-a

No. 4
Aprilie 1903
A
AL
AL
J.L
PIPMe"Pirite""Nre"f<reerIAPI..."r 4/"Wf 4/4"1. &ma. ?to" 1.7
AN

I.:

AY.

'

APARE ODATA PE LUNA

JJi

il

I
I

LUMINA

If,

REVIST POPULARA

ROMNILOR DIN IMPERIUL OTOMAN

Abonamentul in Turcia

...

Pe un an (aa avid)

Pe 6 tun': piastri

piastri

20
10

'

Abonamentul in Romania si strainatate

anti . . . . . 6.
.
7

Pe an an lei
Pe 6 heat

1
-

UN NUMR 50 bani (21/2 piastri)

PENTRU AKIN c niRt 50 BANt (21/2 PIASTRI) LIPID;
L.-

Manuseriptele si bite eomunicarile referitre la Redactie si Admlnistrafte

precum si abonatnentele pentru Turcia se rot. adres,a D-lat: G. ZUCA, pro- Ji
fitter la Hyoid roman Bitolia (Monastic): irks pentru Romania si Strainatate --1
D-lor Pratit M. CRADJA, contersanfi, Buouresol, Calea Victoria, 40
I

MANUSCRIPTELE NEPIIBIIICATE SE ARD

COMITETUL DE REDACTIE

I
i'

Constantin D. Metta
Ion Nicolescu
Sterie Ciu metti
Dr. Tascu G. Trifon
V. Constantinescu, Secretar

rri

V.

:grommet.- informatiuni.-Haz si
11

''''

1;

ir

il

SU M A RU L : Christos a lariat, Coe N. Adam.- Cum ti vindica arMOle di

heavra di In se (folclor), G. Znea.-Mulp Scion Ina WA bairn (aneedotri pepulara), T. fliesen, - Comuna Belcamen i imprejurimile of, T. Nero. -Billstemiu de mumit (poesie), Ceara George.- Despre Aminceanul Floca, V. :Dirtmandi,- Din credintele i obiceinrile Romanilor, D. Cosntalet - Despre educalitme, T. Clalli.-Mrtea in into (poesie), Ceara George.- Limba nstril, G.
Zuon.- Despre conversatie, Elena Poehtaru.-Fata PaduriI (urmare), D. Costnule1.-Sit 'nvilt,Arn peniru via41t, Th. Caplaaa.-Leetie practicit de aritmetich,

-Porte RedacOeT

4 II

ffl

DUMITRU COSMULEI, Director

Coe N. Adam
Elie. Ghicu
I. moil
Tascu Pucerea
G. Zuca, administrator

e.

I -,--,,Z:::<, ,,A
1

49

et.....NINIEsIalliwoork
Aiwa&
"mum&
-...
-.I,
Nir
-v. "Peak
wrorC i
-v.
-....4004044A"iNostolk
1-zdactia si Administratia: Bitolia (Mpnasiir) 1,:iceurRprnAu

www.dacoromanica.ro

,...

...s..

1.4

rr....-_-3

4n-

'

..';'''.
...A.;,,,...

..,

,t,

'

''F . 7
;1''

1",,"r:c-')"Mi.

.e

'';,1.
A
,,-,2

: It- *-,1).:
WitiFeF. .. -7-4.-

st7

MAIE

Pe

'

.1.-:),"....,......--al*
'V.>, t

m ,,A. , ..

,-1P-',*''':.;;;1-1.i.:-'',iari'Misl,48-

-"'

-/-

=-

Ole 31, pia 14 ore li n6ptea 10

--4.1.--.;,

s'

-',1:,- . il '-'il,
..=
1.1:4%'-';
4,'
N.I.
.'7.`hlig'
, v,z--

ture MAIS

.:::i19,-k

' `, LI'
''': r

2t4Fii

MAITU

\:
'1,,t.
it

er,

.,,

C.,
:....-.

._

'

*yak...

".

CALENDARUL dfRTovox

:
.

16

.1.

J.

17

15

V.

18

16

.3

S.

Profetul lere.rnia
Aduc. m68t. Sf. Atanasie eel mare
Mart. TimoteT si Marra

19

17

20

18

21

19

D.
L.
M.

t Duininica Samarit. mart. Pelaghia

Mart. Irina
Dreptul lov molt ...deter

r!,

,
i..,

J.

' Urea arilt. pe car semnul Croce!

Apostohil si Evanghelistul 16n Teologul

22

V..

Prof. Isaia li mart. Christofor

23

10

S.

Ap. Simeon Zilotul

26

24

f Dominica orbulul mart. Mache

25

11
12

D.

27

Epifanie ep. CipruluT si Ghermano Episcopal Cons-poleT

28
29

26
27

13
14

L.
M.
M.

25

Reh.
Evel

'

'

--..
.

1.
..z..

Mart. Glicheria
Mart. Isidor din Chio

Z.

Luna nou; ora 3.28 .p. in.

J:
-,

L.

t Inaltarea DomnulaT. Pahonie eel mare si Ahilie alit. Larisa

Cuviosul Teodor Sfintitul
.
Ap. Andronic 8t cel cu (Masai
t Cei 318 Pftrint! ai Sinodulia Nice! Mart. Dionisie si Petre
Mart. Patrichie Ep. al Brusei

20

M.

Mart. 'fatale'

21

51.

t Sf. Constantin si mama sa Elena.

e22

J.

23

X.

Mart. Vasilisc
Guviosul Millail Episc. Sinadel martur

10
11

6
7

24

S.

25

D.

12

26

L.

13

27

M..

14

10

28

M.

15

11

29

.1.

16

12

30

V.

17

13

31

S.

J.
V.

28
28

'16

30

17

S.

31

18

D.

19

r'

M.

24

,..

ni.

20
21

41"

23

..,
.,____

-,irp',

C Ultimul pigmy ora 11.27 p.

22

;.C)

..

o- ....

....

, J.

.1%

_
."

.`

'.

2.1

M..,-zg'-'3;,-..'gt.-47-.P3:V-iip
g.

4.-,,

15

r,

Primul pittrar ora9..22 p. in.

4..

.)

r.,

Silmbilta mortilor (a Rnsaliilor) Cuv. Simeon

t A einolleolmei. A treia Aare a CapoluT St. 16n Botezittorul
t S-ta Trews. Apost. Carp
.

Mart. Eladie
Cuv. Mart. Evtihie
'

* Luna plina, ora 3.14 p. ro.

Mart. Teodosia
Prea env. Isnachie
Ap. Emiel.

'
.

'.4k,,',.;;;.ti?L-2.`AWLk

,-4Afs..k4.,,.,A4127,;:i.:1,.:2,,,,33.3k.:6,,kz,sz4i:zikz.-\'-v,4%.';;F-r,-2:637:1V:il:z1--

,.... y..,,I,..,5., 7,,A 1 f.-1_,...:1,,FitZFil:71ziiF.1-..*::IFA..:7...1'::-.2t:W:..*:;;.::*.;;I,Vg:-.)1::-.51,7M-::)1:":k.-1!.-.7_'<riZti-A, 1,375:111,FA..:

-

-ti.

La 1, 8.si 10 Mali' alegerea, sosirea si suirea pe tron a M. S. RegeluT Carol 1, 1866

La 10 ma prociamilrei IndependeMeT Rondlniel (1877) li incoronarea prhnului Rage
Roman la 1881.

el`

=-K-,`',.,-.4.,",,,-'1ifs-'117:i.,e,-:.:1-k":3K.,-`74fm`l!..3N7'il-ela-K7s&Vv..`1::-W-447.s!!"14i:1-41174Km`1%%=1%k;',4,''.1

'at-`11-'4:-..ti--*.:`:0--":1iia.1,;`;"_:1"t7.11.t;-.:t-:1

www.dacoromanica.ro

Flnul I

No. 4

Flpri lie 1903

LUMIN
nevi& Popidaril a Romihilor din linneritil Inman

CHRISTOS A INVIAT !
1

-,

Acsta este qiva, care a fAcut'o Dom-

nul sit ne bucurrm si sit ne veselirn

inteinsa.
(Psalmul 118, v. 24)

La tte poprele aft existat i existd anumite dile din cursul

anului, and se celebrzei aniversarea unor insemnate evenimente
istorice, luate din domeniul national, politic sail religios. In tot
.

de-a-una inset, cea mai mare influenfet asupra spiritului diferitelor popre, aft avut'o srbdtorile religise.
Este adevrat cd omul, dup o muncd incordatei pentru ago-

nisirea celor necesare vieei, simte nevoe de un repaos re- care pentru recreatiunea corpului sat' trudit i pentru regenerarea fortelor
sale sleite. Legea recomandei celebrarea dilei saptea precum qi a
celor Palle srbdtori, nu inset' numai cu scop recreativ, nu ca set petrcei, omul in absolutd inertie, ci pentru ca set se indeletnicscd cu
practicarea faptelor bune pi set aduccilaudd de mulfumire Inaltului
creator pentru ttebine-facerile primite si insusirile cu care l'a in-' zestrat, de re-ce acsta este -hied unul din scopurile pentru care o'

mul a fast creat pe pmnt. laid deci prilejul oferit de religiune

pentru ca omul, consteittor nu numai din corp ci $ i din spirit, set

se mild indlfa cu cugetul pi inima sprenobila sa destinqiune,spre
fericirea, reservatd celor drepti si temtori de Dumnezeii.

Regina tuturor srbeitorilor crestinesci, stabilite de Sfnta

ndstrd Bisericd Ortodoxet, este feint indoiald diva, pe care o serbarn astd4i cu data solemnitate, pentru cd in acstet i s'a pe-

trecut cel mai mare eveniment din lume: Invierea din morfi a
Domnului nostru isus Christos! Prin setvcirfirea acestei neintrecute minuni, El a adeverit cu prisosin(d puterea sa Dumne-

deeascei pecetluind cu tdrie, convingerea necredinciosilor si discipoli $ i a tuturor menilor despre adevrul nestreimutat cd El
este Fiullui Dumnedeit pi prin urmare suveran al legilor naturel !
Este mare pi sfeintd acstei insemnatci di, pentru cd ea este
incoronarea mntuirei neamului omenese din lanturile morfei

in care fusese re(inut, in urma cdderei omului in pcat. Prin

insemndtatea sa, ea coveirsesce pe kite cele l'alte srbdtori in-

www.dacoromanica.ro

90

LUMINA

tocmai ca sdrele a cdrui lumina bine-feiceitre este cu mult mai

streducitre ca a celor l'alte stele de pe bolta cerectscet. Acest mare
eveniment constitue temelia de granit peste care este cletclit edi-

ficiul metre( al Crestinismului, este reduta cea mai eroicet de la

teiria cetreia depinde intregul succes al religiunei crestine. Dad,
Christos n'a Inviat, dice Apostolul Pavel, zadarnicg este predica
m5strg, zadarnicl este i credinta vsted (Ep. i corint. C. 15,
v. 14). Tocmai pentru acstet consideratiune, inteleptii lumei acestia, -din diferite timpuri, aft indreptat atacurile cele mai violente in contra acestui punct de credintd care constitue esenfa
credintei crestine i garantia srtei nstre finale.
Tte argumentele lor inset aft ramas zadarnice si incercei rile
propuse fare& nici un efect pentru cei aci ne gdsim in fata ulna
adevr istoric, atestat cu sinceritate gi convingere barbel' taut de
Apostoli -timidii si necredinciosii de odinidret - cari ait fost
martori oculari ai acestui eveniment, precum si de numeroqii maxtiri cari aft suferit grozave persecutiuni si aft plettit chiar cu viatei
cutezanta de a mrturisi in coda lumei intregi invierea InvOtettorului Divin. Acest act dumnedeesc este germenul din care a rsdrit
biserica crestinet, care in decurs de 20 secole nu a incetat de a
anuntatutulor poprelor negrditabucurie spirituald pentru triumful asupra mortei asupra intunerecului care invdluia constinta
neamului omenesc, vitiatet de pcat.
Drept acea,tte cdnietrile cari impodobesc serviciul divin din
acdstd di solemnd vestesc numai pace $ ibucurie general& Tresaltd
sufietele de bucurie la audul frumselor melodii cari anuntd fericita veste: Christos a Inviatl Credincioqii isi pleaeci fruntile cu smerenie i isi inalp cugetul spre cel ce a iubit melatuirea luminarea
omenirei; iar Wanda lui figurd se seildsluesce in imaginatia tutulor .

inset$ natura, plind de valid, si impodobitei in culorile cele

mai vii qi mai pleicute contribue la crescerea acestei bucurii universale. Tori menii letret distinctiune de elate $ i de sex, se presintei in fata altarului cu fclit aprinse si in vestmintele cele
mai curate ca set serbeze aniversarea Invierei qi sd asculte cu
atenfiune si pletcene frumdsele sfaturi $ i percepte ale Meottuitorului dupe care ei trebue .94'0 acomodeze viata gi conduita.
Asa dc r, insufietiti de veritatea invierei divinului intemeietor
al religiunei arestine, Mad pronuntem cuvintele Christos a Inviat,
se cuvine in acelasi timp set fetgetduim cd in tte actele nstre
vom fi celletuditi de sentimentul de iubire, adevr si dreptate. ConOlin" set ne fie nepriheinitei, iar cu inima in tot-d'a-una dispusi a
veni in ajutorul celor in nevoi. Numai ast-fel se pte mentine pacea si armonia, predicatet de lsus eel Inviat cu adevrat, numai
ast-fel putem inainta cu pasi siguri spre progres qi civilisa(iune.
C. N. ADAM

Directorul Liceulul din Bitolia.

www.dacoromanica.ro

91

LUMINA

FOL LOR (FrigurI ascunse)

CUM TI VINDICA. MOASILE DI HEAVRA DI-TO OASE ?
(Superstitie-meighil).

Cnd un om are heavr tu se 'nu p6te si sl-ascap di

nis, ma mult ficiorl'i fhicY si face aest lucru: Un me, ia
mul're-ce-chirdu adetile, si duce 'afl un os tu vein mur vecl'u. Di aest os si scot di trel or l. ate nu buc, altn. ce
face 27 di buatt Cara si armng whirl bocatA, alt u duc 'u
bag tut tu loclu iu l'aflar oslu. Si adun ergiff 'pal uscate
di-t treT al'iurT ce-s tal'ie (stavrudroffa).
Apoia si Pea ap cu 'Metre, ap, nilt ce-PI (pc la no.'"
di la treT opute tu un zkilm de vringa-Si-af15, trel cutute
cu mfinerl 141, cum 1r7T-Thiguff di lemn MT. (Cara si nu al
trel ingur pot,1 si bagl: ma1 unh). Dup aest, si l'ea trel paracIT (pte 'unu) vecl'i, 'un chptine

lai.

Dupg, ce s'feacir hizare tute aeste, si l'ia unh, caldirue

tu care s'trn apa nigrit; apoia area nauntru tu fist usi-

tile (27), atutile, lingurile, paracll'i 1 chptinle. Nainte tra si

ascapit" s6r1e, sl-anv8lsce caldarua cu unh, came di a lan-

gitlul. Apola si l'ia i si 'met ai nvlit priste erghile 'paPile adunate di-t cal'iurl, 'u alas, si sta nptea tut. Diminta
nainte di data srelul i da foc a pal'ilor cu un jar i si nerd-

asc patin apa. Si l'ia unh, supaia tu care si bag hivritlu

'mprost. Pi caplu a luT si bag=iCir di itiapuda pri tu care

si trn apa di-t aldrue. Alxescl lngitlu cu cma cu care

ra 'nvlit, caldurup i-1 duel in cas. (Bafiia aesta l'f si face
tu ubor kg, tu curte, afr di chicute.
Appa ce sY-adun tu cupafie i amstia cu cinuea di erghl 'di parl'ie, i s'vears tu stavrudrofhl licanda hit aeste
sbre: Cum fuge apa ai slue", kiatetTle di pi truplu a Magitlusi. Apoia fuge cu jJtrle turnate i nu slipseace s'mutrsa nIpol ch s'trn, ara angrea.
G. ZUCA.

MAXIME
1. Avut e acela care consumg mai putin de cat primesce, sgrac este
acela ale card cheltueli intrec venitul.
2 and cine-va cheltuesce peste msura face ril mostenitorului; cand
iargqi cruta banul peste msura 41 face ra ties?. Deci sa tinem cumpana
drpta intre aceste douse' extrernitati.
3. Intmplarea nasce ideile, intmplarea le spulbera; nu e nici o sett
pentru a le caqtiga sari a le conserva.
4. Cine nu e dator e destul de bogat.

www.dacoromanica.ro

92

LUMINA

Il

FICIORI MULTI MA FR HAIRE

Ma la aoel iiigiucanlu

Un om care isT avea

Trei !Ate cu trei ficiori,
i-I avea, ei nu-sT avea:

Nu-apuca sA-'s1 facA anlu

Auslu, de anda-V se duce,

CA 'ni clitiA, Manlu-IT Ose:

Case, ducheiII, ciflichl, morT,

- TatA, cAldurA ca .ega

Vrei s'ai, tru oda iu serma a ii multul foc

Di cu ban4-11 le da tte
La ficiori si l'a lui fte,
Cu scopoil c va'l mutrscA
Hilili candu s'ausasch.
Dupa i avrea luI
La fumlie o hrzT
Ill vine si i ra lui,
S'aeel om IT ausi
Au i tru harahtare,
S'duse la hilIlu-ael mare:

MT-da durre 'n cap, !cum

S'rbiergI la Cola ca-s' sail tine?

L'ael cama
frate
Va-s' hil tata, m'arihate...
SciT ca, el ste

<qare casa tru un

SA-1 hranscA, sA-1 mutrscA,

SA-1 la, sA-'l cAtndisscA.

Nu dupA multu chiro,

Mar'le hint nevrndaluT
SA-1 cama tinA ado,
Ili dise a tatAlui:

OC

CAlduros; s'ca slaw,

Varna. (VA fAr'-difc
Nu annne s'arcurdzA
Casa, Cola pin' bandzA.

Spune tatA, tora s' tine,

Nu-I asi cum ti (pc mine?.

Vin s'1,1 daft }Inure, tatA,

CA Dumnepil fai-are datA
Un ficiuric, peste npte,

LaTlu-au ael mArat,

S'de-aclo kleigairrIge. scula;
Lipisit si TriViffnat

S'facA gione ca aslan I.

Ori la Cola ciriparlu;

S'tru odaia ea ma'mare
Auslu 'sl-arca tAmbarea.

ate 'ndau5, le purta;

Sill le duse la pAnarlu

Alba ca spuma di lapte

S'ti baneadz, hililu-a

- Ma scii tata, ei die

vec,11.

Ore nu-I tata, ma' ghine

ell?...

SA te duel la cas'al Man;

L'ael ihil
frate
Va-s' h
,
arihate;
CA tru loclu iu-ti-u patlu,
Va-fill bag leaganlu cu natlu.
SA nu-ti pari tata rail,
.

la cas'al Man;
Mine ti vA bunlu-a WO,
CA-tl die

CA e nouA s'di un an;

mare, larga, nu uruth

Ca a mea i putregit.
Spune tatA, cum sciT 's tine.
Nu ste cum ti Oic mine?
A daua-41 si-se scull
Auslu, de-ado 'nchisi;
La cas'al Man se purta
'tru cohe-'ll se curdisi.

Trecndu niscariri-ag

Auslu cAtandisi
De-armase fAr'di cmesl;
$'d'ii fe slunusi.
,.ara

Par'cAll vedea c'ocli harlu

Canal muntrea cA e 'ncasA
Tatl-su icA la msA.
Cola tot ma-V fAea plan

Cum s'ascap, cu ei trop

Di auslu ael an:
- Ah, nu m6re ca-s'Iu 'ngrop!
11 diea Cola tru minte;
lara l'auslu di ninte
FAea nlini ori skae
Si-II diem aeste grae:

www.dacoromanica.ro

93

LUMINA

- TatA, casa meal cu fum;

S'din ciriap, dup cum vec,11,
Totan'affriurzesce scrum,
4Tru odaia-ta iu sedi.

cApoia tatA, maT are

Oameill multi i ..uazi mare;
Di care parte s'te or
Nu pop.' sA'ncli4T ocli
LirtA-me
lic un sbor,

Ma s'nu-t1 parA tata, rill:

SA te duci la marea-rill saor
CA ea ti vol bunlu-a t07<La Lina va-s'hii ma'ghine,
DupA cum cunosci 's tine;
C'are casali nanAparte
S'fAr vrvA, e rihate.

'lkagaig de-au duchi,

Ca 'ma'ffilclu hili a MT
Lu-alguakarip; si 'nchisi
86.-1 7 din casa mL

- Hay s'me duc auslu

La fte, pte cu Oise
Va-s'b&nedz, cA-s

flaw

Tri acea, pAlAcArsescu,

Si to pArAchinisescu,

SA te ducT ca sA tragi banA

La sorA-mea 1,11=1,0,110.
CA Maria,C'are casA 'odadzi bufti;

eNpade ' ma' ghine va-s' hit:

N'al s' te-alifil si s'te dipurti.
TatA, ma s'hil la Maria,

Nu-rill pare aril a rili;

MaT s'esci tine-arihate,

S'le bag tute drug, partel

Ca s'nu lungim lafele,
Aulu IV se scull
'S-incArca curatele
S'la Maria 'i-le purtA.
Ma la hilia-li
N'avu 'mbogrul lung banA;
CA dupA niscnte gile,

Ftele si iiiflas .
CA muller e candu ved
Vrnu au g`ip4Z,

Nse nu sta, me' ed,

S'nu -II agiutA ninApsit,

Dup' aeste grae s use

Taal la Lina 1-'11 Oise:
- Hine, in ca-s' sed la tine,
Si-rifi pare c'am s'trec ma'ghine.

El la Lina s'curdisi.
Marea hilie vru, nu vru,
1N

CA-s In casA multe sari,

Si fiff-u Mc/ sA nu cull
Di pi scarA peste nAfi
let 'n foe sA nu te arcri.

S'nsA-11 (rise cu usu

TatA, singur UHT ve4I,
S'a-iiri am -casa ic, sett;
-irrearn s'te tin la mine-s' selT;
Ma ell tatA, minduiT,
CA hiT slab di sAntate,
Sufletlu mizk7tT. bate!
S'afurisifi:Ril di casA
Este multu nutisA.
Si nutia tata, serf.
CA la un orn lAnguros

Si slab ca tine cum hiT,

Srbe mAdua dit os!
Oare nu e cama ghine
SA ts ducT la Tinca tine
C'are casA ca cutie
S'tru surin, Mr% untie?...
'N'Orinat pin' di hicat
S'cu nodlu tru
n,

cas'auslu 11 dixi;

Si-'l tinu, cat li tins;

Ma si a liel ahurhsce

Aulu di-1T se-aurasce;

Si 'nchisi ca-s' mieduiascA,

Cu ci trop s-'1 asguneasc.

Tr'45rA nAs uidi
'NA minciunA p-r7sVetA

vecine inchisi
SA se duc spetA:
SOFA mana, face cruce;
S'a tatA-sul Lina-11 (Me:

Aulu acel mAra

I1 lia lallu-IT 4,414gaja,
S' cu inima-11 diricatl

- TatA, eft iiiierg la vecine,

Ma mintea MLste la tine;
.

S'duce la ma'tilica-71 MA.

Ma 'a liel nu-11 pAru ghine
TatA-su 'ncasA ci141 vine.

www.dacoromanica.ro

94

LUMINA

A daua-41 tahina,
Nipotlu avel ma' fide
Vde pap-su lit imna

Ve01 cg, mrteh-1 iilui

Ma'multu di hilT-a WI;
CA s'duse di-'l arrtchi,
Si 'n sinlu-a mOrmintului .
Il TAO ghine de-amplate.a.;

'Nduplirlt pi Lasiikg fftic;

El Vf-u dde cu de-alaga

Si-'1 achta di ciu)/magh:

- Pap li dise, cu thar mare;

SOY s't1 daft un hhbare:
Planuri pap, turliI, turlii
Dada lata ieri filvea;
S'la Bisrich '
Sle petreaca 011 41vea.
Cand' aulu-a este slArrt
Il chrlu laji_s_rth mare,

. ......

Cade 'npade, s'tinde 'nr6re 1...

.

Aulu avel mratlu,

Si avel InMrmcatlu !...

TreI fte cu trei ficiori

Iii crescu aulu top;
L'als ciflichi i mori,
S'maca 'ellI, 'a lor nipotI;
Ma tri. a lui auatic,

Le aqi, a lui tru ri

.

S'aclo '1-afla arihat;ea,

Vrnu nu s'afla, simbatic

S'cu inim ihilatosh:
Oh, vi lume minciunsa III

COMUNA BELCAMEN

TACU ILIESCU

I IMPREJRIMI

Chtre R6shrit di sre di oraul Bitule, (Monastir) ca la

8 re dipartare s'afl muata (h6ra) aromanscrt Belcamen.

Aesth comunh are 240-250 di case tte adrtrate di chiatr cu

una icil cu dou chturi i acoperite cu 216ce dit avcptlu munte
Vicit, cari s'af16 ca la vre-o or dipafn Utre Apus di s6re.
La p6lele aistuI munte s'afl ciufiichia Elova, care s'disparte df
comunh anstrh printeun aria cam mArior, di iii si scte vra
un pescu cari tu vklut unOsce cu lam, di Ochrida; i multu
cama gustos di nash. Pi amAndoule margifil. a ariului earl curl

de la Sud chtre Nord i se vars In Tama, s'ved muate lfj

i live4 La Rshrit s'analt un alt brat di a munteluI Vide',
earl s'clliamrt Golinli, ich Rachip; cu Una, piiclinil mare diu s'vede

marele munte Olimp, Intregul camp a arig iolel, -munillT

MorihoveI, PIrlplul i In fine muata Pollster% cu Intregul camp

2,
ve s'afirt nolgluca di nsy.
Locuitorli sunt ca la 1,800, di suflete di call' 3/4 sunt aro-

maid venitI di Nicolita, Moscopole, Pleca I i Denesco; iar 1/4

sunt Albanesi, earl cu top sburscu i lim a aroman"sch. Cama
multily di naI s'duc In Romania.
Ocupatiunea lor este: Comerviul, industria (tehnuri) i
putin agriculturh. Pe ningh aeste in i cite putin tutiputh
ca: oT, cripr, vavI etc.

Cu 58 de afii nhinte arid s'bagrt prima r temelie a It&

reli spune oh, aduseril peste 35,000; de capete de oI, ma astrt-4I

www.dacoromanica.ro

95

LUMINA

nu sunt di cat trei celnicate i n'ail ma multe di 3,000; di

mhtrige.

Mullierle aromane sunt mult diqtpte, econome, pline de

snatate i neintrecute la lucrarea a langfliel di call fac vi-

lencle i capitiffie muate. Prin case tin curgenia aea cama

mare. Tu aist6 comung s'afl qi un qc6l6 aromanscA mixt

descllisa di 12 ail' nainte, earl din causa multelor chiaditl aduse
din partea dispotaclilor gred nu para inaint6 la Ineput. Di
niscanti aril Incoa s'baga pi una arad bung si din diet In c,liug
uiuiarge ti nainte. La R6srit di Belcamen, 1 1/2 ora deprtare
s'afl marea i musata comma aromansc Neveasta, earl ste
si Midurlichia, a 10 comune dinvrliga allei. Tot care acole ma
cama dare Nord s'afl comuna Negovaiti, earl' nu ste de cat
o a doua Belcamen. Qeva ma diparte de cat Neveasta chtre
S. Est di nia s'afl musatlu ora Vlaho-Clisura, -- tot Midurliche. Sunt i alte comunne aromanesci anvrliga nstra earl,
di earl' ma muate in cat cu 'ndrept vine-va pte s'dicg ea' sun t
lilicea a cOeditor Florina i Castoria.
Belcamen, Martie, 1903.

CH. NERRO.
Institutor in Comuna Belcamen.

DESPRE AMINCEANUL FLOCA

Numele lui Floca este strins legat cu origina actualuld orasel

romnesc Aminci (Metova). Inainte de Floca; orasul Amincia nu era

de cat o adundtur de colibe si cdsute locuite de ciobani, de re-ce

vechiul Aminciii nu era acolo unde este acum, ci acolo unde ac;1I se
intinde plaiurile numite Polita si Policire. Nu departe de aceste plaiurI
se gdsesce catunul Vutunosu, in vechime Lacano-Castro, unde s'ati aflat
o multime de antichittI i chiar instrumente in silex si bronz, ceea ce
dovedesce c era in timpurile indepdrtate o statiune preistoricd. Acolo
se retrgeau Aminceanil in timpul iernei, cnd plaiurile Polita si Policire erati acoperite de zapadd si nc pand asta-sIT Vutunosu se considerd ca o mahala a ordselului Aminciii, cum se considerd si cdtunul
Cheare (Anilion) desprtit de actualul Aminciti prin fluviul Arta (Arachtus).

Pe la jumtatea secolului al XVI, trdiati In Aminci nisce celnici

InsemnatI numitI Fratil Floca Vestea nurneluT lor se rspandise prin
Thesalia, Albania, Macedonia si prin ImprejurimI. ET, vara, rmneati In

Amincia, iar iarna treceati in Thesalia, unde erat frte mult iubiti. Pe

atunci primul Ministru cquse In disgratia Impratulul si a trebuit sa

piece din capitald si din oras In oras, din sat in sat, din provincie in
provincie, putu sa ajungd pAnd intr'un stulet Grijano din Thesalia,
unde fu gsduit de un popd, care din Intamplare era prieten intim cu
Floca. Acolo dnsul marturisi tot adevrul i ceru adapost. Acesta indata se gdndi la Floca si II spuse ca '1 va trimete in munti la un prie-

www.dacoromanica.ro

96

LUMINA

ten intim al lui, care este celnic mare, Ins va fi nevoit s prte haine
ciobdnese spre a nu fi cunoscut de nimeni. Dnsul primi si In urmd
plecd cu o scrisre de la preot cdtre Floca. Ajuns in Metova se presintd lui Floca si fu primit ca amic, ba maT mult, spre a nu da banuelT,
fu trimes In muntt cu eel l'alti ciobani uncle lumea II considera ca un
simplu cioban.

In acest interval. Impratul cdindu-se de ceea ce acu, ert pe

trmise Stafete in tte partile ca
caute si sd.-1
pue in vedere cd este numit iarsi in postul de prim Ministru. Un curier cu asemenea Stafetd trecu prin Amincid si fu gasduit de Floca,
insd el nu spuse nimic. Dup ce se duse 'And In lanina se intrce

Primul Ministru

inapoT In Aminciii, apucnd drumul spre capitald. El fu gdsduit din nod

de cdtre Floca, a cdrul casd era In mijlocul comuneT, acolo unde asta-IT

este asilul pentru bdtrnT. Sra, pe cand sttea de vorbd cu Floca, fu

intrebat de scopul caltorieT sale spre Ianina. Dup maT multe intrebdri,
curierul spuse
fusese trmis din Capita Id In cdutarea PrimuluT Ministru, care fusese disgratiat si acum ertat si ridicat iardsT la rangul de
mal nainte. Floca se prefdcu cd nu crede acestea, Ins. curierul 'I asigurd zicnd-I cd are chiar firmanul, prin care se iarld si se numesce
iards1 Prim Ministru, Floca ceru s vadd acel firman si dup ce it vdu
il ceru permisiunea sal citscd. Curierul rmase inmrmurit la una ca
acsta, Insd patriotul Floca iT spuse ca sd nu se mire cd el are un cioban care scie turcesce si chernd pe Primul Ministru care era imbrdcat
in haine ciobdnescT. Acesta intr cu sfiald si citi firmanul. Dup ce se
convinse de adevr, ceru luT Floca sl dea hainele cu care venise si
dupe ce se imbrdcd intr iardsT acolo, unde stt afla curierul care, cnd
'I vdu cdsiu in genuchi IT sdrutd pla dndu-I in acelas timp firmanul.
Primul Ministru, luAnd locul cuvenit se indreptd cdtre Floca si IT qise:
Acum bine-factorul rued, pregdteste-te s mergem In capitald, Cad
nu pot sd m despart de tine. Floca miscat [And la lacrdmi, IT rspunse
cd null pte pardsi scumpa luT patrie nici pe iubitil sT fratT, patriot!.
si rude. Prirnul ministru, vdnd cd este imposibil sa-1 induplice. l ruga
sd-si aducd minte de el si sa vie la dnsul, s-1 vasid ori-cnd doresce
Fioca ii multumi si II spuse cd el 'sf a facut datoria catre aprpele
sd, ca crestin si ca roman. A doua sli Primul Ministru, T lud rmas
bun de la Floca si de la eel l'altT ciobanT cu care trise impreund si
cu lacrmile In ochT pardri Amincid, indreptndu-se spre capitald unde,
dupe ce ajunse, intrd iards1 in slujba de mai 'nainte.
Floca dup plecarea luT isT vedea de treburile sale si ale comuneT,
cdci era cel maT de frunte &It Aminciti. Observnd cd Aminciii este.
putin populat, se gndea sli si npte la un mijloc bun si sigur ca sa

puie o basd solidd noulul Amincid. Dupe multe frdrnantdri rusi sd's1
formeze un plan, acel de a se duce in capitald la protectorul sd, sl-i
crd cte-va privilegiT pentru comuna sa natald. Nu trecu multd vreme
si'sT puse planul in lucrare, cand ajunse In capitald si se presintd la
portile palatulul Primulut Ministru ceru sa intre, Ins& fu respins de
sentineld, vslndu-I Imbrdcat in cepuni albe si era sd piece descurajat,
cnd de o data Primul Ministru ii zaresce de pe ferstrd si se repede
la el, il Imbrdtiszd si 'I sdrutd ldcrarnnd. Totl se mirad de una ca

acsta, Ins dup ce 'I conduse in salonul sd si 'I puse lngd dnsul,

istorisi celor l'altE Ministri cele spuse de maT sus.

Floca rmase mult timp In capitald si in acest interval Is' asigurd

www.dacoromanica.ro

97

LUMINA

comuna sa, cistignd pe srna ei o multime de privilegiT carT cu grea

se dobandeau si se dobandesc. I)
-

Dupe' cd Floca dobndi firmanul cu privilegiile de maT jos, Is! lua

rmas bun de la Primul Ministru si se intrse In Amincia unde si puse

in practica planul sa, asigurand Arninciului un viitor solid.
lata acurn care sunt principalele puncte din acel firman.
T. ArnincianiT sa aiba drept sa pasca oile lor In tte locurile lor
de pasune din Thesalia, Epir si Macedonia.
2. Nici un strain nu se va putea stabili In Aminciti si granita va
fi aparat de ArnincianT.
3. Comunitatea intrga va plati case! imparatescI 941 aslant (sail
to napoleon!).
4. OrT care orn, de orI-ce religie si de orT-ce natiune s'ar ascunde
In Aminci, nimenT nu'l pte urmari, nici cauta.

5. Acest loc va fi considerat ca sfnt si ori-care, iesind din hotar,

va scte potc6vele cailor ca sa nu ia cu ei nicT un dram din tarina
'

AmincenuluI.

6. Ori-ce neintelegere dintre Aminceni, se va judeca de notabilT,

iar pentru chestiuni maT mar! se vor judeca la tribunalul din Lamia
(Thesalia).

7. Ca sef religios, Aminciti va avea un exarh patriarhal ales de

Aminciani si aprobat de Patriarh.
Dupe acestea urmza mid detaliT In privinta hotarului in care se
cuprinde Vutunosu de asta-siT,- Chiare, Ameru si actualul Amincia.
Acest firman fu pecetluit si scris cu litere de aur, asigurand preponderenta AminciuluT peste cele alte comune. Sub scutul acestor privilegiT o multime de enneni se stabilir in Amincia care crescu in populatiune pan la numrul de cincT miT suflete. Firmanul se reinoia la
suirea pe tron a fie-car-11T Imprat. Aceste privilegii durard In intregime
pan catre anul I818, cand cte-va, fur desfiintate din diferite cause,
iar cele l'alte T perdura puterea de drept la 1854, cnd Amincianit
comisera cea maT mare gresala, gftzduind In mijlocul lor pe banditul
Griva. care jefui Aminciul ma! ra de eat un hot ordinar. Patriarhia
vol sa anuleze privilegiul In privinta Exarhului si sa numscd un episcop, Ins celebrul patriot Zaman, care pe atuncT era paharnic la curtea
imprtsca, reusi sa distruga planul patriarhului si sa conserve Amin-

ciulut vechiul sa Exarhat. Pentru acsta Zaman a obtinut cloud bule

patriarhale, una cu data de 1812 i alta cu data de 1818.
.

V. DIAMANDI, "

Profesor la scla comerciala Salonic.

PROBLEM
Daselul (Profesorul). La vol la dugane s'Andu riihivrecur1

4 ti 10 parati, cilte ghivrecuri pot s'acumpur ti 5 groiir""r"'

Elevul ?ficior di Cilipar) snu acump6r1 c s'usucrt Dom-

nule profesor.

PUCEREA.

I) Pentru tte acestea se pot consulta: F. Barta, Colonii romane in

Grecia. Lambidri Epirotica meletimata. Guda paraleli vii. Giteorgiadi I. Tesalia,

Arvantinos cronicele Epirului Pouqueville voyage qi atatia alti scriitorr grecT

si strain!, care aa scris asupra Epirulul

www.dacoromanica.ro

08

LUMINA

BIASTEMLU DI MINA
-(DIN ODRA POPORULUT)

Tute mam afile pri Mort

Mutrindalui pri caliurT,

LA rg, ca 's brmeadA

CAndu vA's ti scbtA limba peri

i unA mumA ti nu 's fu

Lu milk& ei blAstme.

-Liundarli 's ti tgia

s'te mAcA ursilI

Si el era un gione avdit

Si multu argti IT pare

Ma '1 arichi tufechia lui
Di mese tinse apala
Si 's fate dzeana, anifurlu
Ca pirister dit munte
Act urili di Vil
Si liundarli agri;
Cupil marl le adunA
La muma sa ji adute.
- Ia eT cAtauA, muma mea
S'vedi ti adute hiy-tu
Adute ursill di ViT
Si liundarli agri.
- Departe hind de casa mea
Departe de a mea casA
Serchill cu dau capete
Si lAmfiile cu One.
Vurculatli si Ifli ti disica
CumatA di cumatA.

- Virghia-me mamA, blastima

Cu chetrile agunea-me
Si eu tri tot-na va-ffi mi due
Pri amArle fArA fundu.
CAndu va 's ValghiascA oclit

Intrebanda lui tri mine

Atuncea mumA 's mi asceptf
Atumea va mi tornu.
Fugi lailu plAngAnda lui
S nu 's trnA vArnA (VA
Si muma lui ile i alti
Lu asteapta la firidA
AgnandipsestI CAliurI
Pre cAlAtorT IntrbA:

- Voi calatori di aua s'daclo

Pri cAliurT due, 's npte,
Ficiorlu a meu voi nu vidut?

Un hili tu seapte fete!

- Noi nu'l vidum, nu'l cun6[team

Nu'l stiam di vArnA ora.

- Era Inalltu i musat

Cu fesa pisti geane

Era Han, chipari
Aleptu tu giuname,
Si tu dec,litlu atel cama mic
Purta un nel di asime.
- Muliare, hililu tul vidum
Tu vapurI ahands
SerchilI cu dau capete
$1. lamiiile cu peane
Vurculatli 's mulgea de rigs
Cumata di cumata.
CEARA GEORGE

Din creDintele i obiceiurile Romanilor n legatur cu ale Romnilor

Sint aprpe cloud mil de an! de cnd Crestinismul, cu invtturile

sale salutarii, triumfad asupra imbtrinitului Pdgnism Imperiul roman,
care se intindea maT peste tt lumea cunoscutd pe atunci, sguduit din
temelii de noul curent religios-moral pornit din Galileea, si de invasiunile poprelor barbare, T da sufletul si se descompune, pentru-cd, maT
epee', din aluatul luT, sd se formeze alte state cu altd religiune.
Din ruinile imperiuluT roman, din semi*" romand ne am ridicat
noT

Romnii, ca si fratiT nostri Italienii, SpanioliT, FrancesiT... Ast-di noT

www.dacoromanica.ro

LUMINA

99

preferdm religiunea creqtind; dar, cu tte cd a trecut athta amar de

vreme de atuncT, si s'ati stins attea generatiunT, totus! pastrdm si astd-sIT In limba nostrd, In costum, datinT, credinte si obiceiurl, marca
origineT nstre romane. Sintem crestinT ortodoxT si totusT In credintele
si superstitiunile poporuluT nostru gdsim miedul religiuneT strdbunilor
nostri Romani Evangeliul n'a putut stirpi din rdddicind ideile pdgne si,

dupd tea propaganda zels a Sfintilor Pdrintl, religiunea crestind n'a

putut prinde de cat o pelita Imprejurul ideilor pagane; o pelit destul
de strvedie, ca si astd-sIT, s putem zdri prin mdretele ruine ale poli-

teismuluT strdbunilor nostri.

NoT, cdrturariT, numim superstitiunT aceste credinte si .obiceiur!
pdgnescT, pdstrate prin traditiune de poporul nostru; dar el, poporul,

crede cu trie intr'Insele si le d o interpretare creqtinscd.

N'am de gaud sd fac aci un studi amnunlit despre acest subiect - pentru acsta, cadrul uneT reviste ar fi prea Incrust - ci voitl
spicui de icT colea unele din obiceiurile, datinele i credintele superstitise ale Romnilor, cu deosebire ale celor din Macedonia, cdutnd,
in acelasT timp, a dovedi origina lor romand.
Cu aceste explicatiunT, sd intrdm In materie.
Una dintre srbdtorile de cdpetenie ale Romani lor era Pa liile sa
Pariile. Cu prilejul acesteT srbdtorT ce se tinea In fie-care an la 9
Aprilie, pdstoriT roman! aduceati sieiteT Pales, protectra pdstoril or, turmelor si a pdsunelor, felurite jertfe de Impdcare si multumire, rostiati
formule de rugdciunT si practicati ma! multe obiceiur! traditionale, dintre carT, unele, s'ad pdstrat, !And In diva de astd-11, la traniT si la
pstoriT nostri.

Poetul, Publiu Ovidiu Naso, care a trait In timpul ImpratuluT

roman, Octavian Cesar August, In cartea sa Fasti (cdlindarul srbdtorilor), scrie despre obiceiurile de la srbdtrea Paliilor In chipul
urmdtor:

(Du-te, poporule, si cere foc de la altarul fecireT Vesta si-p va

da tie... Prin focul VesteT te veT curdti.... Add qi paie de bob (favd)....
Pdstorule, curdtd-tT, In revdrsatul zorilor, oile sdtule: MaT Intdi stropesce-le cu apd. PrnIntul sd fie mturat; iar staulele sd fie /mpodobite
cu frunde si cu ramurT Imp Mutate, i usa Imprejmuitd cu o cunund
lungd. Aprinde pucisd (sulfurh) ca s sctd fumurT vinete si oile s
sbiere (Inchise) sub acoperis, In mijlocul fumultil de pucisd. Arde si
maslin si pin (brad) si iarbd Sabind(?); iar In mijlocul vetriT sd tros-

nscd laurul ars. Dup tte acestea add, drept jertfa, Inteo strdcurdtre de paie de mei, mncare de mei, cdef de acst (mncare) se bucurd maT mult deita (Pales). Fd si ospt la care veT addoga obicInuitul lapte. Dupd ce veT fi tdiat jertfa (un vitel) rgd pe Pales, ceea-ce
locuesce In pdure, tin'nd In mnd laptele cldicel, i di asa: Pdzesce-mI turma si pe pcurarT (ciobanT) Sa fuga de la staulele mele
bla gonad, si de-oid fi mnat oile la pdsune pe locurl sfinte; orl de-oid
fi seut
d6 sub un arbore stint; de-oid fi pascut, fail de scire, oile mele
iarbd de pe morminte; orT de-oid fi intrat Inteo pddure sfintd i nimefele, ort deul junuitatelap (Pan) vor fi fost fugdritT de privirea nstrd;

dacd csa mea a despuiat padurea sfintd de o ramurd umbrs, din

care am dat un cosulet de frunde oiT bolnave; iartd'mT greselile, si
clan am addpostit oile sub acoperisul vr'unuT templu cmpenesc, orT
cd am turburat lacurile, sd nu-mT fie spre daund. Iertati-m Nimfelor,

Idacd picirele oilor at' turburat apele (vstre). Tu deitd, Impacd isvrele

www.dacoromanica.ro

100

LUMINA

gsi leitiIe isvorelor si pe top cei-l'alti ;leT rspanditi prin tte pdtt44-ele
Gonesce departe blele. Fd, sd fie sndtosI menii si vitele si
cnil pzitori al turmelor, ca s nuti strng (adun) sra mai putin de
=cat a fost diminta. i sd nu plng aducnd pielea oil rdpite de lup.
tFeresce-ne de fmetea grea... Fie belsug de iarbd, de frunsie si de ape

.de but si de ape in cad s ne putem spdla trupul si sd smulg lap-

(tele din ugere pline si caqul sd-mi aducd bard si strcurdtdrea de nuiele
4rari sd dea drumul zerului apdtos. Berbecele sd fie bun de prdsild si
oile sd fete miei. S fie In staulul met multe mielusele si s sceit
=land, care sd nu vatme degetele fetelor ci sd fie mle si potrivitd cu

marine tinere (ce vor trce-o). Asa sd fie,

'
precum te rog. Si noT s
,aducem, si la anul, stdpinitrei pdstorilor, Pales, jertfe bogate. Cu
<taceste (rugdciunr) Impdcati sieita. Acestea sd le slici de patru ori, In<tors cu fata spre rsdrit si pe urmd sd-tI spell mnile cu roud prs-

pt. Atunci poti sd be! din gdlta (cupa) de Blip tine, ca dintr'un
'crater (vas mare) lapte alb ca zapada i mied (vin fiert pand la jum4tate cantitate) rosu ca purpura. ApoI indatd s tree!, cu piciorul re-

1r

tpede, printre flacdrile palpditre ale grdmesiilor de paie aprinse.

Ovidiu ne-a spus cum se serbaii, primdvra, Paliile, de pdstorii
rOpanT, acum .dou mii de ani; In numrul viitor al RevisteT, vom face
745;ie*ursiune prin localitile Romnilor, ca s vedem ce at pdstrat dinsii,
dT 'aceste obiceiuri strdmosesa

.!

(Va .urma).

D. COSMULEI.

DESPRE EDUCATIUNE
(untuABE)

'

3. Problema educatiunei. Educatiunea fisic, intelectuald i moral

3. Problema educatiuneI se presintd ast-fel: a desvolta In cea mai

deplinci armonie corpul fi spiritul copilulni, asa in cat finfa omene'scd
sd ajungd in el la o desvoltare complectd, la o desvoltare omnilaterald
Precum se vede, educatiunea se ocupd atat cu desvoltarea corpu-

luI cat si cu acea a spiritului; ea cautd ca desvoltarea acestor dou

pdrti ale fiintei omenesci sd mrgd in cea mai deplind armonie.

Dacd ludm in considerare diferitele fase de desvoltare ale omulta
adecd diferitele etti ale lui, si anume: pruncid, copildria, junetea, bdrbdtia si bdtrinetea, constatdm indatd, cd corpul si spiritul nu se des:
volt de o potrivd, In aceasi proportie In tte aceste fase. Inteadevr,
la Inceputul wietei sale, desvoltarea fisicd a omului prernerge; dar, nu
dupd mult, aceea a spiritului Incepe a se manifesta prin fenomene din
ce in ce maT Invederate si apoi, pentru cat-va timp desvoltarea corpu-

lui si a spiritului merge paralel. Mai tarp spiritul ia un sbor si se

avntd departe, pe cand corpul rmane In inferioritate.

Spiritul, prin desvoltarea so, ajunge ca sd se servscd de corp ca

de un organ al sb. Spiritul este acela care inaltd pe orn deasupra tutulor vietuitrelor, II face domn peste tte animalele si de multe ori
chiar peste portele nature si il duce pp calea perfectiunei si a menire! sale.

Dar, ori-cat de mare ar fi insemndtatea spiritului, nu trebue pier-

www.dacoromanica.ro

LUMINA

10 1

dut din vedere, Ca el se afla In cele maT strinse legaturl cu corpul, ca

el nu pte sa lucreze si O. se manifeste in afard de cat cu ajutorul corpuluT. Educatiunea prin urmare, nu trebuie sd se ocupe numal de desvoltarea spirituluT, neglijAnd pe acea a corpului ci va cauta ca unul s

ajute pe cel-l'alt si nici unul sa nu sufere in dauna celui alt. De aci

urmza, ca spiritul si corpul sa se desvolte in deplina armonie.

Educatiunea fisicd. Scopul general al educatiuneT fisice consta In
a promova si a indrepta desvoltarea corpului pentru ca el s devina
un organ abil al spiritului qi pentru aceea va ingriji sd-T conserve sanatatea si sd-T dea abilitatea, dexteriteitile ,s.i fortele necesare.
Pastrandu-se sandtatea, corpul se desvoltd In mod firesc. Santitatea corpulul este unul din cele mal pretise bunurl de pe pamnt, de
6re-ce de dinsa atarna, In mare parte, fericirea omului. Cand corpul e
infirm si nu e apt pentru nici o lucrare, si viata devine o povard. Sanatatea e imperios reclamata si de desvoltarea spirituluT, pentru ea acesta se pte desvolta la o treapta mai inalta, numai inteun corp sanatos si forte.
Importanta atribuita sndtateT corpului in educatiune se arata si
prin maxima:
Hens sana in carpal?' sano,
maxim cunoscuta Inca din vechime si privita in tte epocile ca ul
din principiile fundamentale ale PedagogieT.

Pentru ca corpul sd fie sanatos, tare si abil, educatiunea se servesce de anumite mijl6ce, dintre earl cele maT principale sunt: nutrimentul, curdtenia, aerul, imbracmintea, miscarile i exercitiile (jocurile
distractiile, gimnastica, etc.), precum i odihna trebuincisa. De aplica-

rea rationald a acestor mijlce se ocupa partea. educatiunei nurnita in

dedagogie: dieteticd.
Educatiunea spiritulut. Desvoltarea spirituald se produce in orn
prin cultivarea fenomenelor de cunoscinta, adecd prin desvoltarea armonisa si simultanee a facultatilor inteligenteT sail a mintiT.
Educatiunea intelectuala imladiazd, dirigza, prepard si intaresce

puterile spiritului; ea obicinuesce mintea a concepe repede si exact si

a rationa cu justeta; exercitzd memoria, asociatiunea de idel si imaginatiunea, invata a forma judecatl clare, facilitza spiritului operatiunile
de inductiune, de deductiune, de analisd, de sintes, de comparatiune,
de abstractiune, etc.; cu alte cuvinte ea face din elev o fiinta, care sd
stie a se gandi, a aprecia, a rationa si a judeca.
Dup cum se vede educatiunea intelectuala nu trebue confundat
cu instructiunea, care are menirea de a largi cercul de cunoscinte.
Ambele ins a raprte indiscutabile; ele merg paralel si se desvoltd
In armonie, imultind cunoscintele si ascutind inteligenta.
Educatiunea morald. Or! cat de insemnat ar fi educatiunea fisica
si .cea intelectuald, ele ins nu vor fi desavarsite dacd lipsesce educa-

tiunea morala, care are de scop de a regula purtarea, de a forma

vointa ca sd nrmeze legile binelur, ca sd se conformeze dupd datoriile

ce le are fie care om fi ca sd le ndeplindscd.
Educatiunea morald e chemata sd destepte in sufietul copiluluT
sentimentul moral, sa-1 faca a deosebi, tot ce e drept si nedrept, si sd-1
instruiascd despre tte datorile sale individuale si sociale. Importanta

acestel ramurl a educatiunel este indiscutabila, cad ea este cultura

inime1, inobilza sentimentele, le indreptza spre tot ce e frumos, ade-

www.dacoromanica.ro

102

LUMINA

vrat si bun, face pe om virtuos, iubitor de tot ce e nobil

sfnt

II

inspird tendinte ideale, si cu un cuvint if formzd caracterul.

Omul, orT ct de sanatos si robust si chiar inteligent ar fi, ct
ar pretuT, dacd nu e inzestrat de o sandtsd educatiune morald?
Ce ar deveni fie care orn in parte si societatea intrgd, dacd
drepturile si datoriile fie-cdruia n'ar fi determinate si respectate si dacd
orT si cine ar da ascultare impulsiunilor nature! sale sensibile, poftelor
si pasiunilor sale, nesocotind datoriile, libertatea sa drepturile altora.
Eatd de ce educatiunea morald se cere imperios si nu pte lipsi.
NumaT printeinsa se cornplectzd opera educatiunel propriu lise, se
atinge telul el, adecd se aduce elevul la perfectiunea cea maT inaltd, la
care omului e dat s ajungd pe pamnt.
i

IOAN CfuLT.A

MOARTE;1. IN TOATE
doborit de gindur1 m'abat din vreme 'n vreme

In valea rcordsd ce duce 'n munti departe -

Mormanul mort de frunze, strivit sub pasu'mi geme,

Iar crengik uscate trosnesc ca se sparte.

De multe ori aice, &vi' pe iarba verde,

Sorbit-am bdrea lind cu miros pciduratic;

Acum departe ochiul in triste zdri se perde,
Privind cum pin:7 negri se leknd molatk.

Std Wepenit pe sane& stejarul pus de straje,

Cdtlind de veci a firii enigma' sd deskge;
Bdtriinu-i mu,schii suspind sbdtndu-se pe aye,
far crengik-i ince'red un cant duios sd 'nchege.
La rdddcina stncii isvorul ldcrimzd,
Si 'n plansul lui itigeind un duke vers de jale,
Trist unda cdldtdre privesce 'n jur, qftzd,
Aped din stalled, in stncd bocind se lasd 'n vale.

Din liduri neguri dese se 'naltd 'ncet gredie,

Din ochi "imi furd zarea, mi 'ntuneca gindirea;
Pddurea amutesce si vintu-aripa'si tae.
Un lung fior de mrte strehate 'ntre'gd firea.
In ate este plnsul si mdrtea 'n lumea Mt& ..
Sdrobit de grea durere, sofitesc Meet, cuvinte

Far 'de Weles si-un nume at& de scamp odatd.Ca umbra 'n vis de veacuri, fmi treci pe dinainte!!.
CEARA GEORGE

www.dacoromanica.ro

103

LUMINA

LIMBA NOASTRA
Limba di adun cu minduirea sunt d6u6 lucruri ce na fac
s'n'algem di pill* Cu grallu noi spunem aMntor tut ce avem
tu mintea stu inima nstra. Ficiorlu, di la virsta di un an,
aca si amstica budlle, si scla cate un strhic, ate un bce
co nu putem si duchim tag' ce ste. Aestil vine di acolo ca lucrile dianvIrliga lui IT Intl% tu minte putin cilte putin, s'el va
s'ne spnna cu acest sghic haraua ic frica ce duchsce la nutrita lor. Nu trce mult s'ficiorlu acata si scta i sbre din
gur; ma naintea acle cama icT 'ma lire, 'apoT s'acle
cama lungi s'ma turnate.
Sbrile ce Ii 'nvtil ma naintea sunt acle ce arata lucre
ce li veade totuna ninca tits. .Asi mama, ap at,
'alte
multe. CAM, haranil nu ste tu casil cand iicbu deselWe gura
tra si strig tata, mama, maie, papu I
Ping la seapte afT putin ate putin ficiorlu Wi-aduna, un
capital di idei s'di sbre ce-II agiung ca &pt si-'nvt sT-lucre
cama grle. Para .atuncea IT si leag i truplu cama 'nvIrtos
tra si si-alumt cu atlaus (necesitatile) a banaleT. Asi ca di
la Opte afiT i 'nsus putem si-1 pitrcem la sculie, iu are si-li
:

si framinta mintea ma mult. Cu cat un Hcior pang, la acea

virstil are viduta ma multe lucre s.are 'nvitat ma multe graie

cu ahat va si pits si lia ma lisor, ma ghine s'ma srmiltos 'nvitaturle di-t carte.
Asi nIs are av4Ita. sborlu : rase, s'are viqut cum tase
masa. Tri acesta el va s'duchscil lisor cand va s'vda scris
tu carte : Panglu tase pInzrr subtlre pri tu mrginile odaileT ;
ca acle cama multe, cara nu trite, sbrile li are wing nlinte
tra si in la senile. Ma nu va s'duchsca ici-civa, cand va-IT

spuni sbrile di ma sus tu un

muma lui.

limb ce nu u awit di la

Di afte videm ca, tri un ficior di aromiln ce s'duce la

sculia griceasca, lucrul di seapte afiT ce-1 fce si 'nvt limba

lui, ste chirdut. Spte aril di bana lui s'dusir pri vimt tag
totuna, cum s'duc chirdute simintfie di grin siminate pri chtra.

Si s'cheri spte afil nu e putin, ste acea cama mare glarime

ce pte si u fac un om. Elnglezlu qice nu sbor : Chirolu (timpul) este amalamet, 0-nu s'lipsesce si chirem niei un minutei
piglrime. Ia ce buneat na lac sculiile gricescT a nu 1 Ma
noi iara nu blistimilm pri aromafiT, earl nu seta ce fac, ci pri
greci uarl ji arad di 18 mad', seapte aiff di bana,, seapte alU di
avere fir vrIn great tu inim.
Cara s'vrel sill dal cu zorea ficiorluT i 'nvt lucruri ce
nu li duchsce, va ti alegi cu una, di (MO lucruri : orT va-1
facT si ti mutrsc ca un dusman, ca-IT dal si 'nvta, un lucru
ce ste cu totul xon tri nits si-1 facT si-lI si lia di priste inim

www.dacoromanica.ro

104

LUMINA

dorlu tri 'nvitare ; off va ti ascult, vail bat caplu s'lI 'nvt
ca papagal 'ai va-11 si asparg tri totuna tinearea minte

(memoria), 'cand va s'creasa va si sta ca un om glarit ce

nu tine minte ce mart, di asear pin asa-c,H.
Aest u pat tug ficiorli a notri aroman1 cand 'II pitrcern la sculia griceasra. la tri ce stint ma mult di unA sut di
aril' di and aromanli di la no1 'nvt, pri tu sculiile gricescl,

s'pin asta-cy n'are iit un om 'nvitat tri Mire, canda sunt

blestemati di Dumniclil 'di 6ment Grecill H urghir pri aromaul cu scuiiile 'cu limba lor, tra si-H aib totuna ca sclairf,
ca organe tri scupolu a lor, ic ca mane tra si acat foclu ce-l
arde maul() alor dilicate.
Nn ste tut aci 'cu ficiorli. ce-ati 'vitat pri-la sculiile
aromnecl. Tu ma putin di 30 di ail di and s'disfcir scold
romnec1 pri la non' ail iOta. ahatl rnenI 'nvitati ce nt fac
alavdare, si-ail avdit pin, tu Evrope, s'ati Matt Metal (posturf) earl nic n'are Visat vein aromn di tu sculiile gricec1.
Vu n 'ntrb5, virnu, race? CA reagiut limba nstr, 'fratli
anotri di-t Romanic. Pri ninca aest limba nstr ste sort,
cusuring cu nal avgitile limbi din lume ca: frantuzsca, italiana,
ispaniola 'alte. Un aroman ce si'-'nvt ghine limba lui, 'Ate

si-H 'nvta aeste limbl ce spusem ma sus, mult lior s'mult

ghine, cA acle cama multe sbre din !rise si ungesc cu sbrile

a nstre. Pri and limba gricsa estc a Arflisit, uu si 'ncus-

creaz cu \drug 'ai n bag% un pir ii cu care nu

putem s'videm ce s'face ma 'ncolo. Ia tri ce, Frati Aromani,
slipssce si n'alshm ei fumurle gricec1, si s'n6 'nvitm muata nstr limb, care este una ait di acle ma scumpe
Rirda, di agiunsir atilt
tri nol. Ai feacir, fratli anotri
diparte tu putin chiro, c si ciudiseare Evropea tut, di distiptarea br. Carl 'I va limba lui, rf agiut i Durnnligil !
G. ZUCA.

DESPRE CON VERSATIE

Conversatia tine un mare loc in viatd, maT ales in rile civilisate.
Regulele conversatiunii nu se pot hotdrt in mod precis; natura i bunul

simt ni le Invatd, Para a ne da srrid; cu tte astea, de qi nu se pot

da precepte positive, totuql trebuesc pdzite re-care regule in arta de
a vorbi.

Cel d'anthid sfat, ce s'ar putea da tinerilor persne, care se presintd pe scena lume, e de a sci sd tacd, cool de ordinar se tine mai
putind socotld de ceea ce se slice, de cat de ceea ce nu se slice.

Cuvntul trebuiesce lasat tot-d'auna celor mai btrul, car! ail mai

multe de spus, acT a vslut mai multe qi de experientele lor se pot

folosi cei tined

Al doilea sfat e de a asculta. Prea putine perseme ?Ind sciii a
asculta, chiar cAnd se hotdresc a tdcea. Neascultarea lor se pte vedea
din privirea ochilor, din aerul qi miqcdrile lor, car! tte probzd, cd

www.dacoromanica.ro

105-

LUMINA

este cu totul departe de ceea ce i se spune si cd singura lor grije e,

de a rspunde mal repede spre al arata spiritul. '
Cu tte astea, ar fi trist, cand, fiind Inzestratl de naturd cu or-

ganul vorbireT, am tdcea ca mutiT, numaT ca sa fim convenabill societteT; cineva trebue singur sd judece dacd momentul este, sag nu, oportun pentru a lua cuvntul. Sa nu vorbim de cat numaT despre subiecte
sag materil bine cunoscute de noT si s nu ne avantam la subiecte

streine pentru noT, cad de voiesce cineva s se facd a tot sciitor, nu

va Intardia de a cdclea in gresel! marl si de a deveni ridicul in fata lumeT.

Afard de ideile, pe care cineva le are in cercul vieteT sale parti-.

culare, maT sunt ideT de un interes mat' general, ideT care apartin tu-

turor si care deci pot fi cunoscute de tta lumea. Ast-fel sunt ideile
mar! de justitie, de ordine, de morald, pe care se basz societatea si
care formzd un teren solid si o duratd maT lunga in conversatiune.
Subiectele frivole nu sunt capabile de a sustinea o conversatie,
din contra sunt de o scurtd duratd si aduc dupa ele o tacere glaciald.
Exist la unil un fel de usurint, care consist in a vorbi de it'd_
de ceI absent!. Din nenorocire, In unele societdtT, acest subiect este maT

fecund de cat orT care, cad unele persne nu se obosesc nici-o-dat

a vorbi ra de altiT. Acest gen de conversatie e cel mal ra dintre

tte, cad indspresce dispositia, vestejesce inima si nu lasd in urrnd de

cat remuscare si regrete.
In acest pdeat, cad maT ales persemele trndave, frd ocupatiune
si cu un lustru de educatiune si instructiune, si cautd cu orT-ce pret

a se scte pe sine In relief, prin umilirea altora si chiar prin lovirea

hi interesele altora Ele uitd, cd o loviturd data cuiva la intuneric, fr
a putea sd se apere, este o lasitate. Vorbesc aci de micele ,apropourl
de salon., iar nu de acele reclamatiuni legitime contra trddril sag altor
infractiunT relative la legile morale

Rmane acum de spus ceva si asupra forme! sat stilulul con-

versatiunel.

Marele talent in conversatiune e de a nu ne ardta cd avem spirit,

ci de a intelege spiritul altuia. Acsta insemnzd a avea modestie si
caracter chiar In conversatiune. Se intlnesc in societate, persne care
sunt maT totdeauna triste; daca astd tristet e in inima lor, atunci ele
sunt de plans si daca trebuesc consolate, par adesea acstd tristetd si-o
impun voluntar, In acest cas este un capriciti de evitat.
Un defect diferit de acsta, e de a glumi fr rost, de a ride la

-ori-ce moment si de a lua in usor chiar lucrurile serise. Acstd veselie

nu arata de cat o totald lipsd de ideT serise
dorinta de a se ardta
mat' de spirit de cat i-a facut natura. In zadar insd ne vom sforta, cad
spiritul nu vine, cand il chemdm, nic! nu'l prindem cand fugim dupd el.
i

Viata e un amestec de suferinte si de placer!, de dile bune

si de side rele, sd fim variat! ca si ea. Sa ne aradm In conversatiune

cand tritT, cnd veselT, cnd seriosT, cand glumetl, dupd subiecte si
dupd circumstante.

Inca ceva: Nu e destul s fie cineva sincer, variat si simplu in

conversatie, ci fie-care trebuie sa astepte sd vorbscd la rndul sg,
cad' vine in societate pentru a's! schimba ideile cu altiT si nu pentru
a asculta orator!. NumaT ast-fal s'ar putea dice ca, din chscutie iese lumina si din lumina scanteia adevruluT.
E. POCLETARU,

Directdrea ScleT primare de fete din Saionic.

www.dacoromanica.ro

106

LUMINA

FMTR-PDURIi
(Urmare)
... Roman urcd in sild poteca ce duce la Ptra-BanuluT.
Picirele4 erati grele ca de plumb. Prin inchipuirea hi! aprinsd se
perindati o multime de gandurT negre, ce luati forme de vederT Inspdimantdtre ca acelea ce nelinistesc pe un bolnav, cand e cuprins de de-.
lirul frigurilor.
In virful colineT se opri si oftd din greti. ApoT se reslimd de uriasa
stancd si '0 Indreptd privirile stinse in spre sat.
Vrea 0-1 maT vasld, cdcT cine scie, dacd l-o maT vede altd datd...

Peste sat, se lsase un potop de plie si un intunerec de credeaT cd

tte casele cu menT cu tot s'ati cufundat inteun iezer Prd fund. AtuncT
o desnddejde nerndrginitd il cuprinse... Ii vedea, In mijlocul pustiuluT,
viata si maT pustiit, gata sd se stingd, ca cea din urmd licdrire a candelel de pe un mormint...

- Dmne fie-ti mild de mine!...

El rosti acst scurtd rugAciune cu voce tremurdtre; dar tot odatd T aduce aminte, cd, cu o ord maT 'nainte pomenise numele satanel qi atuncI un cutremur de spaimd il cuprinse, o spairnd ca acea a
lul Cain, dupd ce a ucis pe frate-so Abel. Cum a putut sa cadd inteo
asa ispitd, el, care a fost tot-d'auna evlavios si cu frica lul D-qeg. Cum
s-1

maT asculte D-sleti, cand a fdcut legdmint cu dracul!...

apoT, osul

cel de br6scd. e Ia dinsul si Grdpina i-a spus cd p6te s i se arate du-.

hurT necurate... Nu-T s'a intamplat nict odatd sd intalnscd in cale astfel de vedeniT; dar a aucjit cd la multi' li s'a ardtat. Nu spunea si baciul
Sandu, cd Inteo npte, in Sghiabu-Taberit, s'a ardtat o nalucd in chip
de femee? i baciul Sandu nu spunea minciunT nicT in gluma.... Un pdi

curar din Zagra-spun totl In sat-a fost luat In vezduh de Cele-Fru-

muscle, si nicT pand astd-OT nu scie nimenT ce s'a fd.cut.

Ast-fel de gandurT IT treceati prin minte si o fried neobicinuitd l

cuprinse, pe dinsul, care pan atunci nu se temea de cat de un singur

D-sleg.

In momentul acesta i se pdru cd se m*ii ceva in tufisul de langd

stalled; se uitd speriat inddrt... Un fulger vi i prelung lumind atuncT
cimitirul.. Priveliste ingrozitrel
In ochiT luY turburatT crucile iati forme de fantome amenintatre...
Alt fulger... Fantomele alrga spre dinsul, apoT dispar intr'un intunerec
negru... Pe dinaintea ochilor luT Roman trec miT de flacdrI vinete si rosiT,
versIT si galbine si In vzduh s'aud indepdrtate tipete de prigorT de npte.

Un liliaC rdtdcit IT atinge urechea cu aripa-T rece... Roman, buimdcit de spaima, era gata s apuce la fugd, dar din not] T adund puterile si-sT intresce vointa si scrisnind din dint! strigd cat pte:
- Crucea I...
(Crucea!, repetd ecoul de treT orT.

Un tunet surd rsund prin vzduh de la miasId-c;11 spre miaqd-npte

Roman plcd hotdrit, pe povirnisul cimitirulul. Un iepure se scobrd incet dinaintea luT...
Ah, afurisitul de iepurel... MaT bine IT iesia inainte un urs orT un
rnistret, numaT iepure nu, cd nu-T bine... VircolaciT ia chipuri de tot

felul de dobitce... and i s'a ardtat baciuluT Sandu ndluca, era insotit
de un iepure...

www.dacoromanica.ro

LUMINA

107

Fie ce-o fi... Roman i urmzd calea in cimitir... Iepurile se ascunde intre crud.
Grpa FloriceT luT Runcan era tocmai in fundul cimitirului lngd

un sec bdtrin. Roman o scia bine, precum o scia tot satul, cd top sd-

tenii, cu mic cu mare aft petrecut pe Florica pand la locasul cel de veci.
$i cum s nu o petrcd, cum sd nu plngd dupd dinsa, child era semn
de frumusetd-C vai de pdrintii cari aft crescut-o.
Umblnd cu picirele pe dibuite si ocolind mormintele cb-I pdcat

s calci pa ele - Roman se strecrd printre crud, cu sfiald si ajunge

inaintea mormintului Floric5L.. Frd sd se gndscd muIt, apucd crucea

cu amindou mdinele, dar de odatd i trage bratele indrt Atingerea

lemnului parcd-1 fulgerd prin tte vinele. Pe lngd picire, simti cd se

miscd ceva. Cautd speriat in jos. 0 brscd mare, cu ochil aprinsi ca jdratecul, atintiti in ochii lui st acurn nemuscatd aprpe de picirele lu...
0 brsc i nimic mai mult! Dar el avea la dinsul osul de brscd, cel vrjit de Grdpina, care acum par'cd se misca in briul lui, par'cd-1 simtia rece ca un sarpe strecurndu-se in sinu-L..
Timplele-T svcnia si urechile ii iuiad

Cum se intmpld, c tocmal acum s I iasd in drum o brsc hida, ca si care nu mai vsIuse ? Pte sd fie si dracul; de acum e prea
tirliti, nu se mai pte intree.
Ast-fel gndia el si apucd cu mdinele crucea; o smucesce si o
smulge...

Atunci un turdit sec, ca de 6se desirate se aude in fundul mor-

mintului

Fulgerd,.. Din Vote monumentele se ivesc care un mort, in chip

de schelet si lundu-si fie-care crucea pe umr plcd cu bratele de 6se
intinse spre Roman. In orbitele ochilor s aprind &Carl iar dintii ii

clntnesc rinjind...
Fulgerd... Bratele scheletelor se prelungesc din ce in ce mai mult...
Acum 6sele degetelor ating umeriT lui Roman -0 cdutare trgdnatd ca

de mort se amestecd In vuetul vintului. Roman isT face cruce cu limba, cum II Invdtase Grdpina- si tre-

murnd de spaimd, plcd cu crucea pe um& spre gardul din apropiere.MortiT II urmzd cntnd. -In fata lui, pe gard se alungd motani negrT

fiorosi. Roman apucd cu mna drptd virful parului si sare pe gard. Atunci din cta mortilor, iese o (-eta frumsd, s'apropie de dinsul si
cdlnd pe genuchi se rgd: cRomane, Romane, dd-mi crucea indrt!,

Era Florica lui Runcan. Ea il apucd cu mana de 'Ala glugl; el sare,

dar in momentul acela e smucit din &rat asa de tare, in cht cade pe
spate...

Grza il strdbate ca un fior de ghiat prin tot trupul si-1 tine

cate-va clipe, amortit pe lutul umed. Apol, ca muscat de srpe, sare in

picire, stringe crucea la sin si toporul in pumn si fuge si fuge.
In primejdia cea mai mare, in primejdia de mrte, natura imboldesce pe om maT cu putere spre scdpare, spre viatd.
Acest indemn al nature fulgerd in intunericul mintil lui Roman
gandul de a se intrce in sat.
El fuge prin tufisul din preajma cimitirului, pe unde apucd.
Intr'acea fulgerele si tunetele se urmzd. frd Intrerupere i o plie
de grindind se varsd cu mare sgomot...
Roman fuge spre culmea dlului si in urma lui, prin vuetul fur-

www.dacoromanica.ro

108

LUMINA

tunil aude jalnicul murmur al mortilor si un glas plingdtor de femeie

care repetd: cCrucea Romane. Dd-mI crucea indrt!
Si furtuna crescea si mortil-1 cuprindeati din tte prtiie iar Florica luT Runcan cadea inaintea picirelor lui si-s! frangea mdinile stri.

gaud! cCrucea, Crucea b... El fuge, fuge mere% si cu cat fuge mai mult,
cu atta dealul cresce si tufele se ingrse. Pajistea se schimbd in stand
si trasnetele sapd adincT ponre inaintea
Niel cerbul rdnit, gonit dinapoi de haita de lupi famandi nu alrgd

maT tare de cat Roman. El se afundd tot maT mult inceo pdure sdlbaticd, trecnd peste ponre, urcand ripe si sdrind peste stand.
Si satul nu se vede, si scheletele se tot ingrmdesc pe IMO
dinsul.

EA isbesce cu toporul In drpta si in stnga. Sar testele printre

coped in mii de cioburT, si din eIe resar sopirle, verdi gaibine si negri ,
serpi cu ochl scantietori, ce-T iese in cale... IT calcd, ii strivesce... Calcd
pe capul Floricdl, si-1 strivesce si sngele el s'amestecd cu negrul singe
al serpilor si al soparlelor.
Tunete si trsnete! Vuete si plansete!,.. Din cer si pand in fundul pdmintului nu era de cat o ruind, in care gr6za cu Mote durerile eT
fiorse sbura in gna lui Roman.
In sfarsit mortiT rman Indrt si trupul fdra de viatd al Florical,
nu se maT vede... Nu se ma! aude nici cntarea mortilor; dar sopirlele
si serpii striviti i ridicd In sus capetele si cresc i cresc si se prefac
in balauri si in smei uriasT, car! intind inaintea luI brate lungi si-I atin
calea.

El lovesce cu toporul; dar in loc s pdtrunsl in carne, toporul

scte scntei si sare indrt.
Atunci Roman, lasd toporul; cade in genuchi si ridicnd crucea
in sus, strip cu glas tare: ',Winne, fie-ft mild!

(Va urma)

D. COSMULEI

SE NVT M PENTRU VIATA

(Dupa HERDER)

Ce va sd dicd a invta pentru viat ?

De sigur, s invtdm ce este folositor pentru viatd, ce se pte
intrebuinta in viatd si ceea-ce ne-ar putea face traiul mai bun.
Omul In viat are nevoie de multe si felurite lucrurI, a cdror intrebuintare si folos variazd dupe imprejurdri; iar cunoscintele nstre
tte se baszd unele pe altele i deci ar fi o nebunie s ne intrebam
cnd ne apucdm s intrebam: la ce-mi servesce acsta, ce folos mi-aduce cutare si cutare cunoscintd, sail la ce md ajutd. Omule, poti tu
pdtrunde viata ta intrigd, si sd preyed! imprejurarile in care te ye!
gdsi ? Pot! sci tu, de maT 'nainte, ceea-ce it' va trebui in tot minutul si
in tte afacerile tale ?
Cnd strngi banT, poti s scil de mat nainte, in mod hotdrit pe
ce al sd-T cheltuesci ? Safi child inveti o limb, cu cine anume al sd vorbeset In acea limbd ?
Asa dar, vechiul adagio Isd Invtdm pentru viatd vrea s spund
cd fie-care dup puterile sale spirituale si corporale, s caute a'sT forma
tte dispositiunile ,s.i aptitudinele sale pentru viatd, nimic sd nu lase in

www.dacoromanica.ro

109

LUMINA

sine neformat, pand cnd ocasiunea, timpul si imprejurdrile IT permite.

Sd se strduiascd ca sd devie un orn sdntos intdrit pentru viatd

si

pentru felul de muncd de care va avea nevoie In mold.

Cu cat cine-va Isi cunsce maT bine puterile sale intelectuale si
corporale si a aflat, din experientd, Msura acestora, precum si scopul
vieteT sale cu att mai mult sa caute s se desvolte ma! nti pentru
viafa sa.
S ddm la o parte din Invtdtura nstrd, nu numaT ceea-ce nu ne
folosesce, ci si ceea-ce nu se potrivesce cu aptitudinele nstre, cent,
pare-mi-se, cd e o copildrie a te Imbrdca in petece de stofd find, dar
strdind, pe ct vreme a! o haind bunicia care se potrivesce de minune cu corpul tut, i pe care pot! si trebue sd'tt-o facT singur.
Asa fiind, negresit cd nu invatd aceT ce invatd tens rost la scld,
studiazd slab si cu ipocondrie; nici ce! ce's! desvoltd numaT puterile spirituale si neglijeazd pe cele corporale, ca si cnd ar fi numaT spirite;
orT ce! ce-pl desvoltd numaT una din facultdtile intelectuale si neglijeazd

pe cele-l'alte; orT car! studiazd numai pentru cap, fart sd se gandsc

qi la inimd, i in sarsit nicT aceia, car! se ocupd cu un lucru serios si
cu resultat practic pentru viatd.
In viatd trebuie s munceascd omul intreg, omul sndtos, cu tte
membrele si puterile sale; trebue sd munceascd cu capul si cu inima,
cu judecata, cu vointa si cu fapta.
Cine nu scie tte lucrurile acestea; cine nu s'a deprins de timpuri cu ele, acela n'a invtat pentru viatd, cd n'a urmat acestor povete
si cine n'a regretat timpul perdut cu nimicurT, pe cnd trebuia si putea
sd se ocupe cu lucrurT serise si folositre ? Cu chte lucrurT n'am rmas noT in urmd, lucruri care ne pdreati nepldcute, dar de care viata
nstr a avut mare nevoe, din lipsa cdrora noT ne-am poticnit de attea
orT In atacerile nstre ?

Tinere, destptd-te! Timpul pentru care tu cresci si te pregdtescI

are nevoie de adevratT 6menT Invdtati pentru viapt; menT carT a pdtruns viata; 6menT cu simtirl adevrate, cu vederT pdtrunsltre, hotdrill si cu o mnd tare in bite faptele; 6menT cu urechl sdntse, cu
auslul fin si prompt la rspuns.
In fine, de re-ce viata are nevoie nu numaT de cunoscinte si de
ideT nouT, dar maT ales de vointd, tendint si fapte, acT In acestea din
urmd se manifest viata, atonal vechiul adagio sd Invtdm pentru viat
nu pentru scld, tintesce maT ales la formarea inimeT si a caracteruluT.
Ce folos am avea In viatd, daca vom avea o mie de cunoscinte
si nicT o vointd fermd, nicT un gust, nici o plcere si nicT un ideal de
a trdi cinstit si virtuos ? Prin vointd noT trdim. Inima este acel tribunal
intern care ne judecd orT ne consoleazd, ne intdresce orT ne dobrd, ne
recompenseazd orT ne condamnd.
Activitatea si valrea, fericirea si nefericirea vieteT nstre, nu de-

pind numaT de felul si numrul cunoscintelor nstre ci si de caracter

si voin/d.

Asa dar vrnd sd Invtdm pentru viatd, trebuie s ddm aplicdriT

nstre o directiune bund, s avem planurT bune, s ne conducem dupe
principiT solide In fine sd existdm tap de print! profesorT, amid, colegT, cunoscup si necunoscutl, nu numal cu capul ci si cu inima, facndu-ne ast-fel iubitl de Dumnesleil si de 6menT.
Sd invtdm pentru viatd Insemneazd: s ne Impdrtim bine orele
de lucru, s domneascd ordinea In tte afacerile nstre si sd le condu-

www.dacoromanica.ro

110

LUMINA

cern cu vioiciune; iar somnului, desfdtdrilor, distractiei, sd nu le dam

maT mult timp, de cat li se cuvine. Sa ne conducem de reguli qi precepte, prin care putem Invinge tte sldbiciunile nstre, slabiciuni propril pe care noT insine le cunscem mai bine ca or! cine si cari ne par
grele de invins fiind cd sunt sprijinite pe egoismul nostru. Ast-fel de
slbiciuni sunt: aplecarea spre mndrie qi spre Inchipuiri deserte despre
persna nstrd, bld de care suferd multi tined din secolul nostru; apoi
neblgarea In seamd qi dispretul care aprpele nostru; aplecarea cdtre
urd, mnie, mnie, duqmnie; precum si: timiditatea, sldbiciunea si maT
cu searnd trufia, voluptatea, lenevia, trgdneala cu tot cortegiul lor.
Dacd vointa nstrd se va supune acestor mnclinrl ce sunt cu totul opuse scopului vietei nstre, atunci ne sldbim, ne arndrarn si ne
perdem viata; ajungem o povard pentru semenii nostri.
Tinerilor, fugiti departe de top aceqti duqrnanT ai vietel! Invtati-v s triti, sd trditi sndtoqi, demni si fericiti.
TH. CAPIDAN.

Profesor la scdla comercialA Salonic.

LECTIE PRACTICA DE ARITMETICA

Scderea numerelor decimale.

Clasa III-a

A. PLANUL

L Prepararea. - Cercetarea luerArilor. Corectarea oral si la tabla

Repetirea notiunilor de la scAderea numerelor intregi. Anuntarea.

IL Predarea. -a) 0 servitre plch in Oat!" cu 4,75 lei, stt cumpere

cele necesare. Cheltuesce 3,50 lei; call' lei i-a rAmas? Resolvarea oral si inscris. Scterea regula Pang. b) Un negustor are o bucatA de sled. de 15,65m
postav. Vinde intr'o of 10,45 in. Cali metri de postav i-a ramas? Resolvarea
orall i inscris. Regula. Deprinderea. Comparatie intre scAderea numerelor
4ecimale si scAderea numerelor Intregi. LegAtura cu cele-l'alte operaliunT de la
numerele decimate.

IlL Apticarea.- Teme.

B. DESVOLTAREA

I. Prepararea. - Ce anti pentru ora acsta la Aritmetica? &Melt

caetele! (1. 2. 3) Citesce exercitiul I-iii. Cat ai aflat? N. N. Cine a aflat ca N.?
Ca M? ..... etc. Ace!, earl a aflat ca M. ati lucrat bine. Citesce problema I-a!
Ce resultat al aflat? N. M. SA o Recant la tabla! Ce va trebue sd. se scrie I-i?
Ce ma! pe urrntt? Scade N i M sit scrie! Un elev socotesce din baited i altul
scrie pe tabld). Cum se numesce numirul din care scAdem? Care e sadutul
in problema? Cum se numesce numirul pe care-1 scAdem? Care e scAdtorul?
Cum se numesce numirul ce-1 obtinem din scAdere? Cu ce fel de numere am
facet sciderea? Cum facem sciderea a done numere intregl? Ce fel de numere
mal scull? Ce operatiune ati Pleat cu numerile 4ecimale?.
Anuntarea. - Ast* vA void invla scAderea numerilor 4ecimale.

U. P;edarea Caetele in band] (1. 2. 3). Povete la sedere. O serviOre plcd in OW cu 4,75 lei, sit cumpere cele necesare pentiu casA, Cheituesce 3,50 lei; call lei i-a rmas?.
Repet problema! N. Ce fel de familie era acea, de bre-ce a cheltuit
pentru carne, pine, outi etc. 3,50 lei? Cu cat se vinde un kgr. de carne? Dar
de pAine? etc,

www.dacoromanica.ro

111

LUMINA

Socotill (Elevii socotesc mintal). Cat al allat? N. M. etc. SA vedm inscris.

Inserts.- CalY lei a avut servitrea? Cali a cheltuit? Pe care numr il

vom scrie inttlia? Ce vom Scrie apoi? Cum se numesce numrul intAi? (seagut) Cum se chiama al doilea? (scA4tor) Ce semn al' pus intre ele9 (fArit ori
minus). Cum se aC4A numerile la scadere? i aceste numere tot asa le vom
aerie. Scade N. Arata partea 4ecimalii la scadut! Partea intrga la sciWtor!
Citesce .resultatul! (elevii vor citi, fart a line sma de virgula). Ce am spus,
cit e unul? (4 led). Ce trebue st mai scriem ca sa citim I teal si 25 ban!. Privirf! In ce sir se aft virgulele? (in acela sir) Ce am pus la rest si unde?
(am pus virgula in acela sir) Cum am sciWut dar, aceste numere lecimale?
(am scadut ca si la numerile intregi, dar cand am ajuns in dreptul virgulelor
o punem si la rest si continuam). Repeta dot% tref elevi.
- Scam cu numere. Se cant ceva. Cate-va micAri cu bralele.
Ce am facut inainte de pausa?
Ascultali! Un negustor avea o bucatii de stofei de 15,65 metre. Intr'o
di vinde 10,45 metti. Cat postav i-a rgmas.

RepetA problema! N. N. Ce este un negustor? De unde cumpara postav.

Cu ce masra? Ce este metrul? GAY decimetri are? Dar centimetri? Socotili!
0 mica pausa. Elevii socotesc mintal. Cat ai aflat? N. M. Cine a aflat ca N?
Clue ca M?.
ILscris -Dictza problema, N! Scrie numerile pe tabu! M! Ce lucrare
trebue s! facem? Cum vor trebui numerile aedate? Scade! Ce va trebui sa
mai facem? Cat ai aflat? Ce va trebui sit facem restului ca sa avenr mete si
centimetri? (s punem virgula) Unde trebue pus! virgula? Cum sunt aedate
Ott virgulele? Vedey, resultatul inscris e acela ca i acel oral ,Cum am filcut
scaderea?

Asociatia fi Genaratisarea,- Cum am fault scaderea la cea-l'altA

problem!? Cum vom face dar scitderea numerelor 4ecimale? Se ad asa, ca

partea intrgA sa fie sub partea intrga, virgulil sub virgula, decimi sub 4ecimi
etc. Se scad ca numerile intregi, jar cand ajungem la virgula o punem i la

rest si continuam

Deprinderea reguleT de cali-va elevi.

Ce am invtlat astA-4T? Prin ce se asmAnil cu scaderea numerelor in,

tree? Prin ee se deosebesce? Ce operant' ay ma! fAcut cu numere 4ecimale?

Cum adunam numerile 4ecima1e?

Aplicarea -Dad. este timp disponibil se fac cate-va exercini

cu eleviI. Teme: 479,24-46,86; 1098375-985,964. 0 problem! din cartea de

A ri tmeticil .

V. STROESCU.

Directorul clei roman din Sofia.

INFORMATIUNI
In giva de 23 Martie a. c. D-na i D-nu N. Ionescu, duetitI romnI, ail dat un matinett In oraul nostru In sala tea. trulul municipalitii. Succesul a fost peste ateptrile nstre.
Publicul a plecat, duand cu sine cea maI bun impresie despre
dansurile national romnesci, jucate cu o rar mttestrie de
D-na i D-nu N. Ionescu.
Un manuscris vechi.
In posesiunea elevuluI din cl. VII a liceultil nostru, F.
Mihilescu, se atilt o psaltire-manuscris cu litere cirilice. Titlul
lipsesce. Judecnd dui:0 particularittile limbel i dui:0 carac-

tore pare a fi scris In secolul al XVII.

www.dacoromanica.ro

112

LUMINA

Co Ionia macedo-romn din Nashua, America de Nord,

a pus basele uneT societti nationale culturale intitualat Bbdarea.

Scopul acestel societti este de a se ajuta reciproc, de

cultiva sentimentul national prin citirea de scrieri patriotice romnesci, cum si de a's1 Imprti unul altuia tot felul
de cunosciinte practice si folositre. Urm. succes
bdri i
facem un apel alduros publicului romnesc, de a o Incuraja
prin trimeterea de dill' romnesci pe adresa:
a's1

MISTER N1CLES POPESCO, P. 0. Box. No. 160

Nashua No. 71 America U. S.

'

HAZ SI GLUME
Grecomanism
(La Mo-gagal, Mulavi$e)

-- Kalispera, lale Colciu

- Kalimera lale Iimciu,
Speald-ti gura! 11

lice Dimciu,

- Speal-ti gural '11-u are Stoiciu,

S'mindui s'n6su un' 6r5,

Candu Ciorbagiacilli era la Mos-gag

Ca s'lt fact", a br chfe

Vine cantndu cu .maine In gepe;

- Biota seara sas lai Pap!

- Asi de! 'n cd greclu nu In cap.
TASCU PUCEREA.
*

Un ficior viqu un crbunar, care era lai i murdar tu

fat si
dice:
- Papu, dice cndu n pteaz aruc, preftul al)/ pisti noi ?

- Ca s'n Inveat s'n6 spilm.

- Atumcea tine nu escl ptizat.

TASCU PUCEREA.

GHICITOARE
i nu ste va ca s'hibd

Sborlu Intreg pi num, ilii strigr,

Candu Impart sborlu In trei
Ma s'esti armn protlu nu'l vrel.
Al doilea sn6su ca tine are mum.
Intreab dada va Ai t, spun.
Al treilea dale multe are

Me frump In calindare.

www.dacoromanica.ro

T. PUCEREA.

Rebus (Ghieitre)
Noi

,jitz +

411IN

CUVINTE PATRATE
Pravda

Numa de timp
Numa de puliu
Numa de pam
Numil de muleare
136utura,

Numa de muleare
FLORICICA PINDULUT.

Deslegarea ghicitorilor popurale din No. 2

I-a Sborlu

11-a Ch elea

Leag deslegat:
Bitolia. D-rele Danielle Pucerea si Sultana Leascu.
Nicopole. D-nil Cocea Caracotta si G. Popescu.
Gopegi. D-ra Poza Nachi.
Salonic D-nu loan Geogea.
Scopia. D-nu Nicola Busac.
Atena. D-nu Matei Zuca.

POTA REDACTIE
ADRESE CATRE REDACTIE

Urez comitetului de redactie a revistel Lumina, isbanda, pentru desteptarea limber nationale
D. Mocu

clf de gars Eksisu.

Suntem Incantaff de aparitiunea Revistei Lumina si speram c negresit isI va realisa idealul. Din partea nstra vom lace tot posibilul, ca sa-I dam
slabul lost sincerul nostru sprijin atat material cat si i moral.
I

C CIARA
Institutor Director Giumaia de Sus.

T. T. Corila. - Se va publica.
D. R. B. Sofia. - Spatiul nu ne permite de asta-data; se va publica

inteunul din numerile viitre.

P. .N. B. Usqub.-In numrul viitor cu placere.
D. M. Ec,ri-Su.- Am primit abonamentul, multumim.
'

C. C. Giumaia de Sus - Am primit; multume.

Domnii abonall al RevisteI cLuminea earl' vor deslega

ghicitorile din No. 4, vor primi ca premig prin tragere la sort
o carte in valre de 1 leg (5 piastri).

www.dacoromanica.ro

Dr. TALSCU G. TRIFON

MEDIC DIPLOMAT
4,

AL FACULTATEI DE MEDICINA DIN LYON

'

S'a stabilit in rap! pitalia (Monastir)

STRADA SULTANIC-MALESI
Le

LOCI,

a)

am- IN FATA LAZARISTILOR -411113

-

.N

ConsultatiunT de la 8-10 (a la turca) p. m.

44,

FARMACIA

TASCU
PUCEREA
CALEA SULTANIC (BITOLIA)
MONA STIR

iu tuV armanli pot 's afla medicamentele nal

bune, curate si nal eftine

CONST. D. METTA

LIEENTINT IN Min DIN llimagi

DIPLOMAT AL SCOALEI IMPERIALE DE DREPT

v

DIN CONSTANTINOPOL

AVOCAT

S'A STABILIT IN BITOLIA

BIUROUL LNGA PRIMARIA ORASULUI

www.dacoromanica.ro