Traficul de persoane

. Definitii . Consideratii generale.

Traficul de persoane este un fenomen subteran cu dimensiuni globale,o
incalcare grava adrepturilor omului,un fenomen social cu consetinte
pentru intreaga societate. Traficul de fiinte umane este o activitate
infractionala prin care se obtine un profit mare cu riscuri scazute,ce are
efecte grave pentru siguranta si bunastarea victimelor sale.
Principalele documente internationale definesc traficul de persoane astfel:
Conventia de la Palermo din 13 decembrie 2000- Protocolul privind
prevenirea , reprimarea si pedepsirea traficului de persoane,in special al
femeilor si copiilor,aditional la Conventia Natiunilor Unite inpotriva
criminalitatii transfrontaliere organizate defineste traficul de persoane ca
fiind:
a) Recrutarea,transportul,transferul,adapostirea sau primirea de
persoane,prin amenintare sau prin recurgere la forta ori la alte forme de
constrangere,prin rapire,frauda,inselaciune ,abuz de autoritate sau de o
situatie de vulnerabilitate ori prin acceptarea de plati ori avantaje pentru
a obtine consimtamantul unei persoane avand autoritate asupra alteia in
scopul exploatarii.Exploatarea contine ,cel putin,exploatarea prin
prostituarea unei alte persoane sau alte forme de exploatare sexuala
,munca sau serviciile fortate ,sclavia sau practicile analoage
sclaviei,folosirea sau prelevarea de organe.
b) Consimtamantul unei victime atraficului de persoane pentru exploatare
intentionata ,in sensul mentionat in paragraful de mai sus este irelevant
,daca au fost folosite oricare dintre procedeele aratate mai sus.
c) Recrutarea ,transportarea ,transferul,adapostirea sau primirea unui
copil in scopul exploatarii vor fi considerate trafic de persoane,chiar daca
acestea nu implica nici unul dintre procedeele prevazute de paragraful a).
d) Termenul de copil indica orice persoana cuvarsta mai mica de 18 ani.
Conventia Consiliului Eeuropei privind lupta inpotriva traficului de fiinte
umane ,adoptata la Varsovia,la 16 mai 2005,art. 4 pastreaza aceleasi
efinitii ca si Conventia de la Palermo,adaugand in plus fata de aceasta
precizari referitoare la termenul de victima ce desemneaza orice
persoana fizica care este supusa traficului de fiinte umane(art.4,lit. e al
Conventiei)
Odata ce fenomenul traficului cu fiinte umane patrunde intr-o tara ,el se
va dezvolta rapid si va implica urmatoarele riscuristrategice pentru
stabilitatea si evolutia socio-economica a acelei tari:
Destabilizarea pietelor existente ale fortelor de munca. Deoarece
victimele traficate sunt retrase din pietele existente ale fortelor de munca
si introduse pe piata ilegala,apare problema absentei fortei de munca si a
necesitatii calificarilor profesionale,fapt ce duce la la o destabilizare a

pietei fortelor de munca.

Dezvoltarea si diversificarea crimei organizate. Odata formate,retelele de
trafic de persoane se vor diversifica rapid si var crea asocieri cu beneficii
reciproce cu organizatiile de crima organizata ce opereaza in alte
sfere,precum terorizmul si traficul cu droguri si arme.
Destabilizarea economica prin amploarea infractiunii de spalare de bani.
Profitul financiar obtinut din traficul de persoane va duce repede la forme
sofisticate de spalare de bani pe plan intern si extern,care pot atrage
destabilizarea economica.
Destabilizarea demografica. Traficul cu fiinte umane la scara mare poate
destabiliza populatia la nivel micro si macrodemografic,atat in ceea ce
priveste numarul victimelor ce sunt traficate in afara tarii de origine ,cat si
in ceea ce priveste numarul anumitor grupuri etnice sau nationale ce sunt
traficate pe o piata specifica sau intr-un anumit domeniu din tara de
destinatie.
Cresterea coruptiei in sectorul public. Infractiunea de trafic de persoane
creaza numeroase oportunitati pentru coruperea functionarilor din diferite
institutii.
Destabilizarea investitiei economice interioare. Aceasta amenintare ar
putea aparea prin cumularea unuia sau mai multor dintre celelalte riscuri
strategice .De exemplu,acolo unde prezenta infractiunii de trafic organizat
a condus la activitati endemice de spalare de bani si la coruptie in sectorul
public,astfel incat scade increderea in structura economica de baza,acest
lucru ar avea un impact negativ asupra strategiilor investitionale ale
companiilor din toata lumea.
Factorii de risc ai traficului de persoane pot fi grupati in factori
macrosociali,microsociali si individuali,care interactioneaza in proportii
diferite,de la un caz la altul.
a) Factorii macrosociali au un nivel ridicat de generalitate si se refera la :
- Scaderea drastica a nivelului de trai a populatieisi somajul sau lipsa de
acces la mijloace legitime de trai pentru mari segmente de populatie .
- Lipsa ori insuficienta unor programe educationale relevante ,precum si
deficitul de oportunitati educationale ori profesionale pentru anumite
segmente de populatie .
- UN mediu tolerant la discrminari pe baza de gen sau etnie,precum si la
comportamente de tipul violentei domestice .
- Dezvoltarea migratiei internationale a fortei de munca.
- Dezastre naturale sau catastrofe care provoaca saracirea brusca a unui
numar mare de gospodarii,in principal a celor care traiesc predominant
din agricultura.
b) Factori microsociali plasati la nivelul unor grupuri sociale si a
gospodariilor:
- Saracia gospodariei si lipsa de acces la locurile de munca ,prestatiile si
programele de asistenta sociala dissponibile.
- Nivel redus de educatie si lipsa unei pregatiri profesionale,atat a
persoanelor traficate cat si a membrilor familiilor lor de origine.Ttraficul de
persoane este adeseori asociat cu abandonul scolar.
- Dezagregarea familiei si/sau relatii deficitare intre adulti si copii.
- Comportamente deviante precum alcoolismul,violenta domestica si/sau

antecedente penale.
c) Factorii individuali suntextrem de diversi,spre exemplu:
- Discrepanta intre nivelul de asteptari/scopuri si resursele
individului,gospodariei pentru atingerea acestora prin mijloace legitime.
- Disponibilitatea de a incalca unele norme legale in vederea unui loc de
munca in strainatate si lipsa de informare privind riscurile asociate.
- Dorinta de aventura si/sau presiunea din partea anturajului.
- Relatii sentimentale ratate si/sau debutul vietii sexuale la varsta
adolescentei,precum si o posibila istorie de agresiuni sexuale.
- Labilitate psihica,alienare.
- Lipsa de incredere in proprile forte si/sau un complex de inferioritate .
- Lipsa de incredere in ceilalti si in institutile care ar putea oferi asistenta
si suport.

Victimele traficului de persoane

In conformitate cu Declaratia Natiunilor Unite a principiilor fundamentale
de justitie pentru victimele infractiunii si abuzuri de putere ,alineatul
1,victime inseamna persoanele care,individual sau colectiv au suferit ,o
vatamare,inclusiv o vatamare fizica sau psihica,o suferinta emotionala ,o
pierdere economica sau o vatamare grava adrepturilor lor
fundamentale,prin actiuni sau inactiuni care incalca legislatia penala in
vigoare in Statele Membre,inclusiv acele legi care incrimineaza abuzul
penal de putere.Alineatul 2 al aceluias document extinde si prevede ca
o persoana poate fi considerata victima indiferent daca faptuitorul este
indentificat,retinut,pus sub acuzare sau condamnat si indiferent de relatile
de familie dintre faptuitor si victima .Termenul de victima cuprinde,de
asemenea,acolounde este cazul,rudele apropiate sau
apartinatoriivictimeidirectesi persoanelor care au suferit o vatamare
corporala in urma interventiei de a ajuta victimele aflate in suferinta sau
de a inpiedica victimizarea.
Potrivit datelor Politiei Romane,victimele sunt racolate cu predilectie din
randul fetelor sitinerelor femei cu varste cuprinse intre 13-33,dar si din
randul barbatilor ,cu putere de munca,necalificati profesional sau calificati
in meserii ce presupun munca bruta,fara perspectiva in tara de origine ori
dornici de castiguri mari intr-un timp relativ scurt.Sunt inca multi cetateni
care nu cunosc cu adevarat riscurile pe care le prezinta plecarea in
strainatate,lucru pe care se bazeaza si traficantii.Lipsa de informare si
situatia materiala precara reprezinta factorii favorizanti ai
traficului.Provenienta dintr-o familie dezorganizata sau dintr-un mediu in
care persoana a suferit abuzuri creste riscul de a accepta o falsa
propunere in strainatate.Orasele mari din zonele sarace ale Romaniei ori
ale Republicii Moldova sunt principalul mediu de racolare
avictimelor.Nivelul scazut de educatie inpiedica viitoarea victima sa
evalueze corect sirealist informatiile si planurile prezentate de recrutor.
La baza fenomenului de trafic sta luarea hotaririi de apleca ,sustinuta de
speranta nefondata ca ,in strainatate,realizarea personala este mai facila

si mai rapida.O astfel de decizie se manifesta mai puternic la persoanele

care se confrunta cu o situatie materiala grea si cu lipsa de perspective in
propria lor tara.Persoanele cele mai expuse traficului cred ca realizarea
personala inseamna in primul rand a avea bani,iar pentru ai obtine sunt
capabile sa infrunte orice pericol.
Traficul de persoane ,ca fenomen infractional national si transnational ,se
desfasoara,din perspectiva victimei,dupa anumite etape.
Etapa de racolare este prima faza a procesului de trafic,in care victimele
sunt studiate,alese si ademenite in circuitul traficului.Aceasta etapa se
realizeaza prin obtinerea consimtamantului unei persoane in schimbul
unor beneficii,utilizarea unor situatii vulnerabile ,abuz de putere
,inselaciune si uneori chiar rapire de pe strada sau din spatii publice de
distractie.In aceste cazuri extrene,recrutorii vizeaza persoane cu o
conditie materiala modesta sau despre care au informatii ca provin din
familii dezorganizate ,contand pe faptul ca nimeni nu se va interesa de
disparitia lor.Metodele de recrutare sunt destul de diverse si depind de
modul de operare si de nivelul de organizare al traficantilor ,care pot
actiona individual,cautand femei si barbati interesati in
baruri,cafenele,cluburi si discoteci,sau prin intermediul retelelor
particulare sau neconventionale de familii sau prieteni.
In cea ce priveste modalitatile de racolare,in functie de persoanele
tinta,acestea pot include:
a) Racolarea directa ,cu propunerea de asigurare a unui loc in care sa
practice prostitutia,sa cerseasca sau sa fure,cu asigurarea
cazarii,protectiei,transportului si aranjarea trecerii frontierei ,dupa caz,cu
promisiunea unor castiguri mari sau racolarea pentru activitati sexuale cu
riscuri scazute,cum ar fi dame de companie ,protagoniste in dansuri sau
show-uri erotice ,actrite pentru productii pornografice,prestatii sexuale in
cluburi private si luxoase sau sali de masaj.
b) Promisiunea asigurarii legale a unei ocupatii,fie in hoteluri si
restaurante ,ca menajera ,picolite,receptionere,cameriste,dansatoare
etc,fie in case sau institutii private,ingrijitoare,secretare,muncitor in
constructii sau agricultura etc.
c) Racolarea prin anunturi in ziar,pentru desfasurarea de activitati
artistice(dansatoare,cantarete,fotomodele etc)ori anunturi matrimoniale.
Etapa de transportare este organizata de recrutor ,se face pe trasee
cunoscute,stabilite anterior si poate presupune si cazarea si primirea
victimei in mai multe etape .Are loc la scurt timp dupa recrutare ,astfel
incat victimele sa nu aiba timp sa se razgandeasca ,pentru a le indeparta
de comunitatile ,familiile si prieteni cu care sunt obisnuite si a le izola in
locuri in care traficantii pot obtine si mentine controlul.De cele mai multe
ori ,atat in traficul intern cat si in cazul celui international,victima este
insotita pe timpul deplasarii de recrutor pentru a se asigura ajungerea la
destinatie fara incidente.In cazul traficului extern,in Republica
Moldova,trecerea frontierei se face adesea in contexte ilicite sau chiar
fraudulos,victima trecand granita insotita de recrutor si de o calauza.In
cazul Romaniei,trecerea frontierei de stat cu destinatia unor state ale
Uniunii Europene a devenit o simpla formalitate dupa aderarea Romaniei
la UE in ianuarie 2007.Cu toate acestea ,multe dintre victime nu au mai

calatorit in strainatate si sunt dependente de traficantii lor.

Etapa de vanzare constitue stadiul in care incepe exploatarea propriuzisa
a victimelor,acestea fiind transformate in marfa de traficanticumparatori.In unele cazuri victimele sunt vandute de catre rude sau de
catre prieteni.De cele mai multe ori vanzarea constitue momentul in care
victima constientizeaza pericolul.
Etapa de exploatare ,in aceasta etapa victimele sunt amentate si
abuzate ,supuse unor tratamente inumane si exploatate in regim de
sclavie.Pprincipalul tel al traficantilor este obtinerea unor sume mari de
bani sau a unor servicii din exploatarea victimelor pe o perioada
indelungata de timp.Ei vor sa isi protejeze investitile ,ceea ce inseamna ca
vor lua tote masurile ca victima sa munceasca fara sa incerce sa
scape .De acea,traficantul vrea sa aibe un control permanent asupra
victimelortrafficului in faza de exploatare se folosesc diferite mijloace si
metode.Fiecare din acestea pot fi utilizate separat ,dar in majoritatea
cazurilor folosesc mai multe deodata,urmarind crearea unei situatii de
captivitate reala sau psihologica.
Metode de control folosite de catre traficanti in perioada de exploatare
sunt:
- constrangerea prin datorii;
- izolarea prin confiscarea documentelor de identitate si/sau a celor de
calatorie;
- izolarea lingvistica si sociala;
- folosirea violentei si amenintarilor;
- utilizarea amenintarii victimei cu represalile inpotriva familiei acesteia;
- captivitate si control psihologic.
Constrangerea prin datorii: victimei i se cere sa inapoieze sume
exagerate,pretinzanduse ca aducerea ei in tara sau regiunea de destinatie
a costat foarte mult.
La aceste sume se adauga dobanzi exagerate,chirii la suprapret pentru
cazare si locul de munca ,costurile pentru protectie si pentru
transport,alte sume fictive care cresc permanent si devin inposibil de
achitat.
Izolarea prin confiscarea documentelor de identitate si/sau a celor
decalatorie:victimelor li se confisca documentele de indentitate si de
calatorie imediat dupa sosirea lor in tara de destinatie.Aastfel,li se rapeste
identitatea oficiala,confirmand statutul lor de imigranti ilegali.Traficantii
intaresc aceasta perceptie,spunand victimelor ca sunt libere sa plece si sa
contacteze politia,dar ca rezultatul va fi expulzarea lor imediata si
represalii acasa,in tara de origine.Sunt cazuri in care traficantul spune
victimei ca n-are rost sa contacteze politia deoarece aceasta este corupta
si a fost deja platita de traficantii respectivi.
Izolare lingvistica si sociala:victimele sunt cazate si plasate in locuri si
conditii care le inpiedica sa comunice in limba materna sau sa aiba orice
fel de contact social cu persoane din medii de provenienta asemanatoare.
Folosirea violentei si a amenintarilor este un alt mijloc de control al
victimelor .Victimele sunt batute,inchise,tinute in lungi perioade de
izolare,lipsite de mancare si apa,drogate si torturate ,violate.Abuzurile pot

fi consecinta incalcarii unor reguli sau sunt folosite ca avertizment,pentru

ca victima sa stie ce se va intampla daca va incalca regulile sau daca va
mai incalca regulile.In situatia exploatarii sexuale rusinea este si ea o
modalitate de control,victima fiind amenintata ca familia va afla ca
lucreaza ca prostituata.
Utilizarea amenintarii victimei cu represalii inpotriva familiei acesteia este
una dintre cele mai eficiente metode de control.Traficantii afla o serie de
amanunte despre situatia familiei,cum ar fi numele,porecla sau adresa
unei rude apropiate sau aaltei persoane iubite.Nu este nevoie ca el sa stie
foarte multe detalii despre familia respectiva pentru acontrola victima
fiind de ajuns amenintarea si perceptia care se formeaza in mintea
victimei.Victima nu poate risca soarta si siguranta celor dragi,pentru ca nu
are de unde sa afle daca traficantul minte sau spune ca stie amanunte
despre familia ei sau daca intr-adevar va folosii violenta inpotriva celor
dragi,daca ea va incerca sa se opuna sau sa scape .
Captivitate si control psihologic.Adesea cand inpotriva victimei se folosesc
metodele de control mentionate mai sus ,rezultatul concret este un regim
de captivitate si tortura psihologica.Vivtima este singura ,izolata de
prieteni si familie,in imposibilitatea de acomunica,fara
documente,dezorientata,supusa abuzurilor si unui regim de amenintari si
represaliiindreptate inpotriva ei si/sau a familiei ei.In aceste conditii putine
victime incearca sa scape din captivitate.
Etapa de eliberare/evadare. In unele cazuri cu ajutorul unor clienti ,al
politiei sau profitand de neatentia celor care le supravegheaza,victimele
reusesc sa evadeze din situatia de trafic .Daca exploatarea a avut loc pe
teritoriul altui stat decat cel de provenienta ,victima este repatriata cu
ajutorul unor organizatii neguvernamentale internationale sau cu ajutorul
ambasadelor sau consulatelor,fiindu-le eliberate documente de calatorie.
traseul tipic al unei victime ,de la racolare pana la eliberare ,este marcat
de abuzuri grave.Prinse in capcana traficantilor ,victimele sunt supuse
unor tratamente injositoare si exploatate in regim de sclavie.In
majoritatea cazurilor ele sunt fortate sa accepte exploatarea sexuala ori
lucrativa,dar si alte forme de servitute.

Traficantii de persoane
Traficul de fiinte umane este controlat in principal de grupurile criminale
organizate in retele transfrontaliere ,cu ramificatii in tarile de origine
,tranzit si destinatie. Profiturile mari fac din traficul de persoane o afacere
tentanta in multe tari ale lumii.
Traficantii sunt atat barbati cat si femei,in general recrutorii sunt persoane
tinere,inbracate ingrijit si care fac o buna impresie atat prin semnele
exterioare ale bunastarii lor cum ar fi vestimentatia,masina,telefon
celular,etc,cat si prin povestile de succes pe care le vehiculeaza privind
propria reusita ori a altor persoane care au plecat la munca in
strainatate,fiind cu atat mai convingatori cu cat prezinta a fiind foarte
atractivae conditiile de lucru:posturi in tari vest europene,foarte bine
platite si care nu necesita o calificare deosebita.Femeile sunt de cele mai
multe ori prima veriga in lantul de traficare si capteaza foarte usor

increderea si interesul tinerelor ,profitand de lipsa experientei lor de

viata ,de lipsa educatiei,de starea materiala precara si naivitatea lor ,prin
prezentarea acelorasi cazuri ale persoanelor care au fost plecate sa
lucreze in strainatate si s-au intors dupa o scurta perioada de timp cu
sume mari de bani.De cele mai multe ori femeile traficant au fost la randul
lor victime ale traficului,astfel incat cunosc foarte bine mecanismul de
traficare si devin foarte experimentate in atragerea victimelor si plasarea
lor in scopul exploatarii.Uneori,femeile se ocupa de trafic de buna voie
,datorita castigurilor mari obtinute ,alteori desfasoara aceasta activitate
datorita presiunii exercitate asupra lor de catre traficantii carora le-au
apartinut ,in schimbul eliberarii lor.In prezent se inregistreaza o crestere
aponderii femeilor recrutor ,ele desfasurand activitati de traficare pe cont
propriu ori in cadrul grupurilor criminale specializate in traficul de fiinte
umane.
Traficantii barbati care au diferite roluri in interiorul retelelor de trafic
,recruteaza ,transporta si administreaza in faza de exploatare .Din ce in ce
mai des sunt intalnite si femei care indeplinesc astfel de roluri,insa
,aplicarea coercitiva in faza de exploatare si disciplinarea victimelor
apartine in exclusivitate traficantilor barbati.
O prezentare exhaustiva si precisa apersoanei traficant este imposibil de
realizat .Iata cateva caracteristici ce pot constitui indicatori in reallizarea
unui profil al recrutorului :
Varsta. Membrii retelelor ,fie ei recrutori,transportatori ,administratori
saupaznici ai locatiilor de exploatare ,au varste cuprinse intre 20 si 45 de
ani ,desi exista cazuri de recrutori cu varste mai mici sau mai mari.In
cadrul recrutorilor ,experientele deviata ,valorile socioculturale accesibile
au determinat orientarea spre activitati cu caracter ilicit ca rezultat al
lipsei unor modele alternative si a suportului necesar unei bune dezvoltari
aidentitatii personale.
Aspect fizic ingrijit.Statisticile arata ca traficul de persoane reprezinta una
dintre cele maiprofitabile infractiuni dupa traficul de arme si droguri.Toate
acestea devin vizibile sub forma unui aspect fizic ingrijit ce promoveaza
,alaturi de ceilalti factori,imaginea succesului promis.
Nivel de educatie cel putin mediu. Recrutarea si traficarea persoanelor
presupun abilitati de comunicare si de persuasiune achizitionate intr-o
forma de educatie formala peste nivelul minim.Majoritatea recrutorilor
,traficantilor sunt absolventi de licee sau scoli profesionale ,desi acest
criteriu nu este unul general valabil;in multe cazuri experienta de viata si
implicit experienta in cadrul retelelor de crima organizata au contribuit
substantial la formarea si educarea abilitatilor necesare.
Inteligenta emotionala .In contextul fenomenului traficului de persoane
,inteligenta emotionala reprezinta o caracteristica intalnita in special in
cazul recrutorilor care folosesc tehnici de manipulare mai subtile
,sugerand abilitatea unei persoane de aintra in relatie cu ceilalti pentru a
venii in intampinarea nevoilor celor din urma ,prin aceasta asigurandu-si
atingerea scopului final:recrutarea.
Face parte dintr-o retea de traficanti. Traficul de fiinte umane este un
proces complex ce necesita construirea unor relatii care sa faciliteze
parcurgerea tuturor etapelor de recrutare ,transportare,vanzare,cazare si

exploatarea propriu zisa.Sunt cazuri,in special in tara de origine, cand

recrutorul poate actiona de unul singur,folosindu-se de relatii ce nu tin
neaparat de structura organizata,victimele fiind ulterior incluse in circuitul
retelelor.
Manifesta comportament violent.Acest tip de comportament este intalnit
in special in cazul traficantilor care se folosesc de agresiunile verbale si
fizice ca metoda de control,dar si ca masura coercitiva in scopul obtinerii
obedientei privind interdictiile impuse si comportamentele asteptate.
Este foarte bine organizat.Desi faza de recrutare poate da persoanei
impresia ca se poate razgandii,adaptandu-se la situatie,in realitate
traficantul urmeaza un plan prestabilit,cu date si rute exacte
,evenimentele neprevazute fiind de cele mai multe ori anticipate si
combatute prin folosirea unor tehnici de manipulare.
Fenonomenul nu este exclusiv controlat de marile retele criminale
.Grupurile pot fi destul de mici si pot opera fara nici-o legatura unii cu
altii,atunci cand acest lucru este rentabil .Aceste grupuri se pot specializa
pe diferite elemente ale infractiunii,precum recrutarea
persoanelor,transportul acestora,administrarea locatilor folosite pentru
exploatare etc. Retelele traficante pot fi formate din grupuri etnice sau
nationale omogene,ce exploateza victime originale din aceleasi locuri.De
asemenea ele pot fi formate din grupuri mixte,in care infractorii si
victimele provin din tari diferite sau grupuri etnice diferite.
Un alt aspect care trebuie mentionat este acela ca retelele de infractori
nu actioneaza izolat unele de altele,astfel ca retelele de trafic cu fiinte
umane au stabilite legaturi cu alte retele de crima organizata din sfera
traficului cu arme si stupefiante ori alte infractiuni grave.Aceste legaturi
pot fi permanente sau ocazionale ,in functie de interesele financiare si
scopurile infractionale ale gruparilor,urmarindu-se obtinerea de profituri
rentabile de ambele parti.
Activitatea de trafic se desfasoara organizat ,atributile mambrilor retelelor
fiind clar stabilite pe segmente actionale:
Faza recrutarii. Pentru arecrute ,traficantii trebuie ori sa convinga ori sa-si
forteze victimele sa-si paraseasca proprile familii si sa calatoreasca cu
ei.Unele victine sunt luate pur si simplu cu forta,cateodata dupa ce au fost
drogate,altele pleaca de buna voie dupa ce ajung la o intelegere cu
persoana care le recruteaza.Unele din aceste victime voluntare sunt
complet pacalite in legatura cu natura adevarata atraficului,crezand ca li
se vor oferii locuri de munca legale in tara de destinatie ,altele stiu ca vor
lucra in cadrul industriei sexuale ,in agricultura sau constructii,dar sunt
pacalite referitor la conditile de munca si de trai,aranjamentele financiare
si libertatea personala.
Adeseori,inainte de a le include in circuitul traficului,traficantii convin cu
victimele ca acestea sa le inapoieze o suma de bani pentru cheltuieli
precum documentele de calatorie,costurile drrumului,intermedierea
gasirii unui loc de munca la negru sau cele legate de infrastructura
prostitutiei.Aaceasta duce la un aranjament pe datorie,in cadrul careia
victima nu poate niciodata castiga suficienti bani pentru ca victima sa-si
poata plati datoria fata de traficanti.
Principalele modalitati de atragere a potentialelor victime in procesul de

traficare sunt: inselarea prin promisiuni de munca sau de intrare sau

sedere legala itr-o tara occidentala;manipulare emotionala,tehnica mai
nou folosita prin care trafficantii transformati in loverboys atrag
victimele,ademenindu-le cu bani ,cadouri,excursii,in final ajungand sa
cada in capcana intinsa de acestia;constrangerea si amenintarea
potentialelor victime de catre traficanti;rapirea si sechestrarea.
traficantii stabilesc de obicei contactul cuviitoarele victime de regule
direct cum ar fi in discoteci,baruri,cazinouri,agentii de turizm,scoli de
fotomodele,agentii de plasare a fortei de munca;prin intermediul
familiei ,prietenilor sau cunostintelor potentialelor victime ori prin
publicareade anunturi atractive in ziare sau pe internet.
Traficanti atrag potentialele victime de cele mai multe ori prin promisiuni
ce nu vor fi niciodata respectate,prin prezentarea unor modele de reusita
in viata sau prin folosirea santajului.Cele mai multe oferte venite din
partea traficantilor se refera la oferte false de munca in strainatate ,in
restaurante ,hoteluri,ajutor in gospodarie ,agricultura ori ca
educatoare,ingrijitoare,secretara,dansatoare cantareata etc.Sunt
accentuate castigurile financiare,chiar daca oferta de munca nu implica o
munca calificata.Persoanele cunoscute ca au practicat prostitutia sunt
cumparate de la alti proxeneti sau sunt recrutate prin prezentarea unor
posibilitati mai avantajoase ori mai facile de castig.
Faza transportarii. Transportul presupune deplasarea victimei de catre
traficanti,din locul de origine catre locul de destinatie,unde va avea loc
ezploatarea.In aceasta etapa victimele nu realizeaza situati in care se
afla,deoarece traficantii nu se manifesta,de regula, abuziv cu ele.Exista
doua situatii posibile de transport a victimelor,fie in interiorul tarii de
origine ,in cazul traficului intern,de la o localitate la alta,fara trecerea
frontierei de stat,fie din tara de origine catre o alta tara de destinatie,in
cazul traficului extern.Trecerea frontierei spre tara de destinatie este
organizata si realizata de catre traficanti si poate fi legala,in aceasta
situatie victima poseda documente legale de transport si sunt intrunite
conditile legale de trecere afrontierei,iar transportul se realizeaza de
regula prin intermediul unor agentii de turizm sau cu autoturizme
inchiriate,sau ilegala adica victima nu poseda documente legale si nu sunt
intrunite conditiile legale de trecere afrontierei,caz in care traficantii vor
folosii documente false sau vor solicita ajutorul unor calauze in scopul
traversarii ilegale a frontierei.Adesea traficantii var confectiona
documente false pentru victime si le vor insotii pe perioada pe durata
fazei transportarii,pentru a le putea asigura protectia dar si pentru a se
convinge ca ajung la destinatie.Traseele si modalitatile de transport
abordate de traficanti depind de circumstantele economice,sociale
geografice,geografice din tarile de origine sau de tranzit.Victimele sunt
transportate cu trenul ,cu bacul,cu masina ,cu avionul,cu barca sau pur si
simplu pe jos,pentru a ajunge in tara de destinatie.
Tarile de destinatie pentru majoritatea victimelor din Romania si Republica
Moldova sunt Germania,Grecia ,Italia,Olanda ,Turcia,Marea Britanie,Austria
,Bulgaria,Cipru,Franta,Ungaria,Israel,Polonia,Slovenia,Spania.Potrivit
datelor furnizate de catre Inspectoratul General al Politiei Romane,cele
mai multe victime identificate in anul 2006 au fost traficate in

Spania,Franta ,Grecia,Italia,Germania,Austria,Portugalia si Turcia.

Faza exploatarii.Aceasta include forme de exploatare sexuala,prin munca
sau servicii fortate ,scavia sau practici similare ,conexe sclaviei,obligarea
la savarsirea de infractiuni,prelevarea de organe.
In aceasta faza victimele constientizeaza situatia grava in care se
afla,documentele le sunt retinute,sunt
sechestrate,amenintate,controlate,supravegheate,supuse diverselor tipuri
de violentade catre traficanti si indiferent de forma de
exploatare,victimelor li se cere sa lucreze in program prelungit si sa
presteze serviciile ori activitatile pentru care au fost traficate.
Aceasta este etapa in care victimele sunt controlate de catre traficanti
prin diferite metode si numeroase drepturi le sunt incalcate.Enumeram
cateva dintre drepturile care le sunt incalcate si actiunile care sunt
intreprinse de traficanti in perioada exploatarii:confiscarea documentelor
de identitate si/sau de calatorie;privarea de posibilitatea de acomunica cu
alte persoane prin confiscarea si interzicerea accesului la mijloace de
comunicare;afectarea integritatii fizice si psihice avictimei prin cazarea in
conditii inumane;refuzarea ingrijirilor medicale,supunerea la un program
de munca supraincarcat,epuizarea fizica si psihica,folosirea diverselor
forme de abuz fizic si psihic cum ar fi maltratarea
,violarea,santajarea,drogarea etc;represalii inpotriva propriei familii,daca
aceasta va incerca sa fuga sau sa-i denunte pe traficanti;constrangerea
victimei sub pretextul dotoriilor avute fata de traficanti;vanzarea
succesiva catre alti traficanti locali;amenintarea cu sesizarea organelor de
urmarire penala sau oficiilor pentru straini si cu posibilitatea expulzarii.
Principalele efecte psihologice ale exploatarii asupra victimei sunt
inducerea si crearea sentimentelor de confuzie,resemnare,soc si
frica,dezorientare si incercari de a evita retrairea traumei prin
minimalizarea experientei,tendinta de izolare,sentimentele de
neajutorare,panica si pierderea controlului,frica pentru ce ar putea sa-i
ofere viitorul.

Tendinte

In ultima perioada,se constata ca s-a inregistrat o intensificare a traficului

de persoane in Romania si Republica Moldova pentru munca
fortata,facilitata probabil de aderarea Romaniei la Uniunea
Europeana,eliminarea restrictilor la trecerea frontierei si noile oportunitati
pentru romanii di zonele rurale ale tarii de a lucra in
strainatate.Barbati,femei si copii din Romania sunt traficati in
Italia,Spania,Elvetia,Republica
Ceha,Grecia,Germania,Franta,Olanda,Turcia,Austria si Israel in scopuri de
exploatare sexuala si munca fortata in agricultura,constructii si industria
hoteliera.Barbati,femei si copii din Romania sunt de asemenea traficati de
asemenea si pe plan intern pentru exploatare sexuala,munca fortata si
cersetorie,iar femei din Republica Moldova,Ucraina si Rusia sunt traficate
in Romania in scopuri de exploatare sexuala,in timp ce barbati din alte tari
europene calatoresc in Romania pentru a exploata sexual copii romani.
Media de varsta scazuta avictimelor traficului de persoane din numeroase
locatii este de departe cea mai ingrijoratoare tendinta.Inca odata acest
fapt reflecta cererea clientului,bazata pe perceptii si cerinte.Un alt aspect

referitor la exploatarea copiilor de catre retelele criminale il reprezinta

pornografia infantila,pedofilii folosesc din ce in ce mai mult tehnologiasi
sunt tot mai activi la nivel mondial.Sunt utilizate intr-o mai mare masura
posibilitatile oferite de internet pentru a viziona imagini si filme erotice cu
copii.

Audierea victimei traficului de persoane

Factorii care afecteaza declaratia victimei traficului
Audierea victimei traficului de persoane poate fi facuta in biroul
politistului,procurorului sau intr-un adapost al unei institutii publice sau
private cu care politia sau parchetul colaboreaza.Scopul audierii victimei
este acela de obtine informatii pe baza carora sa se stabileasca faptele
relevantepentru elucidarea si solutionarea cazului.Cand oamenii sunt
intervievati in scopuri judiciareeste important ca relatarea obtinuta sa fie
relevanta,completa si fidela.
Informatia trebuie sa fie obtinuta de la victima respectand toate
procedurile legale,astfel incat aceasta sa poata constituii ca proba in
instanta.
Datorita situatiei complexe cu care victimele traficului de persoane s-au
confruntat,acestea au tendinta de fi mai rezervate in cea ce priveste
colaborarea cu organele de ancheta deoarece acestea continua sa se
simta urmarite datorita abuzurilor psihologice la care au fost supuse in
faza de exploatare,sau acestea chiar sunt urmarite si amenintate de catre
traficanti sau de catre alte persoane care se afla in relatie cu
traficantii,victimele mai sunt reticente datorita faptului ca acestea cred ca
datoreaza sume de bani cosiderabile traficantilor,aceste datorii fiind
rezultatul calculelor exagerate facute de catre traficanti cu privere la
costurile de transport,cazare,trecerea frontierei,cu actele de calatorie sau
de identitae false,pentru aranjarea locului de munca etc.Victimele se tem
de faptul ca raman vulnerabile in fata razbunarii traficantilor asupra lor si
a familiilor lor sau numai a familiilor lor,acestea se mai pot simtii
stigmatizate social,sau pot fi stigmatizate de catre societate datorita
experintei de trafic si implicarea lor in exploatarea sexuala,societatea
condamnandu-le pentru acest lucru,marginalizandule,existand riscul de fi
respinse de proprile familii sau comunitatea din care fac parte,reticenta in
a colabora cu organele de ancheta fiind motivata de teama de nu li se
descoperii trecutul.Victimele sunt vulnerabile la reactii extreme de stres
chiar daca au depasit situatia si au renuntat la mecanizmele psihologice
de supravietuire folosite in perioada traumatizanta,descoperind ca prin a
vorbii despre experienta lor acestea o retraiesc cu toate implicatiile
psihologice si emotionale.
Atunci cand o persoana traverseaza o situatie limita ,in care sufera
abuzuri ,privare de libertate ,se confrunta cu teama de violenta sau
moarte,se naste o tensiune interna care genereaza incercarea disperata
de aparare inpotriva abuzului.
Mecanismul de aparare care apare in aceasta situatie este indentificarea

cu agresorul
Pentru a face fata situatiei,victima preia atributele
agresorului,comportamentele acestuia ,se identifica cu agresorul si cu
cauza acestuia si astfel femeile traficate nu se cosidera victime,neaga ca
ar fi fost tinute in captivitate si abuzate,astfel victimele devenind
racolatori sau traficanti lucrand pentru grupurile criminale.O manifestare a
atasamentului traumatic fata de traficant este si atunci cand victima
poate avea o relatie intima cu cineva din reteaua de trafic sau cu cineva
care are legaturi cu aceasta retea sau poate sa dea dovada de loialitate
,recunostinta sau dependenta de o persoana corelata starii sale de
captivitate.
O alta situatie este acea cand unele femei nu se percep cafiind traficate si
din acest motiv nu doresc sa fie tratate ca victime,ele isi pot considera
experienta drept consecinta aunei decizii proaste pentru care au fost
obligate sa intretina relatii sexuale cu diferite persoane fara anu primii
nimic in schimb sau au primit sume de bani foarte mici in schimb,alte
victime pot considera situatia ca fiind doar temporara si spera ca pe
parcursul acestei situatii vor castiga suficienti bani pentru a-si platii
datoria fata de traficanti.
Unele femei pot sa nu considere situatia in care acestea sunt obligate sa
intretina relatii sexuale cu diferite persoane aduse de traficant,sau
situatia in care angajata ca menajera sa fie abuzata sexual si emotional
zilnic de catre proprietarul casei ca fiind un cadru de munca abuziv sau
similar sclaviei si ar putea sa nu fie deranjate de natura muncii lor,dar mai
mult sa obiecteze in privinta relatilor exploatatoare.
Datorita sindromului de stres post traumatic si a simptomelir
asociate cu acesta cum ar fi depresie,anxietate si si disociere,care este
prezent la majoritatea victimelor traficului de persoane ,acestea pot
adopta reactii cum ar fi distorsiuni in perceperea timpului si spatiului
,amnezii temporare care constau in incapacitatea de asi amintii anumite
evenimente,acestea pot avea un comportament ce le expune la
numeroase riscuri deoarece aceste tind sa subestimeze riscul pe care-l
implica o actiune,stari de surzenie ,anestezie
emotionala,somnolenta,pierderea sirului
conversatiei,neatentie,lapsusuri,tremurat sau frisoane,victima plange
necontrolat,are dureri de cap puternice,greata,dificultati de respiratie ,ii
apare brusc o eruptie sau se inroseste etc.
Aspecte ale primei intalniri pentru audierea victimei.
Prima intalnire dintre anchetator si victima precum si primele impresii
lasate victimeicu ocazia acestei intalniri sunt determinante pentru
succesul sau esecul investigatiei,fiind inportant ca aceasta interventie sa
se desfasoare in conditii optime.
Obiectivul primei intalniri este acele de acastiga increderea victimei
,urmatorul pas este acela de ai explica victimei metodologia interviului,ca
interviul presupune mai multe intalniri si ca este posibil ca acesta sa se
intinda pe o perioada mai lunga de timp.Victima va fi informata ca in
timpul audierilor se urmareste sa se obtina cat mai multe informatii cu

privire la traficul de persoane si I se vor pune multe intrebari de clarificare

si chiar daca unele intrebari I se vor parea poate banale sau lipsite de
sens,trebuie sa I se explice ca aceste intrebari au rolul de a afla cat mai
multe detalii posibile pentru ca investigatia ce priveste cazul ei sa se
desfasoare cat mai eficient, anchetatorul trebuind sa explice victimei intrun limbaj clar,simplificat ca intr-un proces credibilitatea victimei este
mereu pusa la idoiala si de acea rolul acestor detalii este de demonstra
prin mijloace independente declaratile acesteia,drept urmare aceasta
putand fi considerata ca fiind un martor credibil.
Exista patru motive care argumenteaza importanta faptului ca inaintea
audierii victima sa primeasca aceste informatii si explicatii.
a) Informatile cu privire la ancheta reduc victimei stresul si teama de
necunoscut care sunt asociate in mod normal cu audierea ce urmeaza sa
se desfasoare.
b) Cu cat intelege mai mult victima despre scopul audierii si despre rolul
pe care il joaca,cu atat va fi mai activa in oferirea de raspunsuri ,astfel ea
poate deveni frustrata pentru ca nu stie ce anume se va intampla.
c) Demonstreaza angajament de tip partenirial intre organul de urmarire
penala si victima.
d) Il ajuta pe anchetator sa-si formerze o imagine primara asupra starii
emotionale si cognitve a victimei.
Regulile audiere
inainte de a incepe desfasurarea efectiva a audierii ,anchetatorul ar
trebui sa stabileasca ipreuna cu victima cateva reguli simple de
comunicare astfel incat audirea sa se desfasoare cat mai eficient.Victima
ar trebui informata cu urmatoarele aspecte:
poate sa spuna oricand ca nu intelege o intrebare;
poate sa ceara oricand clarificari cu privire la orice intrebare sau activitate
care se desfasoara in timpul iterviului;
este putin probabil sa-si aminteasca toate lucrurile care I s-au intamplat si
nu este nici-o problema daca nu-si aminteste unele evenimente,aceasta
amnezie estecaracteristica tuturor persoanelor care au suferit de stres
postraumatic;
cei care o va audia poate include unele intrebari privind unele evenimente
care o pot intrista sau ii pot readuce in prezent amintiri dureroase;
poate sa ceara mai mult timp pentru unele raspunsuri si de asemenea
poate cere o pauza ori de cate ori simte nevoia;
trebuie sa faca tot posibilul sa povesteasca tot ce-si aminteste fara sa
ascunda nimic fata de anchetator;
victima si anchetatorul pot stabilii un semnal nonverbal care va indica
faptul ca vivictima are nevoie de o pauza;
anchetatorul trebuie sa se asigure ca victima a inteles tot ce I s-a explicat;
sa fie intrebata daca are nelamuriri pana la aceasta etapa;
sa fie intrebata daca este de acord sa participe la interviu.
Anchetatorul trebuie sa explice victimei ,adaptat cu varsta si cu nivelul ei
de intelegere ,ca are datoria de aspune adevarul si ca marturia si
mediul din care provine victima vor fi analizate minutios de catre

avocatii apararii.Acesti avocati vor cauta discrepante in marturia ei si

cea mai buna metoda de a contracara tacticxa lor este acea de spune
adevarul complet in timpul audierii.

Pauzele din timpul interviului

Flexibilitatea trebuie sa fie una di calitatile principale ale
anchetatorului,iar aceasta trebuie demonstrata si in privinta pauzelor din
timpul audierii.Dupa cum s-a aratat anterior intre victima si anchetator se
poate stabilii un semnal nonverbal care sa semnalizeze nevoia unei
pauze,acest lucru putand sa se intample din ce in ce mai des pe masura
ce se avanseaza in explorarea abuzurilor fizice,psihice si sexuale pe care
le-a suferit victima.
Sentimentele si emotile prin care victima unei astfel de act infractional
trece in perioada audierii sunt:
furie
,tristete
,agitatie
,anxietate
,apatie,blocaj,banuieli,confuzie,rusine
,contrariere,coplesire,crispare,deceptie,senzatia
de
franta
de
oboseala,frustrare,iritare,intrigare,nesiguranta,incordare,ingrijorare,in
grozire,inmarmurire,,panicca,plictiseala,demoralizare etc.Ori de cate ori
victima cere o pauza din cauza nivelului ridicat de stres sau
anxietate,ca rezultat al amintirilor dureroase,anchetatorul ar trebui sa
realizeze daca este in interesul victimei explorarea acelui domeniu sau
ar trebui sa abordeze explorarea altui domeniu sau daca ar fi mai bine
ca sa amane audierea pentru ai da victimei posibilitatea de a-si reveni.
Daca audierea victimei se face in prezenta unui psiholog ar trebui ceruta
si parerea acestuia,psihologul putand explica anchetatorului cat de
departe poate merge cu explorarea traumei suferite,cand o pauza este
imperios necesara evitand astfel retraumatizarea victimei.
In timpul pauzelor victima ar trebui sa fie insotita de un psiholog,asistent
social sau lasata singura,victima trebuind sa fie avertizata ca nu e indicat
sa discute cu alte persoane aspecte importante privind audirea.Daca
persoana care o insoteste in timpul pauzei aude victima vorbind despre
aspecte importante ale audierii cu alte persoane aceasta trebuie sa
anunte imediat anchetatorul care va analiza problema imediat dupa
pauza.
Stilul audierii
Pentru succesul audierii sunt importante urmatoarele aspecte:
- atitudinea nachetatorului trebuie sa fie una de respect si profesionalism;
o abordare formalizata si autoritara poate induce victimei o atitudine
de complezena,nu una de incredere si cooperare,practic cu cat
atmosfera este mai relaxata cu atat exista mai multe sanse sa se
obtina cele mai relevante informatii;
anchetatorul nu trebuie sa abordeze in timpul anchetei o atitudine prea
familiara,dar este important sa nu-i lase acesteia impresia ca este tratata

cu mai putin respect decat ceilalti cetateni pentru ca afost victima unei
exploatari sexuale;
este util sa se foloseasca ascultarea activa cu privire l raspunsurile
victimei in special in partea in care aceasta relateza faptele.Limbajul
nonverbal,al corpului,al anchetatorului trebuie sa reflecteatentie siinteres
pentru ce spune victima,el trebuie sa mentina contactul vizual fara sa dea
impresia ca o fixeaza,este de preferat ca acesta sa priveasca in lateral la
intervale regulate pentru a nu crea senzatia de neincredere sau ostilitate;
anchetatorul va oferi mereu confirmari si incurajariverbale victime;
anchetatorul trebuie sa aiba rabdare si sa ofere victimei timp suficient
pentru ca aceasta sa raspunda la intrebari,deoarece in timpul anchetei se
vor aborda subiecte delicate care sunt dificil de amintit ,fiind posibil ca
victimele sa nu raspunda repede la unele intrebari;
relatarea victimei nu trebuie intrerupta ,in special cand povesteste prin ce
a trecut,deoarece intreruperile blocheaza coerentasi trebuiesc evitate.Este
posibil sa apara pauze,moment in care victima isi aduna gandurile si
puterea pentru aputea vorbii despre ce i s-a intamplat,aceste pauze
trebuind sa fie permise si intelese decatre anchetator.
Etapele audierii
Se recomanda ca audierea sa se desfasoare in patru etape,prima dintre
aceste este acea a construirii relatiei.
A doua etapa este acea a povestirii libere a evenimentelor,a istoriei de
trafic.Aceasta este cea mai importanta faza aanchetei,cand victima
trebuie sa relateze cu proprile cuvinte,intr-o maniera libera si spontana a
cea ce I s-a intamplat,neintrerupta de intrebarile
anchetatorului.Cercetarile au demonstrat ca in aceasta etapa vor fi
obtinute cele mai veridice informatii cu privire la obiectul audierii.In timpul
relatarii cu siguranta vor fi si pauze pe masura ce victima incearca sa-ai
aminteasca evenimentele care sunt dureroase sau care s-au petrecut cu
mult timp in urma,in aceste pauze anchetatorul trebuie sa dea dovada de
abilitate si sa administreze aceste pauze astfel incat acesttea sa nu
devina stanjenitoare,folosind incurajari verbale pentru depasirea acestor
momente.
Incazul altor infractiuni este posibil ca victima sa-si aminteasca
evenimentele principale la o singura sesiune,insa nu e cazul la
infractiunea de trafic de persoane,unde evenimentele s-au petrecut pe o
perioada lunga de timp de acea fiind necesare mai multe sesiuni de
povestire liberapana ce victima va reusi sa redea evenimentele
importante.Mai mult trecerea timpului,dificultatea rememorarii si prezenta
unor traume pot inpiedica victima sa redea coerent si clar
evenimentele,cazand in sarcina anchetatorului sa capteze fiecare dovada
importanta pentru fiecare etapa a relatarii.
Schita initiala aistoriei de trafic se poate obtine de la prima intalnire cu
victima fara ca aceasta sa intre in detalii,schita treebuind sa cuprinda
plasarea in timp a perioadei de trafic,cum a fost recrutata si unde,prin
cate tari a trecut si cu ce a fost transportata,prin ce tip de exploatare a

trecut,de cine a fost traficata si cum a reusit sa scape.Obiectivul este

obtinerea unei schite clare folosind cuvintele victimei,oferind
anchetatorului posibilitatea de a-si forma o imagine de ansamblu asupra
cazului in sine.Urmatoarele sesiuni de audiere se vor baza pe aceasta
schita,anchetatorul abordand fiecare in ordine cronologica fiecare
segment al schitei urmarind detalierea fiecarui segment in parte cu scopul
de a obtine detalii semnificative din fiecare segment.Eficienta metodei de
indentificare a informatilor relevate depinde si de circumstantele
particulare ale fiecarui caz in parte.
A treia etapa este cea a intrebarilor in care trebuiesc clarificate de catre
anchetator anumite aspecte din istoria de trafic a victimei.
intrbarile trebuie sa fie scurte si clare,evitanduse constructile
gramaticale complicate si a nu se pune doua intrebari intr-o singura
propozitie.
Intrebarile trebuie sa fie adresate pe un ton suportiv,incurajator ,nefind
indicat ca intrebarile sa fie puse pe un ton care sa arate neincredere sau
pe un ton critic;
se recomanda evitarea jargonului profesional sau oricare altul pentru a nu
se crea confuzie;
anchetatorul trebuie sa utilizeze termeni folositi de victima in descrierea
istoriei de trafic;
limbajul sexual inadecvat,ironizartea victimei,gesturile obscene nu
trebuiesc utilizate de catre anchetator;
incurajarea victimei si reasigurarea ei ca cea ce face este bineeste
indicata atat timp cat nu manipuleaza victima sa continue dincolo de cea
ce vrea ea sa spuna;
Din cauza ca situatile de trafic se desfasoara pe perioade mari de timp
,victimele nu reusesc sa plaseze exact in timp toate evenimentele,totusi
este important ca datele sa fie cat mai exacte ,mai ales cele care
privescdatele despre zilele transportului,perioada in care a avut loc de
exemplu un viol,identificarea dovezilor coroborative facanduse mai usor
cu cat cronologia faptelor este mai exacta.O tactica des folosita de
avocatii apararii este acea de a crea confuzie in mintea victimelor cu
privire la plasarea evenimentelor in timp si a secventelor temporare.Unul
dintre obiectivele apararii este punerea la indoiala a credibilitatii
victimelor,demonstrand confuzia acestora cu privire la timp si locuri,deci
este mai util ca victima sa plaseze evenimentele la anumite repere
semnificative pentru ea.
In anchetarea unui caz de trafic de persoane exista patru tipuri de
intrebari pentru formularea carora trebuie manifestata o gria
deosebita,pentru anu oferii victimei raspunsuri sugerate.Exista riscul ca
victima sa ofere raspunsuri pe care considera ca anchetatorul le
asteapta,victimele traficului de persoane sunt vulnerabile la acest gen de
risc deoarece in urma traumei suferite sugestibilitatea acestora sa
creasca,acestea mai pot fi inhibate de experientele anterioare cu politia si
parchetul,in cazul victimelor de alte etnii pot apareaneintelegeri in
comunicare si implicit raspunsuri incorecte,victimele pot suferii de amnezii
temporareaacestea putand inventa raspunsuri plauzibile ca o masura de
protectie personala,daca stilul intrebarilor este preponderent

inchis,agresiv,victima poate oferii un raspuns pe care ea cosidera ca

anchetatorul il asteapta,ea procedand astfel pentru a slabii presiunea
exercitata de anchetator.
Astfel avem:
intrebari deschise; este indicat ca acest tip de intrebari sa fiee cat
mai des folosite deoarece faciliteaza obtinerea de date cat mai
precise din partea victimei si scade posibilitatea ca sa I se sugereze
un anumit gen de raspuns prin acest gen de intrebari cat si
posibilitatea ca anchetatorul sa interpreteze in mod subiectiv
evenimentele.
Intrebari specifice; acest gen de intrebari sunt folosite a analiza
evenimentele concrete si clarifica ambiguitatile ,pentru a stabilii natura
unui lucru sau fapte,acest gen de intrebari tintesc o anumita situatie
pentru a o clarifica.
Intrebarile inchise;acest tip de intrebari fixeaza un set de posibile
raspunsuridin care victima este rugata sa aleaga unul.Intrebarile inchise
sunt folosite in momentul in care intrebarile deschise si cele specifice
esueaza in clarificarea unor aspecte si descoperirea de detalii
semnificative.Riscul acestor intrebari este acela ca victima poate fi tentata
saghiceasca raspunsul daca nu-si aduce aminteste exact.Acest risc apare
si cand sunt implicati copii sau victime care sufera de sindromul
posttraumatic.Anchetatorul trebuie sa-i aminteasca victimei ca poate sa
spuna fara teama daca nu stie raspunsul sau nu-si aminteste.Este indicat
ca acest tp de intrebari sa fie evitat cat mai mult posibil.
Intrebarile de indrumare; aceste intrebari sunt cele in care raspunsul este
implicit ,intrebarile de indrumare trebuiesc folosite doar in momentul in
care celelalte tipuri de intrebarinu au avut rezultatul scontat.Acest tip de
intrebari sugereaza raspunsul si din acest motiv sunt si contestate.
Ultima etapa este etapa incheierii audierii.Este important ca interviul sa se
incheie intr-un mod structurat,nu trebuie sa existe o incheiere abrupta si
de acea anchetatorul trebuie sa informeze victima cu privire la urmatorii
pasi ai audierii.
In cea ce priveste etapa incheierii interviului sunt importante urmatoarele
aspecte:
anchetatorul trebuie sa faca un rezumat al punctelor esentiale
din marturia victimei,sa verifice inpreuna cu aceasta
corectitudinea datelor,rezumatul trebuie sa foloseaca cuvintele
victimei nu interpretarea data de anchetator,victima este rugata
sa corecteze sau sa faca anumite clarificari atunci cand este
nevoie.
Anchetatorul trebuie sa intrebe victima daca ancheta i-a creat probleme
,daca a inteles tot ce s-a discutat si daca sunt aspecte pe care doreste sa
le clarifice sau daca are intrebari ca acum ar fi momentul sa le adreseze;
anchetatorul trebuie sa multumeasca victimei pentru colaborare si sa
sublinieze importanta marturiei ei;
anchetatorul trebuie sa explice care sunt urmatorii pasi,urmatoarele
interviuri ,planul urmatoarelor etape;
echipa de asistenta a victimei trebuie sa se asigure ca dupa audiere

nevoile de baza ale victimei sunt inplinite.

Bibliografie
1. Abric, J.-C., Psihologia comunicrii.Teorii i metode. Editura Polirom,
Iai, 2002.
2. Atkinson, L.,R., Atkinson, C.,R., Smith, E.,E., Bem, D.,J., Introducere
n psihologie, Editura Tehnic, Bucureti, 2002.
3. Biceanu, L., Dicionar ilustrat de psihologie englez-romn, Editura
Tehnic, Bucureti, 2004.
4. Butoi,T., Voinea,A., Butoi,A., Prodan,M.,C., Iftemie,V., Zrnescu,C.,
Butoi,I.,T., Nicolae,G.,L., Victimologie, Curs universitar, Editura
Pinguin Book, Bucureti, 2004.
5. Bu, I., Miclea, M., David, D., Opre, A., Psihologie judiciar, Curs
postuniversitar, Universitatea Babe-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea
de Psihologie i tiine ale Educaiei, 2005.
6. Buneci,P., Butoi, T.I., Martorul pe trmul justiiei. Perspectiv procesual
penal i psihologic. Editura Pinguin Book, Bucureti, 2004.
7. Butoi,T.B., Butoi, T.I., Psihologia interogatoriului judiciar, Editura
Enmar, Bucureti, 2002.
8. Butoi, T., Voinea, D., Butoi, A., Prodan, M.C., Nicolae, L.G., Iftenie, V.,
Zrnescu, C., Butoi, I.T., Victimologie. Curs Universitar. Perspectiva
psihologiei victimale asupra cuplului penal victim-agresor, Editura
Pinguin Book, Bucureti, 2004.
9. Ciccotti, S., 150 de experimente n psihologie pentru1. Convenia Consiliului
Europei privind lupta mpotriva traficului de fiine
umane.
10. Convenia Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transfrontaliere
organizate.
11. Council of Europe Treaty Series no.197 Action against Trafficking in
Human Beings, 16.V.2005.
12. Declaraia Naiunilor Unite a principiilor fundamentale de justiie
pentru victimele infraciunii i abuzului de putere.
13. nalta Curte de Casaie i Justiie, Secia Penal, Decizia nr. 1396 din
24 februarie 2005, publicat pe http://www.juris.ro/jurisprudentadetaliu/
Decizia-nr-13962005--SEC354IA-PENAL---/ accesat la data de
12.09.2008.
14. nalta Curte de Casaie i Justiie, Secia penal, decizia nr. 593 din
30 ianuarie 2004, publicat pe http://www.scj.ro/SP%20rezumate%20
2004/SP%20r%20593%202004.htm , accesat la 11.09.2008.
15. Mateu, Gh., Dublea, A., tefroi, N., Petrescu, V.E., Prun, A.R.,

Trniceriu, R., Luca, S., Gafta, L.G., Luca, C., Iovu, D., Onu, E., Traficul
de fiine umane. Infractor. Victim. Infraciune, Asociaia Alternative
Sociale, 2005.
16. Pactul de stabilitate pentru sud-estul Europei, Manual provizoriu de
instructaj, Dezvoltarea unui modul de instructaj anti-trafic pentru
judectori i procurori, http://www.icmpd.org/, accesat la data de
08.09.2008.
18. Protocolul privind prevenirea, reprimarea i pedepsirea traficului
de persoane, n special al femeilor i copiilor, adiional la Convenia
Naiunilor Unite mpotriva criminalitii transfrontaliere organizate

. Catalin Luca,Dana Chirca,Flavius Vasile Onofrei,Gheoghe Popa,Liliana

Foca,Traficul de persoane.Practici si resurse pentru combatere si
colaborare