Grigore Ureche

Letopiseul rii Moldovei de cnd s-au desclecat ara i de cursul anilor i

de viiaa domnilor carea scrie de la Drago Vod pn la Aron Vod
Cronicarul scrie despre evenimentele de la 1359, anul ntemeierii Moldovei, pn la 1594,
la cderea lui Aron-Vod. Letopiseul ncepe cu legenda ntemeierii Moldovei, aflat din
vechile anale pmntene . (Al. Piru)
Grigore Ureche a depus mult efort pentru a-i alctui cronica, aceasta fiind inspirat numai
din o serie de izvoare precum: Kronika Polska (Cronica Poloniei) a lui Martin Bielski,
atribuit lui Joachim Bielski; o cosmografie n limba latin a lui Gerard Mercator; Letopiseul
moldovenesc a lui Eustafie Logoftul. Mrturiile tatlui su, vornicul Nestor Ureche, au fost,
se pare, singurele izvoare care i-au permis cronicarului s i manifeste fantezia creatoare.
Un punct central ca nsemntate n text l reprezint domnia lui tefan cel Mare, Ureche
fiind, dup cum remarca Al. Piru, primul biograf al domnitorului .De asemenea, domnia lui
Alexandru Lpuneanul reprezint un alt subiect literar, valorificnd ulterior, admirabil, (de
Costache Negruzzi), ca i domnia lui Despot.
Miron Costin
Letipiseulu rii Moldovei de la Aaron-Vod ncoace, de unde este prsitu
de Ureche vornicul de ara de Giosu, scosu de Miron Costinu vornicul de ara de
Giosu n ora n Iai, n anul de la zidirea lumiei 7183, iar de la naterea
Mntuitorului Lumii, lui Iisus Hristos, 1675 mesea... dni
In Cronica lui Miron Costin se pot identifica, spre deosebire de cea a lui Grigore Ureche,
dou tipuri de perspectiv: perspectiv istoric, documentar, susinut de critici i
istorici literari precum Magdalena Popescu, conform creia Letopiseul ar fi un abecedar al
logicii istoricii , cu chipuri i situaii universale, i perspectiva memoralistic, a
participantului la unele evenimente ale epocii.
De altfel, planul neconcretizat n Letopise, desvrit n De neamul moldovenilor, de a
alctui un text de la desclecatul dinti , acoperind i perioada evocat de Ureche,
alimenteaz presupunerea c Miron Costin nu ar fi fost mulumit de lucrarea ntiaului su.