TENSIUNEA ARTERIALA

Definitie
Tensiunea arteriala (TA) reprezinta presiunea exercitata de coloana de
sange asupra peretelui vascular, in special asupra tunicii interne-endoteliul)
in timpul contractiei si relaxarii ritmice a inimii.
Legea Hagen-Poiseuille
Debitul (volumic) de lichid prin conducta este direct proportional cu caderea
de presiune (Dp) pe distanta , cu raza tubului (R) la puterea a patra si invers
proportionala cu vascozitatea lichidului (h), constanta de proportionalitate
fiind, in cazul tubului cilindric, p/8.

Curgerea laminara poate fi privita ca deplasarea unor tuburi coaxiale care

aluneca unele fata de altele, cu viteze diferite, mai mari spre centru si
scazand spre pereti. In afara stratului periferic miscarea este foarte
neregulata - turbulenta, datorita curentilor circulari locali formati, distribuiti
haotic, numiti vartejuri. Acestea produc o crestere considerabila a rezistentei
la curgere, urmata de o scadere a presiunii totale a lichidului real de-a lungul
tubului.
Prin urmare, in cazul fluidelor reale, vascoase, energia potentiala a fluidului
scade pe masura ce fluidul avanseaza in tub, datorita frecarilor interne.
Concluzie: Q R 4 mici modificri de raz determin mari
modificri de flux (legea puterii a patra).
Pentru a aprecia circulatia sngelui prin artere se masoara presiunea
arteriala, debitul sanguin si rezistenta la curgere a sngelui
(rezistenta periferica).

Presiunea sanguina arteriala (PA) este presiunea exercitata de snge

asupra peretilor arterelor mari, cum ar fi artera brahiala. Este determinata de

forta si cantitatea sngelui pompat de inima, precum si de marimea si

elasticitatea arterelor.

Presiunea sanguina n celelalte vase de snge este mai mica dect presiunea
arteriala.

Presiunea sistolica
Presiunea arteriala maxima n timpul ciclului cardiac este presiunea
sistolica, iar cea minima este presiunea diastolica, atinsa n faza de
repaus a ciclului cardiac. PA sistolica (maxima) corespunde sistolei
ventriculare. Aceasta depinde de forta de contractie si volumul bataie al
vetriculului stng, avnd o valoare normala de 100 140 mmHg.
Presiunea diastolica
PA diastolica corespunde sfrsitului diastolei ventriculare, depinznd de
rezistenta periferica opusa de sistemul arterial. Valoarea normala a PA
diastolice este cuprinsa n intervalul 60 90 mmHg.

Masurarea presiunii arteriale

n mod uzual, presiunea arteriala se masoara prin metode indirecte bazate
pe principiul comprimarii unei artere mari cu ajutorul unei manson pneumatic
n care se realizeaza o presiune masurabila, valorile presiunii intraarteriale
apreciindu-se prin diverse metode, comparativ cu presiunea cunoscuta din
manseta. Dintre metodele indirecte mentionam: metoda palpatorie, metoda
auscultatorie, metoda oscilometrica.

Metoda palpatorie (Riva Rocci) masoara numai presiunea sistolica, prin

perceperea primei pulsatii a arterei radiale (palparea pulsului) la
decomprimarea lenta a mansonului aplicat n jurul bratului.

 n metoda ascultatorie (Korotkow) n loc de palparea pulsului, se asculta cu

ajutorul unui stetoscop plasat n plica cotului zgomotele ce apar la nivelul
arterei brahiale la decomprimarea lenta a mansonului, datorita circulatiei
turbulente, urmndu-se a determena att presiunea sistolica, ct si cea
diastolica. Se pompeaza aer n manson pna ce prin stetoscop nu se mai
aude nici un zgomot (presiunea din manson este mai mare cu 30-40 mm Hg
peste cea la care dispare pulsul radial), dupa care aerul este decomprimat
lent.

Cnd presiunea aerului devine egala cu presiunea sistolica, sngele reuseste

sa se deplaseze prin artera brahiala dincolo de zona comprimata de manson,
iar n stetoscop se aud primele zgomote. n acest moment se citeste
presiunea pe manometru, ea reprezentnd valoarea presiunii sistolice.
Zgomotele provin de la vrtejurile ce apar n coloana de snge care curge cu
viteza mare. Curgerea se face n regim turbulent deoarece se ngusteaza
lumenul arterial.
Pe masura ce aerul din manson este decomprimat, zgomotele se aud tot mai
tare deoarece amplitudinea miscarilor peretilor arteriali creste si odata cu ea
se intensifica vibratiile sonore. n momentul n care presiunea aerului din
manson si presiunea diastolica sunt egale, artera nu se mai nchide n
diastola, zgomotele scad brusc n intensitate si dispar. Presiunea citita n
acest moment pe manometru este presiunea diastolica. Asadar, momentul n
care se aude n stetoscop primul zgomot marcheaz presiunea sistolica;

momentul n care zgomotele nu se mai aud marcheaza presiunea

diastolica.
Metoda oscilometrica (Pachon) permite determinarea presiunii sistolice,
diastolice si medii. Aceasta metoda urmareste amplitudinea oscilatiilor
peretilor arterei brahiale n timpul decomprimarii treptate a aerului din
mansonul gonflabil. Presiunea sistolica se nregistreaza la aparitia oscilatiilor,
presiunea diastolica la disparitia acestora, iar presiunea medie n momentul
n care amplitudinea oscilatiilor este maxima.
Bibliografie
1. www.Wikipedia.com
2. www.emedicinehealth.com
3.

www.fiziologie.ro

4. www.healthyline.ro
5. www.phys.tuiasi.ro