MARKETING

Eggs Proaspat si gustos

Date contact:
Adres: Comuna Tutova, nr 46 - Vaslui
E-mail: sc.eggssrl@gmail.ro
Site: http://eggssrl.hi2.ro
C..F.: RO1210000270
RC: J36/01/06.10.2009

Profesor coordonator:
Carmen Gasparotti
Reprezentanti proiect:
Chircu Adrian Iulian
Vlasie Dragos
Mitu Marian
Ghilan Ionut Octavian

1. Planul de afaceri - Teorie

2. Datele de identificare ale firmei
3. Descrierea afacerii
4. Definirea pietei
5. Planul de marketing
6. Produsele si serviciile
7. Organizarea firmei si managementul acesteia
8. Plan de productie
9. Analiza SWOT

PLANUL DE AFACERI - TEORIE

Cum se realizeaz un plan de afaceri. Model de business plan.
Planul de afaceri este strns legat de mediul de business i de evoluia acestuia, ca urmare primele
planuri de afaceri au aprut cu mult nainte de mijloacelele moderne de comunicare ale societatii
informaionale.
Un plan de afaceri (business plan) poate avea ca utilitate prezentarea firmei sau a
ideii/proiectului/afacerii dv. Acesta poate fi realizat att pentru afaceri existente (n vederea
prezentrii ctre posibili parteneri sau finanatori) ct i pentru afaceri ce urmeaz a fi lansate
(startup-uri - o bun planificare a acestora i asigurarea succesului).
Pentru a avea succes, un plan de afaceri trebuie s in cont de profilul afacerii dv., de mediul n
care se va efectua business-ul n cauz, de obiectivele afacerii i de scopul urmrit la realizarea
acestuia.
Atunci cnd planul de afaceri este bine realizat, acesta v ajut n realizarea de prezentri de succes
ctre poteniali parteneri de afaceri, finanatori i totodat pentru o mai bun conducere, organizare
i cunoatere a afacerii dv.
n funcie de target-ul planului de afaceri (cei crora le este destinat), acesta poate conine elemente
specifice, utile sau solicitate. Totodat, n funcie de mprejurri, anumite seciuni pot avea o
pondere mai mare sau mai mic n importana planului de afaceri.
Model (exemplu, template) de plan de afaceri (business plan) :
n general un plan de afaceri cuprinde urmtoarele capitole:
1. Titlul
2. Cuprins & Capitole
3. Motivarea afacerii (Scurt introducere)
4. Prezentarea afacerii (Descriere)
5. Echipa & managementul companiei
6. Prezentare produs(e) / serviciu (ii)
7. Analiza pieei
8. Obiective
9. Strategia firmei/afacerii & implementare
10. Informaii financiare
11. Anexe i alte documente
n funcie de situaie anumite capitole pot fi necesare sau nu. Importana fiecrui capitol variaz n
funcie de scopul urmrit i de contextul n care realizai planul de afaceri.
Deasemenea ar trebui s verificai la partenerul/firma/instituia unde se va prezenta planul de
afaceri, cu privire la eventuale cerine de realizare a planului de afaceri.
Revenind la structura unui plan de afaceri, n continuare este detaliat o posibil abordare a
capitolelor planului de afaceri propus mai sus.
1. Titlul
Trebuie s reflecte la ce face referire planul de afaceri n cauz. De asemenea pe prima pagina a
planului de afaceri (eventual coperta), pe lnga titlu ar trebui s se gseasc i datele de contact i
identificare ale firmei, logo-ul acesteia, etc.
Aceste date de contact ale firmei, se pot adauga ntr-o form sumarizat i n subsolul sau antetul
paginilor urmatoare.
2. Cuprins & capitole
Un tabel/index cu capitolele planului de afaceri i cu numrul paginilor la care se regasesc aceste

capitole. Aceast seciune ar putea fi mutat i la sfritul planului de afaceri in anumite cazuri.
3. Sumarul planului de afaceri (Scurt introducere)
n multe cazuri, aceast seciune (care ar trebui s sumarizeze i s evidenieze punctele cheie ale
unui plan de afaceri) are o importan deosebit. Se recomand ca sumarizarea s fie realizat ct
mai simplu i concis posibil.
4. Descrierea firmei (afacerii)
Informaii cu privire la firma/companie (istoria companiei, parteneri, fondatori, echipamente &
utilaje, faciliti, sedii, vaduri comerciale, parc auto deinut, etc. Pentru informaii suplimentare
putei prezenta o adres web.
n anumite situaii se prezint afacerea n locul companiei (de exemplu: dac nc nu ai nfiinat o
firma).
5. Echipa & managementul firmei
O scurt prezentare a echipelor/oamenilor/departamentelor din compania dv., a modului de
organizare i a echipei de management.
6. Prezentare produs(e) / serviciu (ii)
Aceast capitol al unui plan de afaceri poate cuprinde:
descrierea i evidenierea calitilor (puncte forte) ale produselor/serviciilor dv.
evidentierea anumitor caliti/avantaje fa de produselor/serviciilor competitiei
mbuntiri planificate ale produselor/serviciilor dv.
viitoare noi produse/servicii planificate
7. Analiza pieei
n acest capitol din planul de afaceri se va realiza o prezentare a pieei de desfacere a produselor i
serviciilor dv.
Se va putea avea n vedere:
numrul clienilor existeni si poteniali
mrimea pieei de desfacere
o eventual segmentare a pieei
concuren existent pe pia (eventual informaii cu privire la cota acesteia de pia)
n cazul deinerii de informaii cu privire la o eventual tendin i evoluie a pieei, o
prezentare succint a acestor informaii este benefic
sumare ale eventualelor studii de pia disponibile
8. Obiective
O estimare realist (n anumite cazuri sunt prezentate i estimri optimistice, pesimiste, pe lng
aceasta) a obiectivelor firmei/afacerii pe termen scurt si lung.
9. Strategia firmei/afacerii & implementare
Poate fi descris strategia de abordare/introducere a produselor/serviciilor pe pia (sau de
meninere/mbuntire a cotei de pia n cazul unor produse/servicii existente).
Tot aici se poate evidenia strategia de marketing pentru produsele/serviciile respective i
modalitile de punere n practic a acesteia.
10. Informaii financiare
n anumite cazuri acest capitol este cel mai important din cadrul unui plan de afaceri. De exemplu n
cazul ncercrii obinerii de fonduri de la diverse organisme/instituii naionale, europene i
internaionale, o atenie sporit se va acorda acestui capitol al planului de afaceri.
Multe instituii/organisme au cerine propii i exacte cu privire la informaiile pe care se asteapt s
le regseasc n acest capitol. De multe ori acestea furnizeaz i modele (template-uri) pentru aceast
capitol (cteodata chiar exemple/modele de planuri de afaceri).
n acest capitol se pot ncadra informaii cum ar fi:
informaii din diverse raportri contabile
cash-flow-uri (fluxuri monetare) lunare/anuale

estimri ale vnzrilor/veniturilor/cheltuielilor viitoare (important cu precdere n cazul

afacerilor de nceput)

11. Anexe i alte documente

Alte documente ce considerai a fi relevante, sau care susin anumite puncte de vedere
din planul dv. de afaceri.
Uneori partenerii sau instituiile crora le vei prezenta planul dv. de afaceri, vor avea
cerine specifice cu privire la informaii i documente (oficiale, neoficiale, copii, traduceri,
legalizari, etc) care sa fie ataate planului de afaceri.
nainte de a ncepe realizarea propiului plan de afaceri, nu uitai s inei cont de
specificul afacerii dv. i cerinele eventualilor parteneri/instituii. Astfel unele capitole din modelul
de plan de afaceri prezentat anterior pot fi unite, eliminate, prioritizate, etc.
n cazul n care trebuie s realizai un plan de afaceri n limba englez, exist unelte
software specializate n automatizarea i generarea de planuri de afaceri. Un astfel de software
poate genera de regul modele/templateuri/exemple (deja completate cu date fictive) de planuri de
afaceri pentru aproape orice domeniu de activitate (un software consacrat n aces sens este Business
Plan Pro).

DATELE DE IDENTIFICARE ALE FIRMEI

Societatea Eggs SRL si-a inceput activitatea in anul 2009 cu un capital social
de 200 RON.
Tipul activitatii principale este cresterea pasarilor. Capitalul social este impartit
in 2 parti sociale cu valoarea de 100 RON fiecare si este reprezentat de aport in
numerar si in natura (terenul pentru constructia fermei).
Afacerea este considerata o oportunitate pe piata locala, prin caracterul
specializat. Fiind o ferma de crestere a gainilor pentru oua, isi va concentra
activitatea pentru optimizarea productiei si pentru a valorifica un potential
calitativ ridicat.
Din statisticile existente, o gaina crescuta in conditiile gospodariilor taranesti
produce pe an circa 120 oua, exclusiv in timpul verii, dar consuma pe zi 120 g
graunte, sau pe an 43,8 kg, rezultand cca. 365 g furaje pe ou, fata de 280 300
oua pe an in sistemul intensiv de crestere, cu un consum de 140 -1 50 g pe ou.
In concluzie, oportunitatea afacerii consta in faptul ca o gaina crescuta in
sistem intensiv (ferma) produce de 2,3 2,5 ori mai multe oua pe an, cu un
consum de furaje pe ou de 2,4 2,6 ori mai mic.
Datorita pietii insuficient controlate in Romania, pe piata exista trei categorii de
oua (oua de complex, oua taranesti si oua de import).
Consumatorii urbani pot consuma anual 2,9 miliarde oua (11,9 milioane x 250
oua). In prezent se produc industrial numai 1,2 miliarde, cu perspective ca acest
numar de oua sa scada in perioada urmatoare.
Conducerea fermei este asigurata de cei doi asociati fondatori, cu rol activ in
societate, ocupand posturile de Director de Productie si Director Comercial. Cei
doi formeaza o echipa atat prin calitatile comune (capacitati organizatorice,

abilitati de lider, spirit practic), cat si prin aptitudinile complementare pe care le

poseda:
Pentru dezvoltarea activitatii, Eggs SRL si-a propus valorificarea terenului (1 ha)
aportat de cei 2 asociati, prin construirea a 4 hale pentru cresterea gainilor, a
unui depozit si a unui sediu pentru birouri.
Acest proiect necesita o suma initiala de 1.300.000 EUR, detaliata in cadrul
planului financiar.
Pentru obtinerea acestei sume se are in vedere contributia financiara a unui
investitor, implicat pasiv in desfasurarea activitatii firmei.
De asemenea, se estimeaza o crestere a veniturilor (incepand cu al doilea an de
functionare) cu 25% anual.
Investitorii interesati sa finanteze afacerea de fata urmeaza sa beneficieze de
30% cota parte din noul capital social in urma investitiei.
Posibilitatile de parasire a afacerii disponibile pentru un potential investitor vor
fi stabilite de comun acord in momentul investirii fondurilor.

DESCRIEREA AFACERII
SC Egss SRL va avea ca obiect de activitate cresterea pasarilor (pentru carne),
CAEN
A0147. Ferma urmeaza sa isi desfasoare activitatea pe terenul de 1 ha detinut
de cei doi fondatori, in zona Farau.
Misiunea companiei este aceea de a valorifica potentialul productiei locale de
oua, pentru a oferi consumatorilor produse cu valoare superioara .
De asemenea, valorile care stau la baza afacerii sunt calitatea si depasirea
asteptarilor clientilor.
Obiectiv general : Asigurarea productiei de oua in 3 zone cheie ale judetului
Alba.
Obiective calitative:
dezvoltarea unei imagini favorabile pe piata distribuitorilor zonali de oua;
pozitionarea in mintea potentialilor clienti (intermediari) ca ferma de la care
se poate obtine cel mai simplu oua de gaina sanatoase;
crearea unor relatii cu furnizorii si distribuitorii bazate pe incredere si
profesionalism;
consolidarea imaginii pe piata prin promotii si campanii de fidelizare;
cresterea gradului de loialitate al clientilor (intermediari) fata de produsele
oferite;
specializarea exclusiv pe avicultura ecologica;

Obiective cantitative:
dezvoltarea unui portofoliu de minim 20 clienti (distribuitori);
atingerea unei cifre de afaceri de cel putin 700.000 euro;
atingerea unei cifre de afaceri de 875.000 euro;
cresterea profitabilitatii productiei de oua cu 20%;
extinderea portofoliului de clienti (intermediari) cu 30%;
reinvestitia a 80% din profitul obtinut in actualizarea tehnologiilor;
Realizarea obiectivelor propuse se va baza pe un sistem bine organizat al
productiei si o strategie de distributie flexibila si avantajoasa reciproc. De
asemenea, unul din mijloacele de obtinere a succesului pe piata se
intentioneaza a fi o importanta investitie in mijloacele de promovare in randul
intermediarilor.

DEFINIREA PIETEI
Fundamentarea actiunilor firmei porneste de la urmatoarele premise si anume:
firma va fi orientata in permanenta catre clienti si catre piata. Intreaga activitate
si intreg personalul vor fi canalizate in directia satisfacerii cererii clientilor
intermediari si finali.
Descrierea pietei
Pe piata din Romania predomina influenta negativa a productiei taranesti de
oua. Cele 5,5 miliarde de oua se realizeaza doar in cca. 7 luni din an (aprilie
septembrie), iar impreuna cu cele 0,6 miliarde produse de sectorul industrial in
aceiasi perioada asigura populatiei tarii cca. 1 miliard de oua pe luna, adica
aproape 40 oua lunar pe locuitor. In celelalte cinci luni ale anului, exista pe
piata interna aproape numai ouale produse de sectorul industrial (cca. 0,5
miliarde), asigurand doar 10 milioane oua pe luna, sau doar 4,5 oua pe locuitor.
Aceasta neasigurare a pietii determina cresterea excesiva a pretului oualor in
timpul anotimpului rece, ca si masive importuri de oua, care destabilizeaza
piata interna, ce nu mai poate fi controlata cu cantitatea foarte mica de oua
autohtone.
In Romania sunt produse in prezent numai 1,2 miliarde oua in conditii
industriale, care sa poata fi comercializate conform HG 415/2004, adica sa fie
sortate, marcate, ambalate, pastrate la temperatura de maximum 14C si
comercializate corespunzator. Cele cca. 5,5 miliarde oua produse in micile
gospodarii taranesti nu pot fi comercializate in conformitate cu HG 415/2004,
neindeplinind nici una din conditiile prevazute de reglementarile UE. De aceea,
dupa ce o parte dintre aceste oua sunt utilizate pentru clocire si scoatere de pui

de o zi, restul se autoconsuma sau se ofera ocazional la rudele si cunostintele

din mediul urban al producatorilor agricoli.
Odata cu infiintarea exploatatiilor agricole, sunt incurajate microferme, iar
exploatatiile agricole vor inlocui treptat productia de oua a micilor producatori
agricoli, al caror numar si activitate vor scadea treptat in perioada urmatoare.
Micii producatori agricoli vor continua sa-si produca ouale pentru autoconsum,
iar populatia urbana in numar de 11,9 milioane in prezent, dar care va creste
treptat se va aproviziona numai de la producatorii industriali actuali, la care
se vor adauga producatorii cu exploatatii agricole (avicole).
Dar producatorii avicoli actuali risca sa-si reduca productia la jumatate in
urmatorii ani, ca urmare a interzicerii bateriilor actuale in care se cresc
ouatoarele, adica sa ajunga la cca. 600 milioane de oua, care n-ar asigura decat
cca. 50 oua pe locuitor urban, fata de 250 oua cat sunt necesare pentru o
hranire rationala. Se estimeaza ca se vor infiinta cateva complexe avicole de
ouatoare, sau se vor introduce baterii alternative, admise de UE, in unele din
complexele avicole actuale, insa aceste cresteri de capacitate vor fi
nesemnificative intr-o perioada in care avicultura industriala poate sa ofere
doar 20 % din productia de oua necesara populatiei. Infiintarea de exploatatii
avicole nu este numai in interesul noilor producatori avicoli din Romania, ci
mai ales este de interes national.
Segmentul tinta
Mai jos sunt detaliate informatii cu privire la clientii vizati, caracteristicile lor
comune, precum si modul in care privesc acestia principalul beneficiu al ofertei
de oua de gaina:
distribuitori, persoane juridice;
centre comerciale, supermarketuri;
deschisi la introducerea de noi produse consumatorului final;
interesati de construirea/ consolidarea unor valori precum calitatea;
Pe termen lung, se urmareste mentinerea si fidelizarea acestor clienti si in
acelasi timp atragerea de noi firme interesate de ouale proaspete de gaina,
superioare calitativ, lucru care va implica si un consum mai mare de resurse
umane, financiare si materiale. De asemenea, se va urmari patrunderea pe
piata marilor centre comerciale de tip hipermarket.
Concurenta
Concurenta este una puternica la nivel de industrie si se remarca urmatoarele
categorii de concurenti directi:
principalele companii cu distributie la nivel national (Toneli Group, Agricola
Bacau, Agrisol);

 fermele de ouatoare care folosesc tehnologia de crestere a pasarilor in

baterii.
Concurenta indirecta este reprezentata de:
ferme de alte tipuri de oua (prepelita);
producatorii individuali de oua de gaina (gospodariile);
Surse de concurenta viitoare
Fermele avicole ecologice sunt considerate principale surse de concurenta
viitoare, deoarece pe termen lung, populatia Romaniei va acorda o mai mare
atentie produselor bio certificate. In prezent, industria alimentatiei bio este
foarte slab reprezentata in tara noastra, dar pe termen lung are perspective
multiple de dezvoltare, datorita tendintelor globale. In acest sens, Egs SRL
urmareste deschiderea unei linii de productie bio in urmatorii ani.
Bariere de intrare pe piata
Principala bariera de intare pe piata este lipsa notorietatii fermei si pozitia
puternica ocupata de marii jucatori pe piata de oua de gaina. Alta bariera se
considera lipsa flexibilitatii unor furnizori, ceea ce ar ingreuna procesul de
productie. De asemenea, si flexibilitatea si gradul de deschidere al
distribuitorilor poate reprezenta o bariera pe piata abordata, motiv pentru care
ne-am orientat spre un canal cat mai scurt de distributie rentabil in situatia
actuala. Pe viitor se intentioneaza crearea propriului lant de distributie.

PLANUL DE MARKETING
Pentru primul an de activitate ne propunem urmatoarele obiective:
Calitative:
castigarea unui renume zonal;
crearea unei imagini profesioniste in randul distribuitorilor;
Cantitative:
atingerea targetului de vanzari propus: 7.300.000 oua/ an;
dezvoltarea unei retele de minim 20 distribuitori.
Strategia de vanzari si distributie
Strategia de vanzari este conceputa pentru a pune bazele unui portofoliu de
clienti la intrarea firmei pe piata. Activitatea de vanzari va fi desfasurata de cei 2
agenti de vanzari din cadrul Departamentului Comercial si va urmari o
traiectorie orientata spre rezultat.
Tehnica de vanzare ce urmeaza a fi implementata se va concretiza prin
contactarea telefonica a reprezentantilor companiilor din baza de date, cu
scopul de a stabili intalniri pentru a prezenta oferta de produse disponibila din
partea Eggs SRL. Pana la incheierea unui contract se estimeaza un numar de

minim 2 intalniri intre reprezentantii de vanzari si clienti, pentru clarificarea

detaliilor legate de distributie.
Promovarea si relatiile publice
Ferma va beneficia atat de un logo, cat si de un slogan, pentru a fi mai usor
recunoscuta in randul clientilor:
Ca mijloc de promovare se va alege mediul de comunicare online (site,
newsletter), precum si materialele promotionale.
Site-ul va fi unul de prezentare al companiei si al beneficiilor oferite
colaboratorilor, iar newsletterul se doreste a fi unul informativ cu tenta
interactiva, construit pe principiul utilitatii pentru clienti (intermediari). Se va
pune mai putin accent pe descrierea firmei si se vor redacta articole si stiri cu
continut de specialitate, de interes pentru distribuitori. De asemenea, in cazul
ofertelor speciale, acestea vor fi prezentate in acest newsletter.
Mapa de prezentare a fermei pentru intermediari va contine pe langa
prezentarea firmei si avantajele unei colaborari, idei de promovare in randul
consumatorului final, puse la dispozitie in mod gratuit. Astfel se urmareste ca
distribuitorii sa fie interesati sa faca eforturi minime pentru a-si vinde marfa,
obtinand un beneficiu din partea fermei, pe langa produsele de baza. Solutiile
depromovare puse la dispozitie sunt reprezentate de:
brosuri cu retete din carne de pui, sfaturi de compatibilitate intre alimente si
bauturi;
brosuri informative legate de alimentatia sanatoasa;
materiale promotionale de tipul: tacamuri sau farfurii branduite;
Mijloacele de promovare vor fi suplinite de activitatea de vanzari desfasurata in
cadrul Departamentului Comercial.

PRODUSELE SI SERVICIILE
Capacitatea fermei va fi de 32.000 de gaini ouatoare, ingrijite corespunzator
pentru o productie optima. Ouale proaspete vor fi ambalate si etichetate inhouse pentru o rationalizare a costurilor si vor fi distribuite pe baza de
contract centrelor comerciale din zona.
Utilitatea ofertei si interesul pietei
Oportunitatea acestei afaceri consta mai ales in comparatia din punct de
vedere calitativ si al costurilor cu producerea oualor in gospodariile taranesti.
Astfel, exista un tot mai crescut interes pe piata pentru obtinerea oualelor pe
cale intensiva, deoarece prin productia traditionala in Romania are urmatoarele
dezavantaje:

se cresc rase locale de pasari, cu potential genetic si productiv

foarte scazut;
cresterea se realizeaza in adaposturi (cotete) necorespunzatoare,
sau chiar in aer liber, sistem total contraindicat la pasari, care au un
metabolism foarte ridicat si nu-si exprima nici potentialul productiv
cu care sunt inzestrate, datorita frigului excesiv din timpul iernii si
caldurilor toride din cursul verii;
hranirea pasarilor este deficitara, constituita exclusiv din cereale,
neasigurand necesarul nutritiv energo-proteic, pentru realizarea de
curbe economice de ouat. O gaina crescuta in sistem intensiv
produce de 2,3-2,5 ori mai multe oua pe an, cu un consum de furaje
pe ou de 2,4-2,6 ori mai mic.

ORGANIZAREA FIRMEI SI MANAGEMENTUL ACESTEIA

Descrierea echipei manageriale
Intreprinzatorii
Intreprinzatorii afacerii detin atat parti egale din capitalul social, cat sunt si
persoane implicate in activitatea firmei, in procesul efectiv de conducere.
Acestia vor ocupa posturile de Director de Productie si Director Comercial.
Directorii
Fiind o afacere in faza de lansare, intreprinzatorii se vor implica activ si in
partea de manageriat, impreuna cu ceilalti directori care vor fi alesi pentru a
conduce departamentele mentionate mai sus.
Corpul consilierilor
Consilierii vor fi reprezentati de cate un reprezentant din fiecare subdepartament. Deciziile in acest sens vor fi luate de departamentului
responsabil, dupa o consultare prealabila cu toti reprezentantii
departamentelor.
Consultantii-cheie
Deoarece ferma este in perioada de lansare pe piata si nu are un portofoliu de
clienti (experienta) pana in prezent, se va apela la consultanti-cheie din
domeniul economiei agroalimentare, pentru o infruntare mai sigura a
concurentei din domeniu si pentru o intampinare mai eficienta a cererii pietei.
De asemenea, se va incheia un contract de prestari servicii cu un contabil.

Colaboratori
Se va urmari colaborarea sezoniera cu:
2 medici veterinari;
companie de transport;
furnizor de materiale promotionale;
Proprietarii afacerii
Investitorii interesati sa finanteze o parte din afacerea descrisa urmeaza sa
beneficieze de 30% cota parte din noul capital social in urma investitiei.
Managementul resurselor umane va fi gestionat de ambii fondatori, pentru
fiecare departament in parte. Oamenii reprezinta resursa de baza a firmei si
prin urmare se va investi in pregatirea angajatilor inainte de a-si incepe
activitatea, in scopul unor rezultate cat mai competitive.
Periodic se vor organiza traininguri pentru motivarea si actualizarea
cunostintelor angajatilor. De asemenea, se va initia o implicare a angajatilor in
crearea unei culturi proprii fermei, fapt ce va avea consecinte pozitive pe
termen lung si se va reflecta si in activitatea pentru clienti. In acest sens, vor fi
serbate zile de nastere, de nume, sarbatori oficiale, sarbatorirea succesului
unor campanii, competitia angajatul lunii si alte competitii interne pentru
motivarea angajatilor, toate acestea avand scopul sa creeze o echipa.
Se are in vedere construirea si punerea in functiune a 4 hale cu o suprafata
totala de 4000 mp, cu crestere pe asternut permanent.
Se va opta pentru construirea unei hale inchise, fara ferestre, prevazuta cu un
sistem de ventilatie care sa asigure un microclimat corespunzator atat in timpul
verii, cat si al iernii. In plus, hala inchisa permite un program de lumina conform
tehnologiei de crestere si asigura o foarte buna biosecuritate, datorita limitarii
contaminarii pasarilor cu germeni patogeni, in comparatie cu cresterea in aer
liber sau chiar in hale prevazute cu ferestre.
Se va lua in considerare si constructia unui depozit, complementar activitatii de
productie, care sa cuprinda: depozite de furaje, materiale, instalatia de
producere a necesarului de furaje.
Utilaje
Utilajele din hala sunt calculate in asa fel, incat sa se asigure un hranitor
tranconic la 40-50 de gaini si o adapatoare circulara la 100 de gaini. Inaltimea
utilajului se va mentine, in functie de dezvoltatea gainilor, la nivelul spatelui
acestora, in asa fel incat pasarile sa poate circula pe sub utilaje fara sa sufere
traumtatisme si sa-si deprecieze carcasa, precum si pentru a se preintampina
risipa de furaje.

Conditii interne de mediu

a) Temperatura
Temperatura deasupra nivelului solului: 35 grade C in primele 3 zile, dupa care
se reduce cu un grad pana in ziua 12, dupa care se mentine aprx. constanta.
b) Umiditatea
Umiditatea trebuie sa fie mai scazuta in prima perioada de dezvoltare si mai
mare in a doua perioada de crestere. Vor fi evitate atat umiditati prea mari, cat
si umiditati prea scazute (sub 60% in primele saptamani si peste 60% in
ultimele saptamani).
c) Curentii de aer
La temperaturile situate in zona confortului termic, curentii de aer nu
influenteaza negative sanatatea puilor. Se va actiona cu precautie in cazul
temperaturilor mai scazute.
d) Factorii chimici ai microclimatului
Concentratia amoniacului nu va sa depasi 0,02%. Hidrogenul sulfurat va fi
admis in de 0,01%, iar bioxidul de carbon in concentratie de 0,5-0,6%.
e) Iluminatul
Indicele de lumina pentru halele fara ferestre ce urmeaza a fi construite
(iluminarea se face numai cu ajutorul luminii artificiale), reprezinta intensitatea
luminii raportata la unitatea de suprafata.
Mentinerea luminii aprinse toata noaptea se va evita, nefiind economica si nici
urmata de o sporire a productiei; aceasta pentru ca pasarile au nevoie de
odihna, de care nu se pot bucura atunci cand lumina este aprinsa tot timpul.
Iluminarea brusca consta in expunerea pasarilor la o lumina de mare
intensitate, pe perioade foarte scurte, prin utilizatea unor lampi de 10001500W, care se aprind de 3-4 ori pe noapte, timp de 20-30 secunde.
f) Ventilatia
Ventilatia conditioneaza in masura hotaratoare posibilitatea cresterii pasarilor
in spatii inchise. Fiind vorba de adaposturi fara ferestre si cu o latime de peste
10m, ventilatia fermei va fi realizata prin intermediul electroventilatoarelor.
Vor fi acceptate urmatoarele limite in ceea ce priveste viteza de circulatie a
aerului in interiorul halelor:
-la nivelul pasarilor 0,2-0,3m/sec;
-la nivelul orificiilor de admisie si evacuare, 1m/sec cel mult.
Necesarul de aer al pasarilor este in sransa legatura cu varsta (deci cu
greutatea corporala).
Temperatura, ventilatia si lumina trebuie controlate de termostate si ceasuri

programatoare.

PLAN DE PRODUCTIE
Deoarece tipul de crestere in baterii este mai costisitor si mai dificil in
exploatare, se va opta pentru cresterea la sol, pe asternut permanent, caz in
care fiecare hala se populeaza cu 8000 puicute de 16 saptamani, care sunt
mentinute in productie pana la varsta de 77 80 saptamani, dupa care se
sacrifica si se inlocuiesc, dupa dezinfectia halei, cu o noua serie de 8000
puicute.
Fiind vorba de 4 hale, se au in vedere cresterea a 32.000 de capete.
Ferma realizeaza 4 feluri de productie, din care unul se autoconsuma iar alte
trei se livreaza ca productie marfa. Produse care se autoconsuma: nutreturile
combinate: se realizeaza 1.168 tone nutreturi combinate intr-un micro-FNC,
cantitatea medie zilnica produsa in cele 5 zile lucratoare ale saptamanii fiind de
4,8 tone si maximum 4,16 tone. Zilnic, doi muncitori deservesc timp de 3 ore
acest micro-FNC, pentru macinarea, dozarea, malaxarea si depozitarea furajului
combinat rezultat.
Lucerna masa verde va fi cumparata (24.000 kg pe timpul verii) si se va
administra, sub forma de manunchiuri, zilnic, mici cantitati de lucerna (5 -10 g
pe gaina si zi), atat pentru completarea necesarului vitaminic si proteic, cat si
pentru a da o preocupare pasarilor.
Din exploatare rezulta si 30.000 de gaini reforma, din cele 32.000 introduse la
crestere (pierderi 2.000 capete 6 %). La o greutate medie de 2,2 kg/gaina,
rezulta 66.000 kg pasari vii. Cu precizarea ca ciclul de productie este de 64
saptamani (4 saptamani ca puicuta, 57 saptamani ca ouatoare si 3 saptamani
vid sanitar) si doar la acest interval rezulta o serie de gaini reformate.
In medie, pentru un an se obtin: 52/64 = 81,2 %, 66.000 x 80 % = 52.800 kg
pasari vii in medie pe an. Tot dupa o perioada de 65 saptamani rezulta din
exploatare un foarte valoros ingrasamant natural. Cantitatea de gunoi de
pasare, pe ciclu de productie, este de 1,5 ori fata de furajul consumat, adica
cca. 200 kg gunoi de pasare, sau de cca. 1.520 tone pe un ciclu de productie.
Acest gunoi poate fertiliza anual 152 ha teren arabil, administrand cate 10 tone
pe ha. adica:
Un ciclu normal, cu reforma gainilor la varsta de saptamani, are lungimea de 61
saptamani,
4 saptamani acomodare (varsta 16-20 saptamani)
57 saptamani productia de oua (varsta 20-77 saptamani)
Perioada de 64 saptamani a unui ciclu de ouat presupune utilizarea halei in

proportie de 81,25 % pe an, adica: 52 saptamani 64 saptamani = 81,25 %

Pe de alta parte, efectivul mediu pe perioada este de 97 % fata de cel initial
(100 % la populare, 94 % la reforma), ceea ce conduce catre urmatorul efectiv
mediu anual, la care se calculeaza productia de oua: 81,25 % x 97 % = 78,8 %
In cazul popularii unei cu 8.000 puicute de 16 saptamani, efectivul mediu anual
per hala va fi: 8000 x 78,8 % = 6.304 capete, iar pe toate cele 4 hale: 25.216
capete
La o productie medie de 289,5 oua pe gaina (78,3 %), rezulta o productie anuala
totala de 7.300.000 oua.
Investitia va necesita un teren total de aprx. 1ha, alocati astfel:
4 hale x 1000mp;
Cladire de birouri: 1600mp;
Depozit: 900mp;
Spatiu exterior pentru silozuri, zona logistica si dezvoltari ulterioare: 3.500mp.
Acest teren este detinut de fondatorii afacerii.
Furnizorii sunt decisivi in desfasurarea activitatii, iar contractele cu acestia este
necesar sa fie avantajoase in conditiile intrarii pe piata a fermei.

ANALIZA SWOT

Puncte tari
1. Preuri avantajoase;
2. Personal calificat;
3. Potenial de cercetare a pieei;
4. In pas cu tehnologia;
5. Portofoliu mare de comenzi;
6. Realizarea de campanii de promovare
intense si eficiente;
7. Credibilitate mare la fondul de licitatii pentru
diverse lucrari cu bani europeni.

Puncte slabe
1. Concurenta este una puternica la nivel de
industrie;
2. Principala bariera de intrare pe piata este lipsa
notorietatii firmei si pozitia puternica ocupata de
marii jucatori pe piata de oua de gaina;
3. Lipsa flexibilitatii unor furnizori, ceea ce ar
ingreuna procesul de productie,flexibiliatatea si
gradul de deschidere al distribuitorilor poate
reprezenta o bariera pe piata abordata;
4. Necesitatea unui investitor
5. Gama redusa de produse
6. Nerespectarea programului si a termenului limita

Oportunitati

Ameninri

1. Aceasta neasigurare a pietii determina cresterea

excesiva a pretului oualelor ;

1. Competitori mai cunoscuti cu produse mai bune

sau mai ieftine;

2. Infiintarea de exploatatii avicole nu esre

numai in interesul noilor producatori avicoli
din Romania ci mai ales de interes national ;

2. Acces redus la canale de distributie;

3. Cresterea rapida a veniturilor ;

4. Taxele

4. Atragerea de fonduri
5. Sprijin din partea guvernului

3. Accidentari ale angajatilor.