Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Masajul
Masajul
INTRODUCERE
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au cautat mijloace ajutatoare ca sa
vindece sau sa usureze suferintele si durerile lor. Au utilizat
proprietatile terapeutice primare ale apei, luminii solare si ale miscarii.
Cel mai probabil este ca aplicarea initiala a masajului a fost un gest
instinctiv, rezultat prin experienta imediata a proprietatilor curative ale
acestuia. Oamenii au observat ca gestul de netezire, frictionare si
framantare ale diferitelor parti ale corpului uman poate aduce remedii
pentru starile organismului, afectate de boala, lovite sau ranite.
Se poate afirma deci ca masajul, ca disciplina curativa, a aparut intr-o
maniera oarecum simultana la popoarele lumii, in paralel cu
dezvoltarea celorlalte ramuri ale medicinii populare, si asta inca din
vremea culturilor primitive.
terapeutice.
Asiria, Persia, Babylon foloseau de asemenea masajul pentru
vindecarea si recuperarea razboinicilor.
Evreii promovau in cartile de cult diferite tehnici de masaj si pastrarea
igienei.
Gecia antica foloseste pentru prima oara in istorie masajul si
automasajul in pregatirea fizica a sportivilor olimpici.
Hipocrat (460-377i.e.n), parintele medicinii, descrie efectele si
influentele fiziologice ale masajului.
In imperiul roman, gimnastica sportiva si masajul vor cunoaste o mare
inflorire prin migrarea grecilor catre Roma, impreuna cu arta lor.
Practica masajului devine un mod de viata al celor puternici si bogati.
Tehnicile de masaj folosite de practicieni erau netezirile, frictiunile,
framantatul, ciupiturile, presiunile, alaturi de folosirea pulberilor si
uleiurilor aromate.
Tarile arabe, alaturi de lucrarile in domeniul stiintelor, pastreaza
marturii precise despre practicarea masajului, hidroterapiei si dieteticii.
Reprezentativa in acest sens este Cartea legilor medicinei, opera
marelui medic si invatat Avicena.
Renasterea aduce o noua lumina asupra stiintelor si medicinii
antichitatii. Hieronimus Mercurialis, in lucrarea De arte gymnastica
(Venetia, 1596), demonstreaza importanta masajului, exercitiilor fizice
si a bailor.
Anglia, Franta, Germania si Rusia, promoveaza noi idei despre
aplicatiile masajului prin ganditori ca Jack, Fenelon, Hobbes,
J.J.Rousseau, Hoffman
In Suedia, Pehr Henrik Ling (1776-1837), pune bazele stiintifice ale
masajului si gimnasticii moderne. Ii urmeaza Gustaf Zander (18351920), inovator al unor aparate speciale pentru masajul mecanic.
Poporul roman a cunoscut si practicat masajul din cele mai vechi
timpuri. Scopul era deopotriva de a obtine efecte curative si de a
intretine sanatatea organismului. De asemenea, tot prin tehnici de
masaj se cauta eliminarea oboselii. In satele si orasele de pe teritoriul
tarii noastre, anumite metode empirice, traditionale de masaj s-au
transmis si sunt aplicate chiar si in zilele noastre, alaturi de alte
mijloace de ingrijire a bolnavilor.
Masajul medical a inceput sa se dezvolte in Romania incepand cu a
doua jumatate a sec. XIX. Se pare ca primii medici care au introdus
aceasta metoda in spitale au fost cei de ortopedie, chirurgii,
traumatologii si reumatologii, mai tarziu sfera de aplicare extinzanduse si in alte specialitati medicale.
Scoala romaneasca de masaj incepe sa se formeze cu adevarat in jurul
anilor 1930, la Institutul de Educatie Fizica din Bucuresti, in cadrul
catedrei de Gimnastica medicala. Aici avea sa predea studentilor, cu
DEFINITII
Masajul este o prelucrare metodica a partilor moi ale organismului,
manual sau instrumental, in scop fiziologic, curativ, profilactic,
regenerativ, estetic sau sportiv.
Partile moi ale organismului asupra carora se actioneaza prin masaj
sunt:
Pielea si mucoasele;
Tesutul conjunctiv;
Muschii;
Tendoanele si ligamentele
Vasele si nervii;
Organele profunde;
Sangele si limfa;
Elementele articulare.
Masajul se poate realiza manual sau cu aparate special concepute. In
acest curs vom prezenta pe larg tehnicile manuale de masaj.
executate lent;
Se creeaza stare de relaxare, deconectare, destindere sau de crestere
a energiei;
Se atenueaza intensitatea durerilor prin stimularea terminatiilor
nervilor periferici.
CONTRAINDICATIILE MASAJULUI
Utilizarea masajului fara a se tine seama de contraindicatii poate avea
un efect daunator, chiar daca a fost corect executat. Schematic,
contraindicatiile masajului se impart in: generale si partiale; definitive
si temporare.
Contraindicatia generala -; presupune interzicerea aplicarii oricarei
tehnici de masaj;
Contraindicatia partiala -; se refera fie la aplicarea manevrelor de
masaj doar pe anumite zone ale corpului, fie doar la aplicarea
anumitor manevre;
Contraindicatia definitiva -; se hotaraste doar in cazul unor boli
cronice grave incurabile, care s-ar putea inrautati prin masaj;
Contraindicatile temporare -; intalnite frecvent -; sunt impuse de
boli, tulburari sau leziuni usoare si trecatoare.
Cele mai frecvente contraindicatii sunt date de bolile de piele. Este
foarte important de retinut ca masajul trebuie aplicat doar pe o piele
perfect sanatoasa. Nu se va executa masaj celor care prezinta:
eczeme, eruptii, plagi, arsuri sau alte manifestari patologice, care prin
masaj s-ar putea extinde, agrava sau contamina. Nu se va aplica
masajul pe regiuni ale pielii care acopera un proces inflamator profund
MASAJUL MANUAL
Reprezinta forma cea mai eficienta de prelucrare a tesuturilor supuse
acestui procedeu terapeutic, intrucat mana omului dispune de multiple
posibilitati pentru adaptarea si perfectionarea miscarilor, ea se
muleaza foarte bine pe segmentele masate, simtind perfect gradarea
si dozarea manevrelor. Mana este o reala sursa de sanatate, ea oferind
persoanelor epuizate, dezechilibrate sau carentate din punct de vedere
energetic, un supliment de energie. Acest fenomen se reflecta intr-o
MASAJUL MECANIC
Acesta se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive si mecanisme care
cunosc astazi o mare varietate, dar care nu pot inlocui mana omului, a
carei capacitate de a se adapta la sensibilitatea si particularitatile
anatomice ale tesuturilor este inegalabila.
CLASIFICAREA PROCEDURILOR
DE MASAJ
2. FRICTIUNEA
Frictiunea este cel de-al doilea procedeu din sistemul manevrelor de
masaj.Procedeele care alcatuiesc frictiunea se deosebesc de netezire
prin aceea ca pielea impreuna cu tesuturile profunde se frictioneaza in
diverse pozitii. Ele se efectueaza printr-o miscare de apasare si
deplasare a tesuturilor moi pe planul osos, in limita elasticitatii proprii.
Frictiunile se executa cu o singura mana sau cu ambele maini,
alternativ sau simultan, cu toata suprafata palmara sau numai cu
suprafata palmara a degetelor, cu pumnul inchis sau semiinchis, in
spirala cu radacina palmei. Frictiunile au ca efect intensificarea
circulatiei locale si maresc absorbtia diferitelor produse patologice care
se acumuleaza in piele sau sub piele.
Frictiunea este procedeu de baza terapeutic in urmatoarele situatii:
traumatisme articulare;
traumatisme sportive;
transsudate si exudate vechi;
pentru restabilirea mobilitatii normale a pielii;
mareste supletea si elasticitatea tesuturilor;
dureri in nevrite si nevralgii.
3. FRAMANTATUL (petrisajul):
Se adreseaza tesuturilor musculare si tesuturilor grasoase. Consta
din apucarea, ridicarea si stoarcerea tesuturilor moi si presarea
acestora pe plan osos dur. Aceasta stoarcere se efectueaza ritmic cu
priza mica, medie sau adanca intre police si cele patru degete de la
maini.
Framantatul se poate executa in cuta sau in val. La nivelul spatelui
se excuta de sus in jos sau invers, la nivelul membrelor pe lungimea
fibrei musculare. Prin framantat se actioneaza asupra calitatii fibrelor
musculare, astfel creste cantitatea de sange din muschi si se
imbunatatesc schimburile nutritive. Framantatul fiind deci un procedeu
stimulator, el poate avea efecte foarte bune si asupra muschilor obositi
contribuind lainlaturarea rezidurilor energetice din muschi si la o mai
buna refacere a acestora dupa efort.
Procedeele secundare care deriva din acest procedeu sunt: rulatul,
ciupiturile, pensarile, storsul (care se executa de jos in sus).
4. PRESIUNILE si VIBRATIILE:
Presiunile sunt procedee care se aplica in masajul de intretinere sau
in masajul sportiv, prin aplicarea palmelor pe suprafata da masat unde
se executa apasari cu mutarea palmelor din loc in loc (la spate de-a
lungul coloanei vertebrale in sus si in jos, pe membre apasari sub
forma de bratara).
Se poate executa si cu pilpa degetelor usor pe anumite portiuni sau
de-a lungul coloanei vertebrale. Executate corect dau o senzatie
placuta de usurinta in miscare, de caldura locala..
Este mai putin folosit in masajul terpeutic.
Vibratiile constau in imprimarea unor miscari oscilatorii, ritmice
asemanatoare unui tremurat continuu asupra tesuturilor moi. Se poate
executa manual cu fata palmara a degetelor sau mainii, miscarile fiind
continue. Sunt cele mai grele procedee de masaj, oboseala aparand la
nivelul membrelor superioare si chiar la nivelul diafragmei.
Datorita faptului ca nu pot fi mentinute mult timp au aparut
mijloace mecanice prin care vibrtaiile sunt ritmice, uniforme si timp
indelungat. Efectul este intodeauna de RELAXARE, calmare. Vibratiile
reduc sensibilitatea nervoasa, produc o senzatie de incalzire, o
destindere a intregului corp, o imbunatatire a capacitatii de effort. Ele
pot fi combinate cu netezirea, frictiunea.
Sunt utilizate des in masajul terapeutic pentru tratarea afectiunilor
dureroase, combaterea contractiilor musculare si incordare psihica dar
si in masajul sportiv de relaxare si in masajul de intretinere.
Contraindicatiile masajului
-
Clasificarea masajului
Masajul poate fi:
1.Terpaeutic:
- Se adreseaza persoanelor bolnave cu diferite afectiuni.
Se face la indicatia medicului specialist: balneofizioterapeut, ortoped,
neurolog, reumatolog, internist, etc.
- Pacientul trebuie sa se prezinte cu un bilet de trimitere care contine
diagnosticul, specificatia masajului, ce fel de masaj se va executa
(procedee principale, secundare, locul unde se va executa si durata
masajului).
- Terapeutul poate folosi procedeele de masaj invatate, principale si
secundare, combinatii intre ele sau numai o parte dintre acestea. La
masajul terapeutic se folosesc forme de netezire usoara. Dintre
procedeele secundare se poate executa rulatul, cernutul, ciupituri,
pensari usoare si storsul.
-
2. De intretinere
Se adreseaza persoanelor sanatoase: adolescenti si adulti, femei si
barbati care doresc sa se relaxeze sau sa combata anumite tesuturi
grasoase.
Persoana in cauza se prezinta din propria initiativa, nu are nevoie de
recomandare medicala.
Terapeutul foloseste procedee principale in ordinea de executie si
procedee secundare in functie de specificul masajului: general (de
aproximativ 30-35 minute sub forma comprimata sau de 50 minute
sub forma extinsa), sau regional (de aproximativ 20 minute).
Masajul de intretinere poate fi asociat cu tehnici complementare ca
presopunctura, anumite tehnici de bioenergie, aromaterapie,
meloterapia etc.
3. Sportiv
Se adreseaza sportivilor de performanta tineri, adolescenti si adulti.
Poate fi facut:
- in perioada de pregatire competitionala unde se vor folosi
procedee principale si secundare
- dupa competitie, ca un masaj de stimulare, se vor folosi
frictiunea si netezirea energica, framantat si forme de
tapotament
- dupa competitie ca un masaj de relaxare, de combatere a
oboselii, se vor folosi neteziri, frictiuni, presiuni usoare, vibratii,
rulatul, cernutul si scuturari etc.
Calitatile terapeutului:
- Sa fie bine pregatit profesional, sa-I placa ceea ce face si sa faca
cu pasiune, sa cunoasca tehnicile de masaj, practic dar sa aiba si
cunostinte teoretice de anatomie, fiziologie etc.
- Sa fie o persoana echilibrata emotionala si psihic
- Sa aiba calitati fizice, psihice si intelectuale
- Sa fie o persoana care doreste implicarea in problemele de
sanatate a celor din jurul sau.
- Sa fie o persoana optimista incepand cu propria persoana dar si cu
viitoarii pacienti.
- Terapeutul poate lucra cu copii, tineri, adolescenti, persoane
adulte si batrani, indiferent de sex, rasa sau religie.
Masajul spatelui
Masajul spatelui se poate executa in cazul masajului terapeutic sau
de intretinere.
Pentru masajul spatelui se vor executa procedee principale si
secundare incepand cu netezirea din zona sacro-coccigiana inspre zona
umerilor, si se va executa cu toata palma, marginea cubitala, podul
palmei, cu pumnul inchis. Ea poate fi simultana sau alternativa, in
lungimea spoatelui apoi transversal. Se recomanda netezirea cu o
mana in jurul omoplatilor. Netezirea se adreseaza tesuturilor
superficiale de la suprafata corpului.
Dupa netezire urmeaza frictiunea, la acest procedeu necontand
sensul de executie. Conditia pentru a se realiza o frictiune corecta este
ca ea trebuie sa acopere tot spatele iar intreruperea contactului cu
pielea pacientului este contraindicata, deci nu seva executa pe sarite.
Se poate executa cu o mana sau cu ambele, cu toata palma, pulpa
degetetelor, marginea cubitala a mainilor, podul palmei. Frictiunea se
adreseaza tesuturilor conjuctive si musculaturii de suprafata.
Framantatul se incepe in zona cervicala alternativ, apoi zona
muschiului trapez (umarul drept), se continua prin coborarea pe
aceiasi parte, apoi partea stanga si se urca la umarul stang). Se
continua ca masajul simultan al muschilor trapezi, apoi pe tot spatele
se executa in val sau in cuta. Ca procedee secundare se vor folosi
furnicuta, ciupituri si pensari. Framantatul se adreseaza marilor mase
musculare si tesuturilor groase.
Presiunile se executa din aproape in aproape cu toata palma, cu
palmele asezate una peste alta peste alta la persoanele mai robuste,
cu pulpa degetelor de-o parte si alta a coloanei vertebrale.
Vibratiile se executa cu varful degetelor sau cu toata palma pe tot
spatele.
Tapotamentul cuprinde 3 procedee si anume tocatul, care se
executa cu marginea cubitala a mainilor sub diferite unghiuri,
plescaitul cu pulpa degetlor care cad liber de la distanta mica;
batatoritul cu palma deschisa sau in cupa. Se executa simultan sau
alternativ. Tapotamentul este cel mai dur procedeu de masaj, se
adreseaza musculaturii mari si tesuturilor grasoase.
Netezirea finala de linistire se executa cu o mana pe fiecare parte a
spatelui, cu eliberarea energiei statice, cu iesire pe fiecare mana.
Masajul terapeutic al spatelui se executa numai la recomandarea
medicului specialist. Ca procedee sefolosesc netezire, frictiunea,
Masajul abdominal
Masajul abdominal se poate executa in cadrul masajului de
intretinere sau terapaeutic. Masajul de intretinere al zonei adbominale
dureaza aproximativ 15 minute, plasamentul terapeutului fiind pe
partea dreapta a pacientului.
Se va incepe cu netezirea circulara de la dreapta la stanga, fie cu o
mana, fie cu ambele. Se pot executa neteziri cu palmele dinspre
interior spre exterior.
Frictiunea se executa cu varful degetelor sau fata palmara a
mainilor, cu o mana sau ambele.
Framantatul este un procedeu de baza, se framanta plica
abdominala si partile laterale ale abdomenului, in cuta sau in val, cu
procedeele secundare adecvate ca ciupituri si pensari. Urmeaza un
rulat si cernut usor al zonei abdominale. Se recomanda miscarea
colonului, care este o netezire ascendenta pe zona colonului
ascendent, apoi o miscare transversala pe zona colonului transvers si o
miscare descendenta pe zona colonului descendent si chiar pe zona
colonului sigmoid si de evacuare. Aceasta miscare se poate repeta de
mai multe ori.
Se executa apoi vibratia cu varful degetelor sau fata palmara a
mainilor urmata de netezirea de incheirere a zonei abdominale. La
sfarsit se recomanda miscari de respiratie toracica si adbominala.
Masajul are o durata de 5-7-10 minute. Se executa superficial si in
profunzime si in functie de diagnostic, este localizat pe anumite
organe.
Se incepe cu netezirea superficiala circualra, cu o mana sau ambele,
urmata de o frictiune superficiala cu varful degetelor si fata palmara.
Ea poate deveni mai profunda in functie de elasticitatea tesutului
pacientului si se continua cu miscari de vibratii superficiale si profunde
fara a provoca dureri si disconfort. In caz contrar masajul va fi oprit
imediat. Se poate executa si miscarea colonului pe traseul indicat
inainte, la fel si combinatii intre procedee.
Torticolis:
Este o afectiune ce intereseaza musculatura cefei si mai ales
muschiul trapez si sternocleidomastoidian. Apare dupa o expunere
la frig sau curent de aer rece. El nu este precedat de un traumatism
la nivelul coloanei cervicale sau existenta unei artroze la nivel
cervical.
Lombago de efort
Este o afectiune localizata pe regiunea lombara determinata de
aolicitari mai mari si de lunga durata a grupelor musculare
respective, de practicarea anumitor sporturi de performanta sau in
unele activitati profesionale. Afectiunea nu este legata de existenta
unei artroze vertebrale sau de traumatism de disc lombar.
Se manifesta prin dureri spontane care se accentueaza odata cu
miscarea trunchiului. Tratamentul este identic torticulisului.
Masajul consta in manevre usoare de netezire executate pe zona
lombara. Se pote executa apoi manevre de frictiune cu varful
degetelor si framantat usor in cuta urmate de vibratii. Masajul
terapeutic se poate executa si cu aparate de vibromasaj, se poate
executa si masaj subacutic, avand aceleasi efecte.
Hipotrofiile musculare:
Sunt cauzate de inactivitate si apr la grupele musculare imobilizate
in aparat gipsat, ceea ce produce o scadere a tonusulu muscular
(hipotonie musculara), urmata de o scadere a volumului muscular
2. Afectiuni circulatorii
Intensificarea venoasa acuta (varicele)
Este o afectiune ce intereseaza venele membrelor inferioare in
cursul caruia se produce o insuficienta de dranaj sangvin.
Se manifesta cu vene vizibile dilatate, edeme, senzatia de oboseala
in picioare si crampe musculare. In majoritatea cazurilor varicele au
caracter ereditar.
Tratamentu consta in repaus in pozitia culcat cu picioarele ridicate
la un unghi de peste 15 grade, purtarea de bandaje elastice sau corapi
elastici, medicamentatie corespunzatoare, hidroterapie (baile cald si
rece) si masaj.
Masajul se executa la gambe si coapse de jos in sus. Se foloseste
efleurajul, frictiunea si un tapotament sub forma de percutat cu varful
degetelor, procedura de tonifiere a peretilor venosi. Masajul este
contraindica in stadiile acute, in cazul inflamatiilor (tromboflebie).
4. Afectiuni remuatice
a. Afectiuni reumatice cronice, inflamatorii
Poliartrita
Este o afectiune cronica care intereseaza articulatiile mici ale
degetelor, apare in mod predominant la femei. Se manifesta prin
dureri articulare, redori articulare, hipotrofie musculara iar in stadiile
mai avansate deformari ale degetelor si anchiloze.
Lombosciatica
Se manifesta prin dureri lombare instalate brusc la ridicarea unei
greutati sau in alte cazuri durerea poate aparea progresiv. Durerea
radiaza pe un singur membru inferior si poate merge pana la varful
degetelor.
Tratamentul consta in repaus pe pat tare, medicamentatie
adecavata, electroterapie si masaj.
Ca proceduri de masaj se recomanda efueraj pe zona lombara cu
palma sau degetele indoite in pieptene, frictiuni, framantari in cuta,
vibratii. Cand nu exista contractie musculara puternica se poate
executa un tapotament usor sub forma de tocat.
Periartrita scapulohumerala
Este un reumatism frecevent intalnit si este localizat la niivelul
erticualtiei scpulohumerala. Se manifesta prin dureri spontane care
cresc miscarile bratului , contractura musculara si limitarea accentuata
a miscarilor in articulatia umarului.
In faza acuta se recomanda, ca tratament, repaus, medicmentie,
electroterapie iar odata cu scaderea durerilor, kinetoterapie si masaj.
Masajul cuprinde efleuraj pe fata anterioara si posterioara a
umarului pana in tegiunea scapulei, apoi se continua cu frictiuni usoare
pe aceiasi zona, framantat usor si vibratii. Se recomanda si vibromasaj
si hidromasaj.
Entorsa
Este o afectiune articulara datorata unui traumatism indirect care
produce rupturi partiale sau totale la nivelul capsulei articulare. Se
manifesta prin durere, tumefieri articulare, edeme, impotenta
functionala relativa.
Tratamnetul in stadii acute consta in repaus segmentar, masaj cu
gheatza aplicat imediat, imobilizare in aparat gipsat, medicamentatie
adecvata, electroterapie.
Luxatia
Este o afectiune articulara caracterizata prin dislocarea
extremitatilor osoase interarticulare.
Ruptura musculara
Se produce la nivelul unui grup de muschi si poate fi fibrilara,
partiala sau totala. Se manifesta prin durere vie, impotenta
functionala.
Tratamentul in cazul rupturilor partiale si totale este ortopedic si
chirurgical iar in cazul celor fibrilare se recomanda repaus segmentar,
crioterapie, medicamentatie adecvata, fizioterapie si masaj la distanta.
Masajul cuprinde efleuraj, frictiuni, framantat usor, vibratii. Se
recomanda si dus , masajul si masajul subacuatic pe muschiul afectat.
Ruptura de tendon
Este o afectiune determinata de solicitari repetate asupra unui
tendon, dar se poate produce si in urma unui traumatism. Cea mai
frecventa ruptura de tendon se intalneste la tendonul lui ahile.
Tratamentul este masaj cu gheata imediat, ortopedic si chirurgical,
imobilizare in aparat gipsat, repaus segmentar, crioterapie,
medicamentatie antiinflamatorie si de combatere a durerilor,
fizioterapie. Masajul manual dupa scoaterea aparatului gipsat consta in
efleuraj, frictiune si vibratii.
Spatele:
Soldurile:
Spatele picioarelor:
Spatele umerilor:
Pozitia receptorului
Capul si fata:
Brate si maini:
Hara:
Spatele:
Principalul meridian de pe spate este meridianul vezicii urinare, cel mai
lung de pe corpul omenesc. Intrucat este aspectul yang al elementului
Apa din organism, acest meridian acopera, pe langa funtia urinara,
toate asociatile inrudite cu reproducerea, vigoarea, oasele, dintii si
parul de pe cap. Cel mai important aspect al aplicarii metodei shiatsu
pe spate este stimularea nervilor spinali care alimenteaza toate
organele interne. Aproape toate punctele tsubo de pe meridianul
vezicii urinare influenteaza rezerva de energie ki a altui meridian.
Punctele situate cel mai sus influenteaza plamanii si inima; cele din
regiunea mediana a spatelui afecteaza organele responsabile de
digestie, cele din partea dreapta fiind jegate in principal de stomac, iar
cele din parte stanga de ficat si de vezica biliara; zona lombara este
conectata cu rinichii si cu cele doua intestine, gros si subtire. O data cu
antrenamentul, veti putea sa diagnosticati multe tulburari ale functiilor
interne prin simpla pipaire a coloanei si a musculaturii inconjuratoare.
Dar, pentru inceput, nu este necesare sa cunoasteti exact
corespondentele.Simpla dar temeinica aplicare a tehnicii de-a lungul
coloanei va echilibra ki in mod natural, atat timp cat sunteti sensibil la
reactiile partenerului.
Harta spatelui:
VU vezica urinara
Ri - rinichi
Fi
St
Sp
In
Pl
VB
IS
IG
TF
PI
- ficat
- stomac
- splina
- inima
- plamani
- vezica biliara
- intestinul subtire
- intestinul gros
- trei focare
- protectorul inimii
Meridianele spatelui:
Intinderea diagonala:
Incepeti tratamentul shiatsu cu receptorul culcat pe burta, cu bratele
intinse pe langa corp, astfel incat coloana sa primeasca maximum de
sprijin. In aceasta succesiune de miscari va veti folosi de propria
greutate corporala pentru a intinde spatele. Cu genunchii departati,
ingenunchiati alaturi de partenerul dumneavoastra si puneti-va
mainile in diagonala, una pe omoplat si cealalta pe soldul diagonal
opus; mainile trebuie sa fie si ele indreptate in sensuri opuse, iar
degetele rasfirate, pentru o priza mai buna.
Soldul si omoplatii actioneaza ca niste manere naturale cu care
intindeti coloana vertebrala in timp ce va ridicati si va aduceti in fata
soldurile. Pentru inceput, repetati aceasta secventa pana cand incepeti
sa va gasiti ritmul propriu de lucru, mentinandu-va miscarile
indeajunsde lente pentru ca partenerul dumneavoastra sa se relaxeze.
Pe masura ce capatati experienta incercati sa va sincronizati aplicarea
presiunii cu respiratia partenerului, fie spunandu-i expira atunci cand
va aduceti soldurile in fata, fie observand ritmul respiratiei la
partenerul dumneavoastra si armonizandu-va miscarile cu acesta.
Lucrul ce respiratia este mai important nu numai pentru ritmul aplicarii
tehnicii shiatsu, dar si pentru a ajuta la deplasarea energiei ki acolo
unde are nevoie sa ajunga.
Nota: In ilustratiile prezentate, persoana care aplica shiatsu poarta o
imbracaminte lipita pe corp numai din motive de claritate a
reprezentarii. In realitate, pentru a aplica shiatsu trebuia sa purtati
haine largi.
Intinderea diagonala:
Intinderea lombara:
Soldurile
Din punct de vedere structural, soldurile reprezinta o zona complexa,
intrucat constituie punctul de jonctiune dintre principala masa a
corpului si mujlocul sau principal de sustinere si de transport,
picioarele.
Dezechilibrul structural al soldurilor este de mai multe ori consecinta
unei lipse de coordonare intre picioare si axa coloanei vertebrale, ca
atunci cand un picior este mai scurt sau cand coloana este rasucita
spre stanga sau spre dreapta, si aceasta provoaca dureri in regiunea
salelor sau un disconfort in regiunea pelviana.
Impulsurile primare de manie si sexualiate sunt generate tot in solduri,
deoarece mania implica lovirea cu piciorul si reflexul de a batea din
picior, iar sexualitatea presupune miscarea libera a soldurilor.
Salele si fesele pot deveni tensionate si dureroase ca urmare a unei
reprimari de lunga durata a oricaruia dintre aceste instincte, sau pur si
simplu ca urmare a unei reprimari de lunga durata a oricaruia dintre
aceste instincte, sau pur si simplu ca urmare a vietii nefiresc de
sedentare pe care o duc multi dintre noi. Meridianul vezicii urinare este
principalul meridian de pe solduri, asa cum este si pe spate.
Meridianul veziculei biliare de pa partile laterale ale feselor are un
punct principal situat usor in spatele si deasupra punctului unde oasele
soldului ies afara.
Soldurile
Tratamentul soldurilor incpe cu aplicarea presiunii pe cele patru
perechi de orificii din sacrum prin care intrati in contact cu nervii
spinali care deservesc pelvisul. La inceput aceste gauri pot fi mai greu
de localizat.
Cautati zonele mai moi din triunghiul osos de la baza coloanei,
cerandu-i partenerului sa va comunice cand se simte bine. Cele doua
perechi superioare se prezinta ca niste adancituri mai moi fata de
duritateta regiunii inconjuratoare.
Celelalte doua perechi de gauri pot fi greu de gasit chiar si dupa ani de
experienta, dar trebuie sa persevarati. Folosirea cotului pe fese
necesita de asemenea o practica indelungata, dar daca va mentineti
coborat centrul de greutate si mainile relaxate, veti constata utilitatea
cotului ca instrument de shiatsu.
Meridianele pe care le tratati sunt extensii ale meridianului vezicii
urinare: unul coboara cam 4 cm pe fiecare parte a liniei de despartire
dintre fese, iar celalalt se aflaa pe punctul cel mai inalt al curburii de
pe mijlocul feselor.
Strangerea soldurilor:
Calcatul pe talpi:
Masarea calcaiului:
Tragerea de degete:
Plesnirea talpii:
Spatele umerilor
Acum urmeaza spatele umerilor, o zona in care tensiunea este o
problema aproape universala. In orice caz, aceasta tensiune poate
avea numeroase cauze, unele avand originea in alte parti ale corpului,
asa incat nu fiti tentat sa aplicati shiatsu numai umerilor.
Problema va reveni curand daca nu localizati si nu tratati adevarata
cauza in decursul unui tratament corporal complet. Pe spatele umerilor
exista trei zone principale care trebuie tratate.
Prima este parte de sus a umerilor, care este conectata cu meridianul
veziculei biliare. Intrucat vezicula biliara este legata de stresul
intelectual, aceasta zona este aproape intotdeauna sensibila. In afara
de eliminarea stresului, mai este buna si pentru tratarea racelilor si a
durerilor de cap. A doua zona este partea centrala a umerilor, dintre
omoplati.
Aceasta este portiunea din meridianul vezicii urinare pe care ati lasat-o
de o parte atunci cand ati tratat restul spateui datorita pantei
descendente. Punctele situate cel mai sus sunt bune pentru raceala,
tuse si orice probleme ale plamanilor. Cele de mai jos afecteaza
circulatia sanguina si inima, fiind totodata buna pentru anxietate,
tristet profunda si insomnie.
Omoplatii constituie a treia zona, fiind traversati de meridianul
intestinului subtire, care este responsabil de digestie, de functia
ovariana la femei si cu functia intelectuala a claritatii intuitive. Veti
tratagatul mai tarziu, dupa ce partenerul se intoarce pe spate, dar
masati muschii gatului din cand in cand daca acestia sunt rigizi.
VB = Vezica Biliara
VU = Vezica Urinara
TF = Trei Focare
IG = Intestinul Gros
Spatele umerilor
Cu genunchii usor departati, ingenuncheati langa capul partenerului.
In aceasta secventa, nu va veti ridica soldurile in sus si in fata pentru
a nu apasa cu o greutate prea mare pe partenerul dumneavoastra. Dar
presiunea trebuie sa provina tot din solduri, deoarece va aplecati in
fata si partenerul va sprijini partea de sus a corpului dumneavoastra.
Incepeti prin a trata muschii situati de-a lungul partii superioare a
umerilor, care adesea este sensibila din cauza tensiunii acumulate.
Apoi, cu ajutorul coatelor, masati zona dintre omoplati, pentru a afecta
plamanii si inima. Toata aceasta parte centrala este strans legata de
emotii si constiinta, asa incat trebuie s-o tratati cu respect, lucrand cu
delictete, dar totodata in profunzime. Meridianul intestinului subtire,
care strabate in zigzag fiecare omoplat, este greu de localizat cu
precizie, asa incat tratati-l prin rotirea omoplatilorastfel incat sa
relaxati muschii si sa eliberati energia blocata in acestia. Adeseori se
produce o situatie contradictorie in care muschi tensionati acopera o
zona de energie fundamentala. Actionati cu delicatete, compensand
lipsa de forta prin durata aplicarii presiunii, si astfel muschii se vor
relaxa.
Rotirea omoplatilor:
Sistemul osos
Corpul omenesc este compus din aproximativ 206 oase, greutatea
lor in stare uscata este cuprinsa intre 5-5,5 kg.
In functie de forma pe care o au, oasele se clasifica in:
- oase lungi ( ex. femurul)
- oase scurte (oasele carpiene)
- oase plate (oasele capului)
Indiferent de forma pe care o au oasele prezinta la suprafata pe
anumite portiuni numeroase neregularitati numite care servesc drept
zone pentru insertiile musculare (insertia musculara este locul unde
muschiul se prinde prin tendon de os).
La suprafata oaselor pot aparea si depresiuni, zone prin care trec
nervi, vase de sange si vase limfatice.
Oasele care alcatuiesc scheletul uman sunt urmatoarele:
-
omoplatul - 2 oase
clavicula 2 oase
osul stern 1 os
coaste 12 perechi
osul humerus -2 oase
osul radius 2 oase
osul cubitus 2 oase
oasele carpiene 8+8 oase
oasele metacarpiene 5+5 oase
falange 14+ 14 la maini, 14+ 14 la picioare
osul coxal 2 oase
femur 2 oase
patela (rotula) 2 oase
tibie 2 oase
fibula 2 oase
oasele tarsiene 7+7 oase
oasele metatarsiene 5+5 oase
Oasele capului
Capul este format din neurocraniu care adaposteste creierul si
viscerocraniu care contine organele de simt si masticatie.
Neurocraniul: este format din 8 oase 4 perechi (2+2) si 4
neperechi. Toate sunt oase plate
Oasele neurocraniului sunt:
-
Coloana vertebrala
Coloana vertebrala este cel mai important segment al aparatului
locomotor. De ea se prind in partea superioara centura scapulara,
membrele superioare, in partea posterioara toracele iar in partea
inferioara membrele inferioare.
Este formata din 33-34 vertebre osoase. Prezinta 344 suprafete
articulare cu 24 discuri intervetebrale, cu 365 ligamente musculare si
cu 730 puncte de insertie.
O vertebra a coloanei vertebrale este formata din:
- o parte inferioara, numita corp, de forma cilindrica ce prezinta doua
fete: superioara si inferioara, alcatuita dintr-o lama de tesut fibros
numita placa terminala
- o parte superioara, de forma neregulata, numita arc.
Vertebra prezinta posterior si median o apofiza osoasa, iar lateral
doua apofize transverse. Deasupra si dedesubt cate doua apofize
articulare. Intre apofiza spinoasa si cele articulare se gasesc lamelele
vertebrale.
Scheletul toracelui
Toracele este anexat partii superioare a coloanei vertebrale si
realizeaza o cavitate ce adaposteste organe ca inima, plamanii, vase
de sange etc.
Oasele toracelui sunt: - osul stern os nepereche, situat in
partea din fata a toracelui imediat sub piele, este un os plat, are forma
unui pumnal si este format din 3 oase:
- manubriul sternal
- corpul sternului
- apendicele xifoid
De stern se prind cele 7 perechi de coaste prin intermediul
articulatiilor sternocostale (12 la numar)
Coastele 12 perechi de coaste, au forme de arc de cerc. Primele 7
perechi se prind de osul stern (coaste sternale), urmatoarele 3
(adica 8,9,10) se articuleaza de stern prin intermediul coastei
7(coaste false) iar ultimele 2 (adica 11, 12) sunt coaste libere.
Centura scapulara
Realizeaza legatura intre partea superioara a trunchiului si membrele
superioare.
Este alcatuita din 2 oase:
Clavicula os lungit, turtit, asezat transversal, are forma de S italic si
este situat intre capul sternului si acromionul omoplatului.
Scheletul bazinului
Se mai numeste centura pelviana. Face legatura intre coloana
vertebrala si membrele inferioare. Oasele care formeaza scheletul
bazinului sunt:
- Oasele coxale: dispuse lateral si unite anterior printr-o simfiza
pubiana si posterior prin segmentul sacrococcigian. Sunt oase
plate de forma patrulatera alcatuite din 3 piese osoase: - osul
iliac, reprezinta partea de sus si din afara a osului coxal. osul
pubis, reprezinta partea din fata osului coxal. ischionul, este
partea de jos a osului coxal. Toate cele 3 oase converg catre
centrul osului.
- Osul sacru: os median ce ia nastere din unirea vertebrelor
sacrale, este asezata intre 2 oase coxale orientat oblic posterior
si inapoi formand cu L5 un unghi numit promontoriu. Are for a
unei piramide, cu baza in sus si varful in jos.
- Osul coccigele: este un os mic situat sub osul sacru, ia nastere
din unirea vertebrelor coccigiene. Are forma de piramida cu baza
in sus si varful in jos. Este o portiune fixa.
Sistemul articular
Segmentele osoase care alcatuiesc scheletul uman sunt legate
catre extremitatile lor prin anumite parti moi numite articulatii.
Sistemul muscular
Corpul omenesc dispune de circa 640 de muschi striati sau
scheletici voluntari. Sistemul muscular reprezinta 40-45% din
greutatea corporala.
Dupa forma pe care o au muschii se grupeaza astfel:
- muschi scurti: muschii santurilor vertebrala de examplu
- muschi lungi: muschi situati de-a lungul membrelor
- muschi lati: muschi situati la spate si la craniu
Muschii striati sunt muschi voluntari controlati de sistemul nervos
cenral (SNC). Ei realizeaza o activitate constienta. Muschii scheletici
imbraca scheletul osos, impreuna cu care participa la locomotie. In
afara de muschii striati corpul omenesc mai dispune si de muschii
netezi, care sunt situate la nivelul organelor interne (de exemplu
muschiul miocardul)
O fibra musculara striata este formata din mai multe elemente:
- corpul muscular
- tendonul muscular
- jonctiunea tendinomusculara
- insertia muschiului
- tecile senoviale
- bursele seroase anexate
- vasele si nervii muschiului
Muschii striati prezinta mai multe proprietati si anume
contractilitatea, elasticitatea, excitabilitatea.
Tot la nivelul muschiului mai intalnim si notiunea de tonus
muscular care reprezinta o stare de semicontractie, controlata tot
de SNC, care da forma si relieful muschiului.
Deasemenea intalnim si 2 tipuri de contractie: izometrica si
izotonica. In timpul contractiilor izometrice fibrele musculare nu se
deplaseaza, capetele de insertie raman nemodificate. Muschiul isi
poate modifica doar volumul. In timul contractiilor izotonice fibra
musculara se apropie sau se departeaza, capetele de insertie
modifica si ele, deci se realizeaza un lucru mecanic.
O parte din muschii scheletici sunt agonisti, adica realizeaza
miscarea primara si asigura forta principala, iar altii sunt
antagonisti care se opun miscarii principale (de exemplu
antagonistul muschiului biceps brahial este tricepsul brahial).
I.
Muschii capului
II.
V.
2. Muschii gambei
-
Teroia si principiile
Ca incepator in ale reflexologiei este important sa studiati principiile pe
care se bazeaza aceasta stiinta indeosebi teoria zonala. Acestea
constituie notiunile elementare ale refloxologiei, cele care va permit sa
intelegeti cum puteti relaxa diefrite parti ale corpului prin tratarea unor
refelexe specifice. Teoria zonala subdivide corpul in zece zone pe toata
lungimea corpului.
Ca sa va puteti familiariza cu teoria, faceti un exercitiu mental,
deplasandu-va in sus incepand cu fiecare deget de la picioare si
vizualizand partile propriului dumneavoastra corp care se situeaza
intre limitele fiecarei zone. Liniile orientatative pentru talpa piciorului
va permit sa aplicati diagrame ale reflexelor pentru orice forma sau
dimensiune a piciorului, aratandu-va cum sa va orientati la fiecare nou
partener.
Teoria zonala:
Oasele piciorului:
Chestiuni practice:
Scaunul pliant:
Fotouliul si taburetul:
Tehnicilie de relaxare:
Relaxarea constituie cheia unei reflexoterapii eficienta. La inceputul
tratamentului folositi cele trei tehnici descrise aici, actionand pe rand
asupra labelor picioarelor, pentru a va obisnui partenerul cu mainile
dumneavoastra si pentru a relaxa picioarele. De asemenea, ar fi bine
sa recurgeti la aceste tehnici pentri a va linisti partenrul dupa fiecare
reflex dureros asupra caruia ati lucrat in decursul tratamentului si dupa
incheierea secventei de tratament la fiecare laba a piciorului. Dintre
cele trei tehnici prezentate aici, mai intai folositi-o intotdeauna pe cea
denumita Inapoi si ianinte urmata de oricare dintre cele doua.
Tehnica de flexare a diafragmei si plexului solar este deosebit de
benefica pentru oamenii care sufera din cauza tensiunii.
Flexarea diafragmei:
Inainte si inapoi:
Rotirea gleznei:
Inteparea:
Aceasta tehnica este utila pentru actionarea precisa asupra unui reflex
de intindere mica si pentru a lucra asupra unor parti ale talpii unde
pielea este mai tare, cum ar fi calcaiul. Ca o albina care-si infinge acul,
Rotirea reflexului:
Reflexele gatului:
Reflexul plamanilor:
Reflexul ficatului:
Reflexele spinale:
Lucati reflexele spinale intr-o miscare continua de-a lungul marginii
infeioare a fiecarei labe de la zona coccisului si a sacrumului, care
incepe la marginea interioara a fiecarui calcai. Aceasta este unul dintre
cele mai imortanta reflexe, caci sanatatea coloanei vertebrala este
esentiala pentru starea de bine a intregului organism. Stresul, pozitiile
incomode si lipsa de miscare pot crea tensiuni si dezechilibre in
reteaua de muschi care sustine coloana vertebrala, ceea ce nu numai
ca provoaca dureri de spate, dar si stanjeneste functionarea nervilor
spinali care leaga creierul cu restul corpului. Intrucat relaxareaeste
efectul principal al relfexologiei, tratarea reflexelor spinale poate avea
un efect dintre cele mai benefice.
Reflexele spinale:
Reflexul sold/genunchi/picior:
Reflexul sold/spate/sciatic:
Relaxarea diafragmei:
Auto-tratament pe coloana.
Reflexul plamanului:
Reflexul ficatului:
Reflexele spinale:
Reflexul sold/genunchi/picior
Auto-masajul
Auto-masajul este una dintre cele mai bune cai de a invata cum sa
devi un bun masor, de a descoepri ce manevre provoaca senzatii
benefice in rolul dual de daruitor si receptor. Este o forma de
vindecare veche de cand lumea, la care recurgem instinctiv in caz de
anchilozare sau durere, ne strangem de umarul incordat ca sa-l
destindem si ne frecam pe locul lovit ca sa nu se invineteasca. Cu
multe secole in urma, auto-masajul era folosit ca un ritual de catre
razboinicii mongoli, care urmareau astfel sa indeparteze teama inainte
de a porni la lupta. Exista totusi si anumite dezavantaje ale metodei,
principalele fiind date de a obtine o relaxare totala si de a ajunge fara
efort la toate partile corpului. Dar una peste alta, ponderea avantajelor
este mai mare. Puteti sa va faceti auto-masaj la lucru, acasa sau in
maina, oricand va simtiti tensionat sau obosit, aveti dureri sau va
simtiti anchilozat. Nimeni nu va cunoaste corpulmai bine decat
dumneavoastra, nimeni nu poate spune mai bine ce anume va face
bine si nici sa localizeze atat de precis locul care doare.
Secventa de auto-masaj:
Soldurile si abdomenul:
Pieptul:
Bratele si mainile:
Umerii si gatul:
Spatele:
Costipatia:
Se va masa zona reflexa, pe ambele talpi, a intestinului gros
(ascendent, transvere, descendent, de evacuare), a rectului anusului.
Suplimentar se poate face un masaj pe zona reflexa, pe ambee
talpi, a ficatului si duodenului. Se recomanda un regim alimentar bogat
in zarzavaturi, fructe uscate, paine neagra, graham, compot, iaurt, un
pahar cu apa rece luat in fiecare dimineata la sculare inainte de masa.
Durata este de 20 de minute, se va executa pana la incepera
scaunului normal.
Hemoroizii:
Dupa masajul pregatitor se va executa un masaj pe fata interna a
gambei stangi. Se poate asocia cu masajul zonei reflexe, de pe ambele
talpi, al intestinului gros. Sunt dilatatii venoase ale plexurilor
anorectale. Se recomanda regim alimentare, evitarea alcoolului,
condimentelor etc
Durata este de 20 minute.
9. Boli reumatice
Artroza
Dupa masajul pregatitor se va masa zona reflexa, pe ambele talpi, a
glendelor suprarenale, rinichilor, ureterei, vezicii urinare si zona
corespunzatoare, pe ambele talpi,a articulatiei afectate (gamba, sold,
umar etc)
Astmul bronsic
Dupa masajul prgatitor se va masa zona reflexa, pe ambele talpi, a
rinichilor, ureterei, vezicii urinare, glandelor paratiroide, bronhilor,
glandelor limfatice.
Durata este 30-40 minute.
meridianul
meridianul
meridianul
meridianul
meridianul
meridianul
meridianul
meridianul
meridianul
meridianul
stomacului S
splina, pancreas SP
cordului C
intestinului subtire IS
vezicii urinara VU
rinichiului R
ficatului F
vezicii biliare VB
trei focare TF
vase sex VS
Presopunctura
Este cel mai simplu mijloc de a trata o boala prin intermediul
masajului cu cea mai simpla manevra a sa, presiunea. Presopunctura
este deci o presiune executata dupa anumite tehnici cu degetele sau
mainile. Acest masaj nu se face la intamplare ci se executa pe anumite
puncte si zone in functie de organele pe care le reprezinta.