UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

4
Le Corbusier si Oraul Radios
O constanta a activitii lui Le Corbusier este incercarea de a crea un sistem a-tot-cuprinzator o sinteza a domeniului
construit. Incearca sa atinga toate domeniile implicate in fenomenul arhitectural: - detaliu, constructie, urbanism.
In acest scop el face o analiza
- de la particular la general
- de la interior catre exterior
Locuinta este analizata sub trei aspecte
- locuinta unealta - masina perfecta care confera confort
- locuinta cadru al vietii omului contemporan raspunde necesitatilor spirituale
- locuinta element de baza al aglomeratiei urbane/rurale - integrarea in mediul natural
Urbanismul lui Le Corbusier
- 1922 - face un studiu pentru un oras de 3 milioane de locuitori prezinta planul orasului si celula tip care prin
multiplicarea forma ansamblul comunitatii urbane.
- 1925 - Urbanisme, 1930 precisions sur un etat present de larchitecture et de lurbanisme;
- 1933 - Carta Atenei - redactarea materialelor celui de-al IV-lea Congres International de Arhitectura Moderna (CIAM)
- 1935 Orasul Radios lucrare ampla polemica si combativa in care apar o serie de principii
- 1939 Lirismul noilor vremuri si urbanismul
- 1945 O maniera de a gandi urbanismul, Despre Urbanism, Cele trei institutii umane
Din scrierile sale se desprinde o logica rationalista, un suflu poetic si o filosofie umanista.
- descrie un oras geometric cu directii rectangulare in care functiunile principale sunt:
- munca
- locuire
- recreatie
- circulatie
Acestea sunt definite ca zone distincte care sa detina elementele indispensabile vietii:
- soare/lumina naturala
- aer curat
- spatii verzi
Incearca sa regaseasca echilibrul om-mediu pierdut ca urmare a dezvoltarii haotice a orasului. In sprijinul argumentatiei
sale el prezinta
progresele facute de stiinta si tehnica
- readucerea naturii si cadrului de viata sanatos in oras - natura trebuie sa se regaseasca in contractul de
inchiriere al locuintei.
- totul trebuie sa aiba in centru omul
Solutia sa: dezvoltarea pe inaltime si dispunerea la distanta cucerirea inaltimii solutia de rezolvare a
problemelor orasului si a urbanizarii
- eliberarea solului natura poate intra in oras si se rezolva astfel conditiile de viata soare, spatiu, vegetatie
- separarea circulatiei pietonale/auto expresie a civilizatiei
- locuinta detine functiuni atasate prelungiri ale locuintei masiniste
- omul este repus in drepturile sale recastigandu-si demnitatea pierduta
Sarcina urbanistului:
- sistematizarea orasului
- sitematizarea intregului teritoriu locuit de om pentru organizarea traiului sau
In viziunea sa arhitectul si urbanistul constituie o unitate indivizibila pentru ca amandoi lucreaza cu spatii, circulatii,
functiuni si stabileste atat relatii cat si locul obiectelor in spatiu.
In lucrarea Urbanisme
- edifica o teorie rationala riguroasa pentru a formula principii fundamentale de urbanism
- analizeaza criza orasului si stabileste urmatoarele principii pentru rezolvarea ei
- decongestionarea centrului orasului
- cresterea densitatii prin dispunerea pe inaltime
- multiplicarea mijloacelor de circulatie
- cresterea suprafetei plantate
- separarea circulatiilor auto de cele pietonale
- izolarea cartierelor de locuinte in zone rezidentiale

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

- construirea de orase gradina blocuri inalte de locuinte dispuse in spatii plantate

- zonificarea stricta a orasului (enuntate in 1925)
zone rezidentiale
- zone de birouri
- zone industriale
- zone de agrement
In 1930 pune in discutie teza de urbanism a orasului Radios si principiul unitatii de locuit de marime conforma a fost
prezentata la congresul CIAM de la Bruxelles. Aici el dezvolta tema imobilului-vila (1920) pe care-l transforma in
bloc de locuinte cu apartamente pe doua niveluri. La fiecare al doilea nivel se castiga spatiul ocupat de coridorul
strada interior.
Reintroduce notiunea orasului gradina (Ebenezer Howard - 1898) p ecare o transforma in orasul gradina pe verticala
Orasul este format din unitati dispuse alternativ cu zone verzi spatii de recreere, sport, circulatii separate
(pietoni/vehicole), dotari culturale/sanitare, etc.
Unitatea de locuit incearca astfel sa raspunda situatiei existente in orasele traditionale care
- sunt concentrate,
- detin calcane urate
- sunt haotice si neregulate
El contrapune solutia sa: - orasul geometric ordonat
- plin de lumina
- spatii verzi
care are la baza unitatea de marime conforma cu studii care sa se faca pe baze stiintifice si economice
prelungirile locuintei
- servicii necesare traiului dispuse la distante minime sau in interiorul unitatilor
- centre de aprovizionare
- servicii casnice
- institutii de invatamant
- crese, gradinite, ateliere cluburi, etc.
Conceptiile sale au influentat principiile elaborate in cadrul CIAM si au avut ca rezultat Carta Atenei (1933 al IV-lea
congres). A devenit principalul manual de urbanism folosit de arhitectura moderna trei decenii pana in anii 1960.
Philip Johnson si Russel Hitchcock vor inventa si defini termenul de "stil International". Philip Johnson va promova
si el arhitectura moderna - pura.
Ideea de Stil International este utilizata prima data de catre Henry-Russell Hitchcock si Philip Johnson in cartea The
International Style, Architecture since 1922. Lansarea ei in 1932 a reprezentat un adevarat manifest cultural. Ea a
promovat o imagine care foloseste cateva materiale specifice arhitecturii moderne: sticla, metalul si betonul si a unor
forme elementare excluzand orice ornament. Prin aceasta ei au incercat propagarea modernitatii arhitecturii in SUA. Cel
mai evident exemplu al stilului international vor deveni zgarie norii din metal si sticla usor de confundat indiferent unde
ar fi ei construiti: New-York, Los Angeles sau Hong Kong. Acest demers a fost atacat din momentul aparitiei cartii.
Curentul a avut atat adepti cat si partizani. Un exemplu edificator de adept al acestei tendinte a fost firma S.O.M.
(Skidmore, Owings & Merrill) care a dat nastere la edificii devenite veritabile prototipuri arhitecturale pentru cladirile
de birouri contemporane construite in metal si sticla. Este vorba de un stil de arhitectura moderna care poate fi regasit in
esenta similar indiferent de tara in care ne-am afla. Aceasta arhitectura a fost criticata pentru ca nu are o relatie
contextuala directa cu locul in care se gaseste. Prin intermediul ei se ofera o singura imagine arhitecturala - cea a
prismei de sticla - multiplicata la scara globala, pastrand aceeasi imagine indiferent de locatie. Raspandirea aceastui
curent a determinat ulterior o constientizare a unei tendinte de dezvoltare globala uniforma a arhitecturii. Ea a
determinat aparitia unor contra-reactii locale specifice de la o tara la alta prin dezvoltarea scolilor nationale in anii 1960.
-------------------------------------------------------------------------In anii 1940
- Arhitectura fascista - reprezentata de catre Albert Speer
De la nasterea pana la caderea celui de-al treilea Reich, Albert Speer apartine cercului intimilor lui Hitler fara totusi sa i
se integreze. El conserva, singur in acest cerc, o privire lucida. Chiar si detractorii sai cei mai inversunati au recunoscut
ca isi pastrase integritatea sa morala de-a lungul intregii sale cariere in serviciul unui sistem imoral. Este numit in 1937,
inspector general al Cladirilor din Berlin, construieste mai ales intr-un stil neo-clasic colosal, marea cancelarie a Reichului (distrusa in timpul razboiului) si amenajeaza campul lui Marte.
- Realismul Socialist - arhitectura stalinista - URSS (ex. casa Scanteii - Bucuresti)
Ambele sunt curente neo-clasice.
-------------------------------------------------------------------------Alti cativa mari arhitecti apartinand curentului modern sunt:
Oscar Niemeyer (1907-) - arhitect brazilian - discipol al lui Le Corbusier - un mare creator de forme;
Paul Rudolph (1918-1997) - student al lui Walter Gropius - arhitect american care va promova curentul brutalist acesta se baza pe expresivitatea geometric a formelor si a betonului.

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

Paolo Soleri (1919 - arhitect italian un mare admirator a lui Wright el face propuneri de orase si megalopoli utopici
situandu-se n pozitia de promotor al miscarii Megastructurilor. Va dezvolta ideea arcologiei - compus din arhitectura +
ecologie.
Criza arhitecturii Moderne este discutata incepand cu decada anilor 1960-1970.
Jurgen Joedicke observatii critice ale unor tendinte pentru o evolutie a arhitecturii in aceasta etapa istorica.
Louis Mumford - face un studiu al tendintelor si curentelor perioadei
James Stirling, Ieoh Ming Pei creaza o arhitectura moderna si postmoderna
Louis Kahn (1901-1974) promoveaza o arhitectura formala si monumentala care e o reactie contra functionalismului
rednd primordialitatea expresiei plastice.
In jurul anilor 1960 apar o serie de scoli nationale de arhitectura reactie la curentul stilului International.
- scoala japoneza
- scoala britanica
- scoala americana
- scoala finlandeza
Scoala japoneza si-a pastrat ca resursa traditia locala, restul scolilor vor continua pe drumul universalitatii al
internationalismului. Pentru scoala japoneza enumeram arhitecti precum: Kenzo Tange, Kunio Maekawa, Minoru
Yamasaki. Cu totii vor adera la miscarea arhitecturii Metaboliste.
Ca reactie la miscarea moderna apare arhitectura Postmoderna
Cei mai reprezentativi arhitecti si teoreticieni sunt: Robert Venturi, Charles Moore, Ricardo Bofill, Aldo Rossi .
Robert Venturi - (1925- ) SUA - Complexity and Contradiction in Architecture - 1966 - cartea fondatoare a postmodernismului
Learning from Las Vegas 1972 - aici erijeaza n sistem cultul banalului (comunului). In
arhitectura sa va utiliza ornamentul deformat cu trimitere istorica ilustrand reintoarcerea la simbolul
figurativ numit de catre el "realismul arhitectural"
Complexity and Contradiction in Architecture
O arhitectur indirect -Un blnd manifest
Autorul ncepe prin a-si exprima o parere foarte subiectiv i persoanal: mi plac complexitatea i contradicia n
arhitectur.
de incoeren sau o arhitectur incompetent
de complicaiile specifice stilurilor expresioniste sau pitoresti.
Pentru el perioada modern a adus cu sine un grad de ambiguitate a experimentrii.
Constata ca complexitatea si contradictia sunt caracteristici recunoscute in toate domeniile pe cnd arhitectura
moderna, prin teoriile sale, le-a exclus.
Sustine ca arhitectura este complexa si contradictorie prin insasi prezenta celor trei atribute vitruviene: utilitas, firmitas,
venustas pe care el le identific cu comoditatea, fermitatea si incantarea. In cresterea complexitatii el identifica un
factor esential: scara lucrarilor nivel urban-planificare regionala
Considera Complexitatea si contradictia sunt probleme inerente si firesti prin urmare ele trebuie acceptate si nu
eliminate. Astfel el afirma: mi plac elementele care sunt hibride mai degrab dect pure, compromitoare mai
degrab dect curate, distorsionate mai degrab dect directe, ambigue mai degrab dect articulate, att
perverse ct i impersonale, att plictisitoare ct i interesante, convenionale mai degrab dect proiectate,
primitoare mai degrab dect exclusiviste, redundante mai degrab dect simple, istorice ct i inovative, inconsistente
i echivoce mai degrab dect directe i clare. Sunt pentru vitalitatea dezordonat n faa unitii evidente. Includ
inconcludentul i proclam dualitatea." Cu alte cuvinte el se declar pentru acceptarea raspunsului experientei sociale
directe, n favoarea prezentei ambiguitatii prin lipsa de claritate, n favoarea lipsei de puritate si a conventionalului. El
spune prefer att-i fa de fie-sau, adic o atitidine inclusivist si nu o atitudin exclusivist.
El rezuma totul la ideea de dualitate, o multiplicare a semnificatiilor si intelesurilor arhitecturii insotita de aceptarea atat
a griului i nu doar a albului sau negrului. "Ea (arhitectura) trebuie s ntrupeze unitatea dificil a incluziunii mai
degrab dect unitatea facil a excluziunii. Mai mult nu nseamn mai puin." - raspuns direct la teza arhitectural
purista si exclusivist a lui Mies van der Rohe.
Sustinerea manifestului se bazeaza
- pe o argumentatie bazata pe analiza unor exemple
- defineste o serie de atribute suplimentare.

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

Constata ca arhitectii moderni se feresc de ambiguitate printr-o atitudine purista. Ataca teoriile moderne sustinand
faptul ca arhitectii moderni ar fi foarte selectivi in demersul lor de creatie promovand ideea separarii si excluderii (vezi
ideea separarii functiunilor-Le Corbusier). Considera ca Mies a reusit sa faca creatiile sale atat de frumoase tocmai
pentru ca a ignorat rezolvarea multor probleme ale unei cladiri. Mies a evitat complexitatea, excluziunea avand ca scop
catigul de expresivitate.
Pentru R.V. echilibrul se naste din opozitii, contradictii si incertitudini. Astfel el se pronunta pentru o atitudine
inclusivista in care problemele care nu-si gasesc rezolvarea sa fie marcate de ctre arhitect acest lucru conducnd la
marcarea contradictiei, fragmentarii, improvizatiei si a tensiunii.
Ex - casa Wiley (Philip Johnson - New Canaan) - are o atitudine exclusivista
functiunile sociale (camera de zi) si cele intime (dormitoare) separate
- pe niveluri
- formal prin suprapunerea a dou volume prismatice, (piatr - piedestal i sticl situat deasupra).
Locuinta o schema functionala suprasimplificata - bazata pe o teorie abstracta - atitudinea exclusivista a arhitectului
promovnd conceptul "fie-sau". "Simplificarea arogant semnific arhitectur insipid. Mai puin nseamn plictis."
sustine in concluzie RV.
Simplificarea (componenta a procesului de creatie) poate deveni o metoda de a obtine arhitectura complexa sustine
Venturi. In arhitectura ea nu trebuie sa devina un scop in sine. Complexitatea nu trebuie confudata cu expresionismul
sau pitorescul = introducerea gratuitii formale. R.V. constata de asemenea ca cei mai buni arhitecti ai secolului XX au
respins simplificarea (de tip reductionist) si au creat opere cu complexitate interioar evident.
Ex.
Alvar Aalto (biserica Vuoksenniska din Imatra),
Le Corbusier (biserica de la Ronchamp - unde nu a tinut cont de propriile teorii).
Arhitectura complexa nu e doar o reacie n faa banalitii sau supra-simplificrii.
Ex. perioada elenistica din antichitate sau sec. al XVI-lea in Italia (Palladio, Michelangelo, Borromini, etc.).
Ambiguitatea este un element prezent inerent in cadrul complexitatii in care se confrunta in mod evident mai multe
atribute contradictorii. n sprijinul prezenei ideii de ambiguitate R.V.
Ex. Shakespeare. Textele sale dein mai multe niveluri de semnificaie ceea ce conduce la ambiguitate. Pentru unii ea
reprezinta o confuzie de idei exprimate n texte aparent dezordonate, iar pentru alii ea denot tocmai valoarea prin
puterea i complexitatea minii scriitorului de aduna idei fr legtur aparent.
Ex. bolta ornamentat a cldirii Casino di Pio (Vatican) aici coloanele frontoanele i ancadramentele urc pe curbura
bolii => o stare confuzie n mintea privitorului => ambiguitatea formei arhitecturale.
Ex. Arhitectura Moderna - Villa Savoy - planul parterului ridic ntrebarea retoric dac Este vorba de un plan ptrat
sau nu?
Conceptele ambele-si (both-and) si fie-sau (either-or)
In limbaj - conjunctivul totu i are puterea de eliberare a contradiciei. n arhitectur acest conjunctiv conduce la
ideea de niveluri contradictorii prin prezena contrastului paradoxal.
Ex. Casa Shodhan (Le Corbusier) - un cub nchis la coluri dar totui deschis ntmpltor pe feele laterale.
Ex. Simplitatea exterioara a vilei Savoy contrasteaza cu complexitatea sa interioara dou niveluri contradictorii.
Ex.
- planuri care par simetrice dar sunt in realitate asimetrice,
- accese care dei orienteaz se finalizeaz n planuri de perete.
- pt. materiale - combinaii paradoxale i contradictorii: betonul brut i granitul lefuit (Louis Kahn).
El sesizeaz astfel c n formarea noastr cultural exist tradiia lui fie-sau exclusivista - care conduce la pierderea
rafinamentului de gndire, la pierderea libertatii perceperii unui orizont care este permis de tradiia lui ambele- i.
fie-sau caracterizeaz unicitatea
- funcional (parasolar),
- material (zid-faad cortin),
- alternative clare i contrare - ideea de segregare.
O arhitectur a conceptului ambele-si nu deine o astfel de claritate categoric pentru c ea permite complexitatea i
contradicia. Conceptul ambele- i presupune o ierarhie si prezena unor niveluri de nelesuri - elemente cu valoare
variabil n percepie => ambiguitate i tensiune. Ca efect => ezitarea i concentrarea din partea observatorului pentru a
prinde nivelurile de semnificaii.
Ex. Fluiditatea spaiului interior-exterior - un exemplu de ambele- i - implic prezena noastr aparent n exterior n
vreme ce ne aflm la interior i invers.
Ex. Arhitectura lui Louis Kahn - arhitectura trebuie s aib att spaii reuite ct i nereuite. Aparena iraional
a unei pri va fi contrabalansat de rezultatul raional al ntregului consider R.V.
Arhitectura clasic i n special cea baroc abund de aceast fenomen ambele- si.

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

Ex. ferestrele de atic ale bisericii Sf. Petru din Roma a lui Michelangelo nu respect proporiile faadelor clasice ele
fiind dispuse orizontal datorita deschiderii lor relativ reduse.
Ex. Elipsa - ca element planimetric n baroc - compoziional ofer att centralitate ct i direcie prin prezena axei sale
longitudinale. n cazul bisericii Sf. Andreea al Quirinale concepia planimetric contrazice acest precept prin faptul c
Bernini a folosit axa scurt ca ax principal.
Niveluri Contradictorii - Elementul cu Funcie Dubl
R.V. discut despre cldirile, spaiile sau elementele cu funcie dubl/multipl.
- Functiunea si Forma
Conceptia coridoarelor si a camerelor specializate funcional (o unic funciune) i au originea n sec. al XVIII-lea.
n schimb arhitectura modern adopt o atitudine ambigu n aceast direcie.
Ex. Cladirea de birouri a lui Mies van der Rohe adopt sub aceeai coaj formal exterioar mai multe funciuni (spaii
comerciale la parter, birouri i spaii tehnice la ultimul nivel).
Ex. Louis Kahn prefer galeria care - compoziional este n acelai timp direcional i non-direcional. L.K. precum
muli arhiteci moderni pune sub semnul ntrebrii specializarea rigid a funciunilor unui program arhitectural.
Spaiul multifuncional rspunde unor necesiti de flexibilitate. Aceasta nu este neaprat una fizic ci mai mult una
perceptiv. Aceast ambiguitate permite o flexibilitate func ional. i totui arhitecura modern a promovat ideea
formei care evoc func iunea ca o manier de tratament sincer a volumetriei arhitecturale.
- Materialele
Arhitectura modern a propus specializarea i separarea materialelor sau structurii indiferent de scara la care se gsesc.
Wright a fost unul dintre cei care au promovat o astfel de idee considernd c ornamentele potrivite pentru un material
nu sunt potrivite pentru un alt material. Astfel elementele cu funcie dubl au fost in mare parte indepartate. ns acest
concept nu a fost respectat de toi arhitectii moderniti. Ex. Saarinen - nu a aplicat aceast idee astfel nct a folosit
material ediferite n acelai plan sau acelai material n dou scopuri diferite.
- Structura
Arhitectura modern a eliminat ideea elementului structural formal unic care sa detina funcie dubl.
Ex. insa in arhitectura tradiional japonez acest lucru este ntlnit - Villa Katsura unde grinda (element ntins) i
stlpul (comprimat) au form similar. Regsim astfel aplicat principiul ambele-i.
i totui, n cadrul arhitecturii Moderne exist placa (planseul), un element care dei formal permite organizarea
funcional flexibil, structural nu este un element pur pentru c elementul nu se descarc uniform pe toat ntinderea sa
(presupune armturi metalice interioare n cantitate variabil dinspre contur ctre centru). Cu alte cuvinte aici forma
urmeaz funciunea n mod contradictoriu: materialul urmeaz funcia arhitectural, structura interioar urmeaz funcia
structural si nu exista o unitate formala intre cele doua.
- Elementele arhitecturale
Arhitectura modern separ i articuleaz elementele.
Ex. n Cladirea Johnson Wax a lui F.L. Wright pereii sunt pentru nchidere i nu sunt structurali.
Astfel spre deosebire de arhitectura baroc unde elementele cu funcie dubl pot fi ntlnite adesea, n arhitectura
modern acest lucru este rar - ex. parasolarele de la Unit dHabitation din Marsilia folosesc att ca teras cat si ca
element structural.
Contradic ie adaptat i contradicia juxtapus
RV distinge dou tipuri de contradicii : cele adaptate i cele juxtapuse.
Daca ,,contradictia adaptat corespunde la un fel tratament al copilului cu manusi, contradicia juxtapus
presupune tratarea ocant susine RV.
n cazul contradictiilor adaptate elementele formale se muleaz sau deformeaz (primesc variaii) ncercnd s
rezolve att form (ritm, compoziie) ct i funcie (ex. relaia interior exterior) sau structur.
n contradic ia juxtapus (juxtapunere de contraste) elementele formale sunt inflexibile suprapunndu-se sub
aspect formal n mod contradictoriu
ex. direcii perpendiculare cu direcii diagonale, ntreruperi abrupte i contradictorii de ritm, etc.
Desi Complexity andContradiction in Architecture detine o analiza extrem de bine pusa la punct, teoriile lui Venturi
au generat in anumite cazuri o arhitectura populista, ironica sau umoristica, o arhitectura a formei subiective si a
derizoriului dar in acelasi timp a deschis calea unor noi curente precum Postmodernismul de factura istorica si
Deconstructivismul.
Charles Moore - (1925-1993) - SUA - va repune in discutie volumul arhitectural si va ajunge sa creeze o arhitectura
eclectic-culturala cu referinte coloniale. Va regndi integrarea obiectului arhitectural mai putin in termeni de
signalectica si de opozitie cu situl ct de insinuare in acesta. Arhitectura trebuie sa "vorbeasca" sustine el. Va publica
cartea "Body, Memory and Architecture", exprimand aici o reactie la planificarea functionalista a lui Le Corbusier.

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

Ricardo Bofill (1939- ) Va realiza constructii in mod special in Franta - va pune in opera o estetica neo-clasica cu
modenatura minimala si eficienta, adaptata constructiei cu beton precomprimat. Foloseste aceasta maniera indiferent de
functiunea constructiei - locuinte colective, sedii sociale, zgrie nori, etc.
Aldo Rossi - elaboreaza si difuzeaza teoria tipomorfologica prin publicarea cartii ""Architecture of the City Arhitectura orasului" (1966) - teoria sa considera orasul ca o lucrare a omului, un artefact incrcat de valori simbolice,
locul unei memorii colective. A jucat un rol esential in aducerea unei priviri critice asupra modernismului. Scrierile
sale au furnizat fundamentele doctrinare pentru miscarea italiana neo-rationalista TENDENZA (1970) care promova
rationalismul "exaltat" al lui Louis Boulle, ideea de tipuri elementare prezent la J. Nicolas Durand, rigoarea lui A.
Loos si austeritatea lui Mies van der Rohe. In proiectele si constructiile sale Aldo Rossi manifesta un gust pentru
monumentalitate, repetitivitate, geometrie simpla si seaca care-l va face printre altele sa apere arhitectura stalinista.
Tendenza nu a incercat sa faca o imitatie repetitiva si supusa a istoriei precum adesea s-a sugerat. Sustinuta de catre
cartea lui Aldo Rossi (1966), arhitectii miscarii au respins notiunea canonica forma urmeaza functiunea. In
schimb, ei s-au intors la complexitatea realitatii urbane si au incercat sa inteleaga modul in care forma arhitecturala a
raspuns la schimbari in evenimentele istoriei. Folosindu-l pe Palladio ca exemplu, Rossi a demonstrat modul in care
maestrul renasterii a transformat planul cruciform al bisericilor medievale in forma de baza a vilei sale. Aceasta
consideratie atenta a unui tip de constructie in acest caz dezvoltat printr-o alunecare din domeniul sacru in lumea laica
a devenit baza pentru demersul de proiectare a lui Rossi.
In desenele sale, care au marcat cultura anilor postmoderni, Aldo Rossi combina teme ciudate in stranii naturi moarte
de arhitectura, ruine si obiecte familiare. Motivele sale recurg la memoria colectiva. Ele sunt arhetipuri (triunghi, cub,
cilindru si con, fronton), forme abstracte elementare, in primele sale proiecte (monument al partizanilor la Segrate,
1965). Facand referire fara incetare la istorie, constructiile sale articuleaza riguros caramizi si lintouri de metal, sarpante
si grinzi nituite, cornise, acoperisuri in forma de leagan, coloane scurte si groase. Arhitectura sa are adesea ceva
inghetat, lucru pe care unii l-au caracterizat drept caracter carceral, in mod deliberat monotona, simetrica si ritualizata
sau liturgica precum o caracteriza insusi autorul.
Reactia formalismului contra functionalismului - este promovata printre alti si de Manfredo Tafuri (1935-1994)
impreuna cu alti partizani ai acestor idei (Massimo Cacciari, Adriano Comoldi). In cartea sa "Teorii si istoria
arhitecturii", Tafuri se interogheaza asupra contradictiilor interne ale teoriilor si proiectelor de avangarda europeana ale
anilor 1920 punnd in evidenta intelegerile lor tacite cu intreprinderile de rationalizare capitaliste.
Incepand cu anii 1970 curentul arhitecturii High Tech - este adus la viata prin proiectul Centrului "George
Pompidou" realizare a lui Richard Rogers si Renzo Piano la Paris intre 1971-1977. Acesta este numit si "masina
culturala" - Creatiile acestui curent au la baza o tehnologia de inalta calitate bazata in mod special pe metal si sticla.
Rezultatul se constitue in cladiri monumentale nencadrabile ntr-o moda. Un alt reprezentant major al acestui curent
este si Sir Norman Foster.
In aceeasi perioada apare si curentul Deconstructivist. In cadrul acestuia se afirma arhitecti precum Peter Eisenmann,
Frank O. Gehry, Zaha Hadid si altii.

Exemple de cativa teoreticieni moderni si post moderni:

Georges Gromort Essai sur la theorie de larchitecture; Nikolaus Pevsner An Outline of European
Architecture; Lewis Mumford The City in History: Its Origins, Its Transformation and Its Prospects; The Culture
of Cities; Miths of the Machine: Techniques and Human Development; The story of Utopias; Sticks and stones;
Manfredo Tafuri - Theories and history of architecture; The sphere and the labirinth: Avant-Gardes and architecture
from Piranesi to the 1970s; Bruno Zevi Langage moderne de larchitecture; Saper vedere larrchitettura;
Architecture as Space: How to Look at Architecture