MASAJUL- CURS

INTRODUCERE
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au cautat mijloace ajutatoare ca sa vindece sau sa usureze
suferintele si durerile lor. Au utilizat proprietatile terapeutice primare ale apei, luminii solare si
ale miscarii. Cel mai probabil este ca aplicarea initiala a masajului a fost un gest instinctiv,
rezultat prin experienta imediata a proprietatilor curative ale acestuia. Oamenii au observat ca
gestul de netezire, frictionare si framantare ale diferitelor parti ale corpului uman poate aduce
remedii pentru starile organismului, afectate de boala, lovite sau ranite. Se poate afirma deci ca
masajul, ca disciplina curativa, a aparut intr-o maniera oarecum simultana la popoarele lumii, in
paralel cu dezvoltarea celorlalte ramuri ale medicinii populare, si asta inca din vremea culturilor
primitive.
Istoria ne-a aratat ca masajul s-a practicat in toate timpurile si sa dezvoltat la toate popoarele
cunoscute.In limba romana cuvantul masaj a fost introdus prin intermediul literaturii medicale
franceze
SCURT ISTORIC AL MASAJULUI
Din punct de vedere istoric, nu exista date precise care sa localizeze in timp exact aparitia
masajului si a tehnicilor aferente acestuia. Exista afirmatii care sustin ca ar fi fost descoperit de
chinezi dar si altele care spun ca ar fi fost inventat de greci sau de vreun alt popor, insa
certitudinea originii aparitiei acestuia se pierde in negura timpurilor.
Practica masajului a evoluat in timp la aproape toate popoarele lumii. Cel mai vechi tratat
cunoscut despre masaj este considerat manuscrisul Kong-Fou aparut in anul 3000 i.e.n. In anul
2500 i.e.n. apare lucrarea Huoang-Ti Nei King Sou-Wen, cel mai vechi tratat de medicina
interna din lume, care constituie sursa tuturor lucrarilor de specialitate in domeniu.
In India in anul 1800 i.e.n., Ayurveda (medicina traditionala a plantelor) prezinta toate procedeele
de masaj folosite de brahmani (neteziri, frictiuni, ciupituri, rasuciri), imreuna cu baia
purificatoare si uleiurile aromate.
Egiptul antic, prin papirusurile, inscriptiile si picturile rupestre ramase, pastreaza marturii
incontestabile ale practicii masajului in scopuri terapeutice.
Asiria, Persia, Babylon foloseau de asemenea masajul pentru vindecarea si recuperarea
razboinicilor.
Evreii promovau in cartile de cult diferite tehnici de masaj si pastrarea igienei.
Gecia antica foloseste pentru prima oara in istorie masajul si automasajul in pregatirea fizica a
sportivilor olimpici.
Hipocrat (460-377i.e.n), parintele medicinii, descrie efectele si influentele fiziologice ale
masajului.
In imperiul roman, gimnastica sportiva si masajul vor cunoaste o mare inflorire prin migrarea
grecilor catre Roma, impreuna cu arta lor. Practica masajului devine un mod de viata al celor
puternici si bogati.
Tehnicile de masaj folosite de practicieni erau netezirile, frictiunile, framantatul, ciupiturile,
1

presiunile, alaturi de folosirea pulberilor si uleiurilor aromate.

Tarile arabe, alaturi de lucrarile in domeniul stiintelor, pastreaza marturii precise despre
practicarea masajului, hidroterapiei si dieteticii. Reprezentativa in acest sens este Cartea legilor
medicinei, opera marelui medic si invatat Avicena.
Renasterea aduce o noua lumina asupra stiintelor si medicinii antichitatii. Hieronimus
Mercurialis, in lucrarea De arte gymnastica (Venetia, 1596), demonstreaza importanta
masajului, exercitiilor fizice si a bailor.
Anglia, Franta, Germania si Rusia, promoveaza noi idei despre aplicatiile masajului prin
ganditori ca Jack, Fenelon, Hobbes, J.J.Rousseau, Hoffman
In Suedia, Pehr Henrik Ling (1776-1837), pune bazele stiintifice ale masajului si gimnasticii
moderne. Ii urmeaza Gustaf Zander (1835-1920), inovator al unor aparate speciale pentru masajul
mecanic.
Poporul roman a cunoscut si practicat masajul din cele mai vechi timpuri. Scopul era deopotriva
de a obtine efecte curative si de a intretine sanatatea organismului. De asemenea, tot prin tehnici
de masaj se cauta eliminarea oboselii. In satele si orasele de pe teritoriul tarii noastre, anumite
metode empirice, traditionale de masaj s-au transmis si sunt aplicate chiar si in zilele noastre,
alaturi de alte mijloace de ingrijire a bolnavilor.
Masajul medical a inceput sa se dezvolte in Romania incepand cu a doua jumatate a sec. XIX. Se
pare ca primii medici care au introdus aceasta metoda in spitale au fost cei de ortopedie, chirurgii,
traumatologii si reumatologii, mai tarziu sfera de aplicare extinzandu-se si in alte specialitati
medicale.
Scoala romaneasca de masaj incepe sa se formeze cu adevarat in jurul anilor 1930, la Institutul de
Educatie Fizica din Bucuresti, in cadrul catedrei de Gimnastica medicala. Aici avea sa predea
studentilor, cu multa convingere si maiestrie, profesorul doctor Ioan Lascar.
In 1939, dr. Adrian Ionescu redacteaza lucrarea Automasajul, sub forma de curs pentru
studentii A.N.E.F., apoi in 1940 lucrarea Masajul, ambele fiind considerate de o valoare
inestimabila, fiind valabile si in zilele noastre.
In anii comunismului tehnicile de masaj nu au fost neglijate, dar a fost evitata considerarea lor ca
terapie de sine statatoare, fiind aplicata mai degraba ca metoda complementara. Abia in anii ce au
urmat caderii regimului comunist, in tara noastra masajul a cunoscut o implementare tot mai
spectaculoasa, atat prin multele publicatii si scrieri de specialitate care au aparut pe piata, cat si
prin cresterea numarului de terapeuti si al scolilor in care acestia s-au format ca adevarati
specialisti.
DEFINITII
Masajul este un dialog intre mainile maseurului si tegumentele pacientului. Este ansamblul de
manevre sistematice manuale prin care se actioneaza asupra corpului uman.
Masajul este o prelucrare metodica a partilor moi ale organismului, manual sau instrumental, in
scop fiziologic, curativ, profilactic, regenerativ, estetic sau sportiv.
Partile moi ale organismului asupra carora se actioneaza prin masaj sunt:
Pielea si mucoasele;
Tesutul conjunctiv;
Muschii;
2

 Tendoanele si ligamentele
Vasele si nervii;
Organele profunde;
Sangele si limfa;
Elementele articulare.
Masajul se poate realiza manual sau cu aparate special concepute
MASAJUL SI SCOPURILE SALE
Scopul masajului este deopotriva unul profilactic; el reprezinta o metoda eficienta pentru
prevenirea bolilor, prelungirea vietii si incetinirea proceselor de imbatranire; cat si unul
terapeutic; este o metoda de tratament curativ a diferitelor afectiuni si dezechilibre patologice din
organismul uman.
Scopul fiziologic al masajului consta in obtinerea unei functionari normale a aparatelor, organelor
si sistemelor organismului.
S-a constat ca masajul :
-imbunatateste circulatia sangelui si a limfei, care la nivelul celulei aduc nutrienti si oxigen,
indepartand deseurile si toxinele;
-determina modificari in structura sangelui, imbogatindu-l cu oxigen cu 10-15% mai mult;
-ajuta la detensionarea muschilor contractati si ii poate stimula pe cei slabiti, flasci; poate
intinde usor muschii si tesuturile, sustinand mentinerea elasticitatii lor;
-mareste secretiile si excretiile corpului; s-a demonstrat ca masajul mareste producerea sucurilor
gastrice, salivei si urinei, pe acest suport avand loc o eliminare marita de azot, fosfor anorganic si
clorura de sodiu, ceea ce mareste rata metabolica;
-echilibreaza sistemul nervos, calmandu-l sau stimulandu-l, in functie de nevoile individuale in
acel moment;
-influenteaza organele interne, prin stimularea directa sau indirecta a nervilor ce le alimenteaza,
vasele de sange ale acestor organe dilatandu-se si permitand o alimentare marita cu sange
Cunoasterea efectelor fiziologice ale masajului face posibila o mai buna intelegere a
beneficiilor asupra sanatatii si starii de bine a corpului. Ceea ce se produce in timpul unui masaj
sub mainile terapeutului, are o influenta profunda pentru cei interesati de sanatate, de armonia
propriului corp.
EFECTELE MASAJULUI ASUPRA ORGANISMULUI
Efectele masajului se explica prin:
a) actiunea mecanica locala, directa asupra structurilor superficiale prelucrate
b) influente psiho-fiziologice specifice, indirecte, in profunzime sau la distanta
Toate acestea se realizeaza prin mecanisme neuro-umorale complexe, mai mult sau mai putin
extinse (locale, regionale, generale).
3

1. INFLUENTA MASAJULUI ASUPRA PIELII

Pielea are un rol important in fiziologia umana, fiind un organ protector, excretor si de
termoreglare, impreuna cu glandele sebacee, cu vasele sanguine si cu terminatiile nervoase.
Activitatea acesteia influenteaza foarte multe dintre procesele vitale ale organismului uman.
Pielea este dotata cu un numar foarte mare de receptori, aflati intr-o stransa interactiune cu
sistemul cerebral spinal si cel vegetativ; ea este cea care preia cele mai multe informatii legate de
lumea exterioara si le transmite mai departe creierului pentru a fi prelucrate si filtrate prin
procesul reflexogen.
Masajul are asupra pielii urmatoarele efecte:
-elimina stratul de celule moarte ale epidermei, fapt ce inlesneste respiratia cutanata si ajuta la
intensificarea proceselor de eliminare din organism a produselor de descompunere, prin glandele
sebacee si sudoripare;
-dilata vasele sanguine din piele, intensificand circulatia locala iar nutritia pielii si a glandelor ei
sporeste; deasemeni, dilatarea vaselor produce cresterea temperaturii pielii, fenomen ce duce la
dilatarea porilor si intensificarea schimburilor cu exteriorul;
-actioneaza asupra intregului aparat nervos, prin terminatiile somatice si vegetative ale nervilor,
influentand in mod reflex repartitia sangelui in organism;
-mareste activitatea vitala a elementelor celulare din straturile profunde ale pielii, avand rolul ce
mai important in functia de secretie interna, in formarea histaminei si a substantelor similare
d.p.d.v. chimic, rezultate din descompunerea moleculei de albumina.
Dupa cum am aratat mai sus, pielea este primul organ al omului care primeste excitatiile produse
prin diferitele actiuni ale masajului.
2. INFLUENTA MASAJULUI ASUPRA TESUTURILOR CONJUNCTIVE
Tesutul conjunctiv (sau de umplutura), are rolul de a face legatura dintre piele si celelalte tesuturi.
Acest tesut indeplineste un mare numar de functii mecanice si fiziologice:
-completeaza functia de protectie pe care o indeplineste pielea;
-contribuie la functiile de sprijin si de deplasare in spatiu, prin raporturile pe care le are cu
elementele aparatului locomotor;
In acest tesut se ramifica o vasta retea vasculara si nervoasa;au loc o serie de fenomene de natura
hormonala de regenerare si protectie a tesuturilor;aici se depoziteaza grasimea si alte rezerve
necesare bunei functionari a organismului
Tesutul conjunctiv prezinta o suplete foarte mare, data de un numar important de fibre elastice ce
intra in constitutia sa. Pierderea elasticitatii prin cicatrizare, fibrozare, sclerozare sau degenerare,
scade considerabil rolul sau fiziologic si mecanic.
Se poate spune ca masajul intretine si reface elasticitatea sa, care favorizeaza miscarile corpului,
dar dezvolta si tonusul si rezistenta elementelor care au rolul de a fixa si proteja tesuturile si
organele. Activand circulatia sanguina, se stimuleaza schimburile nutritive locale si are loc un
efect de intensificare a eliminarii reziduurilor metabolice. In mod normal, rezervele de grasime se
depun in straturile de tesut conjunctiv subcutanat, fie uniform, fie mai mult in anumite regiuni ale
corpului. In cazurile de obezitate, exercitiile fizice si masajul contribuie la resorbtia si scaderea
acestor depozite din tesuturi.
Influentele cele mai importante ale masajului asupra tesutului conjunctiv sunt de natura reflexa,
stimuland intregul organism.
4

3. INFLUENTA MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI MUSCULAR

Una din proprietatile fiziologice esentiale ale muschilor este aceea de a se contracta. Contractarea
acestora este provocata de excitanti chimici, termici, mecanici si de alta natura. In grupa
excitantilor mecanici intra si masajul. Masajul, ca actiune mecanica asupra muschiului, determina
contractia acestuia si produce modificari complexe chiar la nivelul celulelor musculare:
Intensifica procesele metabolice din muschi;
Reface muschiul obosit prin cresterea schimburilor vasculare cu aport de substante nutritive
proaspete si indepartarea reziduurilor;
Regenereaza si stimuleaza muschii atrofiati, traumatizati sau paralizati;
Combate depozitele patologice periarticulare.
4. INFLUENTA MASAJULUI ASUPRA ARTICULATIILOR SI TENDOANELOR
Datorita masajului, aparatul articular si ligamentar capata o mobilitate mai mare. Tulburarea
mobilitatii normale poate avea loc in articulatiile coxo-femurale, ale umerilor si ale gleznelor. In
aceste cazuri are loc o incretire a capsulelor articulare si o modificare a lichidului intra-articular.
Toate acestea pot fi indepartate prin diverse tehnici specifice de masaj.
5. INFLUENTA MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI CIRCULATOR SI LIMFATIC
Se manifesta prin accelerarea scurgerii sangelui si a limfei, de la diferite organe spre inima.
Intensificarea curentului sanguin si a celui limfatic produce micsorarea stazei si a exudatelor in
regiunea articulatiilor, a cavitatii abdominale, etc., contribuind la resorbirea edemelor;
Prin dilatarea moderata a vaselor periferice se usureaza activitatea aspiratoare a inimii;
Prin masaj se favorizeaza cresterea numarului de globule rosii si de trombocite, avand efecte
benefice asupra bolnavilor anemici.
6. INFLUENTA MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI RESPIRATOR
Influenta directa asupra cutiei toracice produce o inspiratie si o expiratie profunda. Legaturile
fiziologice ale plamanilor cu sistemul nervos si cu celelalte organe sunt foarte numeroase. Pentru
domeniul masajului insa, un interes deosebit il prezinta legaturile care au la baza actiuni nervoase
reciproce de ordin reflex.
7. INFLUENTA MASAJULUI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS
Se realizeaza prin actiunea pe care masajul o exercita asupra aparatului receptor si asupra
terminatiilor senzitive ale sistemului nervos vegetativ din piele.
Se produc efecte stimulatoare la nivelul sistemului nervos, marind reactivitatea nervilor prin
manevre executate energic;
Se produc efecte de relaxare, calmante, linistitoare prin manevre executate lent;
Se creeaza stare de relaxare, deconectare, destindere sau de crestere a energiei;
Se atenueaza intensitatea durerilor prin stimularea terminatiilor nervilor periferici.
8. INFLUENTA MASAJULUI ASUPRA METABOLISMULUI
Cea mai importanta influenta a masajului asupra metabolismului este eliminarea urinei in
cantitati foarte mari, datorita actiunii mecanice directe asupra tesutului muscular sau indirecte,
prin intermediul sistemului nervos.
In cazul combinarii masajului cu procedee termice (bai calde si fierbinti), procedee cu namol, se
constata o crestere a eliminarii prin urina a fosfatilor, sulfatilor si acizilor organici, si in acelasi
timp eliminarea prin transpiratie a excesului de bioxid de carbon. Aceeasi intensificare a
metabolismului se poate observa si atunci cand exercitiile fizice sunt folosite impreuna cu
masajul.
5

CONTRAINDICATIILE MASAJULUI
Utilizarea masajului fara a se tine seama de contraindicatii poate avea un efect daunator, chiar
daca a fost corect executat. Schematic, contraindicatiile masajului se impart in: generale si
partiale; definitive si temporare.
Contraindicatia generala -; presupune interzicerea aplicarii oricarei tehnici de masaj;
Contraindicatia partiala -; se refera fie la aplicarea manevrelor de masaj doar pe anumite zone
ale corpului, fie doar la aplicarea anumitor manevre;
Contraindicatia definitiva -; se hotaraste doar in cazul unor boli cronice grave incurabile, care sar putea inrautati prin masaj;
Contraindicatile temporare -; intalnite frecvent -; sunt impuse de boli, tulburari sau leziuni
usoare si trecatoare.
Cele mai frecvente contraindicatii sunt date de bolile de piele. Este foarte important de
retinut ca masajul trebuie aplicat doar pe o piele perfect sanatoasa. Nu se va executa masaj celor
care prezinta: eczeme, eruptii, plagi, arsuri sau alte manifestari patologice, care prin masaj s-ar
putea extinde, agrava sau contamina. Nu se va aplica masajul pe regiuni ale pielii care acopera un
proces inflamator profund (furuncule, abcese, flegmoane sau alte colectari purulente).
Masajul este contraindicat in toate starile patologice febrile, insotite de agitatie, oboseala
acuta si debilitate intensa; in toate bolile infecto-contagioase; in inflamatia centrilor nervosi; in
hemoragiile cerebrale recente.
Se interzice categoric masajul in bolile sau leziunile cu caracter hemoragic si atunci cand
exista pericolul unor complicatii grave cum ar fi: bolile de cord si ale aparatului circulator -;
miocardita, endocardita, infarctul miocardic si emboliile, hipertensiunea arteriala, flebite,
anevrismele aortei, varice voluminoase si inflamate, ulcerul varicos, hemofilia, leucemia.a
Contraindicatiile masajului sunt prezente si in cazul bolilor acute ale plamanilor si
pleurelor (pneumonii si pleurezii), tuberculoza pulmonara, dar mai ales in abcesele pulmonare si
pleureziile purulente.
Masajul abdominal este interzis in inflamatiile acute si cronice de orice natura, in
tulburarile digestive, in bolile acute ale organelor abdominale cu caracter hemoragic (ex.: ulcer),
tumoral, inflamator (ex.: apendicita-peritonita). In orice forma de abdomen acut, masajul
abdominal este cu desavarsire interzis.
Masajul este contraindicat cu desavarsire in cazul tumorilor canceroase dar si in unele boli
psihice cu caracter excitant si confuzional, sau stare de ebrietate. Nu se face masaj mai devreme
de 2-3 ore dupa servirea mesei, in timpul unei furtuni, dupa mese copioase. Ca regula generala, se
recomanda ca in toate cazurile in care masajul ar putea produce efecte negative, sa aplicam
principiul hipocratic Primum Non Nocere! (In primul rand sa nu faci rau) si sa se renunte la
masaj.
PRINCIPALELE FORME DE MASAJ
Principalele forme de masaj sunt: masajul manual si masajul mecanic.
7.1. MASAJUL MANUAL
Reprezinta forma cea mai eficienta de prelucrare a tesuturilor supuse acestui procedeu terapeutic,
6

intrucat mana omului dispune de multiple posibilitati pentru adaptarea si perfectionarea

miscarilor, ea se muleaza foarte bine pe segmentele masate, simtind perfect gradarea si dozarea
manevrelor. Mana este o reala sursa de sanatate, ea oferind persoanelor epuizate, dezechilibrate
sau carentate din punct de vedere energetic, un supliment de energie. Acest fenomen se reflecta
intr-o stare buna de sanatate, intr-un psihic echilibrat si optimizarea activitatii energetice a
receptorului. Astfel, masajul nu se rezuma a fi numai o simpla procedura terapeutica prin care
sunt prelucrate anumite segmente si tesuturi. Din ce in ce mai convingator, el a devenit o tehnica
prin intermediul careia se poate completa deficitul de energie sau uniformiza surplusul acesteia la
nivelul zonelor asupra carora s-a actionat, pentru ca in final sa se realizeze echilibrarea energetica
a intregului organism.
7.2. MASAJUL MECANIC
Acesta se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive si mecanisme care cunosc astazi o mare
varietate, dar care nu pot inlocui mana omului, a carei capacitate de a se adapta la sensibilitatea si
particularitatile anatomice ale tesuturilor este inegalabila.
CLASIFICAREA PROCEDURILOR DE MASAJ
Procedeele de masaj se impart in:
A.procedee principale.
1. netezire (efleuraj)
2. frictiune
3. framantare
4. tapotare
5. vibratii
6. tehnica mainii calde(T.M.C)
B.procedee secundare
1. cernutul (telefonul)
2. rulatul
3. presiuni
4. tractari
5. scuturari
6. ciupituri
7. pensari
TEHNICILE DE BAZA ALE MASAJULUI
1. NETEZIREA (sau EFLEURAJUL)
Efleurajul sau netezirea este o manevr de introducere, cu care incepe orice edin de masaj, dar
poate fi alternat cu alte manevre fundamentale de masaj folosite, i constituie manevra de
incheiere in majoritatea situaiilor. Efleurajul const in alunecarea uoar a mainilor masorului pe
suprafaa corpului, realizandu-se o netezire a tegumentelor, i care se execut, intotdeauna, in
sens centripet, adic de la extremitatea distal ctre extremitatea proximal a segmentului care
este masat.
7

Tehnica aplicrii netezirilor prezint mai multe modaliti:

cu faa palmar a mainilor, cu degetele intinse, apropiate sau deprtate, atunci cand se
maseaz zone mai intinse i plane, utilizandu-se ambele maini

cu faa dorsal a mainilor, degetele fiind flexate i deprtate, reprezentand tehnica

denumit masaj in pieptene, pentru zonele proase

cu faa palmar a degetului mare

cu faa palmar a varfurilor a dou sau trei degete, atunci cand se maseaz suprafee mici

prin cuprinderea intre degetul mare i celelalte degete, cand se maseaz pe zone mai mici i
rotunde
Efleurajul se poate efectua cu ambele maini deodat sau folosindu-se alternativ, una dup alta.
Netezirea se face in mod obinuit in linie dreapt, in axa longitudinal a membrelor, de-a lungul
grupelor de muchi in funcie de structura anatomic a regiunii. De obicei se efectueaz
segmentar, pe zone anatomice delimitate (ex. antebra, bra, gamb, coaps), dar poate fi
executat i pe toat lungimea membrelor superioare sau inferioare, cand timpul nu ne permite s
o aplicm.
Sensul direciei efleurajului depinde de topografia circulaiei venoase i limfatice sau grupelor
musculare din zona masat. La membre, sensul netezirilor, aa cum s-a mai spus, se face de la
extremitate in , la nivelul trunchiului se urmrete sensul de intoarcere a circulaiei venoase ctre
inim, la ceaf i gat sensul manevrei este de la cap spre umr i omoplai.
Netezirea este cel mai raspandit procedeu de masaj.
Ea actioneaza direct asupra pielii avand urmatoarele efecte:
Curata pielea de celulele descuamate de pe stratul superficial;
Imbunatateste functia glandelor sudoripare si sebacee;
Mareste temperatura locala a pielii;
Accelereaza circulatia sangelui si a limfei in vase;
Influenteaza terminatiile periferice ale nervilor;
Influenteaza sistemul nervos central.
Efectul ce mai important al netezirii este scurgerea mai puternica a limfei si a sangelui in vase.
Prin neteziri energice, circulatia sangelui si a limfei se intensifica. Acest lucru are o influenta
majora asupra distribuirii sangelui in portiunile masate, si deci contribuie la inlaturarea
manifestarilor de staza si edeme.
S-a constatat ca prin netezire de la periferie spre centru, circulatia sangelui si a limfei se
amelioreaza si in vasele mai mari, nu numai in cele aflate imediat sub piele. In cursul masajului
absorbtia lichidelor din tesutul celular subcutanat se accelereaza cu 1618%, si aceasta accelerare
este direct proportionala cu durata netezirii.
Adresandu-se pielii, tesutului subcutanat si celui conjunctiv, executia acestei manevre cunoaste
tehnici variate. Specialistii masajului practica efleurajul executat simultan sau alternativ, cu o
mana sau cu ambele maini, folosind suprafata palmara sau dorsala a mainilor, cu degetele
apropiate sau indepartate.
Miscarile descrise pot fi lungi sau scurte, in linie dreapta, serpuita, in zig-zag, dispuse transversal
8

sau longitudinal, in cerc, elipsoidal sau cu priza in bratara, alunecand sacadat sau neintrerupt, in
functie de particularitatile anatomice ale suprafetelor masate.
Pe suprafetele mici se recomanda efleurajul executat cu 1,2,3 sau toate degetele, sau numai cu
fata palmara a policelor.
Segmentele cilindrice ale membrelor superioare si inferioare necesita netezirea executata in
bratara, cuprinzand regiunile masate intre degetul mare si degetele opozante, inaintand sacadat cu
pasi mici, dinspre extremitati.
Indicatii metodice generale: a) directia mainii maseurului este determinata totdeauna de directia
anatomica a vaselor limfatice, deoarece scopul principal este de a realiza o mai buna scurgere a
limfei;
b) netezirea nu se face prea rapid, ci ritmic, linistit, pentru ca limfa circula incet prin vase; se
face fara intreruperi, in asa fel incat sa ajunga pana la ganglionii limfatici cei mai apropiati;
c) presiunea mainii care face masajul trebuie sa creasca progresiv pe prima jumatate a
segmentului masat si sa scada apoi pe cea de-a doua jumatate;
d) mainile maseurului nu trebuie sa se lipeasca de portiunea masata, ci dimpotriva, sa alunece
usor si liber;
e) orice masaj trebuie sa inceapa si sa se termine prin netezire, pentru a inlatura staza limfei si a
contribui la scurgerea produselor metabolice in vase;
f) in timpul unei sedinte de masaj nu trebuie in mod obligatoriu sa folosim toate felurile de
neteziri. Fiecare procedeu de masaj depinde de scopul urmarit, de configuratia portiunii de masat,
cat si de timpul rezervat masajului;
g) netezirea este de obicei considerata un masaj pregatitor in edeme si atunci cand partea masata a
corpului este foarte dureroasa. In acest caz, in primele zile masajul se reduce exclusiv la neteziri
concentrice circulare;
h) in chirurgie si ortopedie, in traumatismele articulare, netezirile si frictiunile au un rol hotarator
in masajul pregatitor.
2. FRICTIUNEA
Manevr fundamental de masaj, friciunea const in apsarea i deplasarea tegumentelor i
esuturilor conjunctive subcutanate pe planurile profunde(osoase), in limita elasticitii lor. Din
punct de vedere tehnic, aceast manevr se poate executa in mai multe modaliti:

cu faa palmar a degetelor mainii, cu cele trei degete ale mainilor (index, medius i inelar)
sau cu varful degetului mare, cand se aplic pe suprafee mici (ex. spaiile interosoase, pe partea
dorsal a manilor i picioarelor);

cu marginea cubital a mainii;

cu "rdcina" mainii sau cu partea dorsal a pumnului strans, cand se maseaz zone mai
mari;

cu eminena tenar, baza degetului mare sau cu eminena hipotenar, baza degetului mic,
atunci cand se aplic pe zone cu sensibilitate mai mare;
Degetele sau mainile se aplic pe tegumente avand un unghi intre 30-70 grade, in funcie de fora
pe care dorim s o impunem manevrelor (cu cat unghiul este mai mare, cu atat fora de ptrundere
este mai mare). Sensul friciunii poate fi linear sau circular Friciunea in sens linear este adecvat
zonelor srace in esuturi moi i mai puin suple (articulaiile i regiunile cu tendoane, cum este
9

treimea inferioar a braelor). Intensitatea manevrelor trebuie s fie adaptat sensibilitii

tegumentelor i esuturilor moi subcutanate, pentru evitarea apariiei senzaiilor dureroase.
Aceast manevr de masaj se adreseaz, in special, esuturilor moi subcutanate i straturilor
musculare de suprafa (muchii pieloi ai feei). Friciunea crete procesul de mobilizare a
esutului adipos din hipoderm, prin influenarea favorabil a factorilor lipolitici, producand o
scdere cantitativ a straturilor de grsime. Alturi de netezire, friciunea contribuie la meninerea
supleii i elasticitii tegumentelor prin prevenirea depunerii srurilor de calciu in fibrele
elastice, la persoanele de varsta a 3-a. Ea produce o accelerare a preceselor de regenerare i
cicatrizare, prin imbuntirea condiiilor trofice locale, mai ales la persoanele in varst cand
aceste procese sunt incetinite. Friciunea imbuntete permeabilitatea cutanat pentru diverse
medicamente, sub form de unguente, in aplicaiile locale pe piele. Aceast procedur este util
acolo unde exist procese adereniale dup traumatisme, hematoame organizate sau inflamaii
locale, mrind elasticitatea tisular, dar este contraindicat in procesele inflamatorii i
hemoragice acute. Friciunea, prin mecanismul reflexelor antidromice, duce la eliminarea de
histamin, acetilcolin, bradikinin, favorizeazand circulaia local i resorbia edemelor dup
traumatisme. Ea produce, de asemenea, afecte analgezice locale, prin micorarea sensibilitii
terminaiilor nervoase i scderea tensiunii nervoase, cand este executat intr-un ritm lent i
prelungit.
Frictiunile se executa cu o singura mana sau cu ambele maini, alternativ sau simultan, cu toata
suprafata palmara sau numai cu suprafata palmara a degetelor, cu pumnul inchis sau semiinchis,
in spirala cu radacina palmei. Frictiunile au ca efect intensificarea circulatiei locale si maresc
absorbtia diferitelor produse patologice care se acumuleaza in piele sau sub piele.
Frictiunea este procedeu de baza terapeutic in urmatoarele situatii:
traumatisme articulare;
traumatisme sportive;
transsudate si exudate vechi;
pentru restabilirea mobilitatii normale a pielii;
mareste supletea si elasticitatea tesuturilor;
dureri in nevrite si nevralgii.
Indicatii metodice generale:
a) in frictiune, directia mainii nu este determinata de directia vaselor limfatice, si poate fi
executata si in sensul contrar circulatiei sangelui si a limfei;
b) toate procedeele de frictiune se reduc la miscari rectilinii, in spirala sau circulare, la care
participa in functie de necesitati o parte dintre degete sau toate;
c) eficacitatea frictionarii articulatiilor se mareste daca frictiunea se face intr-o baie de apa
fierbinte, asa cum o recomanda specialistii in domeniul masajului;
d) frictiunile energice in punctele dureroase scad starea de hiperexcitabilitate a nervilor,
accelereaza circulatia locala si imbunatateste considerabil nutritia tesuturilor; e) frictiunea este un
excelent mijloc profilactic, deoarece impiedica in articulatii formarea diverselor exudate care
determina in portiunea afecata procese inflamatorii de lunga durata;
f) cu ajutorul frictiunilor, un maseor cu experienta incepe sa cunoasca modificarile patologice
care se produc in tesuturile profunde, mai ales in regiunea articulatiilor.
10

3. FRAMANTATUL
Framantatul este unul din procedeele de baza ale masajului cu ajutorul caruia se maseaza in
principal masa musculara. In timpul acestui procedeu se trage de pe planul osos grupa musculara
masata.
Denumit i petrisaj, frmantarea este o manevr fundamental de masaj, care are efecte
stimulante puternice. Aplicarea ei se poate face dup mai multe modaliti tehnice:

cu palma, frmantarea in cut, prin ridicarea i apucarea prilor moi intre degete i
"rdcina" maini cu stoarcerea lor, manevr care se repet de mai multe ori, dup care se trece la
poriunea urmtoare. Este accesibil regiunilor intinse i plane (spatele, toracele, lombele, braele,
coapsele), executandu-se longitudinal pe direcia fibrelor musculare

cu dou degete, respectiv cu policele i indexul, tehnic potrivit pentru masarea

tendoanelor, fasciilor sau a muchilor mai subiri

la nivelul membrelor superioare i inferioare, procedura se poate executa cu mainile

aplicate in brar, musculatura fiind prins intre degete i palme, exercitand astfel presiuni
asupra ei

intr-o manier simpl, prin ridicarea prilor moi (tegumente, muchi) de pe planurile dure,
cu exercitarea compresiunilor asupra lor, tehnic indicat pentru imbuntirea elasticitii i
contractilitii musculaturii.
Frmantarea este o manevr de masaj care se adreseaz esuturilor situate in profunzime i mai
ales musculaturii. Este un masaj de stimulare a musculaturii prin excitarea proprioceptorilor de la
nivelul muchilor i tendoanelor, imbuntind excitabilitatea i contractilitatea muchilor.
Menine in condiii normale elasticitatea muchilor i favorizeaz in acest mod profilaxia
leziunilor musculare, care se produc frecvent la sportivii de performan. In acelai timp, prin
activarea circulaiei in vasele sanguine i limfatice se imbuntesc schimburile nutritive (aport
de oxigen, glucoz, adenozintifostat) i favorizeaz eliminarea cataboliilor rezultai din
activitatea muscular. Este o procedur frecvent utilizat in masajul la sportivi, atat pentru
refacerea dup antrenamente sau competiii, cat i in pregtire. De asemenea, este una din
tehnicile recomandate pentru recuperarea hipotrofiilor musculare datorit inactivtii i care
rman dup traumatismele aparatului locomotor.
Framantatul are urmatoarele efecte:
produce o marire vizibila a mobilitatii tendoanelor;
fortifica muschii si ajuta la regenerarea tesutului muscular;
activeaza circulatia limfei si a sangelui, imbunatatind schimburile nutritive si ajutand la
eliminarea toxinelor rezultate in urma activitatii musculare;
procedeele de framantare maresc puterea de contractie a muschilor, reprezentand astfel o
gimnastica pasiva deosebit de importanta in cazul atrofierii muschilor.
Multi specialisti acorda importanta marita framantatului, afirmand ca a masa inseamna a
framanta.
Tehnica framantatului variaza in functie de particularitatile anatomice si fiziologice ale
suprafetelor pe care le masam. Astfel, pe regiunea spatelui, torace, brate, coapse este indicat un
framantat in cuta, cand tesutul se strange intre degete si podul palmei, dupa care este ridicat si
11

presat fara deplasarea mainii de pe piele si fara a scapa cuta, in aceeasi directi sau in sens invers,
in zig-zag sau circular, pana se maseaza intreaga suprafata. Pe abdomen se poate aplica
framantatul in cuta sau cel in val, cu conditia de a nu presa tesuturile in profunzime. Pe membre
se aplica tehnica framantatului in cleste, in cuta sau in val.
Indicatii metodice generale:
a) framantatul se face intotdeauna intr-un ritm lent;
b) se vor evita smuciturile bruste, smulgerile, rasucirea muschiului, provocarea durerilor si nu se
va sari de la o parte a corpului la alta;
c) la framantarea fasciculelor musculare izolate, masajul se va incepe intotdeauna din portiunea
de trecere a muschiului in tendon, deoarece produsele metabolismului si ale oboselii se aduna in
cantitati mari in tecile tendoanelor. Tot aici sunt retinute timp indelungat produsele infectioase de
orice natura.
4. TAPOTAMENTUL
Este o manevra principala care se adreseaza tesuturilor superficiale, celor profunde si
terminatiilor nervoase. El se caracterizeaza prin aplicarea unor lovituri scurte si ritmice, executate
superficial sau profund in functie de scopul urmarit. Tapotamentul poate fi executat cu pulpa sau
cu fata palmara a degetelor, cu palmele, cu pumnii, cu antebratul sau cu mainile facute caus.
Aceste lovituri se executa din caderea moale a mainilor si a degetelor.
Din punct de vedere tehnic, ea se poate executa dup mai multe modaliti:

cand se face cu faa palmar a mainilor i a degetelor intinse poart numele de plescit.
Micrile mainilor i antebraelor se efectueaz din articulaiile pumnilor i ale coatelor, mainile
lsandu-se s cad liber pe regiunea de masat

cu palma i degetele uor flexate (formand o adancitur pe faa palmar), realizandu-se

tapotamentul in ventuz

cu dosul mainilor, degetele fiind uor flexate, loviturile aplicandu-se cu primele falange

cu pumnul incomplet inchis, cu partea cubital, astfel incat se asigur o elasticitate a

loviturii i evitarea apariiei senzaiei de durere. Este procedeul denumit bttorit, i reprezint
manevr deosebit de puternic ce se poate aplica pe zone cu musculatur bine dezvoltat i mai
puin sensibile (zonele lombar i fesier)

tocatul este procedeul care folosete marginea cubital a mainilor, degetele fiind apropiate,
micrile de lovire efectuandu-se din articulaia pumnului

alt modalitate tehnic este percutatul, care se execut cu varful degetelor, mainilor, flexate
i deprtate. Este unul din procedeele cele mai uoare de tapotament. Micrile se efectueaz din
articulaiile pumnilor, degetele czand libere pe suprafaa tegumentelor. Reprezint o modalitate
de aplicare a baterii adecvat pentru anumite regiuni (toracele i abdomenul).

in funcie de intensitatea i ritmul tapotamentului, efectele se produc in esuturile moi

superficiale sau mai profunde.
Efectele tapotamentului sunt:
ajuta la micsorarea si incetarea durerilor, cand gradul de excitatie al nervului este marit;
favorizeaza un aflux puternic de sange spre regiunea masata, determinand astfel inbunatatirea
nutritiei acelei regiuni;
are efect vasodilatator la nivelul pielii si al tesutului conjunctiv;
12

 produce modificari favorabile ale tensiunii arteriale;

influenteaza ritmul cardiac, rareste pulsul si corecteaza aritmia.
Se obine un efect predominant excitant, prin aciunea asupra receptorilor de la nivelul pielii i a
esuturilor subcutanate conjunctive, i o activare a circulaiei cu hiperemie i creterea
temperaturii locale. Baterea provoac, de asemenea, o cretere a excitabilitii neuromotorii, prin
stimularea proprioceptorilor de la nivelul muchilor i tendoanelor, ceea ce duce la o cretere a
tonusului muscular. Procedura favorizeaz factorii lipolitici i mobilzarea adipocitelor din
esuturile subtegumentare, micorandu-se in acest fel volumul stratuli adipos. Aceste efecte ale
procedeului sporesc utilitatea tapotamentului in hipotoniile i hipotrofiile musculare prin
inactivitate.
Tapotamentul se folosete i ca manevr de masaj in pregtirea sportivilor intre probe sau in
pauza dintre reprize. Aceast manevr se folosete in afeciunile aparatului locomotor unde sunt
prezente dureri sau contracturi musculare.
5. VIBRATIILE
Sunt miscari ritmice oscilatorii si presiuni continue executate cu o singura mana sau cu
ambele maini, cu varful degetelor sau cu fata lor palmara, cu podul palmei, cu radacina mainii, cu
toata palma, cu degetele intinse, cu pumnul deschis sau inchis si se aplica pe suprafata corpului
cu un grad diferit de presiune.
Vibratiile au urmatoarele efecte:
intensifica functionarea glandelor;
calmeaza durerile in diferite afectiuni (ginecologice, nevralgii, migrene);
imbunatatesc capacitatea de efort;
au efect calmant, relaxant;
influenteaza organele si tesuturile profunde (stomac, ficat, inima, muschii, peretii abdominali si
intestinali);
influenteaza secretia majoritatii glandelor si organelor (stomac, glande salivare, glande sexuale,
etc.).
Vibratiile care au o amplitudine si o intensitate mai mare decat vibratiile obisnuite se numesc
trepidatii. Ele se aplica pe spate si torace, asociate cu miscarile respiratorii.
Scuturatul este tot o tehnica de baza a masajului care se aplica membrelor superioare si inferioare.
Daca nu sunt insotite de miscari trepidante, vibratiile se transforma in presiuni. Acest procedeu se
executa cu varful degetelor unei singure maini. Procedeul se executa prin cateva presiuni scurte si
rapide, aplicate asupra trunchiului nervos, sau asupra ramurilor care au un sprijin osos sau
muscular. Scopul presiunii este de a inlatura durerea.
Indicatii metodice generale:
a) vibratiile sunt unul dintre cele mai obositoare procedee pentru maseur si cer un antrenament
sustinut din partea acestuia;
b) pentru a obtine o executie satisfacatoare in vibratii, se va face urmatorul exercitiu: se aseaza
varfurile degetelor pe o masa de marime mijlocie, care are in centru un pahar cu apa, si se executa
miscari tremuratoare, vibratoare; daca degetele vibreaza bine, suprafata apei incepe si ea sa
vibreze in centrul paharului, in caz contrar se misca toata suprafata apei, de la o margine la alta a
paharului;
13

c) bratul care efectueaza vibratiile trebuie sa fie putin flexat, iar muschii centurii scapulare nu se
contracta puternic.
PROCEDEE SECUNDARE
1.CERNUTUL SI RULATUL
Cernutul i rulatul sunt manevre de masaj ce pot fi aplicate numai pe anumite pri ale
corpului, care au form cilindric (membrele superioare i inferioare). Cernutul se execut cu
ambele maini aezate pe prile laterale ale segementului membrului, cu degetele indoite,
imprimandu-se prilor moi micri laterale similare cernutului prin sit. Rulatul se face cu
ambele maini plasate lateral, de o parte i de alta a segmentului membrului, cu degetele intinse,
realizandu-se o rulare, a esuturilor moi, in ambele sensuri, de jur imprejurul regiunii masate.
Aceste procedee se adreseaz in special musculaturii membrelor, avand efecte de relaxare
muscular, de descongestionare local i de imbuntire a supleii esuturilor. Datorit faptului
c se pot executa destul de uor, sunt folosite, indeosebi de sportivi, in automasajul membrelor.[]
2.PRESIUNILE
Presiunile constau in apsri pe unele zone ale corpului i se aplic la sfaritul edinelor de
masaj parial. Ele se efectueaz cu palmele (pentru regiunea spatelui acestea se aplic de o parte
i de alta a coloanei vertebrale, pacientul fiind culcat in decubit ventral - cu faa in jos, cu
membrele superioare in extensie, astfel masorul exercitand presiunile cu mai puin efort,
folosindu-i greutatea trunchiului in executarea apsrilor asupra zonei de masat). Procedeul
trebuie fcut cu atenie, fr variaii brute de intensitate, evintandu-se provocarea senzaiei de
disconfort. in cazul in care apar senzaii dureroase in zona de aplicare, manevra se intrerupe.
Presiunile sunt contraindicate la btrani i copii deoarece exist riscul producerii de acceidente
osoase (fisuri). Presiunile se pot face pe anumite zone de periost, cu o intensitate medie, cu efecte
asupra circulaiei din zona masat, care dup o faz de ischemie trece intr-o faz de hiperemie,
precum i efecte asupra ramificaiilor nervoase cu realizarea scderii sensibilitii.[]
3.TRACTIUNILE SI TENSIUNILE
Traciunile i tensiunile se adreseaz, in special, articulaiilor i esuturilor periarticulare.
Traciunea se face cu ambele maini, folosind o priz deasupra articulaiei i una dedesubtul
acesteia, trgand in sensul axei longitudinale a segmentului unde se afl articulaia. Manevra are
ca obiectiv realizarea unei intinderi in limitele fiziologice ale diferitelor componente atat ale
articulaiei, cat i a elementelor periarticulare, imbuntindu-se mobilitatea articular. Traciunea
se folosete mai ales pentru articulaiile degetelor. Pentru membre, manevrele se fac din poziia
culcat pe spate. La nivelul coloanei cervicale, traciunea se face din poziia ezand sau stand,
folosind priza pe frunte i pe ceaf, trgand capul in sus . Pentru trunchi, manevra se efectueaz
tot ezand sau stand, cu apucarea subiectului peste brae i tragerea lui in , vertical.
4.SCUTURARILE
-la maini si la picioare,musculatura fiind relaxata.
-se imprima miscari puternice de scuturare.
14

5.CIUPITURILE , PENSARILE
-se realizeaza cu doua degete :
-mare si aratator la pensari
-si cu toate degetele la ciupituri.
-se adreseaza segmentelor mici ,partilor moi cu volum redus.
6.TEHNICA MAINII CALDE (T.M.C)
-se incalzesc palmele prin frecare apoi se aplica pe partile masate cu o presiune foarte mica.

CLASIFICAREA MASAJULUI
1. general (classic)
2. medical (recuperator)
3. sportiv
4. anticelulitic
5. facial
6. suedez (efleuraj)
7. REIKI (tapotare)
8. reflexogen
9. tonifiere
Masajul se face intotdeauna in directia de circulare a sangelui spre inima.
Exista mai multe tipuri de masaj:
aromoterapia (anumite uleiuri produse din flori sau alte plante sint adaugate la uleiul
pentru masaj datorita proprietatilor terapeutice ale acestora; de exemplu aroma de lemn de
santal reduce tensiunea nervoasa), masajul copilului (poate trata constipatia, colicii si
problemele de somn, iar masajul regulat ajuta copiii nascuti prematur sa ia in greutate mult
mai repede), reflexiologia (masajul talpilor pentru a incuraja vindecarea altor parti ale
corpului),
masajul terapeutic (numit si masajul suedez, este foarte popular in Australia, aceasta
tehnica avind ca scop relaxarea si imbunatatirea circulatiei sangvine),
masajul curativ (incurajeaza vindecarea leziunilor tesutului moale, ca ale muschilor,
tendoanelor si ligamentelor),
shiatsu (tehnica orientala de masaj care are ca scop imbunatatirea circularii energiei,
concentrindu-se asupra anumitor puncte ale corpului avind aceleasi efecte ca si
acupunctura),
masajul sportiv (un amestec de tehnici care maresc performantele atletului si ajuta la
recuperarea muschilor suprasolicitati).
MASAJUL MEDICAL (curativ si profilactic)
Indicatiile masajului medical :
15

afectiuni articulare
afectiuni ale coloanei
afectiuni ale partilor moi, de diferite cauze
neuromialgii reumatismale
stari posttraumatice
afectiuni neurologice
afectiuni vasculare
afectiuni dismetabolice
afectiuni geriatrice (ale varstnicilor)
afectiuni psihogene
Efectele masajului medical :
antialgic (calmarea durerilor )
sedativ,relaxant
vasculoactiv, antiedematos (drenajul limfatic)
decontracturant
miotonizant
visceral profund:
- antispastic
- evacuarea colonului
- deblocare bronsica

2) MASAJUL FIZIOLOGIC ( de intretinere corporala)

De relaxare
De revitalizare
De detoxificare
De tonifiere
Anticelulitic
Acesta poate fi:
general
pe segmente (facial etc.)
MASAJUL SPATELUI
1.NETEZIRE
-netezim uleuiul din zona lombara cu miscari circulatorii ample de (2/3)ori.
-netezim mana dupa mana intai pe partea dreapta a coloanei apoi pe partea cealalta.
-netezim dupa fiecare tehnica de masaj.
2.FRICTIUNE
Se executa :
-cu radacina mainii si degetele in contact cu pielea.
-cu nodozitatile de la mana dupa mana.
-cu degetele in forma de crampon (TELEFONUL).
-netezim.
16

3.FRAMANTARE
-se ridica si se stoarce tesutul pana la limita flexibilitatii lui,mergand cu mainile din aproape in
aproape pornind din zona feselor pe margine apoi pe toata suprafata spatelui.
-se poate face in CUTA sau VAL.
-netezim.
MASAJUL COLOANEI VERTEBRALE
a)INVESTIGATIA COLOANEI.
-se face prinzand coloana intre doua degete (indoite sau drepte) si cu o linie dreapta coborand de
la cervical pana in zona coccigiana de aici ne intoarcem cu vibratie.
b)VALURI MARI.
-coloana intre doua degete (cervical-coccis)
-se fac miscari alternative de dute vino.
-ne intoarcem cu vibratie.
c)VALURI MICI.
-ca si la (b) dar miscarile sunt mai scurte si mai dese.
-ne intoarcem cu vibratie.
d)SHIATSU.
SHI=deget
ATS=apasare
Se executa:
-cu amprenta degetelor aratator si mare,sprijinindu-ne incheietura cu cealalalta mana apasand din
aproape in aproape in spatiile dintre vertebre.
-netezim.
4.TAPOTARE.
Se executa :
-cu fata palmelor si degetelor,mainile se lasa sa cada liber din articulatii (PLESCAIT).
-cu fata dorsala a mainilor,loviturile aplicandu-se cu portiunea primelor falange .
-cu pumnul care nu este complet inchis (BATATORITUL)
-ce degetele lipite iar cel mic dezlipit pentru a amortize socul loviturilor (TOCATUL)
-netezim
5.VIBRATII.
-se incepe din zona feselor pe benzi.
-netezim de doua trei ori.
6.TEHNICA MAINII CALDE (T.M.C)
(frecam mainile)
-incepem din zona sacrala pe coloana in sus apoi spre umeri
-coboram pe partile laterale si incheiem masajul mana peste mana pe coccis.
MASAJUL MEMBRULUI INFERIOR.
1.NETEZIREA
-se executa la fel ca la spate punand uleiul sau alifia in jurul feselor si apoi coborand spre gamba .
-netezim mana dupa mana de la gamba la fesa intorcandu-ne pe partile laterale cu acelasi
procedeu sau cu vibratie.
17

-netezim.
2.FRICTIUNEA.
Se executa :
-cu policele degetului mare de la ambele maini de la gamba la fesa venind inapoi cu acelasi
procedeu sau cu vibratie.
-drenajul (RINDEAUA)este un procedeu care se executa cu latul mainii stangi si cealalta pe
deasupra inpingand cu presiune mai puternica in sus si revenind cu presiune usoara .
-cu nodozitatile de la mana dupa mana
-netezim.
3.FRAMANTAREA
-de la gamba la fesa prin interior,median si exterior intorcandu-ne cu acelasi procedeu.
-STOARCEREA de la gamba la fesa.
-netezim.
4.TAPOTAREA (ca si la spate )
Se executa :
-cu latul palmei. -;cu pumnul pe fesa. -;prin ciupire.
5.VIBRATII.
-sub forma de (CORDON) de la gamba la fesa
-netezim.
6.TEHNICA MAINII CALDE (T.M.C.)
-se freaca mainile si de la fesa la gamba prinzand talpa in palme sub forma de SANDWICH.
MASAJUL ABDOMENULUI
1.NETEZIREA
-intindem uleiul pe toata suprafata cu miscari circulare in directia de ridicare a muschilor
-netezim (MANA DUPA MANA).
-netezim.
2.FRICTIUNEA
-se aseaza (STANGA PE STERN)fara sa apasam iar cu dreapta executam(MISCARI
CIRCULARE) cu (DEGETELE IN FORMA DE CRAMPON) de la dreapta la stanga pe toata
suprafata cavitatii abdominale (de 2/3 ori).
-ne indremptam spre (OMBILIC) si (MASAM CIRCULAR) sub forma (SPIRALA) metoda
numita QICUNG(cicung)
-de la capat netezim.
3.FRAMANTAREA
-pornim de la coapse pana in dreptul sanului pe benzi pe toata suprafata cavitatii abdominale de
(4-5 ori).
-Stoarcerea mica pe benzi (partea dreapta) si stoarcerea mare pe intreaga suprafata abdominala .
-netezim.
4.TAPOTAREA numai prin ciupire
-netezim.
5.VIBRATII.
18

-asezam radacina mainii in (REGIUNEA PUBIANA,SACRALA) si urcam miscand degetele

alternativ pana la gat.
-coboram cu (SHIATSU)in spatiile intercostale de doua ori
- netezim.
6.TEHNICA MAINII CALDE (T.M.C.)frecam mainile .
-din zona (PUBIANA, SACRALA)pana la gat apoi pe partile laterale incheiem masajul in zona
ombilicului cu presiune usoara (MANA PESTE MANA).
MASAJUL MEMBRULUI SUPERIOR
1.NETEZIREA.(ulei pe tot bratul de la umar la palma)
-(MANA DUPA MANA)
-lucram si partea interioara si exterioara la toate metodele.
-netezim.
2.FRICTIUNEA.
-(CU POLICELE) incepem de la articulatia mainii in sus si inapoi.
-intoarcem bratul si facem aceeasi miscare de la articulatia mainii la axila.
-netezim.
-DRENAJUL(RINDEA)prindem cu mana stanga bratul de la incheietura iar cu radacina mainii
drepte impingem si apasam tesutul cu miscare de dute-vino,apasarea fiind mai puternica spre
umar.
-netezim.
3.FRAMANTAREA
-incepem cu muchia bratului de la incheietura spre umar pe ambele parti,revenind cu aceeasi
miscare insistand pe toata suprafata umarului.
-stoarcerea ca la spate si picior in cazul de fata de la palma la umar
-netezim.
-PALMA.Ridicam bratul la 90 grade si incepem masajul palmei cu policele pe ambele parti
-urmeaza degetele care pe rand se strang se storc si se trag (CLESTELE).
-introducem degetele noastre intre degetele masate si executam o miscare de (SCUTURARE) si
(ROTIRE)apoi tragem mana .
-netezim.
4.TAPOTAREA.Se executa prin (TOCARE)si(CIUPIT).
-netezim
5.VIBRATII
-ridicam tot bratul in sus il prindem cu ambele maini de la subsiori si il (CERNEM)pana la varful
degetelor metoda numita (TRESTIA).
-intindem bratul facand un pas in spate si executam o (SCUTURARE) si (TRACIUNE
USOARA) de 2-3 ori
-netezim
6.TEHNICA MAINII CALDE.
-cu mainile calde incepem de la umar si incheiem masajul prinzand palma in SANDWICH.

19

MASAJUL CERVICAL
(din pozitie stand pe scaun)
1.NETEZIREA
-incepem de la spate dintre omoplati spre umar si gat ,trecem (MANA DUPA MANA)spre un
umar apoi spre celalalt.
-netezim.
2.FRICTIUNEA.
Se executa:
-incepem cu(EVANTAI)care sa executa cu (DEGETELE ARATATOARE) de la ambele
maini,de la urechi spre omoplati pe ambele parti ca un (CERNUT).
-POLICELE CIRCULAR pe ambele parti ale coloanei de la zona gatului la omoplat si muschiul
(DELTOID).
-de sub omoplati pe langa coloana in sus insistam cu policele pana pe gat.
-asezam bratul in dreptul fruntii pentru a sprijini capul atunci cand insistam in zona gatului.
-se lucreaza si ceafa
3.FRAMANTAREA
-incepem de pe brate pe umar insistand pe langa coloana pe ambele parti si inapoi de mai multe
ori.
-netezim.
4.TAPOTAREA
-ciupire pe umeri,cu latul palmei pe omoplati,cu pumnul pe langa coloana in sus si inapoi cu
presiune mica pe ambele parti.
-netezim
5.VIBRATII
-sub forma de (EVANTAI) cu toate degetele de la ambele maini de la gat pe umar si omoplat pe
ambele parti.
-netezim
6.TEHNICA MAINII CALDE(T.M.C.)
-se aplica asezand palmele calde pe gat si umeri la baza gatului
-coboram spre umeri cu o presiune mica si inchidem masajul intre omoplati.
MASAJUL DE RELAXARE A PICIOARELOR
(talpa sau planta)
1.RIDICAM PICIORUL la 90 grade si administram alifia sau uleiul de masaj pe talpa si partea de
pana la glezna.
2.FACEM O VIBRATIE CU AMBELE MAINI si incepem sa masam partea anterioara cu
(POLICELE) trecand de la articulatia gleznei pana la degete,ne intoarcem inapoi tinand talpa in
fata si netezim de 5/6 ori dupa care pornim cu (POLICELE)mergand pe toata talpa
3.NETEZIM CU FATA PALMEI talpa este capatul sistemului nervos .
4.CU TREI SAU PATRU DEGETE masam CIRCULAR pe(CENTRUL TALPII PANA LA
CALCAI) si inapoi intorcandu-ne cu aceleasi miscari.
5.NETEZIM SI MASAM PARTILE LATERALE cu pumnul inchis sau cu radacina mainii.
20

6.MANA STANGA sprijina intotdeauna talpa.

7.URMEAZA MASAJUL CU NODOZITATI sub forma LINEARA.
8.NETEZIM
TAPOTAREA
-cu pumnul inchis de la calacai spre degete sau alternativ cu latul mainii (obligatoriu)
-netezim de cateva ori, dupa ce asezam talpa jos
TEHNICA MAINII CALDE (T.M.C.)
-de la fesa la talpa incheiem masajul cu prindere (SANDWICH)
MASAJUL FACIAL
Se face intotdeauna cu o crema demachianta (cu infuzie de musetel).
-incepem masajul cu asezarea palmelor pe frunte si mentinerea lor timp de 10 secunde.
1.MASAJ LINEAR.Pe toata fruntea mergand intr-o parte pana la ureche,apoi in partea cealalta pe
toata suprafata fruntii de 5/6 ori.
2.MASAJUL PE BENZI.Terminand cu o presiune pe tampla.
3.SHIATSU.Apasam cu degetele aratatoare SINUSUL FRONTAL,apoi prindem
SPRINCEANA,le stoarcem si le prindem impreuna cu OSUL ORBITAL deplasandu-ne incet
pana la tampla de 2/3 ori.
4.URMEAZA CU POLICELE LINIA NASULUI, apoi masajul osului VOMER,circular usor
trecem pe ORBITA INFERIOARA.
5.SHIATSU LA RADACINA NARILOR si cu masaj circular pe langa OSUL ZIGOMAT
peinzand si obrazul si falca cu aceleasi miscari circulare accentuand miscarea in sus sub forma de
(LIFT).
6.SHIATSU LA RADACINA BARBIEI si prinderea MAXILARULUI si stoarcerea lui pana in
dreptul urechilor deplasandu-ne din aproape in aproape.
7.PIANUL PE MAXILAR si OBRAZ.
8.MASAJUL BARBIEI prinzand intai cu o mana si tragem pana la URECHE apoi cu cealalta
mana prindem BARBIA si tragem pana la ureche si in continuare alternativ.
9.PERIAJUL pe GAT si PIEPT apoi cu miscare circulara masam zona PECTORALA si
CLAVICULA trecem mainile spre CERVICAL si facem un masaj de tragere pe GAT si apoi
pornim spre CAP in spatele URECHII cu miscari circulare si cuprindem CEAFA.
10.PRESIUNEA LATERALA se face prin cuprinderea CAPULUI intre maini in dreptul
URECHILOR si mentinerea presiunii pana simtim ca tremura mana apoi punem mainile pe
FRUNTE una peste alta,apasam si ne retragem usor spre par.
11.TEHNICA MAINII CALDE (T.M.C.) care se aplica la 1cm distanta in dreptul OCHILOR a
BARBIEI si se incheie in dreptul UMERILOR.
CUM SE EXECUT MASAJUL MANUAL
Masajul se poate executa de ctre o persoan specializat n reflexoterapie sau de ctre pacient,
n acest caz se numeste automasaj. In cazul automasajului, bolnavul trebuie s cunoasc de ce
boal sufer, care sunt punctele reflexe corespondente afectiunii, ordinea si durata de masare
21

pentru fiecare punct reflex, perioada optim pentru masaj.

Cand masajul (automasajul) se execut profilactic, o important deosebit o are ordinea n care
se execut masarea diferitelor puncte, evitarea depozitrii toxinelor n punctele refelxe, care tind
s blocheze partial circulatia sanguin sau limfatic, permitand astfel instalarea afectiunilor la
organele aflate la distant.
Se va insista pe zonele renale, uretere, vezic urinar, sistem limfatic, cap, stomac, intestine,
ficat.
Cand masajul este fcut de un expert n reflexoterapie, atat el cat si pacientul
trebuie s se gseasc n pozitii confortabile, relaxante, specifice punctelor care
trebuiesc masate. Astfel, pentru masajul palmar, pacientul poate adopta pozitia
sezand ntr-un fotoliu sau culcat cu fata n sus pe o canapea.
Terapeutul se va aseza comod pe un scunel, mai jos decat pacientul, sau lateral
lang canapea. Pentru masarea zonelor din coloana vertebral, pacientul va sta culcat cu fata n
jos, cu capul ntr-o parte, mainile ntinse lejer pe lang corp. In cazul masrii tlpilor, pacientul
va sta culcat cu fata n sus, cu picioarele ntinse, relaxat, iar terapeutul va sta la picioarele
acestuia, pe un scunel, mai jos decat pacientul. Piciorul care trebuie masat se aseaz pe
genunchiul terapeutului, iar sub genunchiul pacientului se va pune o pern. Din aceast pozitie
se maseaz majoritatea punctelor reflexe pentru: rinichi, ficat, splin, stomac, plmani, ochi,
urechi, sinusuri, cap, tiroid, paratiroid, intestine, umeri, sani, limfe, gat, coloan etc.
Masarea punctelor din prtile laterale ale picioarelor (reflexoterapia pentru prostat, hemoroizi,
anexe, testicole, vagin, uretr) solicit ca pacientul s ntoarc piciorul lateral, pe o parte sau
alta. Dup ce atat pacientul cat si terapeutul s-au instalat comod, s-au eliminat zgomotele sau
orice perturbare din exterior, se poate ncepe masajul printr-o usoar si scurt masare a tlpilor,
apoi cu varful degetului mare de la man se palpeaz punctul corespunztor, se continu cu
apsri usoare, care vor creste n intensitate, pan la limita suportat de pacient, urmrindu-i-se
reactiile. Se va evita folosirea unguentelor, deoarece degetele pot aluneca pe punctele de lucru si
nu se va obtine eficacitatea dorit.
Masajul se face prin presare si (sau) miscri circulare.
Cand se maseaz zone ntinse (traseul vezicii urinare, uretere, rinichi), sensul de lucru este
dinspre clcai spre degete si nu invers, iar n cazul intestinului gros, se va masa n sensul de
evacuare, ascendent, transversal, descendent. Se va lucra aproximativ 30 de secunde cu fiecare
man, prin rotatie, permitand astfel relaxarea mainilor.
Zonele supuse masajului trebuie s fie sntoase, fr traumatisme sau afectiuni inflamatorii,
dermatologice, btturi, cu o igien riguros respectat. Durata sedintelor de tratament si numrul
punctelor reflexe care se pot masa n cadrul unei sedinte vor fi strict individualizate, n functie
de bioritmurile specifice si n raport cu starea de functionare a organului de detoxifiere, filtrare
si eliminare. Nu este indicat a se disloca mai multe toxine decat poate elimina rinichiul si
detoxifia ficatul, splina, sistemul limfatic. Dac nu se tine cont de aceasta, toxinele vor circula
liber n corp, creand unele simptome ca ameteli, somnolent, cefalee si alte dereglri, care
afecteaz starea general.

22

MASAJUL CLASIC
Masajul clasic, numit si suedez dupa originea celui care l-a creat in forma actuala, suedezul Per
Henrik Link, este cea mai populara forma de masaj in Europa si Statele Unite. Oamenii care se
hotarasc pentru prima data sa mearga la un masaj, de obicei aleg masajul clasic, fiindca reprezinta
o experienta foarte placuta. In plus, masajul clasic amelioreaza starea de sanatate si produce
relaxarea muscluara si imbunatatirea circulatiei.
Asociata Americana de Masaj Terapeutic defineste masajul clasic ca pe un complex de tehnici
aplicate la nivelul straturilor superficiale ale pielii, combinate cu miscari active si pasive ale
articulatiilor.
ISTORIC
Masajul clasic suedez a fost dezvoltat de catre Per Henrik Link, terapeut nascut in Suedia in
1776. In tineretea lui, Link a suferit de artita reumatoida. Combinand studiile sale medicale cu
informatiile acumlate in continua sa cautare a unei metode de inlaturare a dureri, Link a creat un
sistem de masaj si miscari de gimastica, care nu numai ca i-au vindecar boala, dar au devenit
extrem de populare. In 1813, o scoala cunoscuta ca Royal Swidish Central Institute a fost
deschisa in Stockholm de catre guvernul suedez, iar Link a fost numit presedintele acestui
institut. Desi initial lumea medicala a respins forma de tratament introdusa de Link, curand a fost
nevoita sa il accepte datorita eficientei dovedite in numeroase situatii. Oamenii veneau din Statele
Unite la Stockholm pentru a invata metoda lui Link. Cand Link a decedat in 1839, studentii lui
din toata Europa i-au dus mai departe invatatura in toata lumea. Metoda a evoluat spre ceea ce
astazi cunoastem toti ca masaj clasic.
EFECTUAREA MASAJULUI CLASIC
Masajul suedez este cea mai raspandita forma de masaj si poate fi efectuat in diferite imprejurari.
Asa cum s-a mentionat anterior, multi oameni experimenteaza pentru prima data masajul suedez
atunci cand sunt in vacanta intr-o statiune sau la bordul unei nave de croaziera. Masajul suedez
este oferit de toate clinicile de tratament din tara. Multe sali de gimnastica sau case de sanatate
ofera acum masaj suedez, iar unele ofera discounturi pentru membri. Puteti primi, de asemenea,
masaj suedez de la studentii sau profesorii clinicilor asociate scolilor de masaj terapeutic. Exista
multi terapeuti care ofera masaj clasic in cabinete proprii. De asemenea, sunt terapeuti care se
deplaseaza la domiciliul clientului.
EXPERIENTA MASAJULUI CLASIC
In timpul masajui suedez, receptorul este asezat pe o masa speciala de masaj si este acoperit cu
un prosop sau un cearsaf. Cel mai bun mijloc de a receptiona masajul clasic este direct pe piele.
Terapeutii masajului suedez sunt educasi sa respecte intimitatea clintilor si sa foloseasca tehnici
de acoperire a zonelor intime ale acestora. Clientii care nu se dezbraca complet trebuie sfatuiti sa
pastreze doar minimul necesar de haine, pentru o receptionare cat mai buna a masajului.
PREGATIREA PENTRU MASAJ
Dupa o scurta discutie, terapeutul paraseste camera pentru a lasa clientul sa se pregateasca in
vederea sedintei de masaj. Acesta se va dezbraca si se va aseza pe masa de masaj, dupa care se va
23

acoperi cu prosopul sau cu cersaful. Se poate aseza fie pe spate, fie cu fata in jos. Unele mese au
prevazuta o extensie de cap, pentru o pozitionare cat mai comfortabila. Cel mai probabil, sedinta
va fi inceputa cu clientul asezat pe spate. Asteptand intoarcerea terapuetului, acesta se va relaxa,
focalizandu-si atentia asupra respiratiei, care trebuie sa fie calma. Terapeutul va bate la usa
inainte de a intra.
MASAJUL SUEDEZ
Masajul suedez este un masaj al intregului corp. Clientul poate indica terapeutului zonele unde
doreste o atingere mai usoara, mai ferma, sau unde nu doreste sa fie atins. Pentru lubrifierea
corpului se folosesc ulei sau lotiuni speciale. Clientul va comunica de asemenea terapeutului daca
are alergie la un anume tip de ulei sau lotiune, sau daca prefera o lubrefiere mai superficiala.
Acest fapt, de a comunica intentiile sale terapeutului, face parte din beneficiile masajului suedez.
Apoi terapeutul va aplica o combinatie de manevre specifice masajului clasic (efleuraj, petrisaj,
frictiune, tapotament, vibratie) cu puterea si durata cele mai indicate clientului respectiv, tinand
cont si de preferintele acestuia. De asemenea, se pot folosi si tehnici din alte tipuri de masaj, care
se vor intercala printre manevrele masajului suedez. Un bun terapeut eclectic va sti cum sa
combine manevrele masajului suedez clasic cu tehnici selectate din alte tipuri de masaje pentru a
crea un masaj adaptat unui anumit client.
Dupa ce va o jumatate de ora pe o parte a corpului, terapeutul va ruga clientul sa se intoarca si va
lucra si cealalta parte a corpului o durata egala de timp. Terapeutul poate initia miscari ale
articulatiilor pe o parte sau pe ambele parti ale corpului. Acestea sunt intinderi usoare si rotatii
destinate flexibilizarii articulatiilor rigide. Aceste miscari pot fi active sau pasive. Pe masura ce
miscarile progreseaza, acestea imbunatatesc capacitatea de miscare a articulatiilor.
PRINCIPALELE PROCEDEE DE MASAJ CLASIC
Miscarile folosite in masajul clasic au scopul reducerii tensiunii musculare. Pe masura ce muschii
se relaxeaza, creierul va primi semnale pentru a elibera anumite substante ce reduc stresul si
produc o stare nespecifica "de bine".
Exista cinci categorii de procedee de masaj clasic, care se efectueaza cu ajutorul mainilor:
1. Elfeurajul (sau netezirea) - alunecari usoare aplicate la suprafata corpului, de la superficial la
profund.
Efectele masajului de netezire se rasfrang in primul rand asupra functiunilor pielii si a tesuturilor
subtegumentare. Manevrele si submanevrele ce constituie "efleurajul", sunt considerate drept
tehnici specifice masajului tesuturilor superficiale, tegumentare (pielea).
Efecte:
-stimularea circulatiei sangvine
-stimularea la nivel nervos
-activarea schimburilor nutritive
-stimularea functiilor multiple la nivelul tesuturilor tegumentare
-combaterea oboselii prin cresterea aportului sanguin bogat oxigenat si incarcat cu substante
energetice
accelerarea procesului de indepartare a reziduurilor toxice
refacerea proprietatilor functionale ale tesuturilor
24

2. Petrisajul (sau framantatul) - miscari de framantare a musculaturii Efectele petrisajului vizeaza

in special muschii si tesuturile profunde, fiind manevre constituite in special din actiuni
mecanice.
Efecte:
-stimularea cresterii vitalitatii celulare
f-avorizarea circulatiei sangvine profunde
-cresterea elasticitatii si a celorlalte proprietati musculare- contractibilitatea, -excitabilitatea,
conductibilitatea
-prin comprimarea vaselor profunde sangvine si limfatice se activeaza circulatia, se imbunatatesc
schimburile nutritive
-stimularea eliminarii produselor de uzura de la nivelul muschilor si a altor produse de
dezasimilatie sau inflamatorii
3. Frictiunea - miscari compresive, mai profunde decat efleurajul si petrisajul
In unele cazuri, frictiunea se foloseste pentru a favoriza patrunderea in piele a unor substante
medicamentoase, ca de exemplu geluri si creme analgetice. Ca urmare aceasta manevra va urmari
decontracturarea zonelor contractate muscular, ameliorarea durerilor la nivel local tegumentar,
muscular, la nivel ligamentar precum si in orice alte situatii in care este indicat masajul ca forma
de terapie.
Efecte:
-prin efectul mecanic al manevrei se mobilizeaza tesuturile moi, marindu-le supletea si
elasticitatea
-pe cale reflexa obtinem o activare a circulatiei locale
-stimularea schimburilor nutritive
-incalzirea, hiperemia (vasodilatatie locala) - ce presupune o mai bine irigare sangvina deci o mai
buna oxigenare a tesutului muscular, deci o indepartare a reziduurilor existente la nivelul
tesuturilor
4. Tapotamentul (sau baterea) - lovituri usoare si ritmice, executate cu degetele, marginile
cubitale ale mainilor, palmele sau pumnii. Efectele acestei manevre variaza in raport cu
intensitatea si ritmul loviturilor, cu supletea si cu sensibilitatea pielii sau a tesuturilor masate. Au
o actiune specifica excitanta, crescand tonusul muscular, producand local un aflux crescut de
sange si reducand spasmul muscular.
5. Vibratiile - miscari oscilatorii ritmice, cu presiuni intermitente, care produc deplasari mici ale
pielii. Pot avea atat efecte stimulatorii, cat si relaxante.
In cadrul masajului se pot folosi oricare dintre aceste procedee. Maseurul se va adapta permanent
la necesitatile clientului. El trebuie sa fie atent la semnalele verbale si nonverbale primite din
partea clientului pentru a-si ajusta tehnicile in functie de dorintele clientului. Diferentele de
aplicare ale diverselor tehnici favorizeaza un efect sau altul. Spre exemplu, procedurile aplicate
lent produc un efect relaxant, somnolenta si detensionare, in timp ce miscarile ferme, aplicate
rapid si cu presiune crescuta pot fi revigorante si energizante.
"RELAXATI-VA CATEVA MINUTE INAINTE DE A VA RIDICA"
Multi terapeuti folosesc aceste cuvinte la terminare sedintei de masaj. Apoi lasa clientul cateva
minute singur in camera. Este bine ca acesta sa beneficieze de acest timp si sa ramana relaxati pe
25

masa de masaj. Aceste cateva minute amplifica efectele benefice acumulate acumulate in timpul
sedintei de masaj. Absorbtia starii de bine generate de masaj il va ajuta pe client sa rememoreze
aceste sentimente mai tarziu in cursul zilei sau in timpul saptamanii, atunci cand stresul incepe sa
se acumuleze.
BENEFICII FIZICE SI EMOTIONALE
Masajul suedez este destinat sa produca sentimente placute atit la nivel fizic cat si la nivel
psihic.Dincolo de faptul ca face clientul sa se simta bine, masajul suedez are reale beneficii fizice
si emotionale.
Masajul suedez ajuta corpul sa elimine toxinele, imbunatateste circulatia sangelui si a limfei,
mareste amplitutinea de miscare la nivelul articulatiilor si elimina tensiunea musculara, induce
relaxarea si reduce durerea datorita eliberarii de endorfine, care sunt echivalentii naturali ai
marfinei. Reducerea tensiunii musculare este in stransa legatura cu inducerea unei stari mentale
pozitive, micsoreaza anxietatea si depresia, imbunatateste capacitatea de concentrare si creeaza
stari de relaxare profunda.
Masajul suedez inlatura oboseala mentala si fizica si reduce stresul, atat la nivel superficial cat si
profund. Masajul suedez ajuta oamenii sa depaseasca problemele legate de somn, inlatura
somnolenta din timpul zilei si insomnia. Cercetari efectuate la universitatea Brown au demonstrat
ca masajul suedez are un rol major in combaterea astmei la copii. Masajul suedez este o
modalitate de care pot beneficia oameni de toate varstele, de la nou-nascuti si pana la persoane de
varsta a treia.
BENEFICIILE MASAJULUII SUEDEZ
Stare de bine, atat la nivel fizic, cat si emotional.
Reducerea stresului fizic si mintal.
Reducerea tensiunii musculare.
Vindecarea migrenelor si a cefaleelor.
Ajutor in eliminarea toxinelor.
Imbunatatirea circulatiei sangelui si a limfei.
Scaderea presiunii sanguine.
Marirea amplitudinii de miscare la nivelul articulatiilor.
Flexibilitate sporita.
Cresterea nivelului de endorfina.
Scaderea anxietatii.
Inlaturarea depresiilor.
Imbunatatirea capacitatii de concentrare.
Inlaturarea oboselii mentale si fizice.
Micsorarea stresului la niveluri superficiale sau profunde.
Inlaturarea problemelor legate de somn.
Poate fi receptionat de persoane aflate la orice varsta.
Rol major in combaterea simptomelor de astm.

26

DRENAJ LIMFATIC PRIN MASAJ

Procedeul consta intr-un preso-masaj, prin care se actioneaza asupra lantului de ganglioni
limfatici. Este o terapie ce propune eliminarea tuturor toxinelor neasimilate de organism in
timpul procesului de sinteza celulara. Lipsa de exercitiu determina ingreunarea circulatiei
limfatice, slaba circulatie a sangelui si in particular drenajul limfatic defectuos. Specialistii
considera ca drenajul necorespunzator ce determina invadarea tesutului subcutanat de
celule gresoase este cauzat si de inmultirea toxinelor. Reducerea drenajului limfatic si a
circulatiei sangelui determina acumulari de grasime, tesutul conjunctiv isi pierde
elasticitatea, aparand astfel imperfectiuni si denivelari ale pielii. Pentru a optimiza drenajul
limfatic este necesar ca muschii sa se contracte, tesutul conjuctiv sa fie ferm, oferind un
grad ridicat de compresie
Importanta unui drenaj limfatic corespunzator merge mult peste rolul sau de eliminare a rezidurilor. Limfa actioneaza de
asemeni ca un filtru al tesuturilor: distruge bacteriile si toxinele cu ajutorul globulelor albe localizate in ganglionii
limfatici. De aceea sistemul limfatic este considerat un fel de gardian al sanatatii corpului.
Exercitiile fizice sau diversele tratamente specializate corespunzatoare au ca obiectiv intarirea tesutului conjunctiv,
imbunatatirea circulatiei, absorbtia excesului de grasime de catre tesuturile de sub piele.

EFECTELE MASAJULUI DE DRENAJ LIMFATIC

ntareste sistemul imunitar prin stimularea ganglionilor limfatici,
dinamizeaza circulatia limfei n spatiile intercelulare,
accelereaza curentul limfatic si eliminarea rapida a rezidurilor toxice,
antreneaza toxinele care blocheaza procesele fiziologice,
intensifica schimburile nutritive si eliminarea toxinelor din corp,
usureaza transportul acizilor grasi si a colesterolului,
prin masaj, curentul limfatic se intensifica de pna la 10-15 ori !
Drenajul limfatic este o forma speciala de masaj ce actioneaza in special asupra circulatiei
limfatice a organismului. Acest masaj se diferentiaza de celelalte tipuri nu numai printr-o tehnica
deosebita, ci si prin efectele pe care le are asupra organismului. ""Drenajul limfatic este o metoda
avantajoasa atat in plan estetic, fiind benefic in combaterea celulitei, cat si in tratamentul unor
afectiuni reumatismale, circulatorii sau provocate de unele traumatisme"", explica terapeutul
Antoneta Hascau, cu specializare in reflexoterapie si masaj terapeutic.
Refacerea dupa mastectomie
Cele mai bune rezultate obtinute cu ajutorul drenajului limfatic se inregistreaza in cazul edemelor
(umflatura nedureroasa rezultata prin acumulare de lichid seros in tesuturi), prin refacerea
circuitului limfei. De asemenea, terapeutul Antoneta Hascau recomanda acest tip de masaj si
pentru tratarea limfedemului, complicatie care poate aparea la femei care au fost supuse unei
mastectomii (operatie de extirpare a unui san, consecinta a cancerului mamar). Masajul are efect
relaxant, regenerant, actionand pentru netezirea pielii uscate si descuamate. Totodata, are efect
imunizant: prin antrenarea circulatiei limfatice intareste sistemul imunitar.
Drenajul limfatic se realizeaza strict pe circuitul limfatic al organismului, de aceea el trebuie
efectuat de o persoana specializata, manual, fara ajutorul vreunui aparat. Specialistul trebuie sa
cunoasca foarte bine anatomia si fiziologia omului, inclusiv circuitul limfei in organism si sa
respecte cu rigurozitate zonele unde se poate interveni. ""In parale cu tehnicile speciale de masaj,
27

terapeutul trebuie sa efectueze miscari lente, delicate, armonioase si sa respecte bataile inimii"",
precizeaza Antoneta Hascau.
Contraindicatii
Tulburarile aparute la nivel limfatic pot fi cauzate de imbracamintea si incaltamintea nepotrivite,
de depunerile adipoase, sedentarism si pozitia incorecta pe scaun. De asemenea, circulatia
limfatica are de suferit o data cu aparitia afectiunilor cardiace, pulmonare, renale sau endocrine.
Drenajul limfatic este contraindicat daca pacientul sufera de astm bronsic, hipertiroidism,
tuberculoza, tumori maligne sau prezinta eczeme. In cazurile de obezitate si in insuficienta
cardiaca, acest tip de masaj se realizeaza numai la recomandarea medicului specialist.
ULEI DE MASLINE. Pentru combaterea celulitei, masajul limfatic se realizeaza cu ajutorul
cremelor anticelulitice, iar in cazul altor afectiuni terapeutul foloseste ulei de masline, care
contine vitaminele A si E. ""Masajul se incepe intotdeauna de la gat, unde este punctul de
intalnire a sistemului sangvin cu cel limfatic, se insista in zona ganglionilor limfatici (in plica
inghinala, subaxilara si de fiecare parte a gatului) si se finalizeaza in zona picioarelor"", arata
terapeutul. Pentru completarea efectului reconfortant al masajului, Antoneta Hascau recomanda
ca acesta sa fie combinat cu meloterapia si aromaterapia.
INFECTII. Ganglionii limfatici sunt plasati pe traseul limfei (zona axilara, inghinala, zona
gatului). Sistemul limfatic joaca un rol deosebit in apararea organismului in fata infectiilor virale
si bacteriene. Limfa este un lichid organic translucid si provine din sange. Ea se acumuleaza in
sectorul interstitial (sector de trecere intre tesuturi si capilarele sangvine), apoi circula in vasele
limfatice spre canalul toracic.
Masajul de relaxare
Masajul de relaxare este un masaj general, al intregului corp, care are ca scop eliminare rapida
a oboselii, relaxarea musculara si generare a unei stari generale bune. Este extrem de eficient in
cazul starilor de oboseala accentuata. Masajul nu este unul brutal sau dureros asa ca va puteti lasa
corpul sa pluteasca. Masajul de relaxare se efectueaza, de regula, cu uleiuri sau creme
parfumate, care stimuleaza starea de bine si relaxarea, conform aromoterapiei.
Acum poti oferi cadou un masaj de relaxare si intretinere prin serviciu Tiket Masaj Cadou, un cadou inedit si
apreciat Masajul de intretinere este un masaj caruia majoritatea oamenilor nu ii acorda atentia cuvenita si meritata, dar
masajul de intretinere se poate dovedi foarte eficient in mentinerea unei bune stari de sanatate.
Masaju de relaxare si intretinere este un masaj care este indicat a se face cel putin o data pe sapamana, preferabil doua
masaje pe saptamana, si are ca scop mentinerea organismului ntr-o functionalitate perfecta. Tehnica este de aplicare a unor manevre si
procedee specifice care au ca scop o mai buna activare a circulatiei sanguine la nivelul fiecarui segment si organ, realizarea unei
elasticitati a pielii si a articulatiilor si la nivelul musculaturii. Ajuta la relaxarea si tonifierea musculara specifica unui organism sanatos,
nlatura starea de oboseala prin relaxarea sistemului nervos si a celui hormonal. De asemenea, masajul

de relaxare si

intretinere poate realiza o eliminare mai rapida a toxinelor din organism si o regenerare mai buna a tesuturilor.
Masajul de relaxare si intretinere este recomandat tuturor persoanelor sanatoase, indiferent de
vrsta, care doresc sa si mentina starea de sanatate si sa previna imbolnavirea. Masajul de
ntretinere actioneaza asupra ntregului organism si fiecare parte a corpului beneficiaza de
manevre adecvate comformatiei zonei respective. Dupa caz acest masaj se poate face cu ulei,
crema sau combinati de uleiuri sau creme, masajul poate avea durate si intensitati diferite. Efectul
unui masaj de ntretinere se vede imediat, veti observa starea de vitalitate si energizare ce o aveti
dupa fiecare sedinta de masaj. Dupa o perioada in care veti beneficia de un masaj de relaxare si
28

intretinere regulat veti observa si alte efecte benefice precum o stare de sanatate mai buna,
rezistenta mai mare la stres si oboseala, etc.
Este recunoscut faptul ca e mai bine si mai ieftin sa te menti sanatos dect sa astepti sa te
nbolnavesti si apoi sa te tratezi. Medicamentele clasice pot fi nu numai foarte costisitoare dar au
si efecte secundare negative, nct e de preferat sa fie luate masuri profilactice care includ
masajul de ntretinere, o viata mai echilibrata, o alimentatie sanatoasa precum si practicarea sportului.
MASAJUL ANTICELULITIC
Se lucreaza pe :
-FESE
-COAPSE
-ABDOMEN
Pentru fese si coapse avem:
1.FRAMANTARE
2.INTINDERE NORMALA
3.INTIDERE CU NODOZITATI
4.TAPOTARE
Pentru abdomen :
1.FRAMANTARE
2.INTINDERE NORMALA
3.CIUPIRE
INCADRAREA IN TIMP LA MASAJUL GENERAL
-picior parte cu fese 7" x 2= 14
-picior parte fara fese 5" x 2= 10
-spate 15" = 15
-abdomen 5" = 5
-mana 5" x 2= 10
-cervical 5-6" = 6
Total = 60 min.
INCADRAREA IN TIMP LA MASAJUL ANTICELULITIC
-partea cu fese 7" x 2= 14
-partea fara fese 5" x 2= 10
-abdomen 5-6" = 6
- Total =30 min.
Masajul anti-celulita este una din cele mai bune solutii de a scapa de coaja de portocala. Acest
tip de masaj se efectueaza local, in zonele afectate. Masajul anti-celulita este una din cele mai
bune solutii de a scapa de coaja de portocala". Acest tip de masaj se efectueaza local, in zonele
afectate de celulita. Masajul se face de obicei pe solduri, picioare, fese, abdomen. Se folosesc
creme reductoare sau uleiuri specifice, pentru a spori efectul anti-celulita.
Influentele masajului anti-celulita asupra organismului se explica in buna masura prin actiunea
29

directa asupra straturilor superficiale ale corpului. Cu ajutorul acestui masaj se stimuleaza
supletea si elasticitatea pielii si a tesuturilor subcutanate si se activeaza circulatia sangelui.
Trebuie sa tineti insa cont de faptul ca masajul anticelulitic nu este un masaj de relaxare - se
actioneaza insistent, uneori chiar dureros, asupra zonelor afectate de celulita.
Rezultatele masajului anticelulitic
Netezirea si ndreptarea pielii.
Micsorarea circumferintei corporale si accelerarea disparitiei grasimilor suplimentare. Acest efect se masoara n centimetri.
Diminuarea si disparitia celulitei.
Tratarea eficienta a celulitei si a vergeturilor.
Dezintoxicare intensiva a organismului.
Silueta zvelta.
Intensificarea circulatiei sanguine.
nlaturarea depunerilor minerale suplimentare.

Ce este celulita?
a) Arderi defectuoase n esuturi;
b) Grsime repanizat neuniform sub piele;
c) Noduri formate, compuse din grsimi, ap i toxine;
d) Circulaie proast a sngelui.

Cauzele celulitei i acumulrii grasimii:

a) La supraponderali e prea mult depunere de grsime n celule i n spaiul dintre celule;
b) Toxinele interioare blocheaz materialele rezultate din ardere;
c) Deranjamentul hormonal provoac depunere de grsime i ap, pe fund, n interiorul i exteriorul coapselor pe old, pe pielea burii,
pe spate;
d) Proasta funcionare a ficatului, rinichilor, o alimentaie neraional, puine lichide, puin micare, constipaie, proasta circulaie a
sngelui.

Ce este Masajul pe Scaun?

La masajul pe scaun se foloseste o tehnica folosind elemente, tehnici si metode din Yumeiho,
Shiatsu si alte elemente de stretching. Profunzimea cu care se face masajul este bazata pe nevoile
individuale ale angajatului, variind de la o apasare ferma, pana la o atingere usoara, pentru cei
mai sensibili si in functie de nevoile curente. In occident masajul pe scaun are denumirea masaj
on site.
Masajul pe scaun la locul de munca nu necesita existenta unui spatiu special dedicat masajului pe
scaun, ci poate fi executat oriunde, chiar si direct la biroul angajatului. Terapeutul poate folosi
aproape orice scaun obisnuit de birou sau poate veni cu un scaun special.
Durata unei sedinte standard de masaj pe scaun este de aproximativ 15-20 minute, avand de fapt
durata a unei scurte pauze obisnuite de lucru.
In timpul masajului, clientul sta pe scaun si ramane imbracat complet, masajul facanduse prin
haine. Nu se folosesc creme sau ulei de masaj, masajul facandu-se cu mainile uscate.
La masajul pe scaun se folosesc preponderent tehnici de masaj care se concentreaza asupra partii
superioare a corpului: gat, , umeri, spate, brate, palme si la cerere si zona capilara si faciala.
Cui, cand si cum se adreseaza masajul pe scaun?
Masajul pe scaun se adreseaza in special persoanelor care petrec foarte mult timp pe scaun la
birou sau au o activitate statica.
Masajul pe scaun poate fi oferit de angajator pentru propriul personal ocazional (cand un angajat
30

este obosit, extenuat sau ca bonus ) sau regulat (saptamanal, bilunar, lunar) in mod constant.
De asemenea, masajul pe scaun poate fi oferit cu ocazia unor evenimente speciale, ca de ex.
lansari de produse, intruniri de afaceri, congrese, expozitii, team building-uri, evenimente sociale
(8 Martie, zile de nastere,etc).
Pentru partenerii de afaceri, poate fi oferit sub forma de cadou.
Care sunt avantajele pentru jator a masajului pe scaun?
Companiile in ziua de astazi stiu ca daca au angajati mai relaxati si mai sanatosi inseamna
cresterea eficientii angajatului. Angajatii care sunt relaxati si sanatosi au o contributie mai buna la
productivitatea companiei, ceea ce determina o crestere de profit.
Masajul pe scaun poate fi oferit oricarui angajat, iar rezultatele sunt imediate angajatii
beneficiaza de reducerea stresului si au o satisfactie mai mare in ceea ce priveste munca lor, se
simt mai apreciati. Un numar din ce in ce mai mare de companii furnizeaza astazi masajul pe
scaun ca parte din pachetul lor salarial. Masajul pe scaun devine una dintre cele mai rapide
cresteri a beneficiilor pachetului salarial pe care o companie le furnizeaza angajatilor. Este sigura,
la indemana, efectiva din punctul de vedere al costului si este un program ce ajuta la ridicarea
moralului angajatilor si care ofera in acelasi timp valoroase beneficii asupra sanatatii acestora.
Printre beneficiile esentiale ale masajului pe scaun sunt cuprinse:
Cresc performanta si productivitatea angajatului.
Reduc efectele adverse asociate cu sarcini de munca repetitive si desfasurate in pozitii
sezande prelungite.
Sunt benefice pentru o gama larga de angajati.
Arata anagajatului ca angajatorului ii pasa.
Imbunatatesc perceptia angajatului asupra locului de munca.
Intaresc loialitatea angajatului.
Elibereaza tensiunea si relaxeaza muschii obositi.
Energizeaza angajatii si ii motiveaza sa se reintoarca la lucru.
Nu necesita investitii si nici costuri cu angajati suplimentari.
Reduce absenteismul angajatilor din motive de sanatate.
Avantajele pentru angajat a masajului pe scaun
Reducerea durerilor si tensiunilor din muschi.
Reducerea stresului mental, fizic si emotional.
Prevenirea si reducerea accidentelor cauzate de intinderile musculare.
Imbunatatirea respiratiei si circulatiei.
Cresterea concentrarii si al atentiei.
Cresterea energiei si diminuarea oboselii.
Imbunatateste functionarea sistemului imunitar.
Reduce nivelul anxietatii, redand tonusul psihic.
Imbunatatirea tonusului muscular si al usurintei miscarilor.
Imbunatatirea starii generale de bine
Va produce caldura, invigorare si placere;
Inlatura oboseala, da o senzatie de confort;
Va face senin si vioi mintea sanatoasa gaseste loc in corpul sanatos

Masajul Shiatsu
31

Shiatsu, se traduce literal, "exercitare de presiune asupra punctelor-cheie", si se poate situa pe

acelasi nivel cu dialogul, in masura in care presiunea exercitata asupra anumitor parti ale corpului
ofera posibilitatea de a primi si de a transmite informatii.
Shiatsu este un stil de masaj fondat in Japonia prin combinarea de tehnici de masaj oriental cu
notiuni moderne de anatomie si fiziologie din medicina moderna. Se poate spune ca este
acupunctura fara ace. El s-a raspandit ulterior cu rapiditate in Statele Unite si Europa, datorita
succesului sau, pentru ca echilibreaza psihic si emotional, avand efecte deosebite in prevenirea,
alinarea sau vindecarea unor suferinte de natura fizica. Shiatsu consta predominant in tehnici de
aplicare de presiune cu degetele, palmele sau cotul in punctele de acupunctura. Secundar, sunt
folosite tehnici de stretching, tehnici de eliberari neurocraniene si tehnici din masajul clasic
suedez.
Prevenirea si intretinerea sanatatii constituie sintagmele-cheie ale filozofiei Shiatsu; fiinta umana
are capacitati native si ancestrale care ii permit sa-si reechilibreze energiile, acestea putand fi
stimulate si prin presiunile specifice tehnicii shiatsu.
Shiatsu se recomanda atat omului sanatos, dar care este preocupat de prevenirea aparitei unor boli, cat si celui bolnav. Numarul
tratamentelor se stabileste in functie de fiecare individ in parte. Pentru afectiunile mai grave sau cronice se recomanda tratamente timp
de cateva saptamani. Eficienta tratamentului este direct proportionala cu atitudinea, conceptiile si stilul de viata, regimul alimentar, etc.
Shiatsu are rol analgezic, relaxant, tonifiant, de echilibrare. Poate ameliora cu succes afectiuni ca tendinitele, intinderile musculare,
migrenele, durerile de gat si de umeri, sciatica, durerile de spate, durerile artitice (articulare), tensiunile musculare, nevralgiile, insomnia,
nervozitatea, problemele menstruale, problemele circulatorii, problemele legate de stress, constipatia, anxietatea, oboseala cronica,
stresul. Dupa cum vedeti sunt probleme frecvente si aparent banale, dar pentru care medicina clasica este uneori ineficienta.
Tratamentele shiatsu sunt relaxante datorita presiunii aplicate bland. Intensitatea presiunii este ajustata in functie de persoana, astfel incat
confortul sa fie maxim. Zonele tensionate pot fi usor dureroase in timpul tratamentului, insa dupa aplicarea presiunii durerea este mult
ameliorata sau chiar eliminata.

Qi-ul (sau ki, in japoneza)

Degetele practicianului de shiatsu, precum acul celui care practica acupunctura, urmaresc
atingerea qi-ului. Medicul chinez Liang spune: "Conceptul qi este nelimitat. Orice miscare, mai
restransa sau mai ampla, de scurta sau de lunga durata, rapida sau lenta, este determinata de qi.
Atunci cand qi-ul se concentreaza o numim materie, iar atunci cand se disperseaza o numim
spatiu. Atunci cand qi-ul se reuneste o numim viata, iar cand se disperseaza o numim moarte.
Atunci cand circula o numim sanatate, iar cand stagneaza - boala."
Meridianele
In Shiatsu se intervine prin apasari ale degetului mare sau ale intregii maini, de-a lungul anumitor "trasee" specifice, numite meridiane.
Dintre nenumaratele canale de transmitere si circulatie a anumitor energii in corp, in Shiatsu sunt abordate douasprezece meridiane
principale. Acestea se disting prin proprietatile lor energetice, ce guverneaza functionarea organismului. Cele douasprezece meridiane
sunt situate perfect simetric, in partea dreapta si in cea stanga a corpului.

Traiectul meridianelor
Cum in Shiatsu presiunile exercitate asupra unui meridian influenteaza o anumita functie organica, ele solicita, in aceeasi masura, si
tesuturile traversate de acest meridian, precum si alte organe. Fiecare meridian are un traiect superficial si unul profund, Shiatsu
practicandu-se pe traiectul de suprafata.

Punctele de acupunctura
De-a lungul fiecarui meridian, exista un numar variabil de puncte deosebit de receptive, numite puncte de acupunctura; asupra catorva
dintre ele se insista in Shiatsu. Fiecare punct are un nume, care, adesea, ii denota utilitatea. In paralel cu numele chinezesc sau japonez,
le corespund si numere ce formeaza un cod international in acupunctura.

Un flux unic si neintrerupt

Daca Shiatsu se practica pe suprafata intregului corp, adica pe toate meridianele, indiferent de boala ce a atins corpul sau o parte a sa,
acest lucru se intampla in vederea stabilirii unei comunicari neintrerupte intre meridiane, organe, tesuturi si starea psihica. Adresandu-se,
sistematic, fiintei in totalitatea sa, Shiatsu regleaza fluxul energetic: datorita presiunii, zonele "vide" sau slabe vor fi tonifiate, iar zonele
"in plenitudine", sau prea tonice, vor fi temperate.

Meridianele si functiile organice

32

Fiecare meridian este, intrucatva, proiectarea sau manifestarea unei functii organice la periferia corpului. Prin urmare, o tulburare
functionala organica va afecta meridianul corespunzator si va fi perceputa prin atingere.

Tesuturile
Conform legii corespondentelor celor cinci transformari, teorie fundamentala in medicina traditionala chineza, fiecare organ hraneste un
tesut al corpului: pielea, tesuturile musculare, conjunctive, osoase etc. Altfel spus, calitatile substantiale si functionale ale unui tesut
depind, in mare parte, de eficacitatea functionala a unui organ. Presopunctura are menirea de a ameliora calitatea si eficienta acestor
tesuturi..

Fazele unui masaj shiatsu complet

O sedinta completa de Shiatsu se desfasoara dupa cum urmeaza:
Faza 1: masajul shiatsu al spatelui si al picioarelor
Pacientul fiind intins pe burta, practicati un shiatsu al spatelui, al picioarelor si al labelor
picioarelor.
Faza 2: masajul shiatsu al unei intregi laturi a corpului
Cu pacientul stand pe o parte, efectuati un shiatsu pe o parte a corpului, a gatului, a bratului, pe o
parte a spatelui si a picioarelor. Faza 2 se repeta si pe cealalta parte.
Sedinta completa se efectueaza intr-o ora. Chiar daca in Shiatsu nu lucram decat cu mainile,
simplitatea mijloacelor isi dovedeste eficienta gratie tratamentului global aplicat corpului, printro abordare mereu mai subtila, ce rezulta din diferitele reveniri asupra aceleiasi zone. Locul
sedintei de Shiatsu
Shiatsu prezinta avantajul de a putea fi practicat aproape oriunde. Ideal este sa dispuneti de o
incapere speciala pentru shiatsu sau de un loc amenajat in acest sens. Shiatsu e rareori practicat in
spatii deschise, in natura. Nu exista nici o contraindicatie in acest sens, insa atunci cand se
lucreaza in aer liber, simturile sunt mai solicitate, ceea ce afecteaza si puterea de concentrare.
Shiatsu se practica pe sol
Acest procedeu nu e promovat in Occident doar pentru a da un aer exotic sedintei! Aceasta
pozitie, prin diferitele puncte de lucru pe care le ofera solul (degetele de la picioare si genunchii),
faciliteaza utilizarea puterii energetice a abdomenului.
Supranumit si Calea echilibrului, Shiatsu completeaza fericit remediile medicinei moderne, precum fizioterapia, homeopatia, filoterapia
sau chiar psihoterapia, mentinand starea de sanatate prin unitatea si armonia ansamblului corp-spirit-inima.

Masajul la bebelusi si copii

Masajul sau gimnastica bebelusului ( sugarului ) este foarte importanta mai ales in primul an
deoarece se face transferul de la pozitia fetala-intrauterina care ferea un spatiu limitat, la un
mediu nou de viata numai bun de explorat. Acest tip de masaj-gimnastica pentru bebelusi ii
invata pe copii sa se bucure din plin de noul mediu de viata.
Atingerea este cel mai important mod de comunicare al bebelusului. Simtul tactil ii furnizeaza o
multime de informatii si il ajuta sa se dezvolte mai frumos.
Gimnastica si masajul sugarului este indicata pentru ca ajuta la dezvoltarea armonioasa a
copilului, poate daignostica si corecta eventualele deficiente, prin folosirea unor tehnici, miscari
si manevre care determina posturile si miscarile corecte ale bebelusului. Masajul practicat cu
regularitate il ajuta sa doarma, sa se hraneasca mai bine si sa se bucure de noutatile aparute in
primul an de viata.
Aceasta gimnastica influenteaza bebelusul in mod benefic, pozitiv atat din punct de vedere
psihic, cat si motor. Exercitiile fizice, combinate cu masajul relaxeaza musculatura, stimuleaza
circulatia periferica si terminatiile nervoase, tonifica inima si plamanii, ajutand la eliminarea
33

secretiilor traheobronsice (mai ales in cazul infectiilor cailor respiratorii), stimuleaza digestia
(inlaturand colicile).
Efectele masajului la bebelusi:
reduce agitatia copilului si il calmeaza;
relaxeaza muschii tonifiindu-i si sporeste motricitatea;
deblocheaza articulatiile, sporind mobilitatea;
stimuleaza sistemul circulator, stimuland imunitatea si circulatia;
creaaza o stare de siguranta si ncredere;
ii regleaza pofta de mancare.
stimuleaza digestia, diminuand si inlaturand colicii.

34