Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rotter Locul Controlului
Rotter Locul Controlului
S. Nowicki, M.P. Duke, A locus of control scale for noncollege as well as college students, Journal of
Personality Assesment, 1974, 38, p. 136-137 apud E.Jerry Phares, Op. cit, p. 53
sub controlul sau puterea altora, sau ca neprevizibila pentru ca are o mare complexitate... am numit
aceasta situatie credinta in controlul extern. Daca persoana percepe ca evenimentul este contingent unui
comportament al sau unei caracteristicii generale ale sale am numit aceasta credinta controlul intern.
Rezulta din acest mod general acceptat de intelegere a designatului termenului de loc al
controlului ca:
a)avem de-a face cu un fenomen de percepere, de intelegere a situarii sursei de intarire a
comportamentului in interiorul sau in exteriorul persoanei. Nu intereseaza daca in mod real sursa este
sau nu este, individul, comportamentele sau abilitatile sale, ci perceptia asupra acesteia;
b)fiind vorba de o credinta (belief) avem de a face cu un fenomen psihic relativ stabil, de
profunzime.
Conceptele de baza ale teoriei invatarii sociale in conceptia lui J.B. Rotter sunt: potentialul
comportamental, expectanta, valoarea de intarire, situatia psihologica.
Potentialul comportamental (behavior potential) desemneaza probabilitatea aparitiei unui
comportament intr-o situtie data. Aceasta probabilitate este determinata de intarire sau de setul de
intariri care urmeaza respectivului comportament. Spre deosebire de B.F. Skinner, in conceptia lui J.B.
Rotter pentru predictia comportamentelor se acorda un rol insemnat variabilelor interne, cognitive, in
conjunctie cu variabilele legate de mediu. Expectatia (expectancy) desemneaza credinta individului
in probabilitatea unei intariri ca urmare a unui anumit comportament intr-o situatie determinata. Intre
alti factori care afecteaza expectanta, generalizarea bazata pe situtiile de intarire similare din trecut
influenteaza ocurenta unui anumit tip de comportament. Cel de-al treilea concept fundamental in teoria
lui J.B. Rotter este valoarea intaririi (reinforcement value), care designeaza preferinta individului
pentru o intarire sau alta. Aceasta preferinta deriva din experienta individuala de asociere a unei intariri
cu un anumit comportament. In fine, situatia psihologica (psychological situation) se refera la
conexiunea variabilelor interne si externe care determina comportamentul: noi nu reactionam la stimuli
din lumea incaonjuratoare, ci la perceptia stimulilor externi. Deci, situatia trebuie sa fie luata in
considerare ca situatie psihologica.
Cum se integreaza termenul locul controlului in constructia teoretica a lui J.B. Rotter? In
primul rand, locul controlului reprezinta o forma a expectatiei generalizate, constituie o caracteristica a
personalitatii si, in fine, dupa opinia noastra, face parte din situatia psihologica.
Locul controlului si teoria personalitatii
Locul controlului reprezinta o caracteristica, o variabila a situatiei, dar si a personalitatii.
Credinta in controlul extern sau in controlul intern poate fi considerate trasatura de personalitate in
sensul diferentelor individuale. Totusi asa cum preciza J.B. Rotter externalistii si internalistii nu pot
fi considerati tipuri de personalitate intrucat, pe de o parte, au multe caracteristici commune si putine
specifice si, pe de alta parte, credinta in locul controlului exterior si in locul controlului interior
constituie doar polii opusi ai unui continuum pe care in zona mediana se situeaza cele mai multe
persoane.
Comparative cu externalistii, internalistii sunt mai activi, mai alerti, mai orientati spre controlul
si manipularea elementelor din mediul lor de viata.
Corelat cu sentimentul ca au control asupra mediului, internalistii asa cum sintetiza E.J.
Phares (1976) rezultatele studiilor pe aceasta tema au si sentimentul ca exercita control asupra sinelui.
J.B. Rotter a identificat la externalisti (1966) o mai mare probabilitate de neadaptare la mediu. Ipoteza
avansata de Rotter presupunea o relatie curbiliniara in forma de U, intre locul controlului si adapatarea
psihologica, atat externalistii cat si internalistii extremi prezentand deficiente de adaptare. In cercetarile
sale mai recente, J.B. Rotter (1975) a renuntat la aceasta ipoteza sustinand ipoteza ca externalistii sunt
mai neadaptati decat internalistii.
In Romania, psihologii Irina Holdevici si I.P. Vasilescu, utilizand Scala IE-CT, adaptata si
etalonata de noi, au gasit o corelatie pozitiva intre externalism si anumite tulburari psihice (1992).
Locul controlului in context social
O serie de cercetari experimentale au condos la concluzia ca internalistii opun o rezitenta activa
fata de influenta subtila ceea ce nu caracterizeaza si pe externalisti. In aceste cercetari experimentale,
P.M. Gore (1962) a remarcat ca intre internalisti si externalisti nu exista diferentieri in ceea ce priveste
rezistenta la influenta sociala deschisa. Aceste studii, ca si altele de altfel, sugereaza ca externalistii
comparativ cu internalistii au o mai accentuata tendinta spre conformare.
Schimbarea atitudinala este si ea in functie de locul controlului. E. Richie si E.J. Phares (1969)
investigand relatia dintre prestigiul sursei si schimbarea atitudinala, au remarcat ca externalistii
comparativ cu internalistii isi schimba mai mult atitudinea, cand sunt expusi unor mesaje emise de o
perosoana cu prestigiu inalt. In acelasi timp, s-a evidentiat faptul ca externalistii isi schimba cu atat mai
mult atitudinea, cu cat prestigiul sursei este mai inalt.
Facand o sinteza a studiilor privind relatia dintre locul controlului si efortul pentru schimbarea
sociala, E. Jerry Phares (1976) ajunge la concluzia ca rezultatele cercetarilor sunt contradictorii. O serie
de studii mai vechi, din anii 60-65, aratau ca internalistii, comparativ cu externalistii, sunt mai activi
in directia schimbarii sociale.
Studiul cunoasterii in domeniul schimbarii sociale in functie de locul controlului justifica
efortul nostru de testare a relatiei dintre internalism-externalism si adoptarea valorilor sociale. Pe baza
rezultatelor din etapele anterioare ale temei de cercetare (1991), am formulat ipoteza: persoanele care
au credinta in controlul intern (internalistii) accepta valorile societatii deschis intr-o mai mare
masura decat persoanele care au locul controlului in exterior (externalistii).
Ne-am bazat in formularea ipotezei pe teoria lui K. Popper privind trecerea omenirii de la
societatea tribala sau inchisa, supusa fortelor magice, la societatea deschisa, care elibereaza capacitatile
critice ale indivizilor.
Apreciem ca testarea ipotezei mai sus-mentionate aduce o contributie deloc neglijabila la
studiul schimbarii sociale in functie de locul controlului. Noi consideram ca indivizii se implica in
actiuni politice de schimbare sociala daca adopta valori sociale specifice. Referindu-ne la Romania
post-decembrista vom spune ca oamenii (respective, tinerii) vor participa la actiunile social-politice de
indepartare a totalitarismului, de iesire din societatea inchisa, daca accepta valorile societatii deschise.
Din punctul nostru de vedere acceptarea valorilor societatii deschise constituie un predictor al
activismului pentru schimbarea sociala si internalismul un predictor al acceptarii acestor valori.
Elaborarea instrumentului de investigare
Elaborarea instrumentului de investigare a necesitat parcurgerea mai multor etape.
In primul rand, traducerea scalei privind locul controlului a lui S. Nowicki Jr. si B. Strickland.
Ne-am straduit sa ramanem fideli spiritului scalei, uneori indepartandu-ne simtitor de litera ei.
O a doua etapa a constituit-o includerea scalei intr-un chestionar menit sa surprinda atat relatia
dintre locul controlului si rezistenta la zvon, cat si relatia dintre locul controlului si valorile sociale. In
acest sens am selectat 10 itemi pentru masurarea rezistentei la zvon, si anume: 4, 7, 9, 11, 14, 16,1 9,
25, 37, 44.
De asemenea, am inclus in chestionar un numar de 6 itemi pentru evaluarea optiunilor privind
valorile societatii deschise, ale societatii inchise si valorile general-umane (itemii 51, 52, 53, 54, 55,
56). Acesti itemi au fost selectionati pe baza rezultatelor din fazele anterioare ale studiului din planul
Centrului de Studii si Cercetari pentru Pobleme de Tineret (1991-1992).
In fine, chestionarul astfel structurat cuprindea si 9 intrebari de identificare (57, 58, 59, 60, 61,
62, 63, 64, 65). S-a ajuns la prima forma a instrumentului de investigare.
Pretestarea chestionarului (Forma A) reprezinta cea de-a treia etapa a procesului de elaborare a
instrumentului de investigare. Forma A a chestionarului a fost aplicata pe un lot omogen de studenti de
la sectia de Sociologie a Facultatii de Sociologie, Psihologie si Pedagogie a Universitatii Bucuresti.
In urma pretestarii Formei A a chestionarului si adiscutiilor cu caracter metodologic a fost
acest sens, am ordonat subiectii testati in functie de scorul obtinut, de la puncatjul minim (3 puncte) la
punctajul; maxim(31 de puncte). Am retinut ca populatia de norma doar elevii si studentii (in numar
de 278) pentru a avea un lot omogen relativ numeros. Reetalonarea s-a facut deci pe un lot de 278 de
elevi si studenti din Romania.
Distributia scorurilor se abate de la curba Gauss, astfel ca pentru etalonare am impartit scala in
quartile (vezi anexa nr. 8). Valorile astfel determinate sunt urmatoarele: Q1=10; Q2=13; Q3=16.
Pe aceasta baza am stabilit baremurile:
0-10 puncte internalisti
11-16 puncte ambivalenti
17-40 puncte externalisti
Interpretarea datelor
Etalonand scala I-E pe populatie romanesca am putut indentifica persoanele internaliste (de la 0
la 10 puncte), ambivalente (de la 11 la 16 puncte) si externaliste (intre 17-40 puncte).
Am considerat ca sunt rezistente la zvon persoanele care obtin intre 0 si 2 puncte si ca sunt
vulnerabile la zvon persoanele cu un scor de 5 si peste 5 puncte. Persoanele care au scor de 3-4 puncte
nu sunt nici rezistente nici vulnerabile la zvon. In stabilirea limitelor vulnerabilitatii la zvon ne-am
condus dupa urmatoarea conventie: sunt vulnerabile la zvon persoanele carora le sunt proprii cel mult
20% din acesti itemi. Restul persoanelor nu sunt nici vulnerabile nici rezistente la zvon.
In fine, acceptarea si respingerea valorilor societatii deschise, inchise si a valorilor general
umane au rezultat din media aritmetica a itemilor; 1-2 puncte respingerea valorilor si 4,01-5 puncte
acceptarea valorilor. Mediile aritmetice cuprinse intre 2,01-4 puncte indicau diferenta fata de
respectivele valori sociale.
Pe baza etalonului si a clasificarii subiectilor am reusit sa verificam relatia dintre locul
controlului si rezistenta la zvon, ca si relatia dintre locul controlului si adoptarea valorilor sociale.
In continuare avom analiza relatia dintre locul controlului si valorile sociale, dat fiind faptul
ca relatia dintre locul controlului si rezistenta la zvonuri a fost analizata intr-un studiu anterior.
COMENTARIU
Datele cercetarii nostre sustin ipotezele avansate:
a) persoanele care au credinta in controlul intern sunt mai rezistente la zvonuri decat persoanele
care au credinta in controlul extern.
b) persoanele care au credinta in controlul intern accepta intr-o mai mare masura decat
persoanele care au credinta in controlul extern valorile societatii deschise. Astfel spus internalistii
comparativ cu externalistii sunt mai putin vulnerabili la zvonuri si sustin mai intens schimbarea sociala,
trecerea de la societatea inchisa, de tip totalitar, la societate deschisa, de tip democratic.
Aceste doua caracteristici puse in evidenta de noi, si care intregesc tabloul personalitatii
internaliste marcheaza o data in plus superioritatea credintei in controlul intern fata de credinta in
controlul extern, externalistii fiind descrisi ca fara autoritate, fatalisti, abatandu-se de la normalitate,
avand experiente anomice, lipsiti de control personal, profesand credinta in control si sansa.
In aceste conditii se pune firesc intrebarea: se poate scchimba credinta in locul controlului?
Raspunsul la aceasta intrebare implica examinare emergentei credintei in controlul intern sau
extern, identificandu-se factorii care contribuie la stabilirea credintei generalizate internalist-externalist.
Cercetarile axate pe antecedentele credintei in controlul intern-extern au vizat in mod deosebit factorii
familiali (relatia dintre parinti si copii, consistenta intaririi comportamentelor, ordinea in fratie) si
factorii sociali (apartanenta etnica si de clasa). J.E. Chance (1965) a pus in evidenta faptul ca atitudinea
permisiva si flexibila a mamei se asociaza cu internalitatea copiilor. In cercetarile lui W. Kathovscky, V.
Crandall si S. Good (1966) a aparut o corelatie directa intre comportamentul protector de ingrijire,
probator al parintilor si credinta in controlul intern al copiilor. Alte cercetari au relevat diferente
semnificative in modul de percepere a comportamentului parintilor de catre copii internalisti si de catre
copii externalisti, cei care au credinta in controlul intern isi descriu parintii ca manifestandu-se mai
putin respingatori exercitand controlul fara ostilitate si implicandu-se pozitiv in relatiile cu copii lor (W.
I. Davis, E.J. Phares 1967).
Si rezultatele altor studii sustin ipoteza relatiei dintre perceptia comportamentului parental, in
mod special la dimensiuni acceptare/ respingere si dezvoltarea locului controlului (R.E. Shore, 1967).
In general se poate spune impreuna cu E.J. Phares in 1976 ca practicile educative ale parintilor
caracterizate prin caldura afectiva si protectie se asociaza cu dezvoltarea la copii a credintei in controlul
intern. In ceea ce priveste inconsistenta intaririi comportamentelor J. Rotter in 1966 a formulat ipoteza
emergentei controlului exterior la copii ce nu pot anticipa sanctiunile. W.R. Davis, E.J. Phares 1969 au
gasit ca externalistii tind sa aprecieze ca inconsistent comportamentul educativ al parintilor lor.
Rezultate asemanatoare s-au obtinut si in cercetarile lui A.P. MacDonald 1971, G. Reimanin 1971,
R.Epstein si S.S. Komorita (1971).Deosebit de interesante sunt rezultatele investigatiilor referitoare la
ordinea copiilor in fratie si dezvoltarea credintei controlului intern-extern: J.E. Chance in 1965 a stabilit
ca primii nascuti (atat baieti cat si fete) tind sa dezvolte credinta in controlul intern spre deosebire de
urmatorii nascuti care tind spre credinta in controlul extern. A.P. MacDonald in 1971 a stabilit in
familiile cu doi copii, cel de-al doilea nascut este cu o frecventa mai ridicat externalist comparativ cu
situatia din familiile cu un singur copil. Si alte cercetari au relevat existenta unei relatii semnificative
intre ordinea in fratrie si locul controlului. Studiile care au urmarit verificarea relatiilor dintre locul
controlului si factorii sociali nu sunt deloc numeroase.
Totusi, exista un consens al cercetarilor: locul controlului coreleaza cu apartenenta etnica si de
clasa. Negrii apar mai externali decat albii conform studiilor din SUA. In acelasi timp copii negrilor
din clasele sociale de jos au obtinut scoruri indicand un externalism mai accentuat decat copii din
familiile negrilor din clasa de mijloc (E. Pattle, J.B. Rottter 1963).
Numeroase studii au reconfirmat externalitatea mai accentuata a negrilor comparativ cu albii
(Strickland, 1972); Watson 1971; Shaw si Uhl, 1971; Lessing 1969. Analiza comparativa a locului
controlului la alte etnii a pus in lumina faptul ca adultii anglo-americani sunt intr-o mai mare masura
internalisti, fata de americanii-indieni si fata de americanii-spanioli (R.Jessor si colab.1968).
Comentand rezultatele studiilor privind antecedentele familale si sociale ale emergentei
expectatiei generalizate (orientarea locului controlului), E. Jerry Phares 1976 propune cateva
interpretari alternative cre ne-au sugerat posibilitatea formarii unor propuneri de actiuni sociale si
educative ce ar puteea fi luate in consideratie de factori de decizie inclusiv Departamentul Tineretului
din cadrul Ministerului Sportului si Tineretului.
Ridicarea statusului social al tinerilor conduce la orientarea locului controlului spre interior si,
ca urmare, sporirea rezistentei la zvonuri si acceptarea intr-o mai mare masura a valorilor societatii
deschise.
Educarea tinerelor mame pentru practicile de crestere a copiilor coerent si in spiritul acordarii
vizibile a protectiei, totalei afectiuni, a implicarii depline in relatia mama copil: influenteaza pozitiv
emergenta la descendenti a credintei in controlul intern, fapt ce va contribui in timp la sporirea
rezistentei la zvonuri si la acceptarea intr-o mai mare masura a valorilor societatii deschise.
Dezvoltarea credintei in controlul intern la reprezentantii minoritatilor etnice va avea urmari
benefice in sensul spoririii rezistentei fata de zvonuri si al angajarii in efortul generat de trecerea de la
societate inchisa totalitara la societatea deschisa autentic democratica.
Orientarea locului controlului poate fi schimbata fie tranzitoriu fie de durata ca o modificare
permanenta. Schimbarile de viata sociala, evenimentele politice, economice si culturale pe plan
national si international afecteeza credinta in posibilitatea individului de a exercita controlul asupra
comportamentelor sale. In acelasi timp insa elaborarea unor programe de antrenament psihosociologice
pentru copii si tineri externalisti in vederea schimbarii locului controlului ar putea contribui la
reducerea externalismului si chiar la translarea locului controlului din exterior in interiorul
personalitatii.
CHESTIONAR
NUMELE SI PRENUMELE
NU
Credeti ca orice persoana isi poate insusi foarte bine cunostinte din orice domeniu
daca
invata
intens?.........................................................................................................................DA
NU
-
Apreciati ca cel mai adesea merita sa te implici, sa pui suflet in ceea ce faci,
pentru ca lucrurile sa sfarseasca
bine?..................................................................................DA
NU
NU
dvs.?.............................................................................................................DA
-
NU
NU
NU
NU
lucruri?.......................................................................................................DA
-
NU
Sunteti de parere ca de cele mai multe ori trebuie sa-i lase pe copii sa ia decizii
singuri?.DA NU
-
Cand faceti un lucru gresit vi se pare ca aveti foarte putine sanse sa va reparati
gresala?..DA NU
NU
NU
Sunteti de acord ca cea mai buna modalitate de a trata multe proleme este sa nu te
gandesti la
ele?....................................................................................................................DA NU
-
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
NU
V-ati convins ca oamenii isi ating scopurile numai daca actioneaza hotarat pentru
aceasta?.........................................................................................................................
......DA
-
NU
Apreciati ca de cele mai multe ori este inutil sa incercati sa va impuneti punctul de
vedere in propria dvs.
familie?...........................................................................................DA NU
-
eficient?............................................................................................................DA
-
NU
NU
NU
situatia?...................................................................................................DA
-
NU
Apreciati ca studiile scolare v-au ajutat prea putin in viata altii fiind
mai dotati intelectual decat
dvs.?........................................................................................DA NU
NU
NU
Fiecare om trebuie sa
Dezacord total
Acord total
se comporte in societate
1 2
/_ _ _ _/_ _ _ _/_ _ _ _ /_ _ _ _/
In aceleasi imprejurari
5
fac
-
/_ _ _ _/_ _ _ _/ _ _ _ _/_ _ _ _/
Cinstea (corectitudinea,
onestitatea) trebuie sa ii
5
caracterizeze pe toti
-
oamenii
/_ _ _ _ / _ _ _ /_ _ _ _/_ _ _ _ /
1
somer
63.VENITURI LUNARE: cu bursa
fara bursa
ajutor de la parinti insuficient
suficient
altele (care)
64.DOMICILIU STABIL: urban 1; rural 2.
65.NATIONALITATE: romana 1; maghiara 2; germana 3; altele.
VA MULTUMIM!