UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

2
Prezentarea unor teoreticieni de arhitectura si ideile lor de-a lungul istoriei:
Antichitate
1. La Platon simetria reprezentarilor spatiale era un criteriu esential al frumosului - Simetria nu era gandita in
intelesul de astazi.
Valoarea creatiei arhitecturale consta in munca pe planuri si volume, si se fonda pe cautarea armoniei. Incepand cu
secolul al V-lea .H., arhitectura recurge in mod constant la geometrie si aritmetica; Criteriul principal de apreciere al
edificiului de catre cunoscatori devine coerenta dimensiunilor si simplitatea studiata a liniilor directoare. Acest aspect
specific activitatii lor permitea creatorilor cei mai cultivati si mai abili sa creeze prin viziunea filozofilor.
2. Aristotel sustine "coerenta intregului printr-o ordonare logica a partilor".
Atat Platon cat si Aristotel plaseaza arhitectul deasupra pictorului si sculptorului, dominatia numarului in compozitia
lucrarilor lor face ca aceasta sa scape arbitrarului sau simplei imitatii a realitatii. Legitimitatea formei in arhitectura este
rationalitatea sa care o inrudeste cu opera unui demiurg si de fapt cu imaginea lumii celeste.
3. Vitruvius - sec. I .C. - "DE ARHITECTURA" - cele zece carti despre arhitectura - descrierea arhitecturii grecesti si
comparatia cu cea romana Este un tratat coerent si ambitios, singurul despre arhitectura care a scapat naufragiului
literaturii grecesti si latine. Aici el defineste arhitectura ca pe o stiinta care trebuie sa fie insotita de o mare diversitate
de studii si cunostinte prin intermediul carora ea sa judece asupra tuturor lucrarilor celorlalte arte implicate care-i
apartin1.
Planurile sunt reprezentate prin "Iconografie" si fatadele sunt reprezentate prin "Orthografie". Perspectiva, probabil in
forme rudimentare era reprezentata prin Scenografie.
Se pare ca Vitruvius nu ar fi edificat prea multe constructii. Fanum Fortunae, constructie situata pe coasta marii
Adriatice, se presupune ca ar fi avut la baza un proiect care i-ar apartine. Fiind mai mult un teoretician, s-ar parea ca
scris acest studiu la cererea imparatului roman Augustus. Printre altele a mai construit masini de razboi (Galia, Spania).
In viziunea sa:
Frumusetea are proportii antropomorfice Arhitectura se raporteaza la om Ea presupune soliditate, utilitate,
frumusete.
Proportia este cuprinsa in sfera notiunii de Simetrie, simetria este raportul pe care il are marimea unui tot cu partile sale
(presupunand o insumare reusita de proportii).
Euritmia - aspectul gratios si echilibrat al partilor - un ritm armonios spatial.
Ev. Mediu
Arhitectii apartineau in aceasta epoca ordinelor religioase. Din aceasta perioada au ramas doar opinii ale unor invatati si
nu o teorie a arhitecturii sau constructiei propriu-zise. Exista dovezi ca manuscrise sau copii ale manuscriselor lui
Vitruvius au fost studiate de catre calugarii arhitecti. Un exemplu il constituie o copie a manuscrisului lui Vitruvius din
perioada carolingiana pe a caror file s-a gasit semnatura lui Goderamnus inregistrat ca architectus caementarius al
abatiei Saint Michel din Hildesheim. Un document grafic al perioadei carolingiene (sec. VIII-X), datat din anul 800
d.H., ne ofera planul manastirii Saint Gall in forma schematica. Mai tarziu in sec. al XIII-lea avem dovezi interesante
ale modului in care se desfasura constructia pe un santier medieval. Villard de Honnecourt este unul dintre arhitectii de
la care a ramas un album de schite ilustrand planuri si imagini ale unor constructii gotice. Catre sfarsitul evului mediu
arhitectul nu va mai participa fizic la edificarea constructiei ci va detine doar rolul unui planificator al ei desprinzanduse de santier.
In aceasta perioada orientarea reflexelor teoretice erau de natura transcendentala valorile se obtineau empiric prin
formule scheme, raporturi armonice sau numerice. Este cunoscut faptul ca aplicau cu foarte multa atentie relatii de
proportii cu numere intregi si chiar unele care includeau numarul de aur intre diferitele componente ale unui plan.
Arhitectura este legata indisolubil de religie. Ceea ce se construieste in mod riguros sub aspect arhitectural sunt
edificiile religioase.
4. Sf. Martin din Tours (aprox. 316-397) sustine ca numerele sunt "invelisul vizibil al fiintelor" iar "ele reglementeaza
nu numai armonia fizica si legile vitale, spatiale si temporale, dar si raporturile cu Principiul. Deoarece nu este vorba
de simple expresii aritmetice, ci de principii eterne comune cu adevarul. Sunt idei, calitati, nu cantitati. Geometria nu
se aplica cantitatilor spatiale, ci armoniei formelor; astronomia nu studiaza doar distantele, greutatile sau
temperaturile, ci ritmurile universului. Creaturile ele insele sunt numere, deoarece provin din Principiul-Unul. Ele se
intorc la Principiu precum numerele la unitate: Dumnezeu este in toate ca unitatea in numere." 2
Este o viziune religioasa asupra stiintelor teoretice dominata de prezenta lui Dumnezeu.

1
2

Vitruve, Les dix livres dArchitecture corectate si traduse in 1684 de catre Claude Perrault; pg.2
"Dictionar de simboluri" - Jean Chevalier si Alain Gheerbrant; ed. Artemis; 1995; vol. 2; pg. 356

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

5. Sf. Augustin (354-430) este creatorul unor scrieri si doctrine care au dat nastere unui sistem de gandire numit
augustinism. Acesta va influenta majoritatea filozofilor din secolele urmatoare. Structura acestei doctrine este dominata
de idealismul platonician care va domina la randul sau teologia. Sf. Augustin sustine ideea unitatii in diversitate.
Renastere - sec. XV
Este perioada in care are loc reluarea studiilor lui Vitruvius.
Leon Battista Alberti (1404-1472) este primul teoretician al arhitecturii din perioada istoriei moderne. Inspirat de
Vitruvius a scris si el un tratat sub forma a zece carti numit De re aedificatoria. Autorul a dorit ca el sa devina un
text de referinta asemenea celui vitruvian. Acesta din urma ajusese pana la ei incomplet si aparent fara legatura cu
realitatea arheologica a vremii. Acest lucru se petrecea la Florenta la mijlocul sec. al XV-lea (1450). Deoarece nu a
introdus nici un fel de desene in lucrare sa, ea nu a avut o influenta teoretica percetibila asupra epocii sale. Dupa un
secol continutul ei, devenise practic deja depasit.
El are o noua viziune asupra arhitecturii si arhitectului. Conform acesteia, arhitectul trebuie sa gandeasca si sa
manuiasca formele pure in practica artistica: este astfel aproape un filosof platonician.
- va face proiectele unor orase ideale. Prin aceste proiecte, in aceasta perioada, incepe sa se puna in discutie problema
sociala.
- considera utilitatea ca componenta a frumosului arhitectonic apreciind soliditatea si variabilitatea constructiei
- in viziunea sa fundamentele arhitecturii sunt: numarul, raportul si ordinea care impreuna, asemeni armoniei in
muzica, concorda n simetrie.
Renasterea tarzie - sec. XVI
Vignola si Palladio aduc cu ei orientarile clasiciste.
Vignola (1507-1573) este arhitect italian. Dupa toate aparentele sub influenta lui Peruzzi, Vignola a masurat si studiat
monumentele vechii Rome, cautand sa regaseasca regulile care guverneaza arhitectura antica. El a consemnat
rezultatele studiilor sale intr-un Tratat al celor cinci ordine de arhitectura (Trattato sulle regole delle cinque ordini
dellarchitettura) publicat in 1562. Acesta este considerat in perioada sec. al XVII-lea si XVIII-lea ca fiind legislatorul
in domeniul arhitecturii.
Palladio (1508-1580), creator italian, reprezinta imaginea arhitectului umanist perfect si complet. El a avut sansa unei
triple formatii: manuala si practica mai intai pe santiere, intelectuala mai apoi, si in final arheologica, prin calatoriile
intreprinse la Roma. Rari au fost acei arhitecti care au avut parte de o astfel de formatie consistenta. Ca teoretician este
autorul tratatului Quattro Libri dellarchitettura, scris la Venetia in 1570 unde sunt redactate multe planse desenate
continand spre ex. desene ale Panteonului din Roma.
Philibert De lOrme (1514-1570) este un arhitect francez renascentist. El devine arhitect al regelui Henri al II-lea
redacteaza tratatul Larchitecture de Philibert De lOrme. Redacteaza deasemenea primele tratate tehnice
transpunand geometria in domeniul stereotomiei. Prin publicarea acestora el va face o mica revolutie deschizand portile
cercului inchis al stiintei corporatiilor si raspandind astfel, public, modalitati de constructie. O mare parte dintre acestea
sunt totusi inventii si metode noi descoperite si puse in practica de catre autor.
Este perioada n care n urbanism apare ideea orasului ideal. Vincenzo Scamozzi (1552-1616) este unul care va publica
conceptia unui astfel de plan in tratatul sau Lidea della architettura universale (1615). Precum o indica titlul, autorul
incearca sa infatiseze toate regulile arhitecturii lumii cunoscute. El promoveaza ordinele antice si cauta, cu ajutorul lor,
sa determine perfectiunea gustului clasic, preconizand alegerea formelor in functie de finalitatea lor practica. Alaturi de
Vitruvius si Alberti, el este de parere ca un sistem matematic uniform ar trebui sa guverneze legaturile intre toate
sectiunile constructiilor.
Sec. al XVII-XVIII instalarea stilului baroc si reactia clasicismului fata de baroc
In Italia un mare arhitect practician va aduce schimbari majore in traditia constructiilor. Este vorba de Francesco
Borromini (1599-1667). Prin lucrarile sale acesta va face ca datele lexicale (elementele formale) ale antichitatii sa fie
interpretate si transformate pentru a produce noi sensuri. Ordinele arhitecturale devin un fel de sistem de concordanta
metrica avand ca finalitate, in urma unei atitudini critice, frumusetea.
Guarino Guarini (1624-1683) este un arhitect, teoretician, filosof si matematician care apartine clerului. El considera
ca simtul frumusetii si al proportiei este guvernat de catre gust care la randul sau este subiect al schimbarii istorice
fiind influentat de factori regionali. Va redacta mai multe lucrari teoretice printre care Architettura civile. Aici el
afirma credinta sa: Arhitectura poate schimba regulile Antichitatii Clasice si sa faca altele noi. El va mai redacta si
alte lucrari sistematizand doctrine filozofice si cunostinte matematice.
Franois Blondel (1618-1686) arhitect clasicist este primul director al Academiei de Arhitectura. Ca formatie este
arhitect, inginer si matematician. Va sustine o intensa activitate de invatamant precum o arata cursul sau de arhitectura

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

(Cours darchitecture) predat la Academia Regala de Arhitectura si publicat in 1675. Cursul, reeditat de patru ori in
zece ani, va servi ca manual tinerilor arhitecti ai Academiei pana la mijlocul sec. al XVIII-lea. El acorda arhitecturii
primatul asupra picturii si sculpturii situand cele trei arte alaturi de poezie, arta dramatica, muzica si dans.
Conform opiniei sale, toate acestea sunt fondate pe acelasi principiu adica frumusetea. Dupa Blondel frumusetea este
sursa, originea si cauza placerii produse de arta. Va avea o pozitie conservatoare si va fi unul dintre principalii
exponenti ai asa numitei certe intre vechi si moderni incercand sa pastreze traditia clasica a antichitatii.
Sec. al XVIII-lea
Apar teoreticieni care dezvolta teorii sub semnul contrareformei si rup orientarile clasiciste ale inaintasilor.
Iluminismul intre 1715-1789 curent care respinge autoritatea si fanatismul in numele progresului si al ratiunii.
Immanuel Kant este un filosof care apartine acestui curent. El va regndi n mod esential aspectele filozofice,
lucrarile sale fiind o interogatie asupra legitimitatii cunoasterii. El considera ca orice cunoastere stiintifica este uniunea
ntre o form si un continut. Spiritul uman furnizeaza forma iar continutul nu poate veni dect din experienta sensibila.
Estetica transcedentala stabileste ca spatiul si timpul sunt intuitii pure, forme a priori ale sensibilitatii si nu proprietati
obiective ale lucrurilor. Referindu-se la arhitectura, el propunea conceptul de "frumusete aderenta". El are o conceptie
istorista si eclectica asupra arhitecturii. Deasemenea el promoveaza ideea separatiei dintre constructie si decoratie, idee
care a condus la eclectism, la ruperea relatiei intre structura si invelis (decoratie). El considera ca o opera de arta este o
finalitate fara sfarsit (Hachette).
Claude Nicolas Ledoux (1736-1806) - Arhitect vizionar, constructor, urbanist si desenator, filozof si poet al teoriei
arhitecturale. Este un arhitect care a activat in sfarsitului de secol XVIII. El va descoperi teoria arhitecturii la scoala lui
Franois Blondel. Ledoux a cultivat idealizarea formelor geometrice si structura aparenta a edificiilor. Unul din
conceptele principale pe care le-a promovat a fost sinceritatea expresiei arhitecturale: Adevarul in arte este un bun
al tuturor; este un tribut liber pe care-l oferim societatii; cautarea pentru a-l descoperi este un drept care apartine
tuturor (La Verit dans les arts est un bien des tous; cest un tribut liberal que lon offre la societ; chercher la
dcouvrir est un droit qui apartient tout le monde (Dictionnaire des Architectes).
A fost adeptul formei singulare si a volumelor autonome fiind sensibil la efectele luminoase si la contrastele
viguroase. El a inventat un stil propriu, care transcende teoria clasica a imitatiei, prin creatie libera si inventie.
A fost adeptul arhitecturii simbolice - o arhitectur care vorbeste (larchitecture parlante). A adoptat un
expresionism al volumelor pure (cuburi, sfere, conuri, cilindri, piramide) unde ordinele antice au fost reinterpretate
evocand originile mitice ale arhitecturii. El considera ca Natura influenteaza arhitectura prin natura umana care
reprezinta caracterul ei simbolic si natura fizica, adica infatisarea formelor plastice.
A realizat un proiect pentru constructia unui oras ideal dezvoltat in jurul salinelor regale din localitatea Chaux des
Fonds care a fost partial construit. Aici a propus o serie de monumente utopice cu substanta simbolica consacrate
sociabilitatii precum: Okema (locuinta de placere), Templul memoriei sau Pacifer-ul.
El a considerat vederea ca fiind primul simt ca importanta dintre toate simturile. Spunea:Oamenii absorb cu ochii att
virtutii ct si vicii. Cu aceste cuvinte el ilustreaza teoria sa morala asupra senzatiilor. (Dictionnaire des Architectes)
Friedrich Hegel (1770-1831) n conceptia sa arhitectura este indreptata spre exterior presupunand trei posibilitati:
- arhitectura simbolica sau independenta exterioara n sine, fara alte elemente
- arhitectura clasica exterioara ca mijloc in redarea unui scop
- arhitectura romantica maura, gotica sau germana aceasta detine un scop social devenind
independenta estetic.
- considera arhitectura ca fiind inceputul artei (element care poate fi lipsit de interioritate) iar muzica sfarsitul ei.
Secolul XIX
Karl Friedrich Schinkel (1781-1841)
Conceptia sa asupra arhitecturii este una multipla care poate fi considerata neo-greaca inspirata atat de Antichitate,
perioada gotica ct si de revolutia industriala engleza care avea loc in prima parte a sec. al XIX-lea. Desi nu a reusit sa
duca la indeplinire proiectul sau de a publica un curs de arhitectura a lasat posteritatii numeroase fragmente din scrierile
sale. Acestea ne arata o suma de versiuni succesive asupra conceptiei sale: romantica, clasica si tehnica. A reprezentat
unul dintre teoreticienii majori ai epocii sale.

UNIVERSITATEA TEHNICA CLUJ-NAPOCA - FACULTATEA DE ARHITECTURA SI URBANSIM

- TEORIA ARHITECTURII AN II 2009-2010

John Ruskin (1819-1900) Lucrarile sale cele mai importante au fost compuse intre 1840-1860. Scrierile sale se
apleaca asupra si impun notiunea unei arte moderne. Arta in opinia sa are ca scop sa observe si sa descrie ceea ce
exista. Conceptul de adevar ocupa un loc central la Ruskin. Adevarul implica angajamentul sincer al artistului in ceea
ce creeaza el (Dict. des architectes). In cartea sa Cele sapte lampi ale arhitecturii, una dintre cele mai renumite ale
sale, promoveaza o atitudine moralizatoare. Refuza prin aceasta o arhitectura dezradacinata care nu are ca scop decat
profitul financiar in defavoarea valorizarii sitului (amplasamentului) si al geniului societatii.
Cele sapte lampi sunt de fapt ideea unor directii iluministe care sunt fundamentul unei morale pozitive adevarate:
- devotamentul,
- adevarul,
- puterea,
- frumusetea,
- viata,
- amintirea,
- supunerea
In opinia sa arhitectura religioasa raspunde tuturor acestor lampi. Prin prezenta acestora el defineste rolul social al
arhitecturii.
Are o pozitie materialist-mecanicista si considera necesara unitatea rezolvarilor tehnice cu cele estetice.
Viollet le Duc un foarte mare admirator al perioadei medievale. A studiat ndeaproape constructiile evului mediu
considerate pana atunci barbare (de unde si denumirea de gotic). A facut parte din curentul romantic care s-a instalat in
sec. al XIX-lea. A fost antrenat deasemenea in curentul pozitivist, rational si chiar cel scientist. A dobandit o vasta
cultura istorica si eruditie tehnica si arheologica.
Prin scrierile si lucrarile sale a alcatuit o adevarata doctrina privind restaurarea monumentelor istorice. Si-a declarat
deschis opozitia sa fata de academismul neo-clasic si eclectic. Iar, influentat de cunosterea acumulata prin studiul
constructiilor gotice va aplica aceste tehnici si constructiilor noi sau extinderilor celor vechi participand la instaurarea
curentului neo-gotic.
Un exemplu in acest sens il constituie castelul Pierrefonds care a fost reconstruit complet pe ruinele pre-existente.
Reconstructia a fost facuta cu aportul a multor inventii formale proprii.
Considera ca un monument este o marturie a trecutului, o lectie de istorie pe langa valoarea sa ca opera de arta.
Considera ca aportul timpului sau trebuia sa se manifeste prin completarea si omogenizarea constructiilor istorice
pentru a deveni astfel perfecte sub aspectul lor formal.
In lucrarea sa Entretiens sur larchitecture subliniaza rolul structurii portante, interdependenta structurii si a decorului
si introduce ideea rationalismului si a logicii arhitecturale. Astfel o data cu afirmarea acestor noi concepte apar germenii
arhitecturii rational - functionaliste.
La jumatatea sec. al XIX-lea apare o pozitie opusa fata de arhitectura neoclasica, romantica, eclectica generata de
necesitatile tot mai mari de construire si introducerea unor noi programe de arhitectura precum garile, pasajele
comerciale sau halele industriale. Catre sfarsitul secolului se naste treptat curentul arhitectilor moderni ce preiau noile
posibilitati tehnice (otel si beton) si pledeaza pentru o rezolvare estetica simpla si sincera a problemelor constructive.
Pe langa parametrii estetici, se incepe in aceasta perioada ca in arhitectura sa fie luati in considerare:
- factori tehnico-economici si
- dezvoltarea fortelor de productie
Astfel catre sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. al XX-lea apar arhitecti care vor aduce un suflu nou:
- Adolf Loos va condamna decoratia asemanand-o cu tatuajul - considerat n acea vreme barbar,
- Auguste Perret va promova folosirea betonului armat in constructii.
- In urbanism Ebenezer Howard va aduce o serie de concepte noi precum "orasul gradina": un oras cu maxim 32.000 de
loc. care avea o dezvoltare planificata si cu functiuni dispuse separat (lucru preluat mai tarziu de catre le Corbusier).
Se mai observ spre sfarsitul sec. XIX si inceputul sec. XX aparitia unor serii de curente noi:
- o arhitectura Organica - Art Nouveau (Franta), Jugendstil (Germania), Secession (Austria) si
- arhitectura Expresionista care se face simtita in perioada anilor 1914-1930 - avand radacini in Jugendstil reprezentata de catre Peter Behrens, Hans Poelzig, Max Berg, Erich Mendelsohn, Hans Scharoun si altii.