1.

Care sunt principalele clase de poluanti ai atmosferei datorita surselor

antropogene?
Principalele clase de poluantii artificiali sunt:
-

Particule in suspensie datorate in principal emisiilor de la autoturisme,

centrale electrice, boilere industriale, de la industriile ce folosesc operatii
de zdrobire si macinare.
Oxizi de sulf (SOx) cele mai mari cantitati de Sox rezulta de la centralele
electrice, boilere industriale, industria de fabricare a acidului sulfuric.
Oxizi de azot (NOx) cele mai mari emisii sunt datorate emisiilor auto,
centralele electrice, industria de fabricare a acidului de azot.
Compusi organici volatili datorati emisiilor auto, rafinariilor de petrol,
utilizarea solventilor.
Amoniacul (NH3)rezultat de la fabricile de ingrasaminte.
Monoxidul de carbon (CO) rezultat de la emisiile auto.
Hidrogenul sulfurat rezultat de la rafinariile de petrol si industriile de
prolucrare a hartiei.
Plumbul rezultat de la automobile si de la industriile de prelucrare a
bateriilor.

2. Cum se clasifica poluantii aerului in functie de originea lor?

Clasificarea poluantilor atomosferici in fuctie de origine:
-

Poluanti primari sunt emisi direct in atmosfera de catre sursele identificare

sau identificabile si se gasesc in aceeasi forma in care exista atunci cand
sunt emisi.
Poluanti secundari sunt rezultati din interactiunea dintre 2 sau mai multi
poluanti primari sau prin reactii cu constituientii naturali ai mediului.

3. Ce sun t poluantii particulati?

Poluantii particulati definesc particule solide sau picaturi de lichid al caror
diametru este < 1mm si au proprietatea de a ramane un timp in suspensie.
Indiferent de natura lor acesti poluanti mai sunt numiti si aerosoli.

4. Care sunt factorii meteorologici ce influenteaza dispersia poluantilor?

Elementele meteorologice care au cele mai semnificative si directe efecte
asupra distributiei poluantilor aerului sunt: temperatura, umiditatea, viteza si
directia vantului, radiatiile solare, stabilitatea atmosferica si precipitatiile.
5. Care sunt factorii topografici ce influenteaza.....?

Factorii topografici importanti din punct de vedere a dispersiei poluantilor in

atmosfera sunt: formatiunile de relief, vegetatia, solul si natura solului,
suprafetele acoperite de ape, constructiile.

6. Care sunt tipurile de NOx in functie de modalitatea de generare?

In functie de modul in care sunt generati Nox pot fi impartiti in 3 categorii: Nox
termici, Nox de combustibil, Nox rapizi (promt).
7. Reducerea chimica a NOx.
Se bazeaza pe utilizarea unui agent de reducere, care va reactiona cu NOx
Reducere
pentru
a forma N2.
chimica
NOx

N2

Exemple:
-

Reducere catalitica selectiva a NOx cu amoniac

Reducerea selectiva necatalitica cu amoniac sau uree
Reducerea combustibililor
Utilizarea reactoarelor cu plasma rece in prezenta unui agent de reducere.

8. Diferenta dintre reducerea selectiva necatalitica si reducerea catalitica

selectiva.
Procesul de reducere selectiva necatalitica utilizeaza ca agent de reducere
amoniacul pe cand in cadrul procesului de reducere catalitica selectiva se
utilizeaza monoxidul de carbon.
In procesul de reducere selectiva necatalitica reactia de reducere are loc la
850-10000C iar in procesul de reducere catalitica selectiva reactia are loc la
450-9500C.
Procesul de reducere selectiva necatalitica se realizeaza in prezenta
catalizatorilor cu actiune tripa.
9. Directii pe care actioaneaza catalazatorii cu actiune tripla?
- Eliminarea Nox
- Eliminarea CO
- Eliminarea HC (hidrocarburi nearse)
10.Principalii reactivi pe baza de Ca folositi pentru eliminarea SO2 din
bfluxurile gazoase
Principalii reactivi folositi sunt:
- Carbonat de calciu (CaCO3)
- Oxid de calciu CaO
- Hidroxid de calciu Ca(OH)2
11.Produsii de reactie ai proceselor umede de desulfurare care folosesc
reactivi pe baza de Na sun t: sulfit, bisulfit, sulfat de Na.

12.Ce masuri intra in categoria metodelor de prevenire pt reducerea

emisiiolor de COV?
- Substituirea materiei prime;
- Modificari ale conditiei de operare;
- Modificari ale echipamentului.
13.Care sunt tehnicile distructive pentru controlul emisiilor de COV si de ce
sunt numite asa
Tehnicile distructive sunt oxidarea (termica, catalitica si fotocataliza) si
biodegradarea.
14.In ce consta regula celor 3 T?
Regula celor 3 T:
-

Temperatura trebuie sa fie superioara termperaturii de autoimflamare s

poluantului oxidant (>7000C pt oxidarea termica).
Turbulenta pentru a realiza un amestec cat mai omogen posibil intre
poluanti si oxigenul necesar reactiei.
Timp de stationare trebuie sa fie suficient de mare (0.5-1.5 sec)

15.In ce consta biodegradarea COV din fluxul gazos?

Biodegradarea sau oxidarea biologica se bazeaza npe capacitatea
microorganismelor heterotrofe, cel mai adesea fiind utilizate bacteriile si
fungii, de a degrada COV, folosind carbonul organic ca sursa de hrana pentru
cresterea si dezvoltarea lor, rezultand CO2, H2O si biomasa.
16.Principalele criterii ce stau la baza alegerii unui procedeu de tratare a
fluxurilor gazoase cu continut de COV?
In primul rand trebuie avut in vedere concentratia de COV < 25% din limita
inferioara de explozie. In functie de con centratia de COV, curentii de aer se
pot clasifica in 2 categorii:
-

Flux gazos cu continut mic de COV (<500ppm) c urenti diluati; valoarea

de referinta absolut arbitrara se considera valoarea 500 ppm
Flux gazos cu continut mare de COV (>500 ppm) curenti concentrati.

Pentru fiecare din cele doua categorii se pot aplica diferite procese de
depoluare in functie de: numarul componentilor de COV din fluxul gazos si
necesitatea recuperarii/reutilizarii COV.
17.Ce sunt camerele de dispunere?
Sunt camerele destinate pentru captarea prafului grosier, cu dimensiuni peste
150 microni.
18.Ce sunt pulvocaptoarele??

Pulvocaptoarele suntconstruite dintr-un numar mare de inele conice care isi

micsoreaza treptat diametrul pe sensul de deplasare a fluidului supus epurarii.
Inelele sunt asezate unul dupa altul la intervale mici lasand intrele ele spatii
libere prin care ies 90-95% din gazele epurate.
19.Fortele care intervin in procesul de desprafuire a gazelor intr-un ciclon?
- forta de frecare de peretele interior determinat de
-forta centrifuga datorata formei cilindrice a ciclonului si
-forta gravitatiei care face ca particolele de praf scoase de sub efectul de
antrenare al curentului de gaze ca urmare a incetinirii provocate de forta de
frecare sa cada elicoidal pe peretele ciclonului in conul de colectare al
acestuia.
20.In ce consta filtrarea umeda a fluxului gazos?
Prin umezire particolele de praf devin mai grele, iar prin coagulare in urma
ciocnirii particolele umede intre ele, rezulta particole mult mai mari si mai
usor de retinut.

I. reducerea catalitica selectiva a oxizilor de Nox

SCR se realizeaza in prezenta de NH3 si in prezenta unui catalizator in sistem.

Flux gazos purificat

sistem de injectii
Strat catalizator
Catalizatorii utilizati in SCR NOx fac parte din 3 categorii:
1. Catalizatori pe baza de metale nobile- Pt, Pd
2. Catalizatori pe baza de vanadiu V2O5/TiO2
3. Catalizatori de tip zeolit
Regimul termic al sistemelor este functie de catalizatorii utilizati:
-

(175-2500C) 1
(300-4500C) 2
(550-6000C)3

Sistemele de reducere catalitica selectiva operate la temp joase sunt putin

aplicate deoarece folosesc catalizatori pe baza de metale nobile foarte scumpi iar

domeniul de temperatura este foarte ingust. In plus la o temp de 225 0C in

prezenta acestor catalizatori NH3 este convertit la oxizi de azot cu o scadere
majora a selectivitatii.
Operarea sistemului SCR la temp medii are loc in prezenta catalizatorului penta
oxid de vanadiu (V2O5) depus pe oxid de titan (TiO2). Operarea sistemului SCR la
aceasta temperatura prezinta cateva avantaje:
-

Domeniul larg d temp;

Pret scazut al catalizatorului;
Posibilitatea tratarii gazelor cu sulf;

Principalul dezanataj in acest caz consta in sensibilitatea la temp mari cand are
loc trecerea ANATAS-ului (80-120m2/g) in RUTIL(~10 m2/g).
Operarea sistemului SCR NOx are loc in prezenta zeolitilor spre deosebire de
catalizatorii pe baza de metale nobile sau pe baza de V2O5 care prezinta cate un
max de activitate in functie de temperatura, zeolitii realizeaza o conversie
crescatoare cu temperatura.
Le temp > 6000C si in prezenta vaporilor de apa si catalizatorii pe baza de zeoliti
se pot degrada.
In functie de natura gazelor supuse tratarii si de debitul efluentului gazos se
folosesc diverse tipuri de reactoare. Cel mai folosit este reactorul cu elemente
monolitice de tip fagure de miere.

Principalele surse stationare care pot fi echipate cu sistem de tratare SCR NOx
sunt instalatiile care folosesc combustibili de tipul: carbuni, fractii petroliere
grele, gaze naturale. Alegerea tipului de sistem catalitic depinde de natura
combustibilului. (carbunii care au un continut ridicat de sulf si canusa vor genera
fluxuri gazoase bogate in oxid de sulf si particule solide). Combustibilii lichizi si
gazele vor produce gaze de ardere mai curate.
De asemenea tehnologiile de depoluare pentru o centrala termica este diferita
fata de cea utilizata pentru turbine de gaze. In acelasi timp succesiunea
operatiilor de tratare difera in functie de tipul de sursa.
Exemplu: instalarea SCR NOx pentru o centrala termica alimentata carbune sau
fractii pentrololiere grele:
-

Varianta 1: tail end - tratarea gazelor curate.

Varianta 2: high dust tratarea gazelor bogate in praf
Varianta 3: low dust - tratarea gazelor sarace in praf

1. Tail end in acest caz reactorul SCR este plasat la capatul traseului strabatut
de fluxul gazos dupa ce particulele solide si compusii cu sulf halogeni, au fost
eliminate prin filtre electrostatice sau scrubere.
NH3

NOx
SOx

flux gazos

tratat
Particule solide
Pe masura ce fluxul gazos strabate traseul temperatura scade pana la
aproximativ 700C. Din acest motiv inainte de intrare in SCR gazele trebuie
incalzite ceea ce inseamna un consum mare de energie. Deoarce riscul colmatarii
catalizatorilor este foarte mic se folosesc catalizatori cu densitate mare de
aproximativ 200 cpsi.
Acest lucru permite utilizarea unor reactoare cu volume mici. De obicei in acest
caz se folosesc catalizatori de V2O5 depus pe TiO2.
Avantajele acestei tehnologii sunt:
-

Prezinta o demonatare/montare usora

Volum redus de calizatori
Viata lunga a catalizatorului datorita lipsei abraziunii
Racordarea fluxului de gaze.

2. Tehnologia high dust - corespunde tratrii gazelor cu un continut ridicat de praf.

In acest caz reactorul SCR este plasat imediat dupa cuptor. Efluentul gazos este
doar amestecat cu amoniac si trimis in reactorul catalitic. In acest caz reactorul
are o strucura tip fagure, iar catalizatorii utilizati au densitatea =9-11cpsi. Astfel
se pot evita colmatarile sau caderile mari de presiune ce apar datorita
concentratiilor mari de praf. In acest caz se recomanda plasarea catalizatorului in
3-4 straturi pe verticala si un strat fals din material inert la intrarea in reactor.
Curgerea fluxului gazos este descendenta pentru a limita acumularile de praf.
3. tehnologia low dust corespunde tratarii gazelor cu un continut redus de praf.
In acest caz reactorul SCR este plasat dupa un filtu electrostatic ce elimina partial
praful din fluxul gazos. Se folosesc catalizatori cu densitatea intre 11-50 cpsi.

II. controlul emisiilor de COV din fluxurile gazoase prin procesul de adsorbtie
Adsorbtia este operatia unitara de transfer de masa prin care un component aflat
in faza fluida (adsorbit) este retinut pe suprafata unei faze solide(adsorbant).

Fiind un proces de transfer de masa adsorbtia decurge in mod spontan sub

actiunea unei forte motrice care apare in sistem datorita interactiunii dintre
adsorbit si adsorbant.
Etapele procesului de adsorbtie:
1
3
4

2
5
6

Por din adsorbant

film

mediu gazos omogen

Etapa 1: transportul fortat al compusilor spre particula de adsorbant; se

realizeaza cu ajutorul suflantelor.
Etapa 2: difuzia externa prin filmul limita care inconjoara particula de adsorbant;
Etapa 3: difuzia interna prin porii adsorbantului
Etapa 4: adsorbtia;
Etapa5: difuzia interna prin porii adsorbantului
Etapa 6: difuzia externa prin filmul care inconjoara particula de adsorbant;
Oricare dintre etapele 2-6 poate fi etapa limitativa a procesului de adsorbtie.
Tipuri de procese de adsorbtie:
Poate fi:
-

Fizica sau fizisorbtia

Chimica sau chemosorbtia

De obicei in procesele de adsorbtie pentru eliminarea COV se produce o

fizisorbtie si nu o chemosorbtie astfel adsorbtia este reversibila si adsorbantul
poate fi regenerat relativ usor.
Cei mai importanti parametri care influenteaza procesul de adsorbtie din faza
gazoasa sunt: presiunea, temperatura, capacitatea de adsorbtie, sau cantitatea
adsorbita in faza solida.
Materiale adsorbante:
In fct de porozitatea materialelor adsorbantii pot fi clasificati astfel:
-

Materiale microporoase: d<20

Materiale mezoporoase: 20<d<500

Materale macroporoase d>500

Principalele categorii de adsorbanti sunt: carbuni activi, oxizi anorganici, zeoliti si

polimeri.

O instalatie de adsorbtie a COV din fluxurile gazoase este in general compusa din
doua sau trei coloane de adsorbtie care functioneaza in paralel prezentata in
urmatoarea figura.
Abur sau N2 fierbinte
COV

P
aer cu COV

filtru

COV

racitor
COV
P

P
Aburi si vapori COV desorbiti

Fluxul gazos poluat cu COV este transportat cu ajutorul unei suflante, este filtrat
pt a separa particulele solide, si apoi este racit pana la o temperatura la care
adsorbtia decurge eficient. In continuare fluxul gazos intra in coloana de
adsorbtie, in care se gaseste stratul de adsorbant, unde moelculele de COV sunt
retinute prin adsorbtie fizica slaba pe suprafata adsorbantului solid. Fluxul gazos
astfel purificat paraseste coloana de adsorbtie iar concentratia COV este in
permanenta monitorizata.

De asemenea mai sunt monitorizate caderele de presiune in filtru si in stratul de

adsorbant precum si temperarura fluxului gazos la intrarea in coloana de
adsorbtie.
Dupa un anumit timp coloana de adsorbtie se satureaza cu COV iar in fluxul de
iesire se va detecta o concentratie crescatoare a continutului de COV. Profilul
evolutiei in timp a concentratiei de COV la iesirea din coloana de adsorbtie se
numeste curba de strapungere sau de rupere.
In momenul in care concentratie COV la iesirea din coloana atinge o valoare
prestabilita, coloana este izolata (se intrerupe alimentarea cu efluent gazos
incarcat cu COV). Aceasta valoare a concentratiei la care coloana este scoasa din
proces trebuie sa fie mai mica fata de limita impusa de legislatie (aprox
70%CMA).
Coloana cu adsorbant saturat este supusa apoi unui proces de regenerare cu
abur de presiune joasa sau cu azot fierbinte. Introducerea curentului de
regenerare se face deobicei in sens invers curentului de adsorbtie. Curentul de
regenerare are un debit mult mai mic decat fluxul gazos poluat astfel incat la
regenerare se obtie un flux gazos foarte concentrat in poluant organic (COV).
Curentul care iese de la regenerare poate fi apoi distrus prin procese oxidative
(oxidare termica sau catalitica) sau poate fi condensat in vederea recuperarii si
reutilizarii COV.