CORPUL EXPERTILOR CONTABILI SI A

CONTABILILOR AUTORIZATI DIN ROMANIA

FILIALA BUCURESTI

Bilet nr. 407: OMFP 3055 - Cadrul legislativ si studiu de caz

privind: contabilitatea imobilizarilor financiare in
concordanta cu IAS-IFRS- evaluarea instrumentelor
financiare

Stagiar,
Moise Andreea Mihaela
Stagiu An III, Semestrul I

Bucuresti
2013

Cuprins

1. Reglementari OMFP 3055/2009..3

2. Evaluarea imobilizarilor financiare ..3

3. IAS 32 Instrumente financiare: prezentare si descriere...................................................7

3.1 Ce sunt instrumentele financiare?..............................................................................8

3.2

Tipuri de instrumente derivate..................................................................................10

3.3

Pericolele utilizarii instrumentelor derivate.............................................................13

3.4

Proceduri de control al riscurilor..............................................................................14

3.5

Informatii pentru investitori si alte persoane interesate.........................................15

3.6 Exemple practice........................................................................................................19

4.

Principalele tipuri de ajustri IFRS..22

5. Aspecte fiscale ale evaluarii instrumentelor financiare24

Bibliografie

Cadrul legislativ si studiu de caz privind: contabilitatea imobilizarilor

financiare in concordanta cu IAS-IFRS- evaluarea instrumentelor financiare

1. Reglementari OMFP 3055/2009

Conform OMFP 3055/2009 Imobilizrile financiare cuprind aciunile deinute la entitile
afiliate, mprumuturile acordate entitilor afiliate, interesele de participare, mprumuturile
acordate entitilor de care compania este legat n virtutea intereselor de participare, alte
investiii deinute ca imobilizri, alte mprumuturi.
n sensul prezentelor reglementri, prin interese de participare se nelege drepturile n
capitalul altor entiti, reprezentate sau nu prin titluri, care, prin crearea unei legturi durabile cu
aceste entiti, sunt destinate s contribuie la activitile entitii.
Deinerea unei pri din capitalul unei alte entiti se presupune c reprezint un interes de
participare, atunci cnd depete un procentaj de 20%.
Contravaloarea aciunilor i a altor imobilizri financiare primite cu titlu gratuit se
nregistreaz n contrapartid cu contul 1068 "Alte rezerve."
La alte creane imobilizate se cuprind garaniile, depozitele i cauiunile depuse de
entitate la teri.
n conturile de creane imobilizate reprezentnd mprumuturi acordate se nregistreaz
sumele acordate terilor n baza unor contracte pentru care entitatea percepe dobnzi, potrivit
legii.
Entitile care au evideniate n contul de creane imobilizate, creane imobilizate cu
scadena mai mare de un an, vor prezenta n bilan, la imobilizri financiare, numai partea cu
scadena mai mare de 12 luni, diferena urmnd a fi reflectat la creane.
2. Evaluarea imobilizarilor financiare
Evaluarea iniial
Imobilizrile financiare recunoscute ca activ se evalueaz la costul de achiziie sau valoarea
determinat prin contractul de dobndire a acestora.
Evaluarea la data bilanului
Imobilizrile financiare se prezint n bilan la valoarea de intrare mai puin ajustrile cumulate
pentru pierdere de valoare.
Evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare
Prin derogare de la regulile generale de evaluare prevzute de prezentele reglementri i
sub rezerva condiiilor prevzute la pct. anterioare, entitile pot evalua n situaiile financiare
anuale consolidate instrumentele financiare, inclusiv instrumentele financiare derivate, la
valoarea just.
Un instrument financiar reprezint orice contract ce genereaz simultan un activ financiar
pentru o entitate i o datorie financiar sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alt
entitate.
Un activ financiar este orice activ care reprezint:
a) numerar;
b) un instrument de capitaluri proprii al unei alte entiti;
3

c) un drept contractual:
- de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alt entitate; sau
-de a schimba active sau datorii financiare cu alt entitate n condiii care sunt potenial
favorabile entitii;
sau
d) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii i este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s primeasc
un numr variabil al propriilor instrumente de capitaluri proprii;
sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat n alt fel dect prin schimbul
unei sume fixe de numerar sau alt activ financiar pentru un numr fix din instrumentele de
capital ale entitii. n acest scop, instrumentele de capital ale entitii nu includ instrumente care
sunt ele nsele contracte pentru primirea sau livrarea propriilor instrumente de capitaluri proprii
ale entitii.
O datorie financiar este orice datorie care reprezint:
a) o obligaie contractual:
- de a ceda lichiditi sau alt activ financiar unei alte entiti;
sau
- de a schimba active sau datorii financiare cu alt entitate n condiii care sunt potenial
nefavorabile pentru entitate;
sau
b) un contract care va fi sau poate fi decontat n propriile instrumente de capitaluri proprii ale
entitii i este:
- un instrument financiar nederivat pentru care entitatea este sau poate fi obligat s livreze un
numr variabil din propriile sale instrumente de capitaluri proprii;
sau
- un instrument financiar derivat care va fi sau poate fi decontat altfel dect prin schimbul unei
sume fixe de numerar, sau alt activ financiar n schimbul unui numr fix din propriile
instrumente de capitaluri proprii ale entitii. n acest scop, propriile instrumente de capitaluri
proprii ale entitii nu includ instrumente care pot fi ele nsele contracte pentru primirea sau
livrarea viitoare a propriilor instrumente de capitaluri proprii ale entitii.
Un instrument derivat este un instrument financiar care ndeplinete cumulativ
urmtoarele condiii:
- valoarea sa se modific ca urmare a variaiilor unei anumite rate de dobnd, a preului unui
instrument financiar, a preului unor mrfuri, a unui curs de schimb valutar, a unui indice de
preuri sau rate, a unui rating de credit sau indice de credit sau a altei variabile, cu condiia ca, n
cazul unei variabile nefinanciare, aceasta s nu fie specific unei pri contractuale (uneori
denumit "baz" sau "element suport");
- nu solicit nic io investiie iniial net sau solicit o investiie iniial net care este mai mic
dect cea necesar pentru alte tipuri de contracte de la care se ateapt reacii similare la
modificrile condiiilor de pia;
4

i
- este decontat la o dat viitoare.
Exemple de tipuri de instrumente derivate sunt contractele ferme de schimb la termen
(forward), contractele swap de valute, contractele futures i instrumentele condiionale
(opiunile cumprate sau vndute).
Una dintre caracteristicile definitorii ale unui instrument derivat este faptul c necesit o
investiie net iniial a crei valoare este mai mic dect cea care ar fi necesar n cazul altor
contracte de la care se ateapt s reacioneze identic la factorii pieei.
Opiunile se ncadreaz n definiia instrumentelor derivate deoarece prima pltit,
indiferent de exercitarea sau nu a opiunii, este mai mic dect investiia ce ar fi necesar pentru
obinerea instrumentului financiar de baz cu care este corelat opiunea.
n cazul contractelor cu instrumente derivate, angajamentele de cumprare sau vnzare
aferente acestora se nregistreaz n conturi n afara bilanului (cont 8039 "Alte valori n afara
bilanului", analitic distinct), n momentul ncheierii contractelor.
n general, valoarea just iniial a instrumentelor derivate este zero, cu excepia
opiunilor pentru care valoarea just iniial este dat de valoarea primei pltite sau ncasate, caz
n care contravaloarea acestora se evideniaz n conturile bilaniere corespunztoare de creane,
respectiv datorii.
n nelesul prezentelor reglementri, operaiunile de schimb la vedere sunt operaiunile
de cumprare i de vnzare a valutelor, cu decontarea n termenul stabilit n general prin
reglementri sau convenii ale pieei respective, de regul maxim de dou zile lucrtoare de la
data ncheierii tranzaciei, la cursul de schimb stabilit ntre pri (curs SPOT).
Operaiunile de schimb la termen (FORWARD) sunt considerate operaiunile de
cumprare i de vnzare a valutelor, cu decontare dup termenul stabilit n general prin
reglementri sau convenii ale pieei respective, de regul mai mult de dou zile lucrtoare de la
data ncheierii tranzaciei, la cursul de schimb stabilit ntre pri (curs FORWARD).
Operaiunile SWAP sunt operaiuni de cumprare i vnzare simultan a unei sume n
valut, cu decontarea la dou date, de valori diferite (de regul SPOT i FORWARD) la cursurile
de schimb stabilite (SPOT i FORWARD) la data tranzaciei.
n nelesul prezentelor reglementri, contractele bazate pe marf care dau oricreia dintre prile
contractante dreptul de decontare n numerar sau prin alte instrumente financiare se consider
instrumente financiare derivate, cu excepia cazurilor n care:
a) acestea au fost ncheiate i continu s ndeplineasc cerinele ateptate ale entitii privind
cumprarea, vnzarea sau utilizarea produsului de baz;
b) acestea au fost iniial destinate unui astfel de scop;
i
c) se ateapt ca acestea s fie decontate prin livrarea mrfii.
Evaluarea la valoarea just se aplic numai datoriilor care sunt:
a) deinute ca parte a unui portofoliu de tranzacionare;
sau
b) instrumente financiare derivate.
5

Evaluarea la valoarea just nu se aplic:

a) instrumentelor financiare nederivate deinute pn la scaden;
b) mprumuturilor i creanelor generate de entitate i nedeinute n scopul tranzacionrii;
i
c) intereselor n filiale, ntreprinderi asociate i asocieri n participaie, instrumentelor de capital
emise de entitate, contractelor cu plata contingent ntr-o combinare de ntreprinderi, precum i
altor instrumente financiare cu astfel de caracteristici speciale i care, n concordan cu ceea ce
este general acceptat, se contabilizeaz diferit fa de alte instrumente financiare.
n nelesul prezentelor reglementri, prin combinare de ntreprinderi se nelege gruparea unor
entiti individuale ntr-o singur entitate raportoare, determinat de obinerea controlului de
ctre o entitate asupra uneia sau mai multor ntreprinderi.
Valoarea just prevzut la punctul anterior se determin prin referire la:
a) valoarea de pia, pentru acele instrumente financiare pentru care se poate identifica cu
uurin o pia credibil. Dac valoarea de pia nu se poate identifica cu uurin pentru
un instrument, dar poate fi identificat pentru componentele sale sau pentru un instrument
similar, valoarea de pia poate fi derivat din cea a componentelor sale sau a
instrumentului similar;
sau
b) o valoare determinat cu ajutorul unor modele i tehnici de evaluare general acceptate, pentru
instrumentele pentru care nu se poate identifica cu uurin o pia credibil. Astfel de modele i
tehnici trebuie s asigure o aproximare rezonabil a valorii de pia i trebuie testate periodic (i
revizuite, dac este cazul) prin compararea valorilor furnizate cu preurile tranzaciilor efective
observabile sau pe baza oricror informaii de pia disponibile.
Instrumente financiare care nu pot fi evaluate credibil prin oricare dintre metodele
menionate la alin. (1) se evalueaz n conformitate cu regulile generale de evaluare prevzute de
prezentele reglementri.
O entitate poate s i cedeze interesul ntr-o entitate strin prin vnzare, lichidare,
rambursarea capitalului social sau abandonarea ntregii entiti sau a unei pri din aceasta. O
reducere a valorii contabile a unei entiti strine, fie din cauza pierderilor sale, fie din cauza unei
pierderi recunoscute de investitor, nu constituie o cedare parial. n consecin, nicio parte a
ctigului sau pierderii din diferene de curs, amnate n capitalurile proprii, nu este recunoscut
n contul de profit i pierdere la momentul reducerii valorii contabile.
n nelesul prezentelor reglementri, prin investiie net ntr-o entitate strin se nelege
valoarea interesului entitii raportoare din activele nete ale acelei entiti strine.
Un element monetar ce urmeaz a fi primit de la o entitate strin sau pltit unei entiti strine,
pentru care decontarea nu este nici planificat i nici nu este probabil a fi fcut n viitorul
apropiat, este, n esen, o parte a investiiei nete a entitii n acea entitate strin. Astfel de
elemente monetare pot include creane sau mprumuturi pe termen lung. Ele nu includ creanele
i datoriile comerciale. Entitatea care deine un element monetar de primit de la o entitate strin
sau pltit unei entiti strine, poate fi orice filial a grupului.
6

Rezerva de valoare just va rmne evideniat n contabilitate att timp ct sunt

evideniate n bilan instrumentele financiare crora le este aferent.
Dac a fost aplicat evaluarea la valoarea just a instrumentelor financiare, notele
explicative prezint:
a) ipotezele semnificative care stau la baza modelelor i tehnicilor de evaluare;
b) pentru fiecare categorie de instrumente financiare, valoarea just, modificrile de valoare
incluse direct n contul de profit i pierdere, precum i modificrile incluse n rezerva de valoare
just;
c) pentru fiecare clas de instrumente financiare derivate, informaii privind aria i natura
instrumentelor, inclusiv termenii i condiiile semnificative care pot afecta valoarea, momentul i
certitudinea fluxurilor viitoare de numerar;
i
d) un tabel care s prezinte modificrile rezervei de valoare just n cursul exerciiului financiar.

3. IAS 32 Instrumente financiare: prezentare si descriere

Scopul acestui proiect este de a:
trece n revista ce nseamna instrumentele financiare si care sunt principalele tipuri de
instrumente financiare;
explica mai detaliat ce sunt instrumentele derivate si motivele pentru care societatile le
utilizeaza;
explica de ce este important ca informatiile privind utilizarea instrumentelor financiare sa fie
incluse n situatiile financiare ale societatilor;
explica, n termeni generali, contabilitatea instrumentelor financiare (conform IAS39) si
cerintele asociate de prezentare a informatiilor (conform IAS32 si IAS39) si de a
da exemple concrete referitoare la contabilitatea diferitelor tipuri de instrumente financiare.
3.1 Ce sunt instrumentele financiare?
Un instrument financiar reprezinta orice contract ce genereaza simultan un activ financiar
pentru o ntreprindere si o datorie financiara sau un instrument de capitaluri proprii pentru o alta
ntreprindere. Mai simplu, instrumentele financiare pot fi privite ca fluxuri de numerar cu
anumite riscuri, n functie de predictibilitatea acestor fluxuri.Instrumentele financiare includ
instrumentele primare si instrumentele derivate.

Instrumente primare
Exemple de instrumente financiare primare sunt: numerar, creante si datorii, credite luate si
acordate si obligatiuni.
Instrumente derivate
Instrumentele derivate sunt un tip special de instrumente financiare:
a caror valoare se modifica n functie de evolutia unei rate specificate a dobnzii, a pretului
unui titlu, a cursului de schimb valutar etc. sau a oricarui alt element variabil similar
(cteodata denumit "baza");
care nu necesita nici o investitie neta initiala sau necesita o investitie neta initiala de valoare
mica n comparatie cu alte tipuri de contracte ce au o reactie similara la modificarea
conditiilor de piata; si
care se deconteaza la o data stabilita n viitor.
Principala deosebire dintre instrumentele derivate si alte instrumente financiare este ca, n cazul
derivatelor, cumparatorul plateste doar o parte din valoarea activului de baza, nsa poate
beneficia integral de variatia pretului acestui activ.
Instrumentele derivate nu sunt noi. De exemplu, contractele forward (care permit societatilor sa
fixeze pretul viitor al marfurilor) au existat cel putin din secolul al XII-lea, cnd au fost utilizate
de comerciantii flamanzi n Champagne. Optiunile (care dau detinatorului dreptul, nu si
obligatia, de a cumpara sau vinde ceva) se foloseau n Amsterdam n secolul al XVII-lea.
Contractele futures - contracte forward comercializate la bursa de valori - se pare ca au fost
prima data utilizate n secolul al XVII-lea de comerciantii de orez din Japonia.

De ce se utilizeaza instrumente derivate?

n ultimii douazeci de ani, utilizarea instrumentelor derivate a luat amploare, n special ca
urmare a schimbarilor din economia mondiala. La sfrsitul celui de-al doilea razboi mondial, sa semnat un acord (Acordul Bretton Woods) pentru mentinerea stabilitatii ratelor dobnzilor si a
cursurilor de schimb valutar la nivel mondial. n primii ani dupa 1970, Acordul a cazut.
Aceasta, precum si abandonarea standardului aur de catre SUA, au condus la o volatilitate
ridicata pe pietele globale de marfuri si financiare. Societatile trebuiau sa faca fata unei
volatilitati excesive a ratei dobnzii si a cursului de schimb:
8

 riscul ratei dobnzii - riscul ca profitul, activele si datoriile societatii sa fie influentate negativ
de modificarile ratelor dobnzii.
De exemplu, riscul ratei dobnzii poate nsemna ca probabil va fi mai ieftin pentru societati
sa-si procure fonduri cnd investitorii doresc sa le mprumute, dect sa astepte pna cnd
vor avea imediata nevoie de bani.
De asemenea, ar trebui societatea sa-si structureze mprumuturile utiliznd rate fixe sau
variabile ale dobnzii? Daca o societate va lua mprumuturi cu rate variabile ale dobnzii,
aceasta sugereaza ca firma adopta o pozitie neutra fata de evolutia ratelor dobnzilor, dat
fiind ca va mprumuta bani ntotdeauna la rata dobnzii stabilita de piata. Totusi,
mprumuturile luate cu o rata variabila a dobnzii sunt riscante pentru ca societatile sunt
expuse la variatia ratelor dobnzii. Multe societati nu doresc sa-si asume un asemenea risc.
nsa si mprumuturile luate cu o rata fixa a dobnzii implica anumite riscuri - daca ratele
dobnzilor scad, nseamna ca societatile s-au mprumutat la o rata a dobnzii
dezavantajoasa si din aceasta cauza pot deveni necompetitive pe piata.
riscul valutar - riscul ca riscul ca profitul, activele si datoriile societatii sa fie influentate
negativ de modificarile cursului de schimb valutar.
De exemplu, firmele care importa si exporta bunuri vor fi expuse acestui risc, mai precis exista
riscul ca firma sa devina necompetitiva din cauza variatiilor cursului de schimb. De asemenea,
aceste firme sunt expuse riscului de tranzactionare, si anume riscului ca anumite tranzactii sa
devina nerentabile din cauza variatiilor cursului valutar.
Instrumentele derivate permit societatilor sa-si gestioneze sau sa-si ajusteze riscurile specifice
la care sunt expuse, pentru a-si stabiliza fluxurile de numerar. Astfel, firmele si reduc costurile
de tranzactionare si investesc atunci cnd este momentul oportun, nu cnd se ntmpla sa aiba
disponibilitati. Firmele se pot proteja mpotriva unora dintre aceste riscuri prin metode
"naturale". De exemplu, se pot acoperi mpotriva riscului valutar amplasndu-si fabrici n tarile
n care doresc sa vnda. Dar astfel de metode de control al riscurilor financiare sunt adesea greu
de aplicat n practica; instrumentele derivate ofera o modalitate mult mai eficienta de acoperire
a riscurilor specifice.
Cu toate acestea, eficienta asociata instrumentelor derivate n transferul si eliminarea riscurilor
nu se obtine fara asumarea altor riscuri. De exemplu, exista riscul ca partenerul sa nu-si poata
onora obligatiile de plata. De aceea, firmele nu ar trebui sa utilizeze instrumente financiare pe
care nu le nteleg. Iata de ce controlul asupra departamentelor de trezorerie din cadrul firmelor
este att de important.

3.2 Tipuri de instrumente derivate

a) Optiunile constituie un exemplu de instrumente derivate utilizate pentru gestiunea
riscurilor. O optiune de cumparare reprezinta dreptul de cumparare a unui anumit activ la un
pret prestabilit, la o data viitoare precizata. Cumparatorul unei asemenea optiuni crede ca pretul
activului respectiv va creste. El risca sa piarda cel mult valoarea primei platite pentru optiune.
O optiune de vnzare reprezinta dreptul de vnzare a unui anumit activ la un pret prestabilit, la
o data viitoare precizata. Cumparatorul unei asemenea optiuni doreste ca pretul activului sa
scada sub pretul de exercitare a optiunii, pentru a-si putea vinde activul pentru o suma mai mare
dect valoarea lui de piata. Astfel, optiunea este exercitata numai daca pretul activului pe piata
scade sub pretul de exercitare. Cumparatorul unei optiuni de vnzare risca sa piarda cel mult
valoarea primei platite pentru optiune.
Vnzatorii ("emitentii") de optiuni si asuma riscuri mult mai mari dect cumparatorii.
Cumparatorul unei optiuni cedeaza vnzatorului o prima n schimbul unor drepturi speciale.
Vnzatorul primeste pe loc plata garantata, dar are obligatii n viitor. Stabilirea pretului
optiunilor de catre vnzatori este extrem de importanta. Ea se face, de obicei, utiliznd
algoritmi si programe informatice care iau n calcul o varietate de factori printre care cel mai
important este o estimare a volatilitatii pretului activului de baza si, prin urmare, probabilitatea
de exercitare a optiunii de catre cumparator. Cu ct vnzatorul optiunii crede ca pretul activului
va varia mai mult, cu att va stabili o prima mai ridicata pentru optiune.
Iata un exemplu de optiune valutara.
Luam exemplul unei firme din Romnia care exporta tractoare n ntreaga lume. (Se presupune
ca nu exista inflatie.) Societatea primeste o comanda pentru 1.000 de tractoare la pretul de
$30.000 bucata, cu termen de livrare peste un an. Desi aceasta este o veste buna, comanda
implica riscuri foarte mari pentru firma.
La momentul semnarii contractului, cursul de schimb era $1 = 30.000 lei. Aceasta nseamna ca
respectiva comanda avea o valoare de 900.000 milioane lei sau 900 milioane lei per tractor.
Cum productia si livrarea unui tractor costa 800 milioane lei, contractul asigura firmei o marja
buna de profit.
Dar sa ne imaginam ce s-ar ntmpla daca peste un an, cnd cele $30 milioane sunt platite
pentru tractoare, cursul de schimb a devenit $1 = 25.000 lei. Cele $30 milioane ar reprezenta
doar 750.000 milioane lei (sau 750 milioane lei per tractor). Societatea ar pierde 150.000
milioane lei din cauza scaderii cursului de schimb. Nu numai ca firma nu ar mai avea profit din
acest contract, ci ar suferi pierderi.

10

Cum ar fi putut firma sa se protejeze mpotriva a ceea ce s-a ntmplat?

Societatea ar fi putut cumpara o optiune valutara cu scadenta la 12 luni, pentru suma de $30
milioane, la un curs de schimb prestabilit de $1 = 30.000 lei. La sfrsitul celor 12 luni, cnd
firmei i se platesc cele $30 milioane, cursul de schimb valutar este $1 = 28.000 lei. Atunci
societatea si-ar fi exercitat optiunea si ar fi obtinut $30 milioane x 30.000 lei.
Binenteles, cursul de schimb ar fi putut evolua n sens contrar. De exemplu, daca ar fi ajuns la
$1 = 40.000 lei, atunci firma nu si-ar fi exercitat optiunea, ci ar fi luat cele $30 milioane primite
la livrare si le-ar fi schimbat n 1.200.000 milioane lei, avnd un profit suplimentar din acel
contract.
b)

Contractele la termen

Un contract la termen simplu obliga o parte sa cumpere si alta parte sa vnda un instrument
financiar sau un bun la o data viitoare. Exemple de contracte la termen sunt contractele forward,
futures si tranzactiile swap. Un exemplu de tranzactie swap este un swap pe rata dobnzii.
c)

Contractele swap pe rata dobnzii

Instrumentele derivate sunt adeseori utilizate pentru reducerea costului datoriilor existente sau
nou contractate. n general, aceasta se face prin emisiunea, de catre o firma, a unui instrument
de datorie cu o rata a dobnzii fixa sau variabila si, simultan, interschimbarea platilor aferente
instrumentului de datorie cu o alta firma. De exemplu, o societate care are de facut plati la o
rata fixa a dobnzii considera ca rata dobnzii urmeaza sa scada si deci ar prefera sa faca plati la
o rata variabila a dobnzii. O alta societate are o parere opusa. Cele doua firme pot face schimb
de obligatii de plata a dobnzii. (n practica, cele doua parti, A si B, se ntlnesc cu ajutorul unui
intermediar, care percepe un comision pentru ncheierea tranzactiei.)
Societatile A si B au profile de ndatorare bazate pe riscul de credit asociat fiecareia. Cele doua
firme ncheie un contract swap pe rata dobnzii prin care fiecare din ele si reduce costul
ndatorarii. Exemplul presupune ca A si B sunt parti contractante.
Contractul swap schimba caracteristicile mprumutului si creeaza economii anuale astfel:
(LIBOR este rata dobnzii pentru depozite plasate de banci pe piata monetara londoneza.)

Riscul de credit
Capitalul mprumutat
Costul ndatorarii directe la o dobnda fixa
Costul ndatorarii directe la o dobnda variabila
11

Societatea A Societatea B
AAA
BBB
$7.500.000
$7.500.000
10%
12%
LIBOR
LIBOR + 1%

Finantare directa:
Cu dobnda variabila
Cu dobnda fixa
Contract swap
Rata fixa (primita) platita
Rata variabila (primita) platita

10%
(10- 3/8)%
LIBOR

Costul de finantare dupa swap

Cost comparabil fara swap
Economii anuale:
Rata dobnzii - procente
Dolari

LIBOR + 1%

10 - 3/8%
(LIBOR)

LIBOR- 3/8% 11 - 3/8/%

LIBOR
12%
-3/8%
$28.125

5/8%
$46.875

Operatiunile speculative si de arbitraj

Pna acum am descris utilizarea instrumentelor derivate cu scopul acoperirii unui anumit risc.
Instrumentele derivate sunt din ce n ce mai mult utilizate n operatiuni speculative si de
arbitraj, care sunt, n general, domeniul dealerilor si altor operatori pe piata bursiera. Dealerii au
motive diferite de cele ale operatorilor care ncheie contracte de acoperire a riscurilor. De
obicei, dealerii nu au o anumita pozitie pe care doresc sa o acopere mpotriva riscurilor, ci pur si
simplu fac speculatii privind instrumentele financiare (de exemplu, actiunile), ratele dobnzilor
si cursurile valutare pentru a exploata oportunitatile care apar. Arbitrajul nseamna exploatarea
anomaliilor preturilor de pe diferite piete. Este posibil ca aceleasi actiuni sa aiba preturi diferite
pe doua piete, n acelasi moment. De exemplu, criza Barings a survenit partial ca urmare a
diferentei de preturi de la bursele de contracte futures din Singapore si, respectiv, Osaka.

3.3 Pericolele utilizarii instrumentelor derivate

Au existat cteva cazuri puternic mediatizate n care firmele implicate au suferit pierderi imense
sau au dat faliment din cauza ca au utilizat instrumente derivate.
Banca Barings
Banca Barings a fost una dintre cele mai prestigioase banci din Londra. n anul 1993, Nick
Leeson a fost numit director general la departamentul Barings futures din Singapore.
n sapte luni, pna n iulie 1994, operatiunile bursiere din Singapore au adus un profit de $30
milioane, aproape 20% din ntregul profit al grupului de societati Barings realizat cu un an n
urma. Barings a avut cteva strategii majore bazate pe cele mai importante doua contracte
futures ncheiate la Bursa din Singapore (SIMEX). n timp, tranzactiile futures s-au mutat din
12

Tokyo la Osaka si Singapore, ceea ce nsemna ca, pe trei piete diferite, se tranzactionau
contracte identice la preturi diferite, n functie de conditiile pietei si de cursul de schimb. Desi
diferenta de pret era foarte mica, putea deveni semnificativa daca se faceau tranzactii n numar
mare si cu valoare ridicata.
Totusi, s-ar parea ca n primavara anului 1995 cineva din banca a introdus o noua strategie de
tranzactionare, prin vnzarea de optiuni de cumparare si vnzare pe baza indicelui bursier
Nikkei 225. Emitnd att optiuni de cumparare, ct si de vnzare bazate pe acest indice, banca
punea pariu pe stabilitatea pietei, adica nu se astepta ca preturile sa creasca sau sa scada
semnificativ. Att timp ct preturile pietei ramneau n limitele presupunerii respective, banca
ncasa profituri din primele pe optiuni, iar optiunile nu erau niciodata exercitate. Ceea ce nu s-a
facut, totusi, a fost faptul ca nu s-a dat atentie riscului partenerilor contractuali, n functie de
evolutia viitoare a pietei.
Aceasta expunere mare s-a concretizat n 1995, cnd Japonia a fost lovita de un cutremur
devastator, iar pietele au reactionat negativ. Scaderea indicelui de preturi pna la valori la care
contractele futures meritau sa fie exercitate a nsemnat un dezastru pentru Barings. Banca a
pierdut peste 800 milioane, mai mult dect ntregul sau capital.
Metallgesellschaft AG
n decembrie 1993, Metallgesellschaft AG (un mare conglomerat german) a facut public faptul
ca grupul sau Energia era responsabil de pierderi de aproximativ $1,5 miliarde, n principal din
cauza lipsei de lichiditati rezultate n urma emisiunii de contracte forward de valoare ridicata,
avnd ca baza pretul petrolului.
n ncercarea de a-si majora cota de piata, societatea Energia a garantat pe zece ani pretul
petrolului pentru ncalzire si le-a dat clientilor sai dreptul de a revinde grupului aceste contracte,
daca pretul petrolului ar fi crescut. Aceasta optiune a fost foarte atractiva pentru clienti.
Pentru a se acoperi mpotriva unei eventuale cresteri a pretului petrolului, Metallgesellschaft a
ncheiat contracte futures. Din nefericire, pretul petrolului nu a crescut, ci a scazut, ceea ce a
provocat pierderi considerabile pe piata futures. Metallgesellschaft a acumulat pierderi care au
totalizat, n final, $1,3 miliarde.
Una dintre cele mai importante lectii care trebuie nvatate din diversele scandaluri la originea
carora au stat instrumentele derivate este ca profiturile pot fi mari, nsa pierderile pot fi de mult
mai multe ori mai mari.
3.4 Proceduri de control al riscurilor

13

Stim faptul ca instrumentele derivate pot fi utilizate n gestionarea riscurilor, dar, asa cum am
vazut, aceste instrumente implica riscuri proprii. De aceea este important ca, nainte ca o
societate sa nceapa sa utilizeze instrumente derivate, sa implementeze proceduri eficiente de
control al riscurilor. Date fiind dinamica pietei instrumentelor derivate si posibilele capcane,
este esential ca societatile sa aiba un sistem de reguli si proceduri pentru monitorizarea,
evaluarea si controlul riscurilor, n concordanta cu filozofia firmei n ceea ce priveste riscurile,
si ca aceste procese sa fie bine ntelese si comunicate la nivelul ntregii companii. n acest sens,
Consiliul de administratie are un rol esential, avnd obligatia sa se asigure de existenta unor
proceduri adecvate.
Procedurile de control al riscurilor asociate utilizarii instrumentelor derivate trebuie sa vizeze
numeroase tipuri de riscuri, printre care riscul de piata, riscul de credit, riscul de lichiditate,
riscul juridic si operational:
riscul de piata - riscul modificarii pretului determinat de piata al unui instrument de baza si al
instrumentului derivat aferent. Asemenea variatii ale preturilor apar ca urmare a variatiei
cursurilor de schimb valutar, ratelor dobnzilor, preturilor marfurilor si ale actiunilor.
riscul de credit - riscul ca un debitor sa nu-si poata achita obligatiile de plata.
riscul de lichiditate - riscul ca un instrument financiar sa nu poata fi cumparat sau vndut n
timp util sau n cantitatea dorita la un pret just.
riscuri juridice - acestea difera de la tara la tara, dar un exemplu din Marea Britanie este cazul
n care s-a dat o hotarre judecatoreasca prin care anumitor organisme municipale li s-a
interzis sa mprumute fonduri pentru ncheierea de contracte cu instrumente derivate.
3.5 Informatii pentru investitori si alte persoane interesate
n mod evident, este important ca investitorii si alte persoane interesate sa nteleaga activitatile
societatii referitoare la instrumente financiare.
Prezentarea informatiilor
IAS32 "Instrumente financiare: prezentare si descriere" impune prezentarea de informatii care:
sa mareasca ntelegerea impactului pe care instrumentele financiare bilantiere si extrabilantiere l au asupra situatiei si performantei financiare a societatii, precum si asupra
fluxurilor de numerar ale acesteia si

14

 sa ajute la evaluarea nivelului, momentului si certitudinii viitoarelor fluxuri de numerar

asociate acestor instrumente.
n afara de furnizarea unor informatii specifice, referitoare la soldurile anumitor instrumente
financiare si la tranzactiile cu aceste instrumente, societatile sunt ncurajate sa discute masura n
care utilizeaza instrumente financiare, riscurile aferente acestora si scopul pentru care utilizeaza
astfel de instrumente. Tipurile de riscuri vizate sunt riscul de pret (ce cuprinde riscul valutar,
riscul ratei dobnzii si riscul de piata), riscul de credit, riscul de lichiditate si riscul fluxurilor de
numerar. O discutie pe marginea politicilor manageriale de control al riscurilor aferente
instrumentelor financiare ofera persoanelor interesate informatii suplimentare valoroase si o
viziune independenta de instrumentele specifice utilizate la un moment dat de societate.
De asemenea, IAS32 se refera la prezentarea instrumentelor financiare n bilantul emitentului.
Fondul economic al unui instrument financiar, si nu forma sa juridica, sta la baza clasificarii
acestuia n bilantul emitentului. Desi, n general, fondul economic este consecvent cu forma
juridica, exista si exceptii. De exemplu, anumite instrumente financiare au forma juridica a
capitalurilor proprii, dar, n fond, sunt datorii, iar altele pot combina caracteristici ale
instrumentelor de capitaluri proprii cu unele caracteristici ale datoriilor financiare. Daca un
instrument financiar cuprinde att elemente de datorie financiara, ct si elemente de capitaluri
proprii, fiecare componenta trebuie clasificata separat, n conformitate cu natura sa, iar valoarea
celor doua componente trebuie stabilita de o maniera rezonabila. Ulterior nu se va mai revizui
aceasta clasificare a componentelor pna la scadenta instrumentului.
n concordanta cu IAS32, caracteristica esentiala care face deosebirea dintre o datorie
financiara si un instrument de capitaluri proprii este existenta unei obligatii contractuale a
ntreprinderii emitente fie:
de a livra numerar sau un alt activ financiar unei alte ntreprinderi (detinatorului
instrumentului); fie
de a schimba instrumente financiare cu o alta ntreprindere (detinatorul instrumentului) n
conditii ce sunt potential defavorabile ntreprinderii emitente.
n cazul n care exista o asemenea obligatie contractuala, instrumentul respectiv se ncadreaza
n definitia unei datorii financiare, independent de maniera n care obligatia va fi decontata.
Daca instrumentul financiar nu genereaza o obligatie contractuala pentru emitent de a livra
numerar sau un alt activ financiar sau de a schimba instrumente financiare cu o alta
ntreprindere n conditii ce i sunt potential defavorabile, atunci acesta este un instrument de
capitaluri proprii.
Recunoastere si evaluare
15

IAS32 a fost emis n anul 1995, cu trei ani nainte de IAS39 "Instrumente financiare:
recunoastere si evaluare". IAS39 stabileste standarde de recunoastere, evaluare si prezentare a
informatiilor referitoare la activele si datoriile financiare ale unei ntreprinderi.
Recunoasterea initiala
IAS 39 prevede recunoasterea tuturor activelor si datoriilor financiare, inclusiv a tuturor
instrumentelor derivate, n bilant. Recunoasterea se realizeaza cnd, si numai atunci cnd,
ntreprinderea devine parte a contractului aferent instrumentului financiar.
Instrumentele financiare sunt initial evaluate la cost, care este:
n cazul activelor, valoarea justa a contraprestatiei cedate (inclusiv costurile de tranzactionare
platite) pentru achizitionarea activului financiar
n cazul datoriilor, valoarea justa a contraprestatiei primite pentru achizitionarea datoriei
financiare (minus costurile de tranzactionare platite).
n general, valoarea justa este reflectata cel mai bine de cotatiile publicate ale preturilor stabilite
pe o piata activa.
Recunoasterea ulterioara
Ulterior recunoasterii initiale, toate activele financiare vor fi reevaluate la valoarea justa, cu
exceptia urmatoarelor elemente, care trebuie nregistrate la costul amortizat:
(a) creditele si creantele generate de ntreprindere si care nu sunt detinute cu scopul
tranzactionarii;
(b) alte plasamente cu scadenta fixa, cum ar fi titlurile de valoare si actiunile preferentiale
obligatoriu rascumparabile, pe care ntreprinderea intentioneaza si este capabila sa le
pastreze pna la scadenta; si
(c) active financiare a caror valoare justa nu poate fi evaluata credibil.
Dupa achizitionare, majoritatea activelor financiare vor fi reevaluate la valoarea initial
nregistrata minus platile de principal si amortizarea. ( Exemplul 1 de mai jos.) Numai
instrumentele derivate si datoriile detinute pentru tranzactionare vor fi reevaluate la valoarea
justa.
n cazul acelor active si datorii financiare care sunt reevaluate la valoarea justa, ntreprinderea
va avea o singura optiune:
16

(a) fie sa recunoasca integral ajustarea n profitul net sau pierderea neta aferenta perioadei,
(b) fie sa recunoasca n profitul net sau pierderea neta aferenta perioadei numai acele variatii ale
valorii juste corespunzatoare activelor si datoriilor financiare detinute pentru tranzactionare
si sa includa n capitalurile proprii variatia valorii instrumentelor care nu sunt detinute
pentru tranzactionare pna n momentul vnzarii respectivului activ financiar, cnd cstigul
sau pierderea realizat(a) va fi inclus(a) n profitul net sau pierderea neta. n acest scop,
ntotdeauna se considera ca instrumentele derivate sunt detinute pentru tranzactionare, cu
exceptia cazului n care acestea sunt parte a unei operatiuni de acoperire a riscurilor careia i
se aplica contabilitatea operatiunilor de acoperire a riscurilor.
O ntreprindere va derecunoaste un activ financiar sau o componenta a unui activ financiar
cnd, si numai atunci cnd, ntreprinderea pierde controlul drepturilor contractuale generate de
activul financiar (sau de o componenta a activului financiar). Astfel:
Numerar

Activ

Daca un activ financiar este transferat altei ntreprinderi, dar transferul nu ndeplineste
conditiile de derecunoastere mai sus mentionate, ntreprinderea care initiaza transferul
nregistreaza tranzactia ca mprumut garantat. n acest caz, dreptul ntreprinderii de a
reachizitiona activul nu este un instrument derivat. Activul ramne n bilantul ntreprinderii,
care recunoaste o noua datorie. Astfel:
Numerar

mprumut

n momentul derecunoasterii, n profitul net sau pierderea neta aferenta perioadei se recunoaste
un cstig sau o pierdere. Ace(a)sta este calculat(a) ca diferenta ntre valoarea contabila a
activului transferat altei ntreprinderi si suma contraprestatiilor primite si de primit si a oricarei
ajustari anterioare, facute pentru a reflecta valoarea justa a respectivului activ, ajustare care a
fost anterior inclusa n capitalurile proprii. (Exemplul 2 de mai jos.)
Contabilitatea operatiunilor de acoperire a riscurilor
Regulile contabile referitoare la operatiunile de acoperire a riscurilor prezentate n IAS39
modifica regulile de baza privind recunoasterea si evaluarea si sunt aplicate numai n conditii
clar definite.
Contabilitatea operatiunilor de acoperire a fluxurilor de numerar
Exemple de operatiuni de acoperire a fluxurilor de numerar:

17

1. acoperirea riscului valutar provenit dintr-un angajament contractual nerecunoscut, asumat de

o companie de aviatie pentru achizitionarea unei aeronave contra unei sume fixe n valuta
2. acoperirea riscului variatiei pretului combustibililor, risc aferent unui angajament
nerecunoscut al unei companii de furnizare a energiei electrice, pentru cumpararea de
combustibili la un pret fix, cu plata n moneda nationala
3. utilizarea unui swap pentru a schimba o datorie cu rata variabila a dobnzii ntr-o datorie cu
rata fixa a dobnzii (aceasta reprezinta acoperirea unei tranzactii prognozate; viitoarele
fluxuri de numerar ce sunt astfel acoperite reprezinta platile viitoare de dobnda).
Daca o operatiune de acoperire a fluxurilor de numerar ndeplineste conditiile prevazute n
IAS39, va fi nregistrata astfel:
partea din cstig sau pierdere aferenta instrumentului de acoperire a riscurilor, considerata a fi
eficienta, va fi recunoscuta direct n capitalurile proprii, prin intermediul Situatiei
modificarilor capitalurilor proprii, iar
partea ineficienta va fi nregistrata:
- imediat, n profitul net sau pierderea neta aferent(a) perioadei, daca instrumentul de
acoperire a riscurilor este un instrument derivat sau
- daca nu este instrument derivat, printr-una din cele doua modalitati prevazute n IAS39.
( Exemplul 3 de mai jos.)
Contabilitatea instrumentelor financiare
3.6 Exemple practice
Exemplul 1 - Obligatiune cu discount mare - costul amortizat
Societatea A emite o obligatiune n urmatoarele conditii. Suma initiala obtinuta este de
$470.000 (costurile de emisiune fiind de $20.000). Obligatiunea este rambursabila la valoarea
nominala de $1.000.000 peste 10 ani. Rata dobnzii aferenta cuponului este 3%, iar cuponul
este platit anual la sfrsitul fiecarui an.
Rata efectiva a dobnzii, pe baza acestor fluxuri de numerar, este de 13,23% (rotunjita). (Rata
efectiva a dobnzii este rata la care se actualizeaza platile de numerar anticipate pna la
scadenta pentru a se obtine valoarea contabila neta curenta a activului sau datoriei financiare.)
nregistrarea contabila facuta de societatea la primirea numerarului este:
18

$450.000 (470.000 - 20.000) Numerar = Obligatiune

450.000

Cheltuielile totale cu dobnda nregistrate n contul de profit si pierdere al societatii A n

perioada de 10 ani sunt:
Rambursari totale:
Capital
$1.000.000
Plati ale dobnzii nominale (1mil. x3%x10)
300.000
Suma obtinuta ($470.000 - 20.000)
(450.000)
$850.000
n perioada de 10 ani, societatea A va face urmatoarele nregistrari contabile aferente obligatiunii:

Dobnda 13.23%
Anul

Sold initial cont

Obligatiune

Iesiri de numerar
(n contul de
profit si pierdere)

(3%x 1milion)

Sold final cont

Obligatiune

450.000

59.535

(30.000)

479.535

479.535

63.442

(30.000)

512.977

512.977

67.866

(30.000)

550.843

550.843

72.876

(30.000)

593.719

593.719

78.549

(30.000)

642.268

642.268

84.972

(30.000)

697.240

697.240

92.245

(30.000)

759.485

759.485

100.480

(30.000)

829.965

829.965

109.804

(30.000)

909.769

19

10

909.769

120.362

(30.000)

131

(1.000.000)
850.131
Ar trebui sa fie 850.000. Diferenta de 131 se datoreaza rotunjirii
Astfel, n primul pna n al noualea an, nregistrarea contabila va fi urmatoarea:

Contul de profit si pierdere

- cheltuieli cu dobnda

%
Numerar - plata anuala
Obligatiune - rambursare capital

iar n anul 10:

%
Contul de profit si pierdere

%
Numerar - plata anuala

- cheltuieli cu dobnda
Obligatiune

Numerar - rambursarea obligatiunii

- pentru a se obtine sold zero

la valoarea nominala

20

Exemplul 2 - Cstig sau pierdere la derecunoasterea unui activ financiar

Societatea A detine un activ financiar care a costat $25.000. Activul este nregistrat la valoarea
justa de $30.000. Ajustarea modificarii valorii juste, de $5.000, a fost nregistrata direct n
capitalurile proprii. Societatea A vinde activul contra sumei de $33.000.

ncasari sau creante

$33.000

Valoarea contabila a activului

(30.000)
$3.000

Ajustare a modificarii valorii juste a activului, nregistrata

n capitaluri proprii ntr-o perioada anterioara
Cstig

%
33.000

Numerar

5.000

Capitaluri proprii

5.000

$ 8.000

%
Activ

30.000

Contul de profit si pierdere

8.000

Exemplul 3 - Acoperirea fluxurilor de numerar - swap pe rata dobnzii

La 31 decembrie 2000, societatea A primeste de la un creditor un credit de $5 milioane cu
dobnda variabila. Societatea A este ngrijorata de viitoarele modificari ale ratei dobnzii, asa
nct, n aceeasi zi, face un schimb de datorie (de la rata variabila la rata fixa a dobnzii) cu
ntreprinderea B. Rata fixa a dobnzii este 5%, cu dobnda platibila semestrial.
21

Rata
variabila

Plateste rata variabila

Plateste rata fixa de 5%

(Prin urmare, societatea A nu mai este expusa la variabilitatea fluxurilor de numerar aferente
platii dobnzii. Ea este, n schimb, expusa la consecintele faptului ca are o datorie cu rata fixa a
dobnzii. ntruct rata rentabilitatii minime stabilita de piata se modifica, valoarea creditului cu
dobnda variabila ramne constanta, dar valoarea contractului swap se va schimba.)
De la 1 ianuarie 2001 la 30 iunie 2001, rata variabila a dobnzii este 4,5%.
Valoarea justa a datoriei la 30 iunie este de $5.000.000 (dupa plata dobnzii).
La 30 iunie, valoarea justa a contractului swap este o datorie de $135.000, nainte de decontarea
n numerar dintre societatea B si societatea A, decontare referitoare la platile de dobnda.
(Contractul swap este o datorie pentru ca societatea A trebuie sa plateasca 5% pentru a primi
4,5%.)

22

nregistrare dubla: Debit/

(credit)
Numerar

Datorie

5.000.000

(5.000.000)

Swap

Capitaluri
proprii

(135.000)

135.000

Profitul
net sau
pierderea
neta

31/12/00
Emisiunea creditului de catre
creditor n favoarea societatii A
30/6/01
Ajustarea valorii juste
Plata dobnzii creditorului de
catre societatea A: 4,5% x 5
milioane

(225.000)

Plata pentru swap, suma neta

dintre plata societatii A catre B
(5%x5 mil.) si 4,5% x 5 mil.
primite de A

(25.000)

225.000

25.000

Transferul pierderii amnate

aferente contractului swap n
profitul sau pierderea net(a)

(25.000)

23

25.000

Efect net

4.750.000

(5.000.000)

(110.000)

110.000

250.000

De remarcat ca valoarea datoriei ramne nemodificata. Totusi, datoria totala, inclusiv contractul
swap a crescut, din cauza ca societatea A si-a modificat fluxurile de numerar pe baza dobnzii
fixe. Rata fixa de 5% este mai mare dect rata variabila de 4,5%, astfel nct valoarea justa a
expunerii totale creste.
4.

Principalele tipuri de ajustri IFRS

Mai jos sunt prezentate, principalele tipuri de ajustri necesare pentru retratarea situa iilor
financiare ntocmite de societile comerciale n baza Reglementrilor contabile conforme cu
directivele europene aprobate prin Ordinul Ministerului Finanelor Publice nr. 3055/2009
(Ordinul 3055/2009) n conformitate cu cerinele Standardelor Internaionale de Raportare
Financiar (IFRS).

Menionm c aceast list nu este exhaustiv i are la baz experiena noastr practic n calitate
auditori i consultani pentru numeroase societi comerciale ce activeaz n diverse sectoare
economice din Romnia.
ajustri privind recunoaterea iniial la valoare just a activelor financiare (de exemplu:
creane din vnzri cu plata n rate), n conformitate cu IAS 39 - Instrumente financiare:
recunoatere i evaluare.

ajustri privind aplicarea metodei dobnzii efective pentru recunoaterea veniturilor/

cheltuielilor cu dobnda aferente activelor/ datoriilor financiare msurate la cost
amortizat (de exemplu: finanri obinute purttoare de comisioane de acordare,
obligaiuni achiziionate cu prim/ discount) conform IAS 39 - Instrumente financiare:
recunoatere i evaluare i IAS 18 - Recunoaterea veniturilor

ajustri privind recunoaterea la valoare just a instrumentelor financiare derivate

(inclusiv a instrumentelor financiare derivate ncorporate, spre exemplu contracte de
vnzare de mrfuri cu preul legat de un indice, n cazul n care caracteristicile i riscurile
economice aferente instrumentului derivat ncorporat nu sunt strns legate de
caracteristicile i riscurile economice aferente contractului-gazd) n conformitate cu IAS
39 - Instrumente financiare: recunoatere i evaluare.

ajustri privind contabilizarea operaiunilor de acoperire mpotriva riscurilor (hedge

accounting), n conformitate cu IAS 39 - Instrumente financiare: recunoatere i
evaluare.
24

ajustri n ceea ce privete valoarea ajustrilor pentru deprecierea creanelor (de exemplu:
evaluarea colectiv), n conformitate cu IAS 39- Instrumente financiare: recunoatere i
evaluare; (n Ordinul 3055/2009 nu este prevzut evaluarea colectiv).

ajustri de reclasificare a instrumentelor de datorie n conturile de capitaluri i ajustri de

separare (componenta de datorie i componenta de capitaluri) a instrumentelor compuse
(de exemplu: obligaiuni cu clauze de conversie n capital social), n conformitate cu IAS
32 - Instrumente financiare: Prezentare.

ajustri de nregistrare a diferenelor pozitive si negative de valoare just n conturile de

capitaluri proprii aferente activelor financiare disponibile pentru vnzare (de exemplu:
titluri de stat), n conformitate cu IAS 39 - Instrumente financiare: recunoatere i
evaluare;

ajustri n ceea ce privete evaluarea imobilizrilor necorporale, n cazul n care dup

recunoaterea iniial entitile opteaz pentru modelul reevalurii (conform Ordinului
3055/2009 modelul reevalurii nu este permis), n conformitate cu IAS 38 - Imobilizri
necorporale.

5. Aspecte fiscale ale evaluarii instrumentelor financiare

Societatile comerciale pot folosi o gama variata de instrumente financiare pentru plasarea
resurselor financiare. Pe langa depozitele traditionale, societatile comerciale pot opta si pentru
instrumente specifice pietei de capital cum ar fi actiuni, obligatiuni, unitati la fondurile de
investitii sau instrumente sintetice. Societatile comerciale care detin in portofoliu astfel de
instrumente financiare trebuie sa le gestioneze eficient, inclusiv din perspectiva fiscala, pentru a
evita potentiale costuri si ineficiente.
Scopul acestui articol este de a semnala posibile neconcordante din legislatia fiscala in ceea ce
priveste regimul reevaluarii unor astfel de instrumente financiare, fara a trata exhaustiv
implicatiile fiscale care pot aparea in procesul achizitionarii, detinerii sau instrainarii acestora.
Intrucat regimul fiscal al evaluarii instrumentelor financiare face referire la modul cum acestea
sunt recunoscute contabil, este important de precizat ca din punct de vedere contabil acestea pot
fi recunoscute ca imobilizari financiare sau ca investitii pe termen scurt. Aceasta clasificare
contabila depinde in esenta de intentia de a pastra instrumentele financiare respective in
portofoliu pe termen lung sau scurt.
In ceea ce priveste tratamentul fiscal, regula generala care rezulta din interpretarea prevederilor
Codului fiscal este ca veniturile si cheltuielile in legatura cu evaluarea unui instrument financiar
(e.g. actiuni, obligatiuni) nu sunt incluse in baza impozabila daca instrumentele financiare
respective sunt detinute ca imobilizari si sunt recunoscute ca atare potrivit reglementarilor
25

contabile. In acest sens, pentru instrumentele financiare detinute ca imobilizari, Codul fiscal pare
sa ia in considerare la stabilirea bazei impozabile numai castigurile sau pierderile realizate ca
urmare a instrainarii acestora, nu si pe cele nerealizate, care pot rezulta din evaluarea acestor
instrumente.
Per a contrario, pentru instrumentele financiare care nu sunt detinute ca imobilizari, regula care
reiese din Codul Fiscal este ca atat veniturile si cheltuielile realizate obtinute din instrainarea
acestora cat si cele nerealizate, obtinute din reevaluarea acestora, trebuie incluse in baza
impozabila.
Totusi, conform prevederilor actuale din Codul fiscal, pentru anumite categorii de titluri, nu
exista concordanta in ceea ce priveste recunoasterea ca impozabil / neimpozabil a venitului din
evaluarea unui instrument financiar si recunoasterea cheltuielii din evaluarea aceluiai instrument
ca deductibila / nedeductibila.
In acest sens, sa consideram situatia in care un contribuabil deine in portofoliu atat titluri de
participare cat si obligatiuni emise pe termen lung.
In ceea ce priveste actiunile, diferentele favorabile de valoare vor fi considerate neimpozabile in
masura in care titlurile sunt detinute ca imobilizari (conform art. 20 alin 1) lit b). Daca actiunile
respective nu sunt detinute ca imobilizari, veniturile reprezentand diferente favorabile de valoare
vor fi considerate venituri impozabile.
Pe de alta parte, daca evaluarea acelorasi actiuni genereaza diferente nefavorabile de valoare,
tratamentul fiscal al cheltuielilor corespunzatoare nu rezulta clar din formularea actuala a textului
de lege (si anume, art. 21 alin 4) lit h)). Mai exact, criteriul avut in vedere pentru a stabili daca
cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare sunt
nedeductibile nu ia in considerarea daca acestea sunt detinute sau nu ca imobilizari (cum este
cazul pentru veniturile neimpozabile) ci daca sunt titluri de participare la personele juridice la
care se detin participatii.
Este important de precizat ca legislatia fiscala nu contine o definitie a termenului participatii.
In acest context, formularea actuala a textului de lege este cu atat mai ambigua cu cat normele
metodologice se refera la cheltuieli rezultate din pierderile de valoare a titlurilor de participare in
general, independent daca sunt detinute sau nu ca imobilizari.
In interpretarea potrivit careia termenul participatii ar fi echivalent cu titlu de participare
cheltuielile generate de pierderile de valoare ale acestor titluri vor fi considerate nedeductibile in
toate cazurile independent daca sunt detinute ca imobilizari sau nu. Pe de alta parte castigurile
rezultate din evaluarea acelorasi titluri vor genera venituri neimpozabile numai daca respectivele
titluri sunt detinute ca imobilizari.
26

Daca termenul participatii ar fi interpretat in sensul de titluri de participare detinute ca

imobilizari, atunci tratamentul aplicabil veniturilor si cheltuielilor rezultate din evaluarea
titlurilor de participare ar fi consecvent. Totusi, in absenta unei definitii sau precizari in acest
sens in Codul fiscal, orice interpretare devine subiectiva si exista riscul ca aceasta sa nu coincida
cu interpretarea autoritatilor.
Comparativ cu titlurile de participare, caz in care problema care apare este mai degrab de
interpretare a textului de lege, in cazul obligaiunilor emise pe termen lung exista o situaie de
neconcordanta evidenta intre regimul fiscal aplicabil veniturilor si cheltuielilor din reevaluare.
Aceasta neconcordanta porneste de la criteriile diferite avute in vedere la stabilirea regimului
fiscal al veniturilor si respectiv al cheltuielilor din diferente de evaluare nerealizate. Astfel, daca
in ceea ce priveste veniturile se are in vedere criteriul recunoasterii contabile a instrumentului (ca
imobilizare sau nu), in ceea ce priveste cheltuielile se are in vedere criteriul scadentei
instrumentului (daca este emis pe termen lung sau pe termen scurt).
Mai exact, veniturile din reevaluarea obligatiunilor sunt considerate venituri neimpozabile daca
instrumentele financiare respective sunt detinute ca imobilizari (conform art. 20 alin 1 lit b)). Pe
de alta parte, cheltuielile din reevaluarea acelorasi instrumente financiare sunt nedeductibile daca
obligatiunile sunt emise pe termen lung (conform art. 21 alin (4) lit h)). Tinand cont de cele de
mai sus, in situatia in care o societate va detine in patrimoniu obligatiuni emise pe termen lung
dar care nu vor fi inregistrate ca imobilizari intrucat sunt cumparate cu intentia de a fi instrainate
intr-un orizont de timp foarte scurt, veniturile din evaluarea unor astfel de instrumente vor fi
impozabile in timp ce cheltuielile vor fi nedeductibile. In acest caz, formularea actuala a textului
de lege face aproape imposibila aplicarea unui tratament fiscal consecvent in ceea ce priveste
veniturile si cheltuielile ce rezulta din evaluarea obligatiunilor emise pe termen lung care nu sunt
recunoscute din punct de vedere contabil ca imobilizari. Acesta situatie este cel mai adesea
intalnita la institutiile financiare care au portofolii importante de titluri de stat emise pe termen
lung dar care nu sunt detinute ca imobilizari, ci in vederea tranzactionarii.
De asemenea, o situatie similara cu cele prezentate mai sus pentru actiuni si obligatiuni poate
aparea si in cazul altor tipuri de instrumente financiare detinute in portofoliu. In acest sens,
dorim sa mentionam ca in timp ce prevederile referitoare la incadrarea unui venit ca neimpozabil
sunt generale si vizeaza orice instrument financiar, prevederile referitoare la recunoasterea unei
cheltuieli ca nedeductibila se refera doar la anumite categorii de instrumente financiare, si anume
titluri de participare si obligatiuni emise pe termen lung.
Pentru a facilita aplicarea legii, ar fi oportun si echitabil sa se asigure consecventa de tratament
fiscal in ceea ce priveste veniturile si cheltuielile rezultate din evaluarea periodica a
instrumentelor financiare. In acest sens se poate avea in vedere un criteriu uniform de incadrare
atat pentru venituri cat si pentru cheltuieli. Criteriul recunoasterii contabile ca imobilizari, folosit
27

in prezent pentru a stabili daca veniturile din evaluare sunt impozabile sau nu, ar putea fi aplicat
de autoritati si in ceea ce priveste regimul deductibilitatii cheltuielilor din evaluare.
In plus, o astfel de abordare ar avea si o justificare economica intrucat ar permite ca, pentru
imobilizarile financiare al caror pret poate fluctua semnificativ in timp, baza de impunere sa nu
reflecte venituri sau cheltuieli care nu corespund unor castiguri sau pierderi efectiv realizate.

BIBLIOGRAFIE:

1. M. Toma- Initiere in auditul situatiilor financiare;

2. M. Toma- Initiere in evaluarea intreprinderii;
3. M. Ristea- Contabilitate aprofundata
4. OMFP 3055/2009
5. OMFP 2861/2009
6. OMFP 3512/2008
7. Legea 85/2006
8. Codul de procedura fiscal;
9. SP 21-Ed. CECCAR
10. SP 22-Ed. CECCAR
11. Standardele ISA ( IASB IFAC).
Site-uri:
28

12. www.ifac.org
13. www.ceccar.ro
14. www.financialstabilityboard.org/
15. www.efaa.com/International,Standards,on,Audit,132.html
16. www.iasplus.com/ifac/iaasb.htm
17. www.kpmg.com
18. www.pwc.com.ro

29