Fidejusiunea

1. Defnitie. Consideratiuni generale.

Fidejusiunea este un contract accesoriu, cu titlu gratuit, prin care o persoana numita fidejusor se
obliga fata de un creditor sa execute obligatia debitorului, atunci cand acesta nu si-ar executa-o.
In functie de izvorul ei, fidejusiunea a fost considerata ca fiind legala, judecatoreasca si
conventionala.
Fie legala sau fie judecatoreasca, fidejusiunea are un caracter conventional, deoarece "Nimeni nu
poate deveni garant-fidejusor inafara vointei sale". Caracterul contractual al fidejusiunii va fi pastrat
atat la fidejusiunea legala, cat si la cea judecatoreasca.
2. Caracterele juridice ale fidejusiunii.
a) Caracterul accesoriu al fidejusiunii fata de obligatia principala a debitorului fata de creditor.
Consecintele caracterului accesoriu al fidejusiunii sunt multiple.
- Astfel, fidejusiunea va urma intotdeauna soarta obligatiei principale. Ea nu poate exista in absenta
unei asemenea obligatii. Totodata, mai este necesar ca obligatia principala sa fie valida. O prevede expres
art. 1655 Cod civil: "fidejusiunea nu poate exista decat pentru o obligatie valida". Aceasta regula are insa
o exceptie, in sensul ca, fidejusiunea va putea exista si atunci cand obligatia principala este anulabila in
virtutea unei exceptii personale a debitorului cum ar fi, de exemplu, pentru cauza de minoritate (art. 1653
Cod civil).
- Fidejusiunea nu poate fi mai mare decat datoria debitorului si nici nu poate fi facuta in conditii
mai oneroase (art. 1654 alin. 1 Cod civil).
- Potrivit art. 1657 Cod civil, fidejusiunea nedeterminata a unei obligatii principale se intinde la

toate accesoriile unei datorii, precum si la cheltuielile ocazionate cu executia silita.

Fidejusiunea poate garanta atat o obligatie contractuala, cat si o obligatie extracontractuala. De regula, ea
este intalnita la obligatiile contractuale. Caracterul accesoriu al fidejusiunii a fost retinut si in practica
instantelor judecatoresti. Astfel, sa stabilit ca, "Fidejusiunea este un contract accesoriu si subsidiar in
temeiul caruia, garantul se obliga fata de creditor la executarea obligatiei de care este tinut debitorul".
b) Caracterul gratuit al contractului de fidejusiune. Aceasta rezulta din faptul ca fidejusorul nu urmareste
un avantaj patrimonial.
c) Caracterul consensual al fidejusiunii. Contractul de fidejusiune se incheie prin simplul acord de vointa
al partilor. Nu este necesara indeplinirea unor formalitati. Art. 1656 Cod civil cere doar ca fidejusiunea sa
fie expresa. De asemenea, fidejusiunea nu poate depasi limitele in care s-a contractat. In acest sens,
jurisprudenta a stabilit constant ca, fidejusorul "nu poate fi obligat sa acopere o paguba care depaseste
limita garantiei constituite".
d) Caracterul unilateral al fidejuslunii. Contractul de fidejusiune naste obligatii doar in sarcina
fidejusorului fata de creditor.

3. Conditiile de validitate ale fidejusiunii.

Contractul de fidejusiune trebuie sa indeplineasca toate conditiile de validitate ale oricarui contract.
Unele conditii speciale se cer insa fidejusorului.
Contractul de fidejusiune trebuie sa fie incheiat in forma scrisa, aceasta forma fiind ceruta de lege
doar ad probationem. Actul scris este necesar numai in ce il priveste pe fidejusor, nu si pe creditor.
4. Obligatiile care pot fi garantate prin fidejusiune.
Orice obligatie contractuala sau extracontractuala poate fi garantata prin fidejusiune, inclusiv
obligatiile personale. Pot fi garantate obligatiile viitoare si chiar cele eventuale.
5. Efectele fidejusiunii.
Se distinge intre: raporturile dintre creditor si fidejusor; raporturile dintre fidejusor si debitorul
principal; raporturile dintre fidejusori.
A) Raporturile dintre creditor si fidejusor.
In cazul in care debitorul nu-si executa obligatia, creditorul se poate indrepta impotriva fidejusorului.
In raporturile sale cu creditorul, fidejusorul apare ca un obligat personal.
- Beneficiul de discutiune consta in facultatea fidejusorului sa ceara creditorului sa porneasca
mai intai executarea impotriva debitorului si apoi impotriva sa, daca nu va fi indestulat (art. 1662 Cod
civil). Exceptia beneficiului de discutiune va putea fi invocata numai cu respectarea urmatoarelor
conditii: invocarea beneficiului sa se fi facut pana sa se fi intrat in judecarea in fond a litigiului; sa se
indice creditorului care bunuri ale debitorului pot fi urmarite; bunurile sa se afle in raza teritoriala a

tribunalului judetean unde urmeaza a se face plata (conform prevederilor art. 1664 alin. 2 Cod civil nu
se iau in considerare bunurile ipotecate sau care nu se mai gasesc in posesia debitorului).
- Beneficiul de diviziune. In cazul existentei mai multor fidejusori, care garanteaza pe
acelasi creditor si aceeasi datorie, fidejusorul are facultatea de a invoca beneficiul de diviziune.
Regula prevazuta de art. 1666 Cod civil este ca fiecare fidejusor raspunde pentru intreaga datorie.
Fidejusorul urmarit poate invoca beneficiul de diviziune, adica urmarirea sa se imparta si pe ceilalti
cofidejusori (art. 1667 Cod civil). Diviziunea urmaririi nu are loc de drept, ci numai atunci cand este
ceruta. Insolvabilitatea unui fidejusor nu va fi suportata de creditori, ci de catre ceilalti cofidejusori.
Beneficiul de diviziune nu se poate invoca in raporturile dintre cofidejusori, ci numai in raporturile
dintre creditor si fidejusori. Nici o dispozitie legala nu interzice ca in cazul fidejusiunii legale sau
judiciare fidejusorul sa nu poata invoca beneficiul de diviziune.
Daca unul din cofidejusori devine insolvabil, starea de insolvabilitate va fi suportata de cofidejusori si
nu de creditor.
- Fidejusorul va putea opune creditorului atat exceptiile inerente obligatiei principale (ex.:
prescriptia, nulitatea, compensatia), dar si exceptiile personale care decurg din contractul de
fidejusiune (conditii, termene, intinderea garantiei etc.).

B) Raporturile dintre fidejusor si debitorul principal.

Art. 1669 Cod civil prevede ca, atunci cand fidejusorul a achitat datoria, el are un drept de regres
impotriva debitorului principal, inclusiv cand garantarea s-ar fi facut fara stiinta debitorului. Prin
efectul platii facuta creditorului, fidejusorul se subroga in drepturile creditorului platit (art. 1108 pct. 3
si art. 1670 Cod civil). Prin efectul subrogarii, fidejusorul beneficiaza si de gajul, ipoteca, privilegiul
etc., de care se bucura creditorul. In locul actiunii subrogatorii, fidejusorul ar putea opta insa si pentru
o actiune personala care isi are izvorul in gestiunea de afaceri sau din mandat.
In regresul exercitat impotriva debitorului principal, fidejusorul va putea cere acestuia restituirea
sumei efectiv platite, dobanda la aceasta suma, cheltuielile efectuate de creditor cu urmarirea, inclusiv
daunele care s-ar fi putut produce cu ocazia urmaririi.
C) Raporturile dintre cofidejusori.
Potrivit art. 1674 Cod civil, "Cand mai multe persoane au garantat pentru unul si acelasi debitor si
pentru una si aceeasi datorie garantul ce a platit datoria are regres contra celorlalti garanti pentru
portiunea ce privesste pe fiecare". Nu va functiona solidaritatea intre cofidejusori fata de fidejusorul
care a platit datoria. Acesta din urma va putea cere doar partea fiecaruia. Actiunea in regres este deci
divizibila impotriva cofidejusorilor.