CONCURSUL NATIONAL DE REZIDENTIAT, SESIUNEA 17 NOIEMBRIE 2013

DOMENIUL MEDICINA DENTARA

CAIET TIP C
a:

INTREBARI TIP CO}IPLE}IE:{T SIMPLtrL{

rJ

l.

In parodontitele mareinale. este patogen parodontal al.

complexului rosu:

A.
B.

:u:i::i..ir
rnle--.:,

@ Po.nit:rcrn.

r:'= -='.:

D. Campil,'::.1;r -: - . -i
E. Eikenel ::--::.:;::

l. Du:: C\
lt,t.a

_:

-:

.\ ---.:..,.
aE/ -': ''
, :::.a

- .:: :: \CKER\{ANN. intensitatea

:.: ::schiul temporal este:

;-r

Parodontita apicla cronica din TBC

.X'l

Parodontita apicala cronica condensanta

8. Dintre tulburarile eruptiei dentare care intereseaza

dintele in timpul perioadei de dezvoltare in grosimea
osulul sunt:
t(

r'

."*i
l*

l.-:-0,5 mm)

EN

: -.:arat supragingival la I mm de jonctiunea smalt--1t

Su aiba o latime de 1,5 mm sub un unghi de ,15 de

gade
ln chirurgia oncologica optiunile de inchidere a unui

leiect operator sunt, cu EXCEPTIA:

,/( Inchiderea primara

t/cr"tude
piele
'@xaude

y'
'/

titan

Reconstructia cu lambouri

v rnarrurea dirijata

per secundam

actiunea de indepartare a placii

/
y'
-

radicular

l.

Pozitia ectopica a germenului dentar

-J
ii

Tendinta filogenetica de reducere dimensionala

stucturii osoase scheletale

Sindromul compresiei de maxilar

9. ln primele doua luni de viata i.u., cresterea

diferentiata a celor doua maxilare determina:

if. Prognatiemaxilara
!z Progenie
ty'.
n rrognatie mandibulara
@ R.,tognutie maxilara
/ Biprognatie

*u

Urmareste predilect, indepartarea urmelor de tartru

inclavate in cementul

o
F

fibromucoasa densa si renilenta- hiperplazii

glnglvale

0. Aprecierea vindecarii parodontitelor apicale cronlce

sau a insuccesului tratamentului endodontic se face prip
examinarea, in paralel, a radiografiei realizate dupa{"*}
obturatia canalelor radiculare cu radiografi i efectuateY'

1{teVrezinta
-ra bu.t.ri.ne si a produsilor de metabolism
(/ Este o manopera sangeranda

Este o manopera folosita pentru indepartarea

,/.

Malpozitii ale dintilor vecini

5. Detartrajul:

eJ

paradentara a

'.::;ndat 1-1,5 mm

/
F

parte:

Parodontita apicala cronica cu hipercementoza

lui Merkior
b v Osteita
Abcesul apical cronic

: -::lr-at -i uxtagingival
-:

Cominutive

.E

X.

,i

Triple

NU face

: -: ".
:1

Fractura disjunctie

7.D intre parodontitele cronice cu imagine circumscrisa

::

Unice

,d Duble

Fusobacterium

Prerotella

6. Fracturile posterioare, cu deplasare, ale complexului

zigomatic, pot fi, cu EXCEPTIA:

.
{.-.f

cementului necrotic
nre caracter chirurgical cand indeparteaza

microulceratiile epiteliului sulcular

DO}TENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

o saptamana de la terminarea tratamentului

16. tu trei saptamani de la terminarea tratamentului

/ fu o luna de la terminarea tratamentului
La 3-6 luni de la terminarea tratamentului

y'

Atunci cand simptomatologia dureroasa dispare

r,

''

17. Siliconii utilizati in amprentarea finala a campului

edentat total, au ca dezavantaj:
Sunt greu de manevrat

I 1. In cazul pulpectomiilor, dar si in cazul gangrenel

simple, instrumentarea canalului se practica pana la :

jC
$

Foramenul aPical

r-r.s mm de apex

'/f.
y'

Yortu prenta trebuie mentinuta fixa timp de 8-12

minute pana la Priza finala
N" reproduc cu acuratete tesuturile dentare dure
-16)
Af..t.ura duritatea de suprafata a gipsului

Xpr*ul radicular. evidentiat radiologic

2-2.5 mm de aPex

V.
ff

Spatiul PeriaPical

12. Intre hiperplaziile si hipertrofiile reactive si

inflamatorii tip "epulis-like" enumeram, cu EXCEPTLA:

;t( crunutomul Piogen

-/
f tAromul osifiant Perif,eric
Z Paoilomul

/l/crunutomul
@crunutomul

1K.

/
l.
/.

(9

b,.

/ """\ -t
'. J "

Sugere. suflat. fluierat

testfonetic:

18. Sialometria este indicata in hiposialie, unde valorile

secretiei salivare stimulate scad sub:
o.t mlrmin

B. 3 ml/min
C. I ml/min
D. 3,25 ml/min

congenital

Suras fortat
rrart' nah"

Deschiderea larga a gurii

Deelutitla

6)
- ochiului
- gnation masurata cand
/. Oistantasubnazale
bolnavul tine gura deschisa
y'. Dittuntusubnazale - gnation masurata cand
bolnavul tine gura inchisa
Distanta intercomisural a
Distanta interPuP ilara

15. Gradul de dificultate al unei extractii dentare

depinde de o serie de factori locali, cu EXCEPTIA:

1.5

mvmln

'
.,
y'. este folosit doar in cazurile in care este necesara
.t

-1f

seDararea radaclnllor

este folosit in special la resturile radiculare mtct

situate profund in alveola
Este indicat in anchiloze

convex

rd.

Suprafata linguala trebuie sa fie neteda, fara santuri

si individualizarea

VoUititatea dintilor

@lnguttu..a

/
y'.

Gradul de distructie coronara

Welatiacu structurile vecine

@
/

Sebazeaza pe faptul ca reflexul deglutitiei se

produce cu mandibula centrata
Consta in compresiunea bilaterala a maseterilor, cu
scopul obtinerii de contractii echilibrate

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

'

ln sens C-O suprafata linguala se modeleaza usor

A.

de
I 6. Metoda "homotropismului lingo-mandibular"
determinare a relatiei centrice:
in dirijarea mandibulei in pozitia sa centrica
,fConrtu
prin compresiune Pe menton
Arl^ur"rr"conducerea mandibulei in relatie #
' centrica prin compresiunea realizata de partile moi
prevertebrale asuPra mandibulei
Sebazeazape faptul ca mandibula urmeaza limba
in periplul sau static sau dinamic

',".n

20. Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula

au urmatoarele particularitati, cu EXCEPTIA:
Ingustarea lor V-O se face doar cand spatiul
,t Drotetlc
este mlc
d R.du....a suprafetelor ocluzale se face in
detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj

Accesulchirurgical

notit" cardiovasculare

dento-alveolare

In general nu asigura o vizibilitate suficienta

osului pentru alveolotomii mai laborioase

1/
-|

'

19. Lamboul plic din extractia prin alveolotomie are

urmatoarele caracteristici :
zA. este un lambou rezultat prin incizia la nivelul
santului parodontal si incizii de descarcare

14. Conform metodei Willis de determinare a relatiei

centrice, segmentul etalon este:
Distanta intre fanta labiala si unghiul extern al

.5.
/

miros si gust nePlacut

perit'eric cu celu[e gigante

13. Din testele lui Franz Herbst de amprentare

lunctionala a maxilarului pentru proteze partial
mobilizabile scheletate, NU face parte:

F- l"

intermediarilor

i*\

lor V-O se face doar cand spatiul

Drotettc este mare

21. Tratamentul preventiv al pericoronaritelor consta in:

iodoformata afanata
-{. Aplicareaunui dren din mesacare
se mentine circa24
sub capusonul de mucoasa,
ore

t6.
/.

lnstilatii de colutorii complexe cu antibiotice

Extractia mol arului semiinclus
chirurgicala la nivelul molarului de

@ Decapusonarea
minte incomplet eruPt

Spalaturi antiseptice abundente si dese

22. Osteotomia ramului mandibular in " L inversat "

28. Sunt tumori ale epiteliului odontogen cu

ectomezenchim odontogen, cu sau fara formare de tesut
dentar dur, cu EXCEPTIA:

(Datillo):

/(.
@

P,ste

o interventie frecventa

Ert. indicata in general in situatiile in care exista o

dlvergenta marcata spre posterior a ramurilor
mandibulare
Interventia se practica doar pe cale orala

t.

lnterventia se practica doar pe cale cutanata

V. Repozitonarea libera a fragmentelor permite

corectarea anomaliilor transversale
23. Din punct de vedere al compozitiei chimice a
substantelor anestezice utilizate in anestezia locala,
descrie ca ester al acidului benzoic:

/. f ibromul amel oblastic

/ Fibro-odontonul ameloblastic
@ emeloblastomul
/, O aontoume lob astom u
fl. Tumora odontogena adenomatoida

29. Intre factorii favorizanti ai sinuzitei maxilare de

cauza d,entara sunt afectiunile dento-parodontale ale

{-a
$e,_.J

A. Cocaina
B. Lidocaina

dintilor sinuzali. cu EXCEPTIA

f,E

Numarul de milimetri masurati prin sondare

exploratorie intre jonctiunea smalt-cement si nivelul
cel mai decliv al pungilor parodontale
Cresterilede volum ale gingiei

woalitutea dentara
Modificari de consistenta ale gingiei
Modificari de culoare si aspect ale gingiei

i"'f

25. Unul din criteriile de diagnostic pozitiv al pulpitei

purulente totale este:

r\
(!
/.

/.
p.
p

Calmarea temporara a durerii prin lichide reci

Cedareadurerii la calmante locale de tip

Dentocalmin
Cedarea durerii la analgetice

Calmareatemporara a durerii prin lichide calde 4

rtp
Exacerbarea durerii dupa evacuarea secretiei *,;.r. *..
purulente prin deschiderea camerei pulpare .{
].,.

26. Inaltimea spatiului protetic potential este marita ih:'1.

Abraziunea coronara a dintilor limitrofi bresei

1/

@
;F?

edentate

Octuzia deschisa (subocluzia arcadei antagoniste)

Subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate
Egresiunea sau extruzia dintilor antagonisti

Distructia coronara a dintilor limitrofi bresei

27. Potrivit clasificarii Catedrei de parodontologie din

Bucuresti, este gingivita indusa de placa bacteriana
specifica:

diabet

*:

Gingivita din carenta vitaminei C

/ Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive
tta perp lazica prin infl amatie microbian a
lf,GingN
' (pnn placah ibacteriana)

@Gineiv

ita

aK. Metoda "homotropismului lingo-mandibular"

/ vtetoda compresiunii pe menton

E Mun"uratemporala Green
L MetodaPatterson
A^ (
(9, entrocordul ootow
31. In primele zile dupa aplicarea protezelor, lipsa
stabilitatii datorate plasarii incorecte a planului de
ocluzie are drept tratament:
A. Echilibrar ea ocluzala

B. Remontarea dintilor
C. Tatonarea cu Kerr verde
D. Captusire marginala
6) R.fu..r.a protezei

32. Indicatia tehnicilor de injectare a gutapercii ramolite

prin incalzire este:

tK.

Canale foarte subtiri

cu curbura accentuata
lBl
v Canale
fr Constrictie apicala largita
!. Rezorbtia radiculara intema
p Rezorbtia radiculara externa

Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu

dimensiuni variabile
Jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana,
localizata, de intensitate medie

1R.

30. Care dintre urmatoarele este metoda complexa de

determinare a relatiei centrice la edentatul total:

il(

Gineivita din

!.J

Ct';sturile radiculare suprainfectate

33. Simptomatologia subiectiva in abcesul pardontal

marginal este reprezentata de:

.r/ edentate

il

dintilor6

Perforarea septului subantral prin chiuretaj

intempestiv

Propoxicaina

24. In parodontitele marginale, severitatea este apreciata

in functie de:

/
/
/
/

sinuzali

Chisturile foliculare suprainfectate

D. Cincocaina

E.

P.arodontita apicala acuta sau cronica a

Osteita procesului alveolar

trticaina

din sarco idoza

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

/
/d

Mucoasa acoperitoare i ntinsa, lucioasa, rosie

Percutia transversala a dintilor limitrofi abcesullil'1
este

dureroasa

'-*'/

Ointii limitanti sunt, in general, indemni de carie '

34. Anodontia este denumita in literatura de specialitate

prin urmatorul termen:

,/(Yoliodorti"

40.

fi
-

y'Pleodontie
Agenezie

14.

Hiperdentie
Poligenezie dentara

35. Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutia

sa urmatoarele spatii. cu EXCEPTIA:

y'
'-f
fCl

t fi
,p

Submandibular

Laterolaringian

oalatin:
u*i.,u o discontinuitate
lf)
vy'Muschii

a "aponevrozei velare"

O intewentie chirurgicala realizata in scopul

i'v t

'121 imbunatatirii inchiderii marginale posterioare la

y'.
-/

peristafilini externi fuzioneaza pe linia

mediana

Nu exista o discontinuitate a musculaturii inserate

Muschi i pal atostafi lini

nu

fuzioneazap

u.a..di uC!

37. Atela STEIGER consta din o parte fixa si una

mobilizabila, prevazutacu elemente diferite de agregare

A. Culise
B. Coroane telescoPice
C. Coroan e 314 fixate intr-o sina orala cu pivoturi

B. O imagine radiotransparenta difuza apical

C. O imagine radiotrasparenta circumscrisa apical
D. O trasparenta crescuta a canalului radicular si

?EI

,t
tft

Corticata vestibulara groasa - asa cum se intampla

in cazul molarilor inferiori
Pacientii cu imunosuPresie
Parodontopatia marginala cronica (dinti cu
implantare compromisa)

Tr

ansmit p araar i al presiunile

nefi

'

oc

uzale

so

Ii

itand

ziolosic Parodontiul

s (9limRiedica

Favorizeaza acumularea placii bacteriene si

r.,-.\

'*f

E. Rizaliza
39. Punctul antropometric nazion (N) pe teleradiografie
reprezi nta:

7K. Punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale * ,

.{pun"tulcel mai anterior al simfizei mentonieret ]

@
Z

periostul

,{ ointi fara valoare protetica

1E Fractura radiculara ver-ticala

1(.

eventual stramtorarea lumenului radicular

lungul crestei alveolare, respectand

este:

E.Doiconectoridentarireunitiprinbaresubtiri

Tehnicade indepartare a mucoasei balante de-a

43. Unul dintre dezavantajele coroanelor telescopate

eivoturi fixate in cilindri cu fund orb

38. In gangrena pulpara simpla, radiografia dentara

arata uneori:
o largire a spatiului periapical

pacienti cu sant retrotuberozitar desfiintat

O tehnica de adancire a santului pelvi-mandibular

42. Dintre contraindicatiile relative ale rezectiei apicale'

sunt:

pe "aponevrozaYelara"

velara" este fixata atatpe apoftza

tD( "Aponevroza
pteiigoida cat si pe marginea posterioara a lamei
orizontale a oaselor Palatine

'
.

obtine conservarea osului alveolar

O interventie chirurgicala indicata la pacienti cu
atrofie severa si sant vestibular neutru

"fi

Temporal

36.Incazu|despicaturiipalatine,1anivelulvalului

F.

t. Extractia alveoloplastica reprezinta:

int.ru.ntie chirurgicala care se realizeaza

f)o
Y concomitent cu extractiile dentare prin care se

Maseterin

7tj

,Z Consistenta gingiei este redusa, moale, friabila

.. /. Aspectul papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale
V @Volumul gingiei este crescut
4

Brcal

U constituie simptomatologie in gingivita alergica:

Cingtaare culoare rosie intensa, care cuprinde
papilele interdentare, margina gingivala libera si .' iingia nxa, si dispare brusc la nivelul jonctiunii ',, .i
muco-gingivale
Tumefactia gingivala are un aspect usor granular

Df

Punctul cel mai proeminent de pe procesul alveolar

maxilar

eun.,ul cel mai anterior al suturii nazo-frontale

Punctul cel mai posterior si superior al suturii nazolrontale

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

igiena orala
chiar daca

se. pot.aplica pe dintii tinerilor

.I2l*."
sttuatla cllnlca o cere
,t
f. fxpun substructurile organice la leziuni carioase
/ N"sunt fizionomice
;*',

44. Obturatiile preventive cu rasina tip C (clasificate S

SIMONSEN), ie fac cand leziunea de carie are
urmatoarele caracteri sitici :
A. Leziunea este minima localizata in sant si foseta
B. Leziunea este minima cantonata numai in smalt

C. Leziunea are o extindere mai mare in dentina

D. Leziunea de carie a progresat in dentina dar este
inca mica

L.riun.a

de carie se afla la limita smalt-dentina

'

45. Una din cauzele pentru obtinerea unui raspuns falspozitiv Ia testele de vitalitate electrica este:

,K. Dinte tanar, cu apex

l.
(p
I
fi

deschis

v(. Hipertrofii si hiperplazii

.E. Eroziuni in situ

Dinte cu traumatism recent

Greseli in izolarea si uscarea dintelui

Contu*ul de alcool
Calcificari

intracanalare

.,

46. Culisele intracoronare sunt indicate ca solutie de

electie:

X
/.

p" dinti suport cu camera pulpara voluminoasa r '- .

ltunci cand dimensiunea mezio-distala a dinteluir
suport este redusa
'

C. Atunci cand proteza are un ax dificil de insertie

D. La pacienti cu dexteritate manuala limitata

loc:

Sub forma de depozite stratificate succesiv care ogr

inglobeaza insa celule
.J

formatoare

S"A forma de depozite lacunare care inglobeaza

cetule

r1

,t

48. Conform principiilor biomecanice ale realizarii \--t'

arcadelor artificiale ale protezei partiale mobilizabile
acrilice (Ackermann), heteropozitia urmareste:

(!rl

Woaifcarea morfologiei dintilor artificiali prin 1*',

v

reducerea suprafetelor

ocluzale

Schimbarea ordinii dintilor artificiali astfel incat

dintii cu suprafata ocluzala mai mare sa fie plaqati,
catre centrul geometric al seii
'*",,
Schimbarea ordinii dintilor artificiali astfel incg. ,
dintii cu suprafata ocluzala mai mare sa fie plaS.ati,;
spre zona cea mai distala a seii

-,p.

Reducerea numarului de dinti in arcada artificiala,

-,p.

Modelarea decuspidata a suprafetelor ocluzale ale

in special la nivelul seilor terminale

dintilor artificiali

14.

51. [n cazul anomaliilor in plan vertical prin deficit

maxilar, planificarea preoperatorie de repozitionare ' *
inferioara a maxilarului imolica:
.,,#;

\4igrari patologice

lncluziidentare

@
t/

,Z

R.utiru..a unui

sistem de imobilizare daca este

necesar

Planificarea se facerdoar cu ajutorul

ortopantomogralrel'
Reperele cefalometrice preoperatorii si de predictie
se bazeaza pe pozitia de repaus a mandibulei

52. Tulburarile parodontale care apar in sindromul deu

ocluzie deschisa sunt:

@
ft

Lurgirru

ului Parodontal
Defecte osoase cu trei pereti
limbusului alveolar
sPati

@Resorbtia

I
6

Atrofia osoasa orizontala

Dehiscenta si fenestratie osoasa

53. Bolnavii cardia$-i tratati cu nifedipin si

prezinta:

-@

'

diltiazes 1

**t

AParitia unor fibroblasti cu aspect de miofibroblasti

Material extracelular asemanator laminei bazal6f
)
structuri hemodesmozomiale

\\
\ Flora bacteriana particulara
matrice fibroasa. bine dezvoltata, organizata sub
@ gforma
unei retele de benzi groase de fibre de
\\

' r"

'.-'

Tulburari ocluzale de tipul contactelor premature

generate de cuspidul palatinal al premolarului *

y'. Eroziuni ale premo lari lor

/ Distrofii si displazii dentare

Planificarea interventiei chirurgicale pe modele de,

studiu

colagen

49. In traspozitia completa intre canin si primul

premolar pot sa apara urmatoarele:

Leziuni eritemato-congestive

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTISLU

f f

D. Din epiteliul adamantin unit

,+\

Ulceratii de decubit

Realizarea unei scheme de predictie pe baza unei'

Prin inglobarea in cementoid a fibrelor de colagen

/y' ,, lorTnaloare
^

Eroziuni la insertia protezei

cefalometrii

Odata cu aparitia solicitarilor prin presiune asutrireJ

arcadelor dentare

,K.

,/.
p.
@

In edentatii frontale

47. Formarea cementului acelular are

B.
C.

50. In stomatopatiile protetice la edentatul total, potrivit

clasificarii Clinicii de Protetica Dentara din Bucuresti,
sunt reactii imediate bazale:

ffi

"Noduli" papilari de consistenta ferma, localizati

oreferential in zonele laterale

mentinerii protezelor totale are a..nt

:l;:'ir"
h suruoerforata
r) \{arSini prea scufte

,l

C. Supraextinderea marginilor protezei

fiPlasarea incorecta a planului

nor$

t.

de ocluzie

Inchidere periferica inadecvata

.'c

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

',

61. tn abcesul parodontal marginal, cel mai frecvent

evacuarea exsudatului purulent este impiedicata de:
A. Localizarea pe anumite fete ale dintelui, mai ales in
zona palatina

55. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple

se face cu:
N..totu pulpara

f4

1fr

'tff

Parodontita aPicala cronica

v ulpituacuta

i.
'

iperemica

@ ertpi. cronice
/ Caria dentara

"

/e
l\-,

supraadaugata

D. Edemul marginii gingivale, produs prin impact

alimentar

56. Chisturile de canal tireoglos:

Apu. prin activarea transformarii chistice a unor

iniluzii epiteliale embrionare restante la nivelul

6
-

@ Prezenta unor sisteme de imobilizare

canalului tireoglos

@
@

y'
/

Sunt localizate pe traiectul canalului tireoglos

epu. cel mai frecvent suprahioidian

lput cel mai frecvent

62. Violetul de gentiana lVo se utiltzeazain"

Paste de

:\
ra

o
,t
@
-

Infectii si ulceratii ale mucoasei bucale

63. La edentatul total protezat, leziunile de decubit
diferentiaza de leziunile maligne prin urmatoarele

a,
pozitiva :

@_

1f

tu

/ Staphy lococc us au reus

-1t
Trrpon ma Pallidum
-@ Tr.pon.ma denticola
eggr.gutibacter actinomycetemcomitans

f.E

60. Explorarea grupelor musculare in anomalia dente5l

releva:

.r

d)uipo,odla muschiului orbicular al buzei superioare

FHio.nonia muschiului orbicular al buzei superioare

6)
@
/

nio.nonia buzei

inferioare

2-3 saptamani de la repozitionarea dintelui se

r ealizeaza tratamentul endodontic
Sl"niriselective in servicii de stomatologie pentru
a scoate dintele din ocluzie

@)r-u

59. Printre testele moderne de diagnostic al afectiunilor

*-

maxilara de,'olasa lI/1

ru.u miros fetid

@
a dintelui in
fi. Repozitionarea imediata, chirurgicala
' oozitiacorecta, fara fixarea lui la dintii vecini "'-""
16)Aoli.ur.u de forte ortodontice mici pentru
v reoozitionarea dintelui intruzat

/A R.fu....u corecta a morfofiziologiei

l6tt..*;;;ea migrarilor dentare !
W P rev enirea parodontoPatiei
,f Fluorizari locale si sistemice
6 Preuenirea sindromului disfunctional

gingivalis

'"-"

64. In tratamentul luxatiei dentare cu intruzie se pot

adopta urmatoarele atitudini terapeutice :
Favorizarea eruptiei dentare daca dintele este imatur

Porphyromonas

i
se

,fr tlalena letida Prezenta

i/ F trrr rnt diskeratoza
@ nbr.nru diskeratozei
fEf
\/ Flora microbiana moderata

58. In principiile de tratament in restaurarile unidentare

si prin punti dentare profilaxia locala tertiara cuprin{g1

$
@

semne clinice (BURKET):

Proba Valsalva trebuie utilizata repetat deoarece'

largeste solutia de continuitate a mucoasei sinusale
si faciliteaza drenajul sinusului maxilar
Explorarea blanda a alveolei cu un stilet butonat
t
evidentiaza o senzatie de "cadere in gol"
Examinarea dintelui extras releva prezenta unul
fragment osos atasat la aPex

gingivo-paradontale exista sonde ADN capabile

detecteze specii ca:

t,

Gingivostomatite micotice

57. Comunicarea oro-sinusala imediata trebuie

.,*r
diagnosticata pe baza urmatoarelor criterii:
Sangerare mai abundenta din alveola' uneori cu
Proba Valsalva

dinti

Hiperesteziile radiculare
Leziunile herpetice infectate

suprasternal

Suntla distanta de corpul hioidului

6) aspect aerat

Masajul gingiei inflamate si incercarea de a goli{

continutul pungilor prin intepare si exprimare
slocuri masive de tartru si placa bacteriana

il}

Uip.ttonia muschiului mentalis

tlipotonia muschiului mentalis

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

65. Conturul crestei marginale a osului alveolar variaza

in functie de forma radacinii (LISTGARTEN):
este concava,
/ Acolo unde suprafata radacinii
plat
este
alveolare
marginii
traiectul
jonctiunea
smalt-cement
@ Ert., in general, paralel cu
suprafata radacinii este concava'
fDRcolo
vtraiectulunde
marginii alveolare este convex, arcuat ,, -

ascendent

{"ri

In cazul radacinilor subtiri are un traiect rectiliniu

In zona convexitatilor radacinii, marginea crestei
alveolare prezinta un traiect rotunjit spre apical

66. Prima etapa in planul general de tratament asociat

ortodontic si chirurgical ortognat al anomaliilor dento-

72. Dupa clasificarea chirurgicala al lui Winter a

a molarului de minte inferior,

posibilitatilor de incluzie

maxilare scheletale severe, consta in:

exista:

planuri {.
no't
ocluzala in cele trei planuri

O..orp.nsare ocluzala in cele trei

@
,f Compensare
fO Cor..tia arcadelor dentare

.,

@)

Pozitionarea dintilor in functie debaza osoasa

Pozitionarea dintilor nu tine cont de baza osoasa

67. Forma citokeratinelor difera dupa

stratificata a epiteliului oral:

,k

dispozitia

4
i

ilCaracterul lancinant care a dus Ia clasificarea

' numele de "turbarea dintilor"
sincron cu

ei(i$

sistorere

tiX

Reducerea ei la rece, prin vas$onstrictia provocata

70. In conceptul ocluzal neuro-muscular

75. Unele substante, in mod prioritar, pot declansa

necroza datorita caracterului chimic mai aeresiv si

{
@

medicina , ',

Analiza computerizata a ocluziei statice si

dinamice - Dispozitivul T'SCAN III

Electromiografie - BioEMG
TENS (stimulare electric transcutanata)
t^
-{
Ultrasonografia
Transiluminarea cu fibra optica (FOTI)

.t

Acidul tricloracetic
Fenolul

Hipocloritul de sodiu
t

Cbrurude sodiu
Trioximetilenul

f",

Cu o inclinatie de 45 de grade fata de axul de

insertie

@ o.

ll3 - ll2din grosimea smaltului

Lu
30 de grade. caci marginile subtiri s-ar fractura
-9_
6;IPe toata inaltimea smaltului la cavitatile mici, dar
U
cu o rnclrnare de 45 de grade, dupa Mouren

71. Conectorul principal metalic sub forma de bara alr'

protezei partial scheletate are urmatoarele caracteri stic i:'
.

ih.

(AJ Are latimea de 6-7 mm

\h.
\9j

r\
.4".,,t

76. Bizotarea marginilor cavitatii se face la inlay-ul

metalic ocluzal:

Calmarea ei la cald

dentara neuromuscularaapeleaza la o serie de mijloaU

specifice, pe langa cele traditionale dintre care amintim:

t'

:" " '

Infiltrat leucocitar format din neutrofile si

polimorfonucleare

6
g

Exacerbarea ei dp.orice cauza care provoaca

cresterea atluxului sanguin spre extremitatea

celalica

Gingivita si gingivo-stomatita ulcero-necroticar.a;

anume:

ventncutare

.r

Celulele LANGERHANS

profilometrului Sears

@;;;;;.;;;;;',

j\q-''

orizontala

74. Constituie elemente de aparare ale epiteliului

69. Cea ce deosebeste durereqrdin pulpita purulenta d.e.cea din pulpita seroasa este: ,u

(C)

,punghi

intre 0-30 grade - incluzie

jonctional:
y'. fiptudigitatiilor epiteliale
P. Incarcare cu glicogen a tesuturilor afectate
,( R durrrea sau absenta keratinizarii

etaiului inferior:
({l Metoda Boianov

Unghi intre 6 l-90 grade - incluzie verticala

Unghi mai mare de 90 grade - incluzie cu ax

68. Sunt metode antropometrice fara repere

preextractionale de determinare a dimensiunii verticale

Wtetoda

ff
'@l

.,;fr Gingivitele din boli hematologice

stratul spinos sunt aplatizate

'n

C. Metoda Landa
@ u.todu wilti,

Unghi intre 0 si 30 grade - incluzie disto-anguldra

nE Gingivita alergica
,{ Gingivita si gingivo-stomatita micotica
O cingivita de sarcina

ln stratul cornos au tbrma stelata

ln stratul spinos au forma poligonala

Uetoda Wright

lpf

73. Potrivit clasificarii Catedrei de Parodontologie dirF,

Bucuresti, NU constituie gingivite neinduse de placa ,
bacteriana nespecifi ca:

In stratul comos sunt de forma cuboidala

In stratul bazal sunt de forma cuboidala sau usor

>.1

- inversat

alunsite

[O
\J.
F.
@

iAJ Unghi negativ (< 0 grade ) - incluzie mezio-angulara

Are qrosimea de 3 mm
P" sectiune are forma ovalara, rotunda sau
semiovala

y' ett" intotdeauna in contact cu parodontiul marginal

/,+re un grad de elasticitate mare si nu modifica
deloc relieful boltii oalatine

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

C" freze cilindrice din oteluri extradure

82. Tehnica Nelaton de reducere a luxatiei anterioare a

. D ezav antaje le tehnicii Endotec de obturare

radiculara prin condensare a gutapercii. sunt:
Incompatibilitatea cu utilizarea cimenturilor de *
ir
sigilare
.t-:.
Densitate mai scazuta a obturatiei

77

r
@

ATM consta in urmatoarele manevre:

,E S" aplica policele bilateral pe canin

't\
celelalte degete (exceptand policele)
lBl
v- Cu
marginea baztlara si unghiul mandibulei

Presiune de condensare foarte crescutu.ur. cr.riE'

'Q/

riscurile de fractura radiculara

i..
Leziuni termice ale periodontiului sau chiar ale
osului alveolar in cazul supraincalzirii gutapercii-prin activarea prelungita

F
@

lA) Constituirea intr-un focar

de infectie in boala de

rocar

Nevralgii de trigemen, prin compresiunea filetelot

nervoase. date de dezvoltarea voluminoasa a

mecanica buna

'y'.

lncompatibilitatea cu materialele din care se

confectioneaza modelele

iE
E

oarodontala

foate fi mult mai puternica in timpul perioadeloq

zilei fiiqd
{

Pierder"a (avulsia) dintilor

Qf

;t

Posterior: rafeulul pterigomandibular si spatiul

Muschiul pterigoidian extern (lateral)

7E

Muschiul sternocleidomastoidian

,ff

Muschii limbii

maseterin

glosofaringiana:

Este un sindrom mai frecvent decat nevralgia de

tflsemen

Anterior cu m. zigomatic mare, m.coborator al

unghiului gurii, spatiul infraorbital

86. Nevralgia

(6
\t

mandiburei si spatiur

)E
tz

Muscniul buccinator

srp..ior: corpul osului malar

:ffifm;|;'i:*"'ui

81. Tulburarile musculare care apar in sindromul

ocluzie deschisa sunt mai frecvente la urmatorii musc,hii

Fascicolul anterior al muschiului temporal

o'"u'., ?.

osteomielita

de

de *

(6)

Fracturadentara

@
G)

*-

Durerea creste in intensitate pe

mai putemica seara

'..'

85. Delimitarea spatiului bucal este:

,K rvrail m. buccinator .l

80. In disfunctia temporo-mandibulara durerea mio- f,

faciala are urmatoarele caracteristici:
Localizarea durerii este de obicei preauricular dar
V Doate iradia spre craniu

crescut

Anchiloza dentara

6tffi:".

Interventii chirurgicale, in special gingivectomie

Retractii gingivale prin involutie sau distructie

- C. Durerea este mai puternica dimineata

parcusul

.*il

daca este un dinte sinusal '

sunt:

Terapia de bioreactivare

sau bilaterala

fibroasa

84. Consecintele tractionarii recipfoce a dintilor cu inple

de cauciuc in tratamentul diastemei

cnirr.tul radicular

.^.

Actinomicoza cervico-faciala
Parodontita apicala cronica

@f Sinuzita "odontogena"

79. Hiperestezia radiculara se poate instala dupa:

iE Aplicarea de coroane de invelis metalice

stress

Canacondilul.ajunge in cavitatea glenoida se aude

un cracment si eura de inchide brusc

granulomului

1B)Poate fi uni

S" trage spre anterior mandibula asociind si o

rotatle a mentonulul

fac oarte:

/
'

6;i::fi;:::"
xigiditatea

@
fr

"

83. Din evolutia si complicatiile granulomului epitelial

78. Conditiile esentiale pe care trebuie sa le

indeplineasca un material de amprenta in protezarea.fixa
sunt:

,/

initial o miscare de ridicare efectuatd.* i,

treptat pentru depasirea obstacolului reprezentat de

Se imprima

tuberculul articular

Frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire

comparativ cu cele din condensarea conventionala
la rece, in cazul nerespectarii tehnicii corecte

@R.titt.nta

se prindg" "

Durerea este intensa si

paroxistica
timbii

Originea este la nivelul uarfrrirli

Este singura nevralgie care poate

fi

*-'t,
.'-

{'

acompaniata de

bradicardie

e.,.

provocata cel mai frecvent de deglutitie

t:

,,)

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

92. Demoltarea bazelor scheletale in anomalia

dentomaxilara de clasa lll2 se caracterizeazaprin:
1E Inaltimea anterioara a fetei este mai mare

87. Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos

inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii:,^

@ lutpi,. acute purulente partiale sau totale

,B(
' .a

f
'@

Canale

curbe

Pulpite cronice

,f i

-a,
Inaltimea antero-inferioara
@ mal
ml.a

afetei (Nsa-Gn)

.ro{i
.\'-/

9^"1.

in timpul tratamentului. campul operator a*..

tost lnundat de salrva

Unghiul SNB mult marit

Unghiul planurilor maxilare M-Nsa-Nsp este

Cand nu putem opri hemoragia

redus decat

88. ln retractiile gingivale constitutionale, de cauza

mecanica, prin trauma ocluzala sau dupa unele
interventii chirurgicale, atitudini si praitifi
conservatoare constau in:

''o

f"

normal

mlr
'1':

unetriur goniac este mai mic dar poate fi si normal

93. Constituie manifestari locale gingivo-parodontale la

bolnavii cu SIDA:
@ e n g o r u to za b acilar ac u mani festari di structivfale
desmodontiului si osului alveolar
"'
i

(31 Folosirea produselor de bioreactivare tisulara

(gf

tritemul gingival

Colar atiile anormale,

linear

\. Grefa de tesut conjunctiv

(O e.ritur.u unor proceduri neconventionale preluatL
- din experienta populara ca periajul cu sare
\. Lambou mucogingival deplasat spre coronar
(f) Folosirea unor proceduri balneofizioterapeutice de
v stimulare metabolica si a dinamicii vasculare

fi
,p Osteite ale corticalei externe a crestei alveolare\'
marginala ulcero-necrotica rapid
@- eurodontita
fl"7
lbj
progresiva

89. Tratamentul bruxismului este complex si se

realizeaza prin'.

oe:

*.d*.r.u t.nrirnii

Ametiorarea simotomelor si efectelor

(!/
/'

Inlaturarea interferentelor ocl uzale

1..{

/,

fil
Y
(p
Qf

| ntr eruperea mecan ismului neuromuscul ar patologic

oe reactle lnversa

Alcoolizarea ganglionului Gasser

Radacinile molarului de minte inferior sunt dreple paralele

molarului de minte inferior sunt usor

@ Radacinile
diversente I

clestele

,u'

Coroana subminata de un proces carios

spre

-''

.r

Exista cateva reguli care trebuie sa fie respectate Jril

folosirea elevatorului drept, intre consideratiile generale
privind extractia cu elevatorul:
":
9I.

y'.
p.
'
A
pl

Intotdeauna se aplica mai intai

/.
'

I.

.'

Aplicarea elevatorului la nivelul dintilor superiori si

posteriori trebuie sa fie perpendicular pe axul

dintelui
In timpul luxatiei nu trebuie sa folosim ca

dintii

palatinal

adiacenti

tn,od.uuna se aplica vestibular, niciodata

sau Dalatlnal

sprijr\.

"''

.*.

lingu&

Suprufuta convexa a partii active trebuie sa fie

contact cu dintele care urrneaza a fi extras

e mucoase

Reoloeia bucala

Ritmut secretiei salivare

Valoarea initiala a pH-ului bucal

"-1

ig

,'""

-l

(t

'1, Graviditate i
fl Alaptare
@ Scurtarea arcadei dentare
**. tulbulu.i ale relatiilor verticale interarcade '.
Q ei.a...u spatiului de rezerva premolaruluif,
/

extins .

distal

0..;
i

(D) Dificultati in eruptia caninului si a

Integritatea coroanei dentare permite priza cu

F O singura radacina recurbata

iperp i gmentati

95. Caria aproximala ca factor local in etiopatogenia

anomaliilor dento-maxilare determina:

90. Extractia molarului de minte mandibular erupt cu

clestele are urmatoarele indicatii :

bucale

94. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde

psihice ?

YFI

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

Alungirea arcadei

dentare

doi

f"" ;

lr.d

96. In principiile de tratament in restaurarile unidenqr5)

si prin punti dentare, profilaxia locala primara cuprinde:

A Alirn.ntutia rationala
Y Pluoriturea prin mijloace locale
P.rotectiacu lacuri si sigilarea santurilor
f dentare
6) P."u.nirea migrarilor dentare
I Fluorizarea prin mijloace generale

si fisurj/Or

Li

97. In scopul franarii deplasarii distale ale protezelor

oartial
'- mobilizabile scheletate se folosesc:

y'.
Curba de ocluzie sagitala usor accentuata
fl. Curbade ocluzie sagitala inversa
@f inteni ocluzali din fosetele meziale ale molarilor'
c*
6ooroun. telescopice
i-".
,rx ^ .. lntra sl extracoronare
(Pcuttse

104. Cele mai frecvente anodontii sunt localizate la:

98. Dupa clasificarea scolii germane, sindromul

progenic poate fi:
@r" protuzie fara spatiere

.@ Incisivul

p:il;*:;i1,i,,,"*;,u,,
1ff. Adevarat
' O o. conducere tbrtata

eretolutul doi inferior

Incisivul central lemporar

capurur
!t
B. Halitoza i

\
\
($

t{

Tut.
Obstructi e nazala

Rinor.. purulenta. anterioara sau

Reconstituiri corono-radiculare

106. Peroxidazele salivare constituie un sistem

enzimatic complex alcatuit din elemente de provenien6'.
diferita din care fac parte:

cu secretie persistenta care nu permit *

@ Canale
efectuarea obturatiei de canal
100. Semnele care pot fi culese pe ortopantomograma si
care indica o rotatie de tip anterior (dupa Bjork)' sunl-?
.i{
Unehiul mandibular accentuat

tur:r ruramurii

h_

(C)Canalul

lLtl

dentar

orizontaie micsorata

angulat

Ramura ascendenta tungu

prematura a dintilor temporari ca factori

locali in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare ...
determina:
11. Afectarea starii de sanatate a mugurilor subiacenti-"
101 . Pierderea

/
t^

^rrnrro.e

dintilor

permanenti

'':

osoase

1L.I

forme:

'

r'

Fibronectina

:
r'*i

07. Puterea de suport a dintilor la presiuni verticale

bilaterale dupa Max Muller este:
@ Pentru incisivi - 32kg

@ P.nt.u molarii III - 65,5 kg

\. Pentru canini - 35 kg
\ e.n,ru incisivii laterali - 42,5 kg
e"nt- premolarii II - {-t kg
Q

@ Diastema primara sau adevarata

/. Diastema patologica
@ Diastema secundara sau falsa

8. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobi lizartr este indicata in urmatoarele

dintilor parodontotici
situati

La dintii cu pungi parodontale medii si chiar

superficiale
La dintii cu pungi parodontale foarte profunde

Diastema laterala

\ t-u dintii pluriradiculari cu trunchi radicular scurt

16\ r-u dintii cu modificari discrere de culoare- chiar I
V du.u raspund la testele de vitalitate

A Treme intre grupul dintilor frontali si laterali

F

Peroxidaza salivara

Peroxid de hidroeen
t.\.',",..-'-..._.-o-..
Dl. Tiocianat
E. Leucotaxina salivara

ffi] lncongruenta dento-alveolara

G I AngrenaJe
r
-- contacte si interferente ocluzale
lnverse,
102. Referitor la diastema dintre incisivii centrali
superiori, Kalvelis considera ca exista urmatoarele

@
@

/-)^Curbrxa preangulara accentuata

-@Vigrur"a

posterioara,

unilateral

Radacini cu anomalii ale canalelor care le fac

impermeabile in treimea aPicala

4\
fr

"]

Caninul temporar

It

[,'

n'q -.,,

105. In sinuzita maxilara acuta sunt semne clinice

malore ca:
6i Dur...u unilaterala exacerbata de pozitia decliva a

99. Situatiile in care tratamentul endodontic preoperftfr

nu este posibil dar se realizeaza obturatia de canal dupd
indepartarea apexului / procesului periapical si sub
control vizual direct sunt:
praguri in timpul tratamentului
fi)Fo*ur.u
v endodonticdecare nu permit obturatia corecta

superio,
superiori

I
\
\.\

Corp strain pe canal

lateral

Haolarii de minte inferiori si

La dintii care au suferit traumatisme accidentale sau

chirureicale
109. Sindromul Frey;

aparotidectomiei

103. Care dintre utmatoarele sunt semne obiective in

-D,
a.Fl

ging ivita si gingivostomatita de menopauza:

Hiperplazie gingivala generalizata, de tip polipoldal

o complicatie submaxilectomiei
/n Reprezinta
Este caracterizat de aparitia unei hipersudoratii t"

\
\

-+r

Usoara mobilitate prin edem inflamator

'a=,-.rt

Mucoasa gingivala si orala au aspect uscat. netdd. r

de culoare palida. uneori mai rosie cand gingia4l
sangereaza usor

Cateodata, fisuri ale mucoasei gingivale

''i

Reprezintao complicatie

tl.,J

J ln timpul stimularii salivare (in timpul

meselor)
simptomatologia diminueaza in intensitate
Este consecinta conectarii aberante a filetelor
nervoase vegetative la glandele sudoripare
tegumentare

Pungi false

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

10

I
I

I 10. Cauzele bascularii transversale a protezei totale pot

I 16. Dupa gradul de intrerupere si forma devierii

coloanei de aer consoanele pot fi impartite in:

fi:

/\

lOl Erori

@
12
@
t/

z(
-1\

Miilocii (e, o)
(B) Fricative (f, v)

de amprentare

atrotia exagerata

a crestei alveolare

oliereatorusului palatin

lC..,f

Rezilienta crescuta a mucoasei fixe de pe creste

tiZ. tn rezectiamodelanta

I I l. Cauzele bascularii in plan sagital prin desprinderea

extremitatilor distale ale seilor protezei scheletate sunt:
($l Alimente adezive

I
)

o
v

Nu

se recomanda realizarea unei incizii de

descarcare linguale datorita pericolului lezarii

nervului lingual
Nu se recomand,arealizarea unei incizii de
descarcare vestibulare datorita oericolului lezarii
nervului mentonier

Sei supraextinse
Sei subdimensionate
U

tilizar e a gherutel or incizale

I 12. Sunt

factori locali care ar putea contribui

la

aparitia unei stomatopatii protetice la edentatul

Mucoperiostul
/Q)
\.t

'-

total:l'

y'.roiabetul zaharat

/.

'l

/-

eurtarea timp indelungat a unor proteze

necoresDunzaloafe

@
ffi
6

Cresterea temperaturii locale sub placa acrilica

trt.nu n..or.rpunrutoare a piesei protetice

n.u.tiuitatea locala scazutadatorata varstei Q

,P.

Despicatura labiala centrala

un

laterala

asi

Dupa evidentierea si regularizarea exostozelor se

reaplica lamboul si se sutureaza plaga

eor,op..ator, aplicarea imediata a protezei

este

obligatorie

118. tnghesuirea dentara in anomalia dento-maxilarade

in
F Caninii
Incisivii laterali

$
l"li.l.
i7. Despicatura labiala unilaterala dubla
o.rni.utura labiala

se decoleaza cu atentie pana se

evidentieazacreasta oblica interna si insertia
muschiului milohioidian

clasalll2 prezinta un aspect tipic:

Incisivii centrali superiori pot fi verticali, de multe
@ ori
existand o palatopozitie marcata

O.rpi"utura labiala "cicatriciala"

DesRicatr*
unilaterala simpla

(2

1 I 3. Clasificarea despicaturilor labiale (dupa Veau)

cuorinde:

a crestei oblice interne

(milohiodiene) ascutite:

Plasarea elementelor antibasculante cat mai deparle

de axa de basculare

Rulate sau vibrate (r)

(m. n)
-,
@) Nazale
Laterale (ll
TY

Vontarea dintilor laterali in afara crestei

palatopozitie

superiori sunt in vestibuloversie cu

rotatia meziala peste coroana centralilor

grade de abraziune pe fata palalinalaa

@ Diferite
incisivilor superiori si pe cea vestibulara a

metrica

Z
-t

114. Diagnosticul pozitiv al ectopiei dentare pe

ortopantomografi e, ofera relati i despre :

incisivilor inferiori
lncisivii centrali superiori in vestibuloversie
Dronuntata

119. Consecintele reincluziei

sunt:

{*t

Hiperestezia si hipersensibilitatea. parodontopatia

marginal a cron ica p.in

rad.icular al dintelui ectopic cu apexurile

@1.Ogr"'
olnlllor vecrnl

I 15. In remodelarea procesului alveolar orice tip de *,

.

alveoloplastie trebuie sa respecte urmatoarele princiftii; t

.a

Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie maxifira.,.]

'lnciziile se realizeaza pe coama crestei, faraincl4i
"r

dedescarcare

;p

Daca inciziile de descarcare nu pot fi evitate,baza

lamboului trebuie sa fie mai mica decat celelalte

laturi
Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie minima
Cunoasterea exacta a anatomiei zonei

0.""a"r.;d: ;l l;;

radiculare ale dintilor vecini prin

erodarea de zone retentive subgingivale

Carii de colet

Denivelarea planului de ocluzie datorita

infrapozitiei dintelui reinclus

si

;;;:;i.

Activarea anormala a foliculului dentar

Pierderea prematura a dintilor temporari

l20. In bolile parodontiului marginal, Clindamicina NU

se administreaza:

AI-a

oacientii cu antecedenle de tulburari

gastro I ntestr nale

B. in parodontita juvenila
C. In bolile parodontiului marginal refractare la
tratament

D. La diabeticii tratati cu insulina

+rF\,

La coptl

(vascularizatie si inervatie)

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

11

l2l.ln

sens sagital portamprenta standard

126. Ca si forme clinice, abcesul parodontal marginal

ooate fi:

utilizata in

amprentarea preliminara pentru proteze partiale

mobilizabile scheletate trebuie:
de versantul vestibular al crestei
@ Sa fie la 4inmm
zona frontala
alveolare

Sa depaseasca distal cu 2 mm santurile

retrotuberozitare

y'.
/.

I
F

Osteomielita
Adenopatii supurate

Actinomicoza

123. Diastema mai este denumita in literatura de

sp-ecialitate astfel:

in:

in abcesul serpiginos

tu

i}L'''
'

"

la nivelul bombarii maxime sau usor decliv

@ Incizie
de aceasta

Atingeri cu glicerina calda

d

l25.ln cazul tratamentului chisturilor de mari

dimensiuni se va practica:
f4) Chistectomia prin abord vestibular
f Frecvent. chistectomia prin abord palatinal - la

,l

\.

sedinte succesive

Ameloplastia modelanta a caninului

Cosmetizarea prin aditie a incisivului lateral

Trasformarea traspozitiei complete in traspozitie

incorfipleta
.,,
I

eer*it rotirea

29. Printre avantaj ele lacurilor dentare (varnish-urilJ)i"'

numara:

A. Adera chimic

la tesuturile dure

dentare

q
'.

Izoleaza term ic corespunzator ( gros ime adecvata)

dar nu impiedica, penetrarea acidului
cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara

n"au.
lQf
v

y'.

ain

f.avorizeaza umectarea corespunzatoare a dentinLi*J

de catre raslnl

ncetinesc patrunderea n candl icu Iele dentin

@l proclusrror
de coroziune ai amalgamul"i d. ;ru:,,,ll,i
i

rj

maxilar

$/

Rezectia apicala cu tratament endodontic la dintii

cu lnteresare cnlstlca

130. Anomalia dentomaxilara de clasa II/2

caracterizeaza prinl.

/.

se

I'

Mtrtorurea lungimii molare

'18)
Y R.du..

rea

iametre lor

p re mo

lare s i mo are
I

(!,)Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv

lntodeauna extractia dentara

o,irrAin.a fata de dinti poate fi radicala

se

,.a,

Gingivectomie sau operatie cu lambou la

Chiuretaj subgingival in abcesul simplu la
monoradiculari

/.
D

"r

cu usurinta a spreaderului in jurul I

tl"'i
axulur sau oropnu rn ambele sensuri
A
@f Permit indepartarea cu usurinta din canal fara
dislocarea gutapercii

y'.

o pluriradiculari

.4.

in

subtiri

Diastema patologica

l24.Tratamentul defintiv al abcesului paradontal

.t

Slefuri modelante ale cuspidului caninului

y'. Sqnt mai flexibile

@ a$t"** operatorului o mare sensibilitate tactila f'{
7 ,otfi folosite pentru condensare verticala in canafe

interincisiva

l.r*,
,4"ilr;;;;"
monoradiculari

dentara

spreadere:

oiurt.rnu vera. primara

marginal consta

Deplasarea

128. Finger spreaderele, imaginate de Luks, prezinta

avantaje fata de hard
um-ratoarele
-j

/ Diastemaadevarata
,fi Bresadentara
-@
/.

dinti vecini

127. Obiectivele terapeutice in traspozitia completa de

canin - incisiv lateral vor viza:

Parodontita apicala cronica condensanta

oiur,.ra

Migrator, cand colectia purulenta intereseaza doi.'

Complex. cand tumefactia intereseaza si furcatia:

,[

-@) Parodontita apicala cronica fibroasa

lg)

Simplu, cand tumefactia se afla pe aceeasi fata cu' '

punga parodontala

cand exsudatul purulent migreaza de pe

fata a radacinii si devine aparent pe alta

122. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale

cronice, difuze Partsch se face cu:

,K

:t

fleryiginos,
vo

Sa fie la maxim I mm de versantul vestibular al

crestei alveolare in zona frontala
Sa se opreasca

Compus, cand tumefactia evolueaza simultan pe

doua fete adiacente ale dintelui

Sa depaseasca distal cu 4 mm foveele palatine

,y tuberozitatilor la nivelul convexitatii maxime

sau

conservatoare

,/ Raporturi molare mezializate

grade de inghesuire dentara
@oir.tit.

i" i

."\'

t,

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

12

3 1.

6. Tratamentul afectari i gingivo-osoase a bifurcatii lor

si trifurcatiilor dintilor laterali de gradul III si IV consta

Intre consideratiile generale care trebuie respectate

in sutura plagilor oro-maxilo-faciale, enumeram:

Structuri le lezare vor fi repozitionate cat mai
- aproape de pozitia lor anatomica

in:

@)
a,fr

,t'Gingivectomie

@
y'

In reconstructia defectelor post-traumatice se vor ,

utiliza numat lambouri libere vascularizate f ''

-/6)

In reconstructia defectelor post-traumatice se potr

t,,"
folosi lambouri locale
Drenajul plagilor post-traumatice nu este necesar Se va avea in vedere refacerea

seroase

Fluctuenta mucoasei in dreptul radacinii

Congestia mucoasei in dreptul radacinii
Depresibilitate si durere la palpare cu degetul pe
mucoasa orala sau vestibulara

suplimentare:
Structuri

@
;E

Strrctrri

nervoase

Fistula prin care se elimina o secretie serosanguinolenta

Structuri vasculare
Structuriosoase

,p

musculare

ntte grupe ganglionare (ganglioni retrofaringieni,

ganglioni dispusi de-a lungul nervului recurent)

138. Teoria anchilozei osteodentare in etiopatogenia.

acesteia:

lncisivii inferiori: doua canale (V si L)

prim superior: radacina palatinala poate.i

6
|

nivelul membranei parodontale

Primul si al doilea molar inferior: doua canale

g *;0.;.;

radacina distala

y'Prezenta

Premolarul 2 inferior: doua canale (M si D)

p

imobilizare constau in:

(fl
\/ tnlu-utii

@
{"'

@ eoate aparea la orice varsta

@ opu.. rar la coPii
Apare llecvent la adolescenti
./
'/ Afecteaza ceva mai frecvent sexul feminin

Rezistenta in timp la solicitarile functionale este

@ mlca
,p.

l'
I
I

lipsa

Imposibilitatea restabilirii de rapoarte ocluzale .x'"

functionale

"

4,
H
"

maltimeafaciala

GUnghiul

posterioara fr

goniac

@r)lnclinarea si forma simfizei

de evolutie

l. Localizarea tartru ui
@ vu.r,u
/ Sex
Ditpotitia, pe arcadele
@ parodontale
I

@tnclinarea caPului condilian

/.
y'

140. Diferentele semnificative intre parodontita ,,;]

marginala cronica si parodontita agresiva sunt date de:.,,

@"nit..,t

135. Metoda structurala a lui Bjork de predictie

rotatiilor mandibulare prop une anumite caracteristic i li*.,
morfologice si anume:

formabazei mandibulare

a glandelp'r'i

salivare

"J

relenllve

Imposibilitatea inlocuirii dintilor

excesiva

@ ert. cea mai frecventa tumora maligna

gingivale produse de marginile .o.on#gl

Acoperirea integrala a dintilor imobilizati

P."tiun" masticatorie

139. Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivafui

ericoro nare de

r.hitibrului normal al arcadei d"nta.e ?

unei solutii de continuitate congenitala la

nivelul membranei parodontale

Caninul superior: doua canale (M si D)

4. D ezav antaj e le s istem e lor

Prezentaunei aritmii de metabolism

/,Prc'entauneisolutiidecontinuitategeneticala

avea doua canale

Adenopatie regionala cu ganglioni indurati si mariti

de volum

reincluziei dentare sugereaza ca posbile cauze ale

133. Anomalii frecvente de canale prezinta:

@
/. Molarul

radiculara

137. Semnele obiective ale parodontitei apicale acute

difuze sunt:

continuitatii

ducturilor salivare principale

\t
(pl
y'.

Premolarizare

b^^vurutie

132. Evidarea cervicala radicala (modificata) extinsa,

include in piesa operatorie structuri cervicale

(ff|

r*tra.tie
oritiaure gingivala. detartraj

It

dentare a distructiilor

-:

t.)
..

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

13

141. Din panicularitatile hibridizarii dentinei umede fac

Dane:

@) Oificultatea determinarii cu precizie a gradului de

umiditate care trebuie mentinut dupa gravare acida

erimeriiaposi nu sunt influentatide gradul de {. j
umiditate al dentinei

Primerii cu acetona sunt cei mai putin sensibili la'r

variatiile continutului hidric al plagii dentinare *.i
Modalitatea clinica optima de eliminare a apei din,i
plaga dentinara demineralizata consta in uscarea cu

.{

jet

de aer prelungit

Warja foarte mica de toleranta tehnica

142. Pentru amprentarea campului protetic edentat tofal,

a unei linguri standard adecvate ,,sunt:

criteriile de selectare

(f)
a"

@l

In ,egiunea linguala centrala sa permita contractia

senioslosului
ln regiunea linguala laterala sa nu jeneze contractia
milohioidianului

\. \- lnaltimea isheabului

sa fie identica cu inaltimea

crestei edentate. in contact intim cu aceasta

\
X]Y.
qt

sa fie mai scurta cu

1o^.,r,u.iqheabului.portamprentei
- .'
l -l mm rn zona dtstala
Manerul lingurii sa nu jeneze pozitia normala a
buzei si contractia orbicularilor

143. Reglarea relatiilor intermaxilare si ocluzale in ph.n'

sagital si vertical in perioada 3 -- 5-6 ani, se manifesta

pnn

146. Pentru realizarea protezelor finite, laboratorului i

transmit urmatoarele date pe model:

se

t-/? protezel

Anumite modificari ale suprafetelor lustruite ale

Materialul din care se va realiza bazaprotezei

6 protezei

Zonele retentive care pot crea probleme la insertia

Zonele de despovarare

posterioara

/ Unghiul IF scade sub 107 grade

I
@ Unghiul IF creste peste 107 grade
{,i
f Unghiul SNA mult micsorat
grade
@ tr. A-F este mai mare de I l5
mare
sau
mai mic de 90 de{'"*}
este
mai
UnehiullM
tY.
grade

148. Obiectivele protezarii in anodontia totala la copil

sunt:

,X.

Prevenirea

S)l
v Diri iarea eruptiei dentare
p. Obtinerea unei dimensiuni
t

Timol

Prima inaltare de ocluzie

Alcool

,/
,Pf

Sechelele post-traumatice din regiunea cervicala

145. Din categoria articulatoarelor semi-adaptabile fac

Darte:

fr
O;
,2.
p/

Articulatoare tip Arcon

Articulatoare Non-Arcon
Sitt.mrt \.O.R. (New Oral Relator)
Sistemul T-SCAN

Ocluzorul

149. Solutia Chlumsky

contine:

'

Fenol
Camfor

Iodoform

150. Constituie complicatii loco-regionale ale bolii

narodontale:
lf,) Ort.it. si osteomielite ale oaselor maxilare

,p/Septicemie

Fl
Q

,FI 5 1.

trombonebita sinusului cavernos

sinu'itu maxilara
Colecistita prin piofagie
Cauzele infundarii seilor protezelor scheletate sunt:

d\
ya Fortele de masticatie
Bruxismul I

-K
tl6urnuroru..u'in.o...tu

fi

oi^"nriunea verticala

ocluziei

{""-i
a etajului inferior ta.itu{*J

,/Dimensiunea

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

verticale a etajului

lnreflor

ad.nopu,iile cervicale
Supvatii ale regiunii cervicale

r'

Obtinerea unei eficiente masticatorii

Prima mezializare a mandibulei

mezioversiilor

/Gl
Stimularea dezvoltarii osoase
Y\
(CJ

Reducerea gradului de supraacoperire

Entitatite tumorale benigne ale regiunii cervicale

.ln relatiile

dento-alveolare, in malocluzia de clasa

II/1, unghiurile axelor dentare si alveolare la planurile
de referinta, sunt modificate astfel:
147

I
@

i.

a mandibulei

144. Lipoamele solitare cervico-faciale, trebuie

diferentiate de:
@ Entitatile chistice ale regiunii cervicale

"

Forma si profunzimea zonei de inchidere palatinalt'

Reducerea spatiului de inocluzie sagitala

A doua mezializare

verticala a etajului inferior micsorata

14

158. In triturarea alimentelor, Maronneaud distinge

urmatoarele etape:

152. Intre proprietatile Sigilar-ului recomandate de

firma producatoare. se enumera:
de lucru si priza convenabila

@rimp
,P/ Adeziune slaba .,

jt)
@
/

\J

uidrofilie redusa '1

Conrru.,ie mica la polimerizare

t'
{'l

Rezistentascazuta

153. In infectiile spatiului vestibular, diagnosticul

diferential se face cu:
Cni.tut de maxilar infazade exteriorizare

B.

.F
)t

.11( O faza de subocluzie

Q O faza de orientare prejuxtaocluzala
@ O fazri juxtaocluzala (Dubecq)
@ o fa"a de ocluzie
O faza subpalatala
aV

Infbctia de spatiu bucal

t.

f'

)f.
-@)

n-

Abcesul spatiului submandibular

tf

154. Amprentarea ca etapaa terapiei prin punti dentafeprin tehnica dublului amestec,

globala intr-un singur timp

intregi

poit.

1/,

Folosirea unei pulberi cu particole de dimensiuni

y'.
(9
p

Incorporarea mai lenta a pulberii in lichid

Prelungirea timpului de spatulare

iE)
\J

Incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza

crescute

Raport marit pulbere-lichid

156. Despicaturile labiale pot coexista in cadrul unor,.i

malformatii cranio-faciale cum sunt:

6v

Sindromul

Pierre-Robin

'*l

Sind.ornul Patau (trisomia 13-15)

-C{ Sindromul Gorlin

/>

(p

E.

Sindromul Klippel-Feil
Sindromul Turner

157. Dupa MOYERS, reactia la tratament in anomalia '

tipul D este caracterizata'
dento-maxilara de clasa

llll

Gl

Insufi cienta dezvoltarea mandibulei

Incisivii superiori sunt in labioversie

C. Ramul

$
E.

a catalizaproducerea agentilor

Vrin eliberarea de nitrozamine endogene este

inhibata aparitia modificarilor displazice ale
mucoasei orale

{t"4q

a mucoasei orale

ARMITAGE (1999), NU sunt leziuni

@ Gingivite asociate de contraceptive orale

.v
/.

Manifestarile gingivale in eritemul multiform

@) Gingivostomatita
t

.Z

ascendent al mandibulei scurt

euru inferioara hipertona

Raspuns bun la terapia functionala

t*.,
(LJ

herpetica primara

{"\

Ansiomatoza bacilara

l6l.

Dezavantajele primerilor autogravanti utilizati in

sistemele adezive actuale, sunt:
ftr) St.u.,uru compacta si capacitatea de tampon a DDR
dentinar remanent) poate constitui o
- (d.tritur,rl
adevarata bariera de difuziune impiedicand
penetrarea monomerului acid

,t
i/

Apn"ut"a repetata (de doua ori) la sistemele

monoflacon
Prelungirea timpului de lucu prin introducerea

etapei

lavajului

lt
"l

p.

Crestereariscului de a lasa dentina d6mineraliza?d

neimpregnata de rasina

($|

Creste.ea riscului colabarii fibrelor de colagen

.,"

'

162. Modificarile morfologice, in hiperemia l.'

preinflamatorie, sunt caracterizate de:
i .t
1E Yasoconstrictie si celule ondontoblastice cu uoldiil

micsorat

de:

A.

fondul de lichen plan

sins ivale induse de placa bacteriana:

Cingivita asociata de leucemie

b'/

diferite

155. Priza cimentului fosfat de zinc (5-9 minute)

fi accelerata prin:

A.

potentialul de
carcinogeni

160. Dupa

Nu utilizeaza elastomeri in consistente

or.

Vtranstbrmarea malisna

elastomeri in consistente diferite

Nu se preteaza pentru siliconi, tiocoli, polieteri cat

si hidrocoloizi reversibili
{*'

,v.

Se asocieaza adeseori pe

@)Nit.orurninele produse constituie un risc major ifi

vizeata in majoritatea cazurilor amprentarea unei

arcade

.1.,"
'',-l

191 gonjriguje la producerea unor modificari disptalee

la nrvelur mucoaset orale
'

"4.
(E.l Abcesul spatiului paramandibular

-( L tilireura
($rl

(MARTINET)

159. Intre factorii de risc locali asociati unei incidente '

crescute a tumorilor maligne, candidoza orala:

C|rittul de maxilar suprainfectat

(5) er,. o amprenta

L"i

(B) Cetulete odontoblastice si in parte fibroblastii cu

v
volum mant

/In uriemicrobiana in pulpa dentara

fnaiuiri microbieni care pot fi evidentiati in
16)
\7 canallculele
oentlnare
celulare care reflecta o activitate
aEAlodifi.uri
metabollca reousa

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

15

?
'

63. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste

urmatoarele roluri:
f[] Rriguru fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un
I

B.

nivel

constant

lntareste structura corionului gingivat -i

.'
Se opune tendintelor de retractie gingivala prin ,"{,
agresiuni mecanice directe asupra marginii '-J
gingivale libere si in santul gingival
Formeaza o bariera biologica rezistenta in timp fata
de agresiunea microbiana

.p
'

Asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal

t1!

164. Etiopatogenia retrodiscitei este:

; @traumatism articular acut

. .f, tutUulari de ocluzie instalate brusc
,d Tulbururi de ocluzie instalate insidios

{*:
d'

@pe*t.unul

166. Din punct de vedere al interactiunilor

medicamentoase efectul vasoconstrictor al adrenalirpl""
*"-'
din substantele anestezice locale, poate fi redus sau
anulat de catre:

A. Fenotiazine
B. Butirofenone

Proalveolie si prodentie

69. Prostaslandinele:

1ff sun mirco-potizaharide provenite din sursa :-',

7 endogena
I
^A. ou un marcat efect p'roinflamator
@
./ l" un marcat efect antiinflamator
Sunt compusi lipidici provenind din metabolismul

Nivelul lor

este de 5- 6

{"

Rntiaepresive triciclice

@) Medicatia ocitocica ergotaminica

tl

ori mai mare in tesutul

t

marita in:

@ Migrari sau versii ale dintilor limitrofi

de volum ale substructurilor

@ Modificari
prin preparare sau distructie coronara

odontale

.y

Versii sau migrari corporeale ale dintilor limitrofi

Modificari

Atrofii accentuate ale crestei alveolare

spre bresa edentata

de volum ale dintilor limitrofi prin
obturatii debordante

| 7 | . Analizate lerad
oflera relatii despre:

grafiei dupa tehn i ca RICKE

y'.

Adancimea fetei (N-Pg-HF)

,p.

Afectarea ATM

TT'S-

.,

anrerioara a t'etei

tnaitimea posterioara a r'etei

Vozitiasi orientarea simfizei

/t\

Reprezinta 50-600/o din dimensiunea V-O a dintilor

,J.e

10-20% din dimensiunea V-O a dintilor

.y Reprezinta
posteriori

postura

edentatiei

catre dintii vecini sau alte spatii edentate

,K.

Cea care suporta majoritatea fortelor de masticatie

modifica relatia de

*i

t".,

este

mentoniere

,,"

172. Sunt contraindicatii ale detartrajului cu ultrasune'te,i

167.ln ceea ce priveste relatiile dento-dentare

interarcade, tabla ocluzala este:
cuprinsa intre varfurile cuspizilor
@ Ariatentara.
si
orali ai dintilor posteriori
vestibulari
]

Cea care

conjunctiv si lichidul santului gingival in

'/E) lnaltimea

posteriori

fr

L'nghiul I-F mai mare de 107 grade

170. Amplitudinea spatiului protetic potential

1e Levanul
(D ntiaonut
/ Fibronectina

@
@

Pr'A-F mai mare de'l l0 grade

lnclinarea accentuata a planului de ocluzie

parodontopattt

165. Materialul organic cuprins intre microorganismele

placii poarta denumirea de matrice intermicrobiana.
Dintre constituenti fac parte:
/, Lycasinul

rr@rvrao

'r(

exagerate, lente sau

discului

-@-unghiul

@ acidului arahidonic membranar

Deplasari anterioare exagerate lente sau bruste ale

discului

,F- Deplasari posterioare

168. La nivelul procesului alveolar superior in anomalia

dentomaxilara de clasa a III -a se intalnesc de obicei
modificari compensatorii caracterizate prin :
,18 Micsorarea distantei Nsa-Nsp

Cingivostomatitaulcero-necrotica,pentru

L*]

indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru

Qll iperestezia dentinara accentuata

{ tabolnavii hemofilici
CD)

Bolnavii cu boli infectioase. contagioase

In fazele incipiente de imbolnavire: gingivita
cronica si parodontita marginala cronica superficdla

.i.

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

16

178. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se face pe

seama urrnatoarelor criteri i :

173. Cuspizii de sprijin se impart in urmatoarele grupe:

CusRizii restibulari al premolarilor si molarilor

manolDularl

@) rraoaln.urea

t D. maxllarl

Cuspizii vestibulari al premolarilor si motaritor '1.,'

,Bf
(q/ teste de vitalitate

Varginile incizale ale incisivilor si caninilor

l\,

mandlbulan

Marginile incizale ale incisivilor si caninilor

maxilari
(E.f Cuspizii palatinati ai premolarilor si molarilor

z/.

\./ maxllan

Un efect anestezic local cu potenta si durata

semnificativ crescuta

@ Un risc mai scazut de toxicitate sistemica

@ Diminuarea sangerarii locale

,F Un risc mai crescut de toxicitate sistemica t.r

';

.u-..{

Sangerarea la inteparea pulpei cu sonda si aparitia

:....
sensibilitatii numai la inteoarea straturilor mar

Dupa tehnologia de elaborare protezele partiale.

Frezare
Polimerizare
Electroeroziune
Ambutisare

181. Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen

Raspuns negativ la percutia in ax a dintelui

fD

Raspunsuri pozitive la testele de vitalitate numai la

intensitati crescute ale excitantului
:-

@Neuratgia nervului intermedidr

-"

176. Dintre tipurile de lambouri pentru rezectia apicala,

lamboul Ochsenbein-Luebke are urmatoarele

Cofturile lamboului se pot

necroza

Nevralgia nazociliara (Sindrom

Wrisberg ''*
Charlin)

Nrrrutgia de nerv glosofaringian

'

@ltarginea

vestibulara a machetei superioare sa l;-* *l

bombeze prea mult sub pragul narinar, realizandtor

Z fiffi:lfite favorabil doar dupa decolarea

t
Decolarea lamboului este dificila la inceput

treapta

6)
t

Poate duce la deficit fizionomic

i"'b

Retentie dentara primara

I

{'

Santurile nazo-labiale si paralabiale trebuie sa

prezinle adancituri mai sterse decat inainte, dar
corespunzatoare varstei pac ientului
trebuie sa^fie ceva mai
nroeminenta decat buza inferioara

@uurusuperioara

177. Reincluzia dentara in literatura de specialitate mai

poate fi denumita si:

"Dinte inclavat"
Anchiloza dentara

Nevralgia de nerv accesoriu

urmareste:

Sutura este dificila deoarece lamboul de mucoasa',

tlxa este subtrre

Retentie dentara secundara

y'
y'.
//.

Nevralgia nervului lacial

182. In etapa de control estetic al machetelor protezelor

totale, examinarea pacientului cu gura inchisa si de fa't6,

dezavantaie:

A treia inaltare de ocluzie

se face cu:

,v Raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui

(t)
-!?

.z

Turnare

prolunde

A,

spatiilor inca existente

tn absenta molarului (M3), molarul doi permanent
incheie fenomenele dezvoltarii dentitiei

I 80.

pulpare

(B/
\r

g, aouuinaltare de ocluzie
A doua mezializare a mandibulei
e.nitiUrul deplin al arcadei dentare prin inchiderea

fixe pot fi obtinute prin:

175. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice deschise

ulceroase se pune pe elemente rezultate din
interogatoriu si pe constatarile examenului clinic si
anume:

cariei profunde cu deschide..u

Lipsa sensibilitatii la palpare cu sonda in camera

pulpara si canalul radicular

alveolare si dento-dentare determina:

,d
F.

O resorbtie mai rapida a anestezicului in circulatie

@itt*.nru

negativa

Sensibilitate la percutia in ax

lT9.Eruptia molarului doi permanent (M2) in cazul

dezvoltarii echilibrate pe planul relatiilor dento-

174. Majoritatea preparatelor anestezice locale contin

un agent vasoconstrictor care permite:

/
@I

de culoare a dintelui

Fetiditate accentuata

ll

i'r

Buza suoerioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce

priveste plenitudinea ei'
Santurile nazo-labiale si paralabiale trebuie
mai fie vizibile

,"

f;:;

Scufundare dentara ,

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

17

188. Varietati ale ectopiei dentare sunt denumite rn

literatura de specialitate astfel:

183. Versantul oral al seii protezei partial mobilizabile:

sa aiba

@fr.Uui.
- vestlbular

o inaltime egala cu versantul

protetic
t/

ectopie vestibulara
Pleodontie
Ectopie palatinala

tacontactul

sau cu

dintele limitrof seaua trebuie.qan

patrunda in zonele retentive de sub

protetlc

nntopie

if
-@

La contactul sau cu dintele limitrof seaua nu trebltrie

sa patrunda in zonele retentive de sub ecuato*l ''=l

Distopie

,.

ecuatorul "J

189. Protezarea partial mobilizabila flexibila vine in

sprij inu l:

Trebuie sa protejeze papila interdentara si

parodontiul marginal

fh

Pacientilor alersici la acrilate

Aspectelor clinice particulare caracterizate oe
torusuri sau tuberozitati voluminoase

' "^.''

lipsi din
F disconfort

fzlll
\J

84. Reprezinta contraindicatii pentru captusirea

protezelor
partiale acrilice cu materiale rigide:
,,\_

igiena precara
,F Pacientilor cu stare deprotetic
superior mai mic de!
Pacientilor cu spatiu
P 46mm
'

seaua protezei atunci cand ereeaza

pentru pacient

Poate

@)Proteze cu reparatii multiple si dinti degradati .,\

anatomlc sl cromatlc
B. lnfl amatia parodontala avansata cu mobilitatea

dintilor restanti
Atrofia avansata a zonei de sprijin osteomucoase

montati in afara

crestei

@Cu,itut a osoasa

,.i',,

fV

E. In cazul protezarilor imediate urmate de resorbtii'xl

rapide ale proceselor

alveloare

lncluzii dentare intraosoase

lncluzii ale dintilor permanenti, temporari sau
suptanumerari

asimetrice
Anchiloze dentare ale dintilor neerupti

tncluzii dentare simetrice sau

L'"*'l
.

@canini

,p. Premolarul unu superior

@ e..tolurul doi inferior
E lncisivul lateral inferior
/ lncisivul central superior
&

spinoase. ca acoperite cu ghimpi

de culoare alba-galbena,

moale. friabil

@Crusta

Cnistul nazo-palatin

cttittut osos anevrismal

cu suprafata aspra, rugoasa

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

de:

cingivite de pubertate
Gingivita asociata administrarii de ciclosporina AGingivita de

i-

sarcina

Cingivite alergice
Cingivita atrofica de menopauza

192. Fortier si Ch. Demars-Fremault enumera cateva

situatii in care sigilarea nu se poate aplica:
Copii a caror sanatate generala necesita efectuarea

@ tratamentelor stomatologice sub anestezie generala

Copii cu policarii care au o igiena orala proasta

'

Sonda "agata", dar nu sunt semne de carie dentara

Existenta unor dubii in legatura cu prezenta sau

absenta unei carii

Dintii sunt erupti suficient pentru

suprafata

uscata

obtine

i' '
:."

193. Dupa Korber ocluzia functionala este caracterizata

de existenta urmatorilor factori:

A,

(;!f

a{oeporitorgano-mineral,

@
/.
/.
St
@

187. Tartrul subgingival se poate prezenta sub diferite

@oeporite

Chistulfolicular

prin aparitia

186. Privit prin prisma oftodontica, fenomenul incluziei

dentare se intalneste cel mai frecvent la urmatorii dinti:

I ilTffiil'".",.*

y'.
/
6

idioPatica

@o.r..,ulosos
l9l. Tulburari ale functiilor qonadelor se caracterizeaza

Incluzli dentare submucoase

forme:
1)l fatete lleted:, subtiri, cu suprafata lipsita de

.t

Stafne

;\

185. Dupa criteriul morfologic, se descriu urmatoareld

forme anatamo-patologice ale incluziei dentare:

@
y'.
lb
Y
,p
@

restante

190. Pseudochisturile oaselor maxilare sunt:

produsa intr-un timp mai indelungat de la aplicarea

_ protezei
@ ot*tt laterali

Evitarii stresului pe unitatile odonto-parodontale. .

Factorul timp

calitativ
fBy'Factorul
Y7

fl
@
/
/

Factorul

forta

-l

Fu.torul contin uitati i supraf-etelor

Factorul de miscare

oc I uzale

18

194. In anomalia dento-maxilara de clasa a

examenul teleradiosrafi c releva:

III-

a.

Unghiul SNA mai mare de 80 de grade

Unghiul SNB mai mic de 78 de grade
Unghiul SNB mai mare de 78 de grade
Distanta Nsa-Nsp micsorata

195. Diagnosticul diferential in reincluziile totale se

face
.,

cu:

Incluziile dentare r
Inlruzia post{raumatica partiala
1
Anodontia (prin examen radiologic si clinic) ,
Extractia (prin anamneza si examen clinic)
I

199. Teleradiografia in anomalia dentomaxilara clasa a

II-a re leva modifi carea urmatoarelor unghiuri :

@
@
(/
F
/

Unghiul Tweed marit

Unghiul ANB negativ
Unghiul Margolis marit
Oistanta Nsa-Nsp marita

Unehiul SNA mai mare de 80 de grade

200. Anodontia mai ooate fi definita astfel:

y'.,f
/-@
(fl

Atelectodontie
Ateleodontie

Pleiodontie

epturi.
Oligodontie

ntruzia post-traumatica totala

196. Sistemul Ultrafil de injectare a gutapercii ramolite

orin incalzire are urmatoarele caracteristici tehnice:

,/4,
.6.

Ramolirea gutapercii la 160 grade Celsius

Livrarea gutapercii in capsule prevazute cu canule
de calibrul22

l. C\lniectarea in canale cu canule de calibru 20123 sau

p(chiar

25

)Q/tetmostat portabil pentru capsulele de gutaperca

gutapercii la 70 de grade Celsius
$,)Ramolirea
197. Determinarea nivelului planului de ocluzie se va
realiza pe bordura de ocluzie a machetei maxilare sau
mandibulare astfel:

(!
-

Nivelul planului de ocluzie in zona frontala. in

functie de oarticularitatile constitutionale ale
bolnavului va fi situat la 1,5-2 mm sub marginea
inferioara a buzei superioare

ts
A,

t u edentatul subtotal varstnic, marginea bordurii de

ocluzie in zona frontala, va fi plasata la 2,5-3 mm
sub marginea inferioara abuzei superioare

zonele laterale, nivelul planului de ocluzie

ICJ
v ,.Pentru
uu fixa la miilocul distantei dintre cele doua
creste edentate

-,/

In cazul atrofiei si resorbtiei exagerate, la nivelul

unui maxilar, planul de ocluzie se va apropia de
campul protetic deficitar
," cazul atrofiei si resorbtiei exagerate, la nivelul
unui maxilar, planul de ocluzie se va indeparta de
campul protetic deficitar

198. In terapia prin proteze totale, retentia amprentei

preliminare este influentata de:

){

/a

|r4alrelatii le mand i bulo-cran i ene

(fl Musculatura periferica

si toleranta pacientului
r,
E
Ad"riun"
al

(pl
,P

Retentivilati anatomice
Presiunea atmoslerica

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

19