O Un portret ce s-ar putea sa il infa~i~eze pe

scriitorul Cristopher Marlowe (1564-1593). Poet, cu un sim~amant acut pentru frumuse~ea senzuala. el a fost implicat in intrigile politice ~i a
fost ucis in timpul unei incaerari intr-o carciuma.

In Anglia, fn timpul domniei

Reginei Elisabeta I (1558-1603),
a hlat na-5tere o noua forma de
teatru care a adus noi stihlri de
reprezentatii, foarte popu1are,
panii fn primii ani ai secoluhli
aI17-1ea. Astazi, aceasta
perioadii este numita marea
epoca a dramaturgiei
p

erioada
drarnaturgiei

cunoscuta
engleze

ca

"'
~
.c
u

eng1eze.
marea

a dat

lla.5tere

epoal

piesele mai noi, care f~ceau referire la noua

moralitate, erau despre Inv~ta:turile cre$tine
asupra progresului moral ai omului, de-a lungul
Intregii sale vie1;i.

'0
~
..
a
.c
IX
o1S

catorva

dintre cei mai mari scriitori de limba engleza -Marlowe, Shakespeare ~i Jonson -~i multe
din piesele i;crise ~i jucate 1n acea perioada sunt
~i astazi reluate 1n multe din asociatiile teatrale ~i
sunt studiate 1n 1ntreaga lume.
Piesele scrise ~i jucate 1n acea perioada au un
caracter de unicitate. Au existat schimbari majore
care le-au marcat evolu~: subiectele pieselor nu
mai aveau acel caracter evident religios sau care
sa reflecte mesajul bisericii; ele erau acum scrise
de autori individuali ~i 1ncepeau sa nu mai respecte vechile forme, traditionaliste, prestabilite;
au aparut actorii profesioni.5ti ~i, 1n cele din urma, dupa ce efectele acestor schimbari au devenit evidente, s-a trecut la construqia unor teatre
1n care aceste noi piese sa poata fi jucate.
inflorirea drarnaturgiei engleze s-a datorat ~i
noii stabilitati politice, instaurata de primii monarhi ai dinastiei Tudorilor dar ~i schimbarilor
religioase care au afectat tara, 1n perioada regelui
.Henric al vm-lea. jn ciuda faptului ca radacinile
pot fi regasite chiar 1n urma cu citeva secole,
elementul semnificativ al marii transformari da-

teaza din timpul domniei lui Henric ai VII-lea,

care a ajuns la tronul Angliei in anull485. Noul
rege a invitat la curtea regala pe cei mai cunoscuti ganditori, savanti ~i a1ti,'iti ai vremii ~i i-a
incurajat pe rnarii carturari englezi sa calatoreasca rnai mult in strainatate. Rezultatul a constat
intr-un aflux de idei stimulative, iar vechea
invataturn, care a produs aparitia Rena~terii, cu
noile sale cuno~tinte despre culturile antice ale
Greciei ~i Romei, au condus la o noua orientare
privind cultura ~i artele.
Influen~
clasicilor
Au aparut pentru prirna data lucrnrile traduse ale
marilor drarnaturgi greci ~i romani. Acestea le-au
deschis ochii unor oameni pentru care limba
latin;l era doar o limba a ritualurilor religioase ~i
pentru care piesele se rezurnau la ~a numitele
"rnistere", jucate in Evu1 Mediu, in vreme ce

Piesele
laice
Autorii greci $i romani nu erau, binelnteles,
cre$tini $i deci piesele lor f~ceau referire la
proprii lor zei $i eroi, cu reprezen~ri ale
puternicelor mituri antice. O bum cunoa$tere a
acestor lucrari a dus la apari:tia unui nou stil al
pieselor engleze$ti, unul care s~ nu aib;1 doar
subiecte religioase,
forme traditionale
$i
personaje consacrate. Aceste tras~turi au devenit
cruciale pentru apari:tia unei noi dramaturgii.
Piesele laice (non-religioase) au inlocuit, In
cele din unru1, piesele cu caracter religios, In
timpul dinastiei Tudorilor. Aceasta s-a datorat,
partial, influentei curentului Rena$terii $i paI1ial
faptului cl unru1torul rege, Henric al vm-lea, a
avut o dispu~ cu papalitatea pe la 1530. Disputa
a dus la Inceputul unei perioade de $ov~ieli
religioase din partea Angliei, Intre protestantism
$i catolicism, apoi lnapoi la protestantism, o da~
cu schimbarea monarhilor, ceea ce a ~cut ca
religia sa nu mai poa~ fi dez~tu~
prin
intermediul pieselor de teatru. De fapt, In anul
1543 regele Henric ai VIII-lea a fost cel care a
interzis interpretarile din Scripturn, pe orice
scena public~, printr-o Lege a Par1amentului.
Studiul clasicilor i-a afectat mai ales pe cei
1nstlri1;i,care-$i puteau permite o educa1;iealeas~
$i, Incepand cu anii 1480, a avut loc un adevarat
avant ai activi~1;iior dramaturgice, In cadrul universi~1;iior, ai marilor $Coli $i In capelele regale,
49

MAREA EPocA A DRAMEI ENGLEZE

unde elevii ~i co~tii interpretau lucrnrile clasice
In limbile greaca ~i latina. Publicul s-a familiarizat
astfel cu marile comedii ~i tragedii ale Greciei ~i
Romei antice, ceea ce a dus la aparitia unui nou
stil, cunoscut sub numele de interludiu care se
interpreta In saloanele nobililor .
Dupa ce regele Henric al VIII-lea a ajuns pe
tronul Angliei, au fost compuse special numeroase asemenea noi interludii, de catre marii
carturari, pentru a fi interpretate la curtea rega1a,
ele flind mult mai potrivite pentru spectacolele
de divertisment decat pentru a transmite
Invataturile religioase.
Un interludiu, interpretat In anul 1497,
reprezint:l, dupa datele actuale, prima piesa
englezeasca cu personaje inspirate din literatura
latina. Intitulat:l Fulgens $i Lucrece, piesa a fost
scrisa de un capelan al cardinalului Morton, pe
nume Hemy Medwall ~i este una dintre piesele
cunoscute, cu un autor individual, nominalizat,
~i In cadrul careia apare pentru prima dat:l un rol
pentru o femeie. Scrisa inteligent, cu o intriga
secundarn, cu caracter comic, care reproduce
principala intriga dramatica, piesa a reprezentat
un spectacol plin de veselie. intr-un mod
aproape direct, din aceste piese sau interludii a
luat fiinta dramaturgia elisabetana.
Actorii
profesioni~ti
Cenzurarea pieselor cu caracter religios ~i abolirea (ce dateaza din anul 1548) tuturor zilelor
sfintilor, ca sarbatori publice -atunci cand se
interpretau aceste piese -au pus capat pieselor
mistice ~i care aveau o morala religioasa. Asociatiile actorilor care interpretau rolurile erau formate din amatori ~i disparitia treptat:l a pieselor cu
tent:l religioasa a dus la aparitia actorilor profesio~ti.
Dezvoltarea companiilor teatrale, formate din
actori profesio~ti a fost mult Incurajat:l de catre
nobili, carora arta interludiilor
le facea o
deosebit:l p1acere ~i ii determina sa-~i pastreze
pe langa palate proprii actori. Pentru a economisi costurile cu Intretinerea trupelor, pe durata
unui an Intreg, ei le permiteau actorilor sa

c;ll~toreasca $i s~ prezinte,
interludiile,
.

atunci

larg,
dind

Modul de punere 1n scena al diverselor piese,

de catre noii actori profesio~ti, a continuat 1n
stilul vechi, traditional. Era ridicata o scena, rnai
mult improvizata, de obicei 1n aer liber. Nu existau recuzite sau decoruri Insa actorii purtau ei
~i,'ii costume elaborate care puteau uneori
reprezenta chiar anurnite simboluri, cum ar fi de
exemplu coroane, armuri sau sabii, pentru a
crea sentiinentul realitatii.
Daca actiunea avea trei acte diferite, se realiza o reprezentare foarte simplificata a fiecareia,
plasate 1n trei locuri dif~rite de pe scena $i actorii
se deplasau dintr-o zona 1n alta a scenei, pentru
a indica schimbarea de decor $i de cadru. Aceasta a afectat forrna pieselor deoarece lasa mult
spatiu propriei irnaginatii a spectatorului, ceea ce
a facut ca limbajul descriptiv sa devina foarte important pentru realizarea fiecarui cadru din
piesa.
Spectacolele
din hanuri
Pe langa spectacolele stradale pe care le ofeieau
actorii ambu1anli, ei au 1nceput sa-~i construiasca
scene ~i 1n cadrul primarii1or sau a hanurilor.
Reprezentatii1e din hanuri au pus piesele de
teatru 1ntr-o lumirul proasta din cauza comportamentului multimii, care adesea era sub influenta berii, dar hanurile au influentat chiar modul
de alcatuire al cladirilor care etau destinate
teatrului elisabetan. Hanurile aveau o curte interioara sau O gradina neacoperita, cu O galerie la
O Pagina de titlu a piesei Doctor Faustus de
Marlowe, aparuta sub pseudonimul Charles
Marklin. lIusta,ia il prezinta pe Faustus in
interiorul cercului magic, invocandu-1 pe diavol.

~
8
M
~
~

tl,( Gr(at.
Who, ji-om a Scythian Shephea~
~
~J bli r4r( a/Id W0/Id(rfuU C,:,nquejit'J;t':.
, Jme a moft puilTan(andmightie
M"rn3rch:
'1:,,1(for his Iylannie,.nd terrourin w.rre)
v,.. learmed,
The Scourge of God.
dir-

courJ!S,4.1
they W(rf.(~"drtt' ttm(J moft
Citie or London.

Bridge. r i 9 "

50

publicului

patronului,

of the Life and Death

of VoElorFauJluJ'.
Writtenby Ch.Marhlln.

amburlaine

O Pagina de titlu a piesei eroice

Tambur/aine, care se pare ca a transformat
teatrul elisabetan. Piesa prezinta povestea
unui cioban umil care reu~e~te sa devina un
monarh puternic.

numele

prezenta lor la curte nu era necesara. Un actor

ambulant era tot timpul in pericol de a fi arestat
pentru vagabondaj (interzis prin lege de c~tre
regele Henric ai VIII-lea, lege care a fost apoi
lnt~rit~
de regina Elisabeta)
lns~, prin
apartenenta lor la o anumita ca~ nobiliara, ei
erau protejati $i, adesea, chiar bine primiti de
catre autorita1;ile locale.
Spectacolele de la curtea regal~ erau pe
placul reginei Elisabeta, ceea ce a f~cut ca ea sa
ofere chiar propria licent:l regal~, in anul1574,
trupei contelui de Leicester, ca simbol ai marii ei
pretuiri $i a pl~cerii de a asista la interludiile pe
care aceasta le interpreta, garanrandu-i totodata
$i protectie pe durata c~l~toriilor ei prin tam.
Regele Iacob I a acordat licente, la cindul s~u,
unor trupe de actori ambulanti $i, incepand de
atunci, multi actori profesioni$ti au devenit din
ce in ce mai legati de noile teatre care se
construiau.

0
-"'
"

The firft part of the two Tragicall

sub

~
~
l

O O scena dintr-o reprezenta1ie moderna a

piesei Doctor Faustus. Dupa incheirea pactului cu
diavolul, Faustus se intre1ine cu unul dintre
personajele care reprezinta Cele ~apte pacate de
Moarte, printre care Lacomia (prezentata aici).

etajul superior ~i care Inconjura, de obicei, Intreaga cladire iar scena era plasata la un capat ai
lcu!iii. Cea mai mare parte a spectatorilor statea
la nivelul de jos, sub nivelul scenei, care era
suprainaltata dar erau ~i unii care asistau la
spectacole, de la galerie. Partea din galerie care
era situata direct deasupra scenei era uneori
folosita chiar de dltre actori, pentru scenele de
balcon sau pentru acele scene care se petreceau
pe parapetele castelelor.
Teatrului din epoca elisabetana i-a crescut
mult popularitatea ~i datorita interesului pe care
i l-a aratat nobilimea ~i chiar Regina, Insa, de obi.cei, el era lipsit de sprijin din partea autoritatilor
locale sau a bisericii. Autoritatile dezaprobau
reprezenta1;iiledeoarece considerau ca acestea
Indepartau oarnenii de la munca; atata timp cit
ele aveau lac In timpul zilei ~i In perioada epidemiilor de ciuma, contactul dintre spectatori era
un pericol de rasp:1ndire a bolii. Clericilor, piesele li se pareau obscene ~i deachiate, considerandu-Ie o fonna de divertisment care Incuraja betia. In Londra, unde fenomenul teatrului luase o
mai mare arnploare, atat actorii cit ~i spectatorii
pasionati erau Intr-un pemlanent pericol de a fi
arestati de dltre autoritatile locale.
CI3dirile
teatrelor
Tocmai pentru a se men!;ine la distan!;:I de bratul
lung allegii, primul teatru, construit In anul1576
~i cunoscut sub denumirea de 'Teatrul', a fost
ridicat In lacalitatea Shoreditch, In afara Londrei,
I~i deci In afara jurisdiqiei autoritatilor o~ului.
Teatrul a fast construit de catre James Burbage,
condudltorul trupei contelui de Leicester, cu
ajutorul unui bacan bogat, John Brayne. lmediat
dupa aceea, un al doilea teatru a fost construit,
In localitatea Blackfriars, de catre un Inva!;:Itor,
Richard Farrant, unde UmlaU sa interpreteze
idiferite roluri chiar elevii ~colii sale.
t Intr-un anumit fel, construqii!e teatrelor elisa-

O Teatrul Swan.
Acest desen, o copie
dupa originalul creat
de catre Johannes de
Witt, este singurul
desen contemporan
cunoscut ~i care
reprezinta interiorul
unui teatru
elisabetan. De Witt
descria teatrul Swan
drept ..cel mai mare
~i mai magnific"
dintre toate teatrele
londoneze.

O Ben Jonson
(1577-1637)
a fost
actor, dramaturg,
poet, soldat ~i carturar. El reprezinta
o
personiticare
a
vitalita,ii
vie,ii ~i
literaturii
iacobite. El
a criticat ceea ce a
considerat
el a ti
morala corupta a
vremurilor
sale jar
comediile
pe care lea scris s-au numarat
printre marile
succese ale epocii.

betane se aseam:lrul cu construqiile realizate In

acea perioada In Italia insa cea mai mare influenta au avut-o, cu siguranta, hanuri1e. Primele
teatre erau mai degraba rotunde sau octogonale
decit rectangulare dar , din alte puncte de vedere, ele se asemanau foalte mult cu cu11;ileinterioare ale vechilor hanuri, cu locuri pentru spectatori la galerii ~i la palter, chiar cu oameni care
stateau pe scaune, cu o scena neacoperita (cu
toate ca scena propriu-zisa avea construit un
acoperi,'i care avea menirea de a-i proteja pe actori). Se acorda o atentie mai mare acusticii decat
vizibilitatii. Nu existau Inca decoruri dar pe
scerul erau aduse un fel de paravane care
sugerau locul de desfa~urare al actiunii -o
creanga sugera o padure, o canapea; un
dormitor ~.a.m.d.
Scriitorii
de piese
Teatrul s-a deZvoltat rapid, de acum Incolo, ~i au
aparut numero~i scriitori de piese (termenii de
"drarrul" ~i "dramaturg" nu fusesera Inca inventati) care creau piesele de teatru. Existau numeroase companii teatrale care puneau In scerul
peste 40 de piese pe an, dintre care camo jumatate erau piese noi, ceea ce a dus la o rapida
deZvoltare, deloc surprinzatoare, a unor noi
tehnici de scriere. in decursul unei perioade
scurte de timp, au existat trei forme standard de
piese, care uneori se suprapuneau -comedia
(inclusiv tragi-comedia), tragedia ~i cronica sau
epopeea.
La doar zece ani de la inaugurarea primului
teatru, Cristopher Marlowe provoca senzatie cu
noile sale piese Tamburlaine ~i Doctor Faustus,
un soi de tragedii renascentiste, ale caror
personaje principale erau deZvaluite de-a lungul
piesei printr-o f1rul introspectie psihologica ~i
care prezentau o deosebita arta a nararii.
Alti membrii ai acestui grup erau John Lyle,
George Peele, Robert Green ~i Thomas Kydd.

Thomas Kydd a rarnas In istoria liternturii

aproape la fe! de cunascut ca Marlowe, nu atat
pentru talentullui poetic cat pentru faptul de a
fi introdus un tip particular de tragedie, cunoscut
In lumea teatral1[ englez:l sub denumirea de
tragedie a rnzburulrii. Acest gen de tragedie a
ap1[rut pentru prima datl In piesa sa Tragedia
spaniota (1586), o pies1[ care nu prea seam1[rul
cu dramele psihologice
moderne. Tema
rnzburulrii ern explorntl ~i Intr-a serie de alte
mici 'tragedii', cum ar fi Tragedia Rdzbundtorului de Cyril Toumeur ~i Diavolul Alb de John
Webster dar ~i In capodopern Hamlet de William
Shakespeare. Stafii r1[zbun1[toare, soli ce
aduceau mesaje dramatice din afara scenei,
violenta ~i rnzbunarea sunt caracteristice acestUi
gen de piese.
Un stil mai original
Un ait scriitor important de piese a fast Robert
Wilson care, la fel ca Shakespeare, ern actor.
Comediile sale aveau o intrig1[ ~i personaje
inspirate din piesele italiene ~i dou1[ dintre
piesele sale Cele trei femei din Londra (1581) ~i
Cei trei lorzi $i cele trei femei din Londra (1588)
au supravietuit pan1[ In zilele noastre ~i
demonstreaz1[ modul In care a evoluat
drnrnaturgia englez1[, In doar cativa ani, de la
modul foarte traditionalist, cu personaje fIXe ~i
un stil standard parul la personaje absolut
originale care respectau deja un stilliternr ~i care
ernu prinse Intr-o intrig1[ mult mai complexa.
Unele din lucrnrile acestor scriitori au precedat, dar seaman1[ foarte mult, ca stil ~i continut, cu operele rnarelui Shakespeare, care au Inceput s1[aparn In 1590. Piesele lui Shakespeare
sunt, evident, i'emarcabile dar , cu toate c:l sunt
marcate de geniul autorului, multe dintre
comediile sale pot fi foarte u~or Incadrnte, ca
atmosfern, In spiritul acelei epoci, amestecind
personaje ~i situatii clasice cu cele pur
engleze~ti. Intriga comediilor (adesea bazate pe
traduceri vagi ale unor piese straine) presupunea
deghiz:lri ~i rnsturruIri de situatii, cu sfa~ituri
inocent fericite care nu 'i5i propunea s;l judece
umanitatea.
in opern rnai tarulrului contempornn ai lui
Shakespeare, Ben Jonson, ale c:Irui piese au fost
interpretate In primii ani ai secolului ai17-lea, se
poate obselVa o schimbare a stilului ~i, implicit,
sf~itul acestei perioade scurte dar ufmitoare. in
piesele lui Jonson, dintre care cele rnai cunos51

17

MAREA EPocA A DRAMEI ENGLEZE

cute sunt Volpone, Alcbimistul ~i SatMtoarea

Sfantului Bartolomeu -toate comedii -se poate
resimti o abordare clasicl, mai fom1ala, 1n care
rolul comediei este cel de a ridiculiza prostia
umarul. Jonson a scris mai multe piese pentru
curte dea1t pentru oamenii obi5nuiti ~i a creat o
noua fonrul, mai spectaculoasa, cunoscut:1 sub
numele de feerie. Aceasta se potrivea mai bine
cu atmosfera de la curte, elementele vizuale ~i
cele muzicale dominau intriga, dar ea a
int1uentat 1ntr-o oarecare masura ~i piesele scrise
pentru a fi jucate 1n teatre.
Cu toate cl erau spectacole iubite de public,
~
puritarul din cadrul bisericii Angliei s-a
opus acestui gen de spectacole, din motive religioase. jn anull642, dupa izbucnirea Razboiului
Civil, teatrele au fost 1nchise. Ele nu au fost
redeschise dea1t dupa perioada restauratiei, 1n
anull660.
O O scena din una dintre cele mai reu~ite
comedii ale lui Ben jonson, A/chimistul (1610).
Cu toate ca jonson nu a fost desemnat oficial
ca prim poet al Angliei, el s-a bucurat de o
pensie din partea regelui.
O

ilustra~ie

dintr-o

colec~ie

de povestiri

despre crima ~i adulter, care sta la baza

piesei scrise de Thomas Middleton,
Pruncul
schimbat. Middleton
a transformat
morala
cruda a povestirii intr-o piesa tragica, cu o
morala mi~catoare.