= a bate.
gurghe=Duminicl,

=fata este mai

tinara ca mama.
harmi=platosa. .
hav=a veni.
hal v=a uri.
hecco= a se grabi.
hedio=munte.
herbuzo=harbuz.
herro=picior.
sptAmind. Tiga- hiclaua= a purta.

nh nu au nume hirhil=m az ere.

pentru zilele sep- hilvitaleyaa abate
,

taminel.

me hom=sint; n'are

guriqtl9e1ing, ban.

guru=boti.
gurub=bou.
gusto=deget.

infinitiv.

homokoro=platrg.
huffo=boneta.
hunte=trebuincios.

www.dacoromanica.ro

'

5C.)

t.

ioi=ea.
ion=ei, ele.
isema = odae, ca-

tagai o=padure.
mera'.
iak=ochiul.
iak=foc.
iammadar = general, hatman.
jua=purice.
iangustri=inel.
iaok=cap.
Kk
iaringhero=epcar

bonetier.
iaro=fain,
iaros=oti.
iegag=sat.
ieghekoro bar=cre-

kak=neam, gen.

de iek= II.

kalo=negru.
kalOs=pantalont
kam=soare.
kammawa=datorie
kambana = clopot,

ierni=cear.

kani=cot.

mene.

iek=unul.

0 41

kako=--vr.

(n. gr : xavitiva.). ieko=ghiatk. .iemia=o mil (me- kan=ureche.

kandini= a suferi.
surd).
ien=a cunoaste. kangri=bisericA.

ieOnghingri=capr kari=a impuca.

iiv=grati.
karro=scaiti.
iive=ornt, zapacl, karodi=rac.
neau.
kecica=caprd.
.

iob=e1.

lodra=a intra.

nani kek = nime

nea.

www.dacoromanica.ro

57

kel = plAcere, dis- koba, o, u=e1; koia

tractie, joc.
i=ea; kola, i, e,=
.

kelaben= a juca, a
dansa.
kelin=piept.

ei, ele.
kociavici a= ariciu.

koeddo=negreatl.
kellitapra = a aco- koi=a lul, aceasta.
peri.
koia , i=ea. .
kelloben= a atinge. kola=ele.
ker= cast, zidire. kolengro, pl. kolenkeraben= a face.
gre=a lor.

kiil=unt.
killin=joc, dans.
kin=a cumpara.
kindir = a se desWO.
kindo=gol.
kiral brinza.
kiras j
3

kolesgro = al sail;
kolagro=a so; pL
kolesgre=al
;
kolagre=ale sale

kovokardas= a incanta.

krohilo=mistret.
kugriben=razboiti,.

kirchinghero = cislupt,
mar, ciubotar. kunara=terin, mal
kirghissagro ruk= kuni=cot, msur6..
ciresiu.
kuroben=a Casapi..
kirghissin= cire. koba kuroben=rzkirmo=verme.
bolt 3.
kisla=a inaleca. kuroben=a intftlni.
kifi,mmo=criml. kuromanghero=dobango clidin=carlig
robant.

klusturimnAstire

kutivnaskero=SOld at.

(germ. closter).

kuzhilo= deget.
www.dacoromanica.ro

11"

58

lubekirdas pa s = a
hotri, adulter.
lab= cuvint.
laeilo=fals.

lacit=a afla.
langs=langa.

'

".

lun=sare.
luno=a insura.

.5-

lurdo=soldat.

lafc/o=bun (pentru
M ,
oameni i anim).
latsakerit= a vinde. macica = mitt, pisica.
lawe=nume.
macinghero = pes/e=ele.
car.
leben=a lu a.
macio=peste.
leiauna=a purta. madiho=muscd.
leium= pane.
libr a=funt, libr, mahla=tovars,
liel= scrisoare, r- mami=bunica:
man=a taia.
vas.
manet= o lunA de
lill=scrisoare

.`

zile.
limma?rghi-= a pro- mangaben=a ceri
duce.
manga/=mangal.
livin=racl, sicriti. mangama = rugalo=e1.
mine.

loevu= argint (mo- manni0=femee.

net).
lokes=incet, incetA.
.

manuplural: oa-

meni.

lolipurum= ceapa. maren=a bate.

lon=sare.
maricli = placinta,
lonkeren= silitr.

fagure.

www.dacoromanica.ro

59

maro=pane.
miglo=bun (la lucruri).
maro = al nostru ;
mari=a nOstra; molibo=plumb (n..
gr. p.oX*).
mare plural.
maro=a1 vostru mondo=luna.

du mari (fern.); mongna=a cluta.

mareskero=pitar.
du mare (pl.)
mass=carne, man- inossin=brat.
care.

maseskero =casap,
macelar.
maecre prep.=intre
massob=treaz.
mat/in=musca.
r-

mot=vin.
mragt =rouA.
mrart=lunA.

mui=gura.
muk=a lasa.
mido=mort.

me=e0, pe mine, mulo=pete.

mulro=duh, spirit..
mumeli=lumina.
men=gat.
mumi=a suferi.
mera ben = a muri. mumli=candel.
koba meraben = murga= pisic.
moartea.
muri=mura.
mericla=salbl. 1. muscatela= balsam
meo=miel.
muq=brat.
miciach=aspru.
mue=capela.
migamea=mila (ma- muterbena se pi5a
sura.
muttremangricial:
miro=a1 meil; miri
N=a mea ; mire=
aT meT, ale mele. naffti=sint suparat
noT.

melvlo=n egru.

www.dacoromanica.ro

T-

r"

60

,
pal= Irate.
nak=.-nas.
pal=scandura.
nakkeben=a sughita palrnande=urmare
naneleskekso=i oda- pal to = degetul cel
ratnie.
mare.

nai=unghie.
."

..
,

nango=singur, nu- panciiverde = 50,

maT.

nanilav= reit
nao=nume.
nafeben= a curge,
a alerga.
'97
nei=nu.
neva= not].

papinoci= momit.

nieli=vara.

cincizecl.

panda=5o.
pant= apa.
baro pani = mare,
apa mare.
pano=floare.

parra=mal.
parraca multumi.

1TCA

parno= alb.
paro=greutate.
ochto, ochdo=8, opt ' paq=jumatate.
1

1,11

ochtoiverdeq=80.
odel=D-cleti.

oroeano=1e0.
oq=roua.

P
pabui= mar.

,.

7,-?.$11.

'AM '

poon=paduche.
patrin=foae.
pekgum=a frige, a
coace.

pen=sora.
penaben=a zice.
baro peng=leti.

peorq= piept.
paggherben= a rupe peperi= piper.

paho=ghiata.
- paka=aripa.

14;

ii

per=pantece.
peraben= a cadea.

www.dacoromanica.ro

..

61

perdo=plin.
pewli=vdd uva.

pcIi=sniarc,
noroib.

cYlod
6
,

pibblerauni=curcan -prabal=aer.

pido=baut, bautl. pral=sus, inalr.

pien=a bea ; grec. pratnessintunecat
7::9s.tv ; pien tuuli pretterdum=a ame-

=a bea tutun, a

rinta.
priesterben=a ruga
piro=liber, slobod. prinierdo = cunoscut.
piro=picior.
pirronit=a deschi- provingra=cartofe
de.
pul=paiti.
pisla=putin.
pup=pamint.
pipt=miel.
pura=usturoita (tzifuma.

ria.
plala=su man.
pleisserdum = re-. purana=vrista.
compensa.
puro=batrin.

pleme=val.
po=cap.
podo= plin.
pofe=camp.

pohenda=nuca.
poiya=mr.
pondsandis-5o.
pop=sob, tigae.
por=pana. ..;.
pori=pand.
pori=coada.
pos=paiti.

puruciatinepot=
copil de anT.

purum=eapa.
pusramangara =
furculip.

puoa=puscA.
put=mult.
putium=chestie, cerere.
puzhunz=paduche.
puzhum=land.
vi3L1OTEcA

www.dacoromanica.ro
ACADEME1

'

62
c

rOM.=-0111.

romni=femee.

rachlio=flcAti, hol- rom ino=tigan.

tem.
romnicel=tigan.

rachsii=domniOra ropen=rniserabil.

rafip=noapte.

rosa=trandafir.

rai=print.

ru=lup.

rag=principat.

rozho=furcA.

rackerben=a vorbi. ruddi= a imbrAca.

koba rackerben = ruk=arbore.

limbA, graia.
rundo= cerc, tare.
koba rackriben = rup= argint.
vorbA.
cindo rup= argint
vib, mercur.
rakli =slug.
ruzha=floare.
rani=printesA.
.

rat=sange.
ratti=noapte.

,
4.

."

rattgin=noapte.
ratti=noapte.
renade= vulpe.

S
sa=risul.
saien=a ride.
sano=subtire. ,.

repanigulie (n. gr. sap=s,erpe.

perceot).
sappin=sapun.
refa=rata.
sapuni=sApun.
saranda
rezh=matasA.

rikeivela =memorie saro=fain A.

rincano=frumos. sasdo=sAnAlos.
rittero=inzAuat, sol- saster= fer, gheata.
dat cu platoA. sastringhero=ferar,
meter.
rOi=lingurA.
,
www.dacoromanica.ro

.
,

63
.

scaurnin=scaun.
scenio=auzul.

sel=a lua.

spinga=bold.
staben=a salta.

stachlinghero= arid
sellitapraa=a ridica staddi=capela. pa-

sellitaria=a taia, a

larie.

staddinghero = pasennelowisa=a in- larier.

scoate.

furia.
stahr=4.
sentinella=se ntinell stakkerben= a calca
in picioare.
sero=o mie.

starrapan = inchi. sie=suflet.

sik=sirguinta.
soare,
sik=gust.
ste pre=scoala-te.
sikeraben.a invAta sterna= stea.
simaughi= a crea, stigga=ulita
a naste.
stildum=a apuca.
stirna=pisica, mita
sivit= a coase.
simaben= a coase., sub=ac.
skil=rece, frig.
sung=mirosul.
smentino= smnta.- sung=a mirosi.
n, slifc, gros- sutti=somn. cior, samachis. snxt=lacrimi.
soben=a dormi.
sofa=pat, culcus.
qsola=mne
sonnai=aur.
qa=buruianN.
.

sonnikey= aur.
somama=somn.
sorlo=puternic.

qach=curech:ti, varzA.

aducca= pe
\O

www.dacoromanica.roo0\1\\
<Z)\-

.c.

64
famander=a se des- qtar=4.
WO, a se divorsa o earto=a1 4-lea.
ammit=lant.
qtarrverdq= 4o.
qa,yo=epure.
qubbus=rochie.
fegari=vanat.
queco+a usca.
otengherofringhi- qukket=frumos.
er.
qukkerben frumpollo=izvor.
seta.

oro=cap.
otra=vioara.

pthrohilo--=s ec.

gunaben=a intelege

ut=otet.
ick=tarina.
qik=glod, noroiti. peto=cerlb.
On=culoare.
qingher----a se certa
'1`
Oven =a sui, a punepe...
tabuk=tobA.
yivitradaa= a viri. tallo=balt, tag.
fivya,=clete.
tamkr=intunerec.
fnablus=plisc, cioc tan ya=cort.
foandis= 6o.
tarnepen=copil ;

ob=ese, 6.
fovarza, curechiti
oker=cinstit.

kola wela i tar-

nepen = dinsa ia

un copil mic.
okerben=a pretui. tarno=tinar.
fomnakai=aur.
tatto=cald.
fon=luna, si o lu- tattopani= rachiti.
n (timp).
oste=ismene.
forv.erdeq=6o.

tav=ghem pe ata.
telel= animal.

temm=campie.

www.dacoromanica.ro

65

&ea= corp., trup.

tefniakero=peste.
thub=fum..
ticcina= copil, plod.

tigno=scurt..
liria=usturonl.
tober=topor. .
tof e= a fuma.

"

waben= a deveni ;
a veni ; verb auxiliar ca la Italieni venire.

puro vaben=a

in-

batrini.
maggaulus=i armatombun=tobd.
tovadei=hulub, po- roe.
rumbel.
walliii=garafa, sti-

iower=topor, bard

tranda= 3o.

trianda=3o

cla.

wardo=car, cruVa

warinhilo=vitel.

ivass=m ftri a.
truppaf=ustg.
trupo=corp, trup. mast= mand.

truzhilo= sete.
tsactoben=a se certa

tsilka=scoartA.
tua= purice. .
.tud=lapte.
tuggonso= suparat.
tulo=grsime.
LT

rv attogudli= a stri-

ga, a tipa.
wazh=a vina.
veleto=serb. valet.
werda=han.
memo= sant, hin.

dichiti.

vep=p'adure.
ivef=msul, ostrov

pas lin= insula.

upritudlilom=ber- weqiskero= padurar
bec.

wezheshero=vin Ator

wias=a ajunge.
www.dacoromanica.ro

-;

r.

66

wiknia=pim.
wind=iarn, timp

frF

urit ; tigani1 n'ah zelo=intreg:

cuvinte petru pri- zhach= pl antA.

mavard i toam- zhaswawer=a se din.

vorta.
wingro=fal.
zhedum=eroare.
wirthus = crisrhar, zhinaben=a scoate.
(gerni. Wirth).
zhingher= a ocAri.
, modi=suflet.
zud=lapte.

wudda=poarta.
wuddres= pat, cri-

vat.

wuddrusti ciro = yom=primblare.

vreme de culcat. yoggramangri=pusc, smeatd.
wusra = a abate.
.

Vezi hiwitaleya. yoro=ochiul.

wusrit=a arunca.
\RA.,107-

/ <6\

*ACADEMIEI*

\ `A
,i'9Mt$%1`1V-

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro