CAPITOLUL I INTRODUCERE Istoria masajului

Se presupune c termenul de masaj i are originea fie n cuvntul arab mass, care nseamn a apsa, fie n cuvntul ebraic mae cu aceeai semnificaie, fie n massein care n limba greac veche nseamn a frmnta. Prezentarea succinta a istoriei, bazate pe documente pastrate pana azi , ne permite sa retinem urmatoarele : - cu circa 3000 de ani inaintea erei noastre, masajul era practicat de chinezi (practicantii erau preotii-medici) pentru activitatea circulatiei si stimularea , respective linistea nervoasa ; - mai retinem din unele documente practicarea empirica a masajului la egiptenii antici , la asirieni si babilonieni , persani si evrei; - in India antica, in Cartea vietii, scrisa acum circa 2800 de ani, se vorbeste de masaj (reguli, indicatii, contraindicatii); - grecii antici foloseau masajul preparator (la atleti), cel de refacere, precum si auto masajul (celebrii medici greci ai antichitatii, Herodicos si Hipocrat, cunoasteau influentele masajului si ale exercitiilor fizice asupra orgnismului si le prescriau pacientilor lor) ; - la romani, masajul se practica in baile publice, dimineata pentru stimulare si seara pentru dezobosire (Celsius, Galenus au descris unele proceduri de masaj) ; desi in Evul Mediu masajul si ingrijirea corpului au fost neglijate, in cartea scrisa de Avicena - Cartea Legilor Medicinii se vorbeste de masaj in asociere cu baile si dieta. La noi in tara sunt de mentionat lucrarile: - Masajul, istoricul, manipulatiile, actiunea fiziologica si tratamentul catorva maladii prin acest remediu, scrisa in 1885 de R.P. Manga; - Masajul si mobilizarea, ca tratament in unele fracturi, scrisa in 1889 de N. Halmagiu. Dupa infiintarea Oficiul national de educatie fizica , in 1922 , incepe si in tara noastra pregatirea specialistilor in masaj . In 1933 este tradusa lucrarea francezului M. Defrumeris , Masajul practice si theoretic, general si partial.
1

In Ardeal, profesorul Marius Sturza contribuie la popularizarea masajului. La Bucuresti, la catreda de gimnastica medicala de pe langa ONEF , cursul de masaj era predate de prof. dr. Ion Lascar si asistenta Valentina Rosca (in 1930 aceasta din urma publica lucrarea Elemente de masaj si gimnastica medicala ). Cel care a dus la noi dimensiuni gimnastica medicala si masajul , fiind pe buna dreptate socotit azi fondatorul gimnasticii medicale moderne si a masajului in tara noastra, este regretatul prof. Dr. Adrian Ionescu, care prin numeroasele publicatii, actuale si in zilele noastre, contributii si formarea de noi specialisti (citez numai pe dr. Radovici, R. Fozza Cristina, Viorel Dumitru, etc.) se inscrie ca una din marile personalitati ale stiintei medicale romanesti contemporane, cu deosebit accent in medicina culturii fizice . In perioada Evului Mediu, in Europa, putine lucruri s-au auzit despre masaj, din cauza dispretului fata de placerile carnale . Dar interesul fata de aceasta arta a fost resuscitat in secolul al XVI-lea, in principal datorita operei dr. francez Ambroise Pare. La inceputul secolul al XIX-lea, suedezul Per Henrik Ling a pus la punct un sistem care astazi este cunoscut sub numele de Masajul Suedez, pe care la sintetizat din cunostintele sale de gimnastica si fiziologie si din tehnici de chineza egipteana, greaca si romana. In 1813 a fost infiintat la Stockholm primul colegiu care oferea ore de masaj ca parte a programei scolare si de atunci au luat fiinta pe intreg continental institute si statiuni de odihna care includeau si masajul. Astazi nimeni nu se mai indoieste de valoarea terapeutica a masajului, care continua sa se dezvolte si sa infloreasca in intreaga lume occidentala, atat printre practicieni amatori, cat si printre profesionisti. In orient, tehnicile de masaj s-au bucurat dintotdeauna de o mai mare pretuire pentru aplicatiile lor tamaduitoare decat in occident si acestea au cuntinuat sa fie folosite neintrerupt din cele mai vechi timpuri. Probabil ca diferenta de atitudine care a existat pana foarte de curand intre civilizatia orientala si cea occindentala fata de masaj a fost o consecinta a revolutiei stiintifice care a aut loc in occident in urma cu circa 250 de anii. Ca urmare a acestei noi stiinte, vechile concepte care stabileau legaturile dintre corp, pe deoparte, si minte si spirit pe de alta, au fost desconsiderate ca fiind nestiintifice si in decursul timpului, corpul omenesc a ajuns sa fie privit ca un soi de masinarie sofisticata, care putea fi intretinuta si reparata numai de catre specialisti cu inalta calificare, cu alte cuvinte, doctorii. Toti simtim nevoia sa ne relaxam sa scapam de tirania timpului. Ascultam muzica, privim miscarea norilor pe cer, ne plimbam pe plaja
2

cautand pietricele colorate sau scoici, toate acestea sunt modalitati prin care ne linistim sufletul, ne redobandim senzatia propriei noastre integritati in inocenta clipei. In copilarie ne cataram in copaci si alergam desculti, ne simtim in largul nostru cu noi insine si suntem in contact cu natura noastra fundamentala. Dar pe masura ce imbatranim, petrecem cat mai mult timp traind numai in intelect. Acum e momentul sa refacem echilibrul si sa revenim in propriul nostru corp prin redescoperirea delicatei arte a atingerii. Este un limbaj comun, un limbaj pe carei il putem folosi pentru a vindeca sau linisti, pentru a alina durerea sau pentru a indeparta tensiunea, mai presus de toate sa exprimam faptul ca ne pasa. Asemenea unui luminis in padure, aceasta arta ne ofera un spatiu de respiratie in care sa ne relaxam si sa ne reorientam. Masajul ne ofera un mijloc de a contracara fluxul neincetat al presiunilor profesionale si casnice. Pentru prea multi dintre noi rigiditatea si durerea sunt un mod de viata cu care ne-am obisnuit si de multe ori, abia atunci cind facem sau ni se face un masaj descoperim ca muschii nostrii sunt incordati sau ne dam seama ca o mare parte din energie ne este consumata de tensiune. Masajul poate fi o calatorie de autodescoperire, care ne arata cum este sa ne simti mai relaxati si mai in armonie cu noi insine, sa simti placerea unui trup care poate respira si se poate misca in deplina libertate. Masajul, trecut si prezent Vreme de zeci de mii de ani, o forma sau alta de masaj sau de atingere a fost folosita pentru a-i vindeca pe bolnavi sau pentru a le alina durerile. Pentru medicii din antichitatea greaca sau romana, masajul constituia unul din pricipalele mijloace de domolire a durerii. Pe la inceputul secolului V i.Hr, Hipocrate- parintele medicinei- scria: medicul trebuie sa aiba experienta in multe privinte, dar fara doar si poate in privinta masajuluiCaci masajul poate intari o incheietura care este prea slabita si poate slabi o incheietura care este prea intepenita. Pliniu, renumitul naturalist roman se supunea in mod regulat masajului pentru a-si ostoi suferintele provocate de astma, iar Iulius Caesar care suferea de epilepsie, era zilnic ciupit pe tot corpul, pentru usurarea nevralgiilor si a durerilor de cap. Dupa caderea Romei in sec V d.Hr. putine progrese s-au inregistrat in Europa in sfera medicinei si a ramas in seama arabilor sa studieze si sa dezvolte invataturile lumii clasica. Avicenna, filozoful si medicul arab care a trait in sec XI, scria in lucrarea sa Canon ca obiectul masajului este sa disperseze substantele ramase in muschi si care nu au fost eliminate prin exercitiul fizic.
3

CAP II. BENEFICIILE MASAJULUI Masajul este definit ca o prelucrare sistematica a partilor moi ale corpului uman, prin mijloace manuale si/sau instrumentale (mecanice, hidrice, electrice etc), in scop igienic, de intretinere a sanatatii si bunei functionari a organismului (de exemplu: stimularea prin masaj a circulatiei de intoarcere venoase , capilare, si limfatice ), de prevenire a unor tulburari functionare (surmenaj, edeme de staza, etc) si tratarea unor afectiuni organice sau functionale a unor traumatisme ale aparatului locomotor sau recuperarii unor sechele posttraumatice. Datorita acestor efecte, astazi, bine fundamentate stiintific, masajul a devenit un mijloc de terapie. La omul contemporan, stresat in permanenta, masajul isi are un rol important in arsenalul mijloacelor profilactice impotriva oboselii fizice, dar mai ales psihice, in prevenirea unor afectiuni cu caracter profesional (este si cazul sportivilor) si bineinteles in tratarea unor boli si traumatisme, in special la nivelul aparatului locomotor, si recuperarea sechelelor dupa boli traumatice, circulatorii, neuromusculare etc.) Masajul ne ofera un mijloc de a contracara fluxul neincetat al presiunilor profesionale si casnice . Pentru prea multi dintre noi, rigiditatea si durerea sunt un mod de viata cu care ne-am obisnuit si de multe ori, abia atunci cand facem sau ni se face masaj, descoperim ca muschii nostri sunt incordati sau ne dam seama ca o mare parte din energie ne este consumata de tensiune. Masajul poate fi o calatorie de autodescoperire, care ne arata cum este sa ne simtitm mai relaxasti si mai in armonie cu noi insine, sa simtim placerea unui trup care poate sa respire si se poate misca in deplina libertate . Masajul este o impartasire a atingerii: mainile pe corp, pe cap, pe maini sau picioare si totusi masajul nu se opreste la piele patrunzand chiar mai adinc de muschi si oase. Un masaj reusit, atent efectuat patrunde pana in miezul fiintei noastre. Masajul holistic trateaza individul ca pe un intreg, in loc sa se concentreze asupra afectiunilor fizice, iar miscarile sale sunt in general mai lente, mai mediative. In masajul holistic atitudinea ambilor parteneri si comunicarea dintre acestia sunt de o importanta esentiala pentru eficacitatea tratamentului. Rolul receptorului este sa fie relaxat dar atent, concentrandu-se asupra atingerii daruitorului in vreme ce acesta din urma trebuie sa ramana centrat
4

si sa aiba o atitudine de preocupare sincera fata de masaj. Receptorul trebuie sa perceapa masajul ca pe o succesiune continua in care se trece ritmic de la o miscare la cealalta. Nu trebuie sa uitam ca orice tensiune sau disconfort in postura pe care am adoptat-o va fi resimtita de partenerul nostru. Daca exersam si ajungem sa lasam corpul sa se miste din solduri in loc sa ne folosim numai de brate sau de maini vom constata in scurt timp ca mainile ni se relaxeaza si ca mangaierile incep sa decurga natural. Pe masura ce capatam experienta vom incepe sa improvizam noi tipuri de mangaieri si sa dezvoltam propriul limbaj tactil corespunzator cu miscarile posibile sugerate de corpul aflat sub mainile noastre. Cind efectuam un masaj solicitam un feedback cu privire la senzatille pozitive ale receptorului dar vom evita excesul de comunicare verbala deoarace vorbitul ne va abate concentrarea de la maini. Cu cat miscarile noastre vor fi mai lente si mai ritmice cu atat partenerul se va simti mai relaxat si mai in siguranta. Un masaj bun ne afecteaza intreaga fiinta la toate nivelurile. Printre beneficiile fizice se numara relaxarea si tonifierea muschilor, ameliorarea fluxului venos al sangelui, calmarea sistemului nervos, stimularea fluxului limfatic si intandirea tesutuluil conjuctiv al articulatiilor. Masajul holistic afecteaza si centrele energetice ale chakrelor corpului subtil, la nivel psihic masajul nu numai ca indeparteaza stresul si anxietatea dar ne ajuta sa devenim mai constienti de corpul nostru ca intreg, de partile cu care suntem in contact si de cele de care ne simtit detasat. Din momentul in care devenim constienti de localizarea blocajelor noastre enegetice putem incepe sa incercam integrarea propriului corp si prin dezvoltarea unei imagini despre sine mai pozitive sa preluam responsabilitatea pentru propria noastra fericire si sanatate. Un masaj efectuaj cu grija creeaza o senzatie de bine insotita de sentimente de incredere si bucurie. El poate totodata sa elibereze o mare cantitate de energie care pana atunci se pierdea din cauza tensiunii si prin transformarea obisnuintelor cronice legate de actiune si reactiune, poate provoca schimbari profunde ale posturii si expresiei faciale. Aspectul emotional al masajului este extrem de important. La nivel spiritual beneficiile masajului sunt greu de descris, caci avem de a face cu ceva care este intrinsec, de nedefinit - esenta forta vitala, intregul care este mai mult decat suma partilor. Dar nu este neobisnuit ca in timpul unei sedinte de masaj holistic atat daruitorul cat si receptorul sa atinga o stare de constientizare sporita de prezenta in moment care se inrudeste cu experienta meditatiei. Orice masaj, fie general, fie pe portiuni, incepe cu masajul spatelui, deoarece muschii cervicali sunt cei mai sensibili la stres, dar si pentru ca
5

incepand cu aceasta parte neutra a corpului se formeaza o legatura mai puternica intre maseur si receptor Produsele care se folosesc pentru masaj sunt in general crema, laptele de corp, uleiul de corp sau pudra de talc. Se incepe cu atingeri blande de netezire numite efleuraje. Aceste atingeri trebuie sa fie superficiale, apoi mai ample, pentru incalzirea muschilor. Dupa ce s-au relaxat muschilor spatelui, se face o usoara frictiune de o parte si de alta a coloanei (aceste miscari sunt receptate la muschii paravertebrali). Se fac cerculete mici de la baza coloanei pana la baza gatului apoi se face o usoara netezire cu degetul mare pe muschii paravertebrali. Atingerea nu trebuie sa fie niciodata brusca, iar maseuza (sau optional, partenerul care executa masajul) trebuie sa fie foarte atent(a) la reactiile receptorului. Dupa ce muschiul este deja foarte "antrenat" se pot face "framantari" de-o parte si de alta a coloanei cu degetele mari, apoi se trage pielea usor cu palmele. In timpul framantarilor blande, degetele trebuie sa alunece continuu si podul palmei trebuie sa fie in contact cu musculatura. Dupa aceea se pot face neteziri ample foarte usoare (dar cu o presiune mai mare la ceafa) si foarte lejer pe partile laterale. Dupa masaj este recomandabil sa se aseze prosopul pe spate, apoi se fac neteziri usoare peste prosop. Astfel se indeparteaza surplusul de crema si se confera o senzatie de relaxare.

CAPITOLUL III REGULI DE IGIENA SI MASAJ

Maseur-ul reprezinta un specialist de inalta tinuta, un om cult, informat, cu o buna cunoastere a domeniului in care lucreaza (sanitar, sportiv, igienic, de intretinere), cu o stare de sanatate si o dezvoltare psihofizica bune, rezistent la oboseala fizica si psihica, echilibrat, cu palmele mari si simt tactil deosebit, in special la nivelul palmar si al degetelor. Desi cei cu anumite defecte de vedere au un asemenea simt tactil extrem de dezvoltat, fiind in general buni masori, in special in unitatile sanitare si de intretinere (igienice), sunt de preferat masori cu o buna stare
6

de sanatate, fara handicapuri de orice natura, intrand in joc si factorul psihologic, care adeseori il transforma pe masor in confidentul pacientului. Ca un bun profesionist, masseur-ul va aplica in activitatea sa regulile de igiena necesare unei bune activitati in domeniu. Regulile de igiena propriu-zise,se adreseaza maseurului, pacientului, spatiului in care se desfasoara activitatea si mai include si unele reguli generale. Spatiul in care se practica masajul este necesar sa fie bine aerisit.In incapere trebuie asigurata o ambianta placuta, fie ca masajul se executa pe o canapea de masaj sau pe un pat, bine intretinute igienic si la o inaltime convenabila masseur-ului, asigurand intotdeauna atat persoanei masate cat si maseurului cele mai favorabile si relaxante pozitii. Salile de masaj special amenajate trebuie sa aiba ca anexe un vestiar (pentru dezbracat-imbracat), un grup sanitar cu WC-uri si dusuri si eventual o mica sala de asteptare in care se gasesc 1-2 scaune (fotolii) si o masuta cu reviste, ziare, eventual sucuri de fructe, care sa poata fi consummate dupa masaj. Igiena maseurului, in special a mainilor, a echipamentului pe care-l poarta (pantaloon lung sau scurt, subtire, din bumbac si un maiou sau tricou cu maneci scurte, de asemenea din bumbac, in picioare sa aiba papuci de baie, in genul celor de la inot), se mai recomanda sa nu poarte inele sau alte obiecte (ceas,bratari) pentru a nu-l rani pe cel masat, sa nu consume bauturi alcoolice inainte de masaj si eventual sa poarte masca la gura in caz de guturai, raceala. Se recomanda ca la 2-2 1/2ore de masaj sa faca o pauza de cca.20 minute, cu scop de refacere (relaxare neuromusculara, consum de dulciuri, fructe, sucuri de fructe sau lactate, in timp ce in incaperea in care se desfasoara activitatea, se aeriseste).

Oasele sunt elemente dure care determina forma si dimensiunile corpului si protejeaza organele vitale moi. Ele reprezinta aproximativ 7 10 % din greutatea corporala a animalului. Oasele reprezinta componenta pasiva a aparatului locomotor asupra careia actioneaza componenta activa (muschii). Partea din Anatomie care se ocupa cu studiul oaselor este denumita OSTEOLOGIE. Osteologia este partea anatomiei care are ca obiect studiul oaselor. Oasele sunt organe dure, rezistente, de culoare alba galbuie. Ansamblul lor constituie scheletul. La om oasele sunt situate in interiorul partilor moi carora le servesc drept sprijin, uneori ele formeaza cavitati pentru adapostirea unor organe delicate; ele servesc la insertii musculare, devenind astfel parghii actionate de diverse grupe musculare. Nu toate animalele au schelet. Aparitia unei schele osoase in structura organismelor este un moment important in biologie. Amintim ca pe acest fapt se bazeaza impartirea lumii animale in doua mari grupe: vertebrate si nevertebrate. Sunt fiinte lipsite de schelet, corpul celor mai multe este insa prevazut cu formatiuni rezistente care ii servesc la sustinerea partilor moi. Originea lor embriologica, raportul lor fata de partile moi, ca si materialul din care sunt constituite elementele scheletului sunt foarte diferite. Totalitatea oaselor constituie deci scheletul unui animal. Distingem schelete naturale in care diferitele oase sunt legate prin legaturile lor naturale (articulatii, ligamente) si schelete artificiale in care unirea se face prin elemente de inlocuire (sarma, tabla, piele etc) Functiunile oaselor. Am vazut ca oasele formeaza axul central, schela generala a corpului omenesc. Ele indeplinesc urmatoarele functiuni: determina forma, dimensiunile si proportiile corpului si ale diferitelor sale segmente; servesc ca sprijin pentru intregul corp si pentru partile moi; alcatuiesc cavitati ce protejeaza anumite organe delicate (creier); servesc ca element de insertie pentru muschi, devenind parghii pentru functiunea de locomotie; constituie rezerva calcica a organismului

SCHELETUL TRUNCHIULUI
Este format din coloana vertebrala, stern, coaste si bazin. a) Coloana vertebrala are un triplu rol: ax de sustinere a scheletului, protectia maduvei spinarii, participant la miscarile capului si ale trunchiului.
8

Este alcatuita din 33-34 de vertebre articulate prin discurile intervertebrale:7 cervicale, 12 toracice, 5 lombare, 5 sacrale si 45 coccigiene. O vertebra tip este formata din corpul vertebral situat anterior si arc vertebral situat posterior. Arcul se leaga de corp prin doi pediculi vertebrali care prin suprapunere delimiteaza orificille intervertebrale prin care ies nervii spinali. Corpul unei vertebre se articuleaza cu corpul altei vertebre prin discul intervertebral. Arcul vertebral prezinta doua tipuri de apofize: - musculare ( pe care se prind muschii): apofiza spinoasa ( in pozitie mediana) si apofize transverse (situate lateral). - articulare ( articuleaza vertebrele intre ele): doua superioare si doua inferioare. Totalitatea orificiilor vertebrale suprapuse formeaza canalul vertebral care adaposteste maduva spinarii. Structura vertebrelor difera in functie de regiune si de rolul indeplinit. Coloana prezinta atat in plan sagital cat si frontal curburi fiziologice cervicala, toracica, lombara si sacrala al caror lor este comparabil cu cel al arcurilor de amortizare ale unei masini. Cele din plan sagital se numesc lordoze (cervicala si lombara) si cifoze (toracica si sacrala). Cele din plan frontal se numesc scolioze (au convexitatea la stanga sau la dreapta) . STUDIUL OASELOR La om scheletul este format din 208 oase dintre care 34 alcatuiesc coloana vertebrala iar restul de 174 se grupeaza in jurul acesteia. Oasele situate pe linia mediana a corpului, ca sternul, sacrul si altele sunt neperechi. Ele se considera a fi oase simetrice fiind formate din doua jumatati, una dreapta, alta stanga, la fel conformate. Pentru ca un os sa poata fi studiat si descris izolat in afara organismului el trebuie orientat in asa fel incat pozitia lui sa fie aceeasi cu cea pe care o are in organism. Orientarea se face prin ajutorul celor mai caracteristice elemente anatomice pe care le prezinta osul respectiv. Pentru orientarea unui os nepereche sunt necesare doua elemente anatomice pe care le punem in raport cu doua planuri ale corpului, planuri care nu sunt insa opuse unul altuia. Pentru orientarea oaselor pereche sunt necesare trei elemente anatomice pe care trebuie sa le asezam in trei planuri ce nu se opun, al treilea plan fiind necesar pentru determinarea osului din dreapta sau din stanga. Scheletul se imparte in patru parti: 1. Coloana vertebrala 2. Toracele osos
9

3. Oasele capului 4. Oasele membrelor.

Generaliti metodologice Prile moi ale corpului, asupra crora se acioneaz prin masaj, sunt in ordinea aezrii lor anatomice (de la suprafa spre profunzime) : tegumentul (pielea) i mucoasele straturile moi sub-tegumentare (esutul adipos i esutul conjunctiv) muchii, tendoanele, ligamentele, aponevrozele i fasciile capsula articular i periostul vasele i nervii periferici organele profunde (viscerele). Masajul este o metod pasiv de tratament, constnd dintr-o serie de manipulri cu efect mecanic, efectuate la suprafaa corpului i care se succed ntr-o anumita ordine, n funcie de : regiunea asupra creia se acioneaz scopul urmrit starea organismului. Aciunile manuale de masaj sunt denumite manevre, manipulri, sau procedee i constau dintr-un ansamblu de micri specifice executate prin aplicarea minilor pe suprafaa corpului. n practica masajului manual se disting : procedee introductive : au rolul de a pregti corpul pentru desfurarea masajului procedee fundamentale (de baz) : prin care se obin, de fapt, efectele urmrite prin masaj

10

procedee finale (de ncheiere) : n general, au un efect calmant cu rol de relaxare a organismului. Se numesc forme comune de masaj toate variantele care se aplic n special la periferia corpului, utiliznd (nemodificate) toate procedeele fundamentale i complementare. Se numesc forme speciale de masaj toate variantele care se aplic prin procedee difereniate (din punct de vedere tehnic) i se adapteaz (din punct de vedere metodologic) la particularitile organismului i la necesitile scopului urmrit. De exemplu, astfel de aplicaii speciale se execut :

la fa (masajul cosmetic) la nivelul anumitor esuturi (masajul periostal) asupra unor organe profunde (masajul reflexogen). Procedeele de masaj se pot executa direct pe piele fr aplicarea vreunui ingredient, sau efectuarea masajului poate fi facilitat prin aplicarea pe tegument a diferitelor substane :

soluii, emulsii, uleiuri, creme, etc. = masajul pe pielea umed pulberi alunecoase (talc, pudr de amidon, etc.) = masajul pe pielea uscat. n aceste materiale utilizate pentru masaj (lichide, pulberi) se pot ncorpora substane chimice cu proprieti farmacodinamice sau caliti cosmetice. Ele ptrund n piele i acioneaz local sau la distan (fiind resorbite n circulaie), producnd astfel diverse efecte profilactico-curative. n cadrul masajului manual i mecanic exist : forme de masaj simple : aplicate mai ales n scop igienic, cosmetic i profilactic forme de masaj asociate cu alte mijloace terapeutice : aplicate ntotdeauna n scop curativ. n acest sens, masajul se poate asocia cu :
11

kinetoterapia : masajul precede sau urmeaz exerciiile de reeducare neuromotorie, cardio-vascular, respiratorie, abdominal, etc. hidrotermoterapia (de ex. masajul cu ghea, masajul subacval) electroterapia (de ex. masajul electric). Clasificarea masajului Principalele forme de masaj sunt : masajul manual i masajul mecanic.

1.

Masajul manual Constituie forma de masaj cea mai veche, cea mai rspndit i cea mai eficace. Const n manipularea suprafeei corporale de ctre minile terapeutului (maseur). Mna omului reprezint cel mai eficient aparat de masaj, deoarece :

micrilor 2.

dispune de multiple posibiliti de adaptare i perfecionare a dispune de o deosebit sensibilitate i suplee realizeaz un contact personalizat ntre terapeut i pacient, cu efect psihologic favorabil Masajul mecanic Aceast form de masaj se execut prin intermediul unor aparate sau instrumente, acionate cu ajutorul minii, sau cu ajutorul a diverse surse de energie (n special electric). Masajul mecanic a aprut la nceputul secolului XX, fiind n prezent ntro continu dezvoltare odat cu perfecionarea diverselor aparate utilizate. Cu toate acestea, nici un instrument de masaj nu a putut (deocamdat) s nlocuiasc masajul manual, n ceea ce privete complexitatea efectelor benefice obinute prin aplicarea minii terapeutului.
12

O form special de masaj este automasajul, care se execut de ctre individ, fie cu ajutorul propriei mini, fie acionnd diverse aparate. Aceasta metod de masaj este foarte util i eficient deoarece prezint cteva avantaje importante : poate fi efectuat oricnd i oriunde poate fi foarte bine gradat i dozat ca intensitate poate fi perfect adaptat la sensibilitatea organismului poate fi perfect adecvat necesitailor propriului corp n condiiile fiziologice/patologice date. Automasajul prezint i unele dezavantaje : nu poate fi aplicat n mod egal pe toat suprafaa corpului necesit un anumit efort i o implicare continu din partea individului care l execut. Dup regiunea corpului pe care se aplic, masajul poate fi clasificat in : A. a) moi b) Masaj parial regional : pe o anumit parte a corpului (zona dorsal a toracelui, abdomenul, etc.) segmentar : pe poriuni anatomice distincte ale corpului, n special la membre (umeri, gambe, etc.) local : pe poriuni mici de piele i esut subcutanat (pe grupe de muchi, pe articulaii, la degete, etc.) Masaj somatic (periferic) : este un masaj aplicat direct asupra parilor moi de la suprafaa corpului (superficiale) Masaj general extins la ntreaga suprafa a corpului limitat (restrns) la anumite zone mai bogate n esuturi

13

B.

Masaj profund : este un masaj indirect, aplicat prin intermediul tegumentului asupra organelor interne. Dup originea istoric i tehnica de aplicare, masajul poate fi clasificat n :

1) 1.

Masajul occidental, care poate fi : Masaj manual (efectuat de maseur sau automasaj), din care fac parte : Masajul clasic, care cuprinde : Tehnici/procedee principale/fundamentale (nu lipsesc din practica masajului general) netezirea baterea friciunea vibraia Tehnici i procedee complementare / secundare / auxiliare (folosite n special n cadrul masajului parial) presiunile i tensiunile rulatul i cernutul muscular traciunile i elongaiile scuturturile Tehnici speciale, dintre care amintim : masajul reflex : conjunctiv, segmentar, neuralterapia, etc. pentru organele profunde : metoda Grossi pentru efecte combinate : metodele Knap i Vogler pentru capsula articular : metoda Cyriax masajul de drenaj limfatic.

a) b) -

14

2.

Masaj mecanic, din care fac parte modaliti de masaj vibrator, sau prin electrostimulare, sau prin suciune (vacuum), realizate cu ajutorul a diferite tipuri de :

frecvene) 2) manual :

impulsuri electrice (din domeniul joasei, mediei i naltei cmpuri magnetice unde mecanice (ultrasunet) ventuze cu vid impulsuri mecanice oscilatorii i vibratorii Masajul oriental, din care fac parte numeroase tehnici de masaj masajul periostal presopunctura (digitopresura) : localizat pe puncte energetice (la nivelul plantei, craniului, etc.) i general (pe meridiane energetice) metode combinate : Shiatsu (masaj japonez), Ayurveda (masaj indian), Tao-Inn sau Ngam (masaje chinezeti), masajul tailandez, etc. Dup mediul fizic utilizat pentru efectuarea masajului, se distinge:

I. II. a) -

Masajul uscat (manual, sau mecanic) Masajul umed, care poate fi : Masajul clasic Friciunile Splrile Afuziunile Duurile Bile cu valuri, cu vrtejuri (whirl-pool), cu bule de gaz, cu abur, etc. Masajul special Masajul cu ghea
15

b) -

Duul subacval Duul-masaj Duul scoian Jaccuzi, etc.

Condiiile de executare a masajului Masajul aplicat n scop medical trebuie prescris de ctre medicul competent i efectuat de ctre maseuri instruii, sau alt personal calificat. Masajul este executat de obicei de ctre un singur terapeut (maseur), sau de o alt persoan experimentat (de ex. cosmeticiana), sau de ctre nsui individul respectiv. n acest mod se prelucreaz ntr-o anumit ordine regiunile i segmentele corpului. n anumite cazuri, masajul poate fi executat de ctre doi maseuri, care vor lucra simultan i simetric cele dou jumti ale corpului sau segmentele pereche. Acetia vor lucra n acelai ritm i sens, aplicnd aceeai tehnic i aceleai manevre, cu aceeai intensitate. Condiiile eseniale pentru o just aplicare a masajului, n scopul obinerii unor efecte benefice, sunt urmtoarele : Trebuie asigurat un microclimat ambiental optim, att pentru pacient ct i pentru terapeut, n ceea ce privete ventilaia, temperatura i iluminarea camerei Mobilierul ncperii trebuie s fie adecvat pentru masaj

16

Trebuie asigurat confortul psihic al pacientului, pentru a facilita relaxarea muscular Tegumentul trebuie s fie curat i indemn Minile terapeutului trebuie sa fie curate, fr plgi, cu tegumentul moale i nclzit n prealabil Maseurul trebuie s dispun de suficient for muscular Durata i intensitatea masajului, precum i manevrele de masaj utilizate, trebuie s fie adecvate scopului urmrit

Aciunea fiziologic a masajului n funcie de tehnica folosit, prin masaj se pot obine doua tipuri de efecte : stimulante, excitante. calmante, relaxante. Aceste efecte se manifest imediat sau tardiv i pot fi percepute subiectiv (de ctre pacient) i obiectiv (nregistrate prin metode clinice i paraclinice). Efectele masajului sunt multiple i se pot clasifica n locale i generale. a) masate) Efect antialgic asupra durerilor de tip nevralgic, musculare i articulare Efect hiperemiant, cu ameliorarea circulaiei locale (se manifesta prin nclzirea i nroirea tegumentului) Efect antiedematos asupra lichidelor interstiiale de staz i accelerarea proceselor de resorbie
17

Efectele locale (se obin prin masajul parial, la nivelul zonei

b) 1)

Efectele generale (asupra organismului) Stimularea funciilor aparatului circulator i respirator Creterea metabolismului bazal Efecte favorabile asupra strii generale : mbuntirea somnului Reducerea oboselii musculare Reducerea stresului i oboselii psihice Efectele masajului se datoreaz mai multor mecanisme de aciune : Mecanism direct, n special de tip mecanic, care apare mai ales la nivelul straturilor superficiale ale tegumentului. n acest mod se poate influena elasticitatea pielii i supleea esuturilor subcutanate, se activeaz circulaia sngelui i limfei n vasele periferice

2) 3)

Mecanism indirect, care apare la nivelul structurilor profunde (organele interne), sau la distan (membrul opus) Mecanism reflex. Efectele masajului se explic mai ales prin aciunea exercitat asupra pielii, care este un organ bogat vascularizat i inervat (exteroceptorii). n plus, masajul acioneaz i asupra receptorilor nervoi din muchi, tendoane i ligamente (proprioceptorii). Prin excitarea tuturor acestor terminaii nervoase apar reflexe cu rsunet asupra sistemului nervos central, care explic efectele generale i o parte dintre efectele locale ale masajului. De asemenea, se cunoate existena zonelor Head la nivelul tegumentului: fiecrui viscer i corespunde o zon superficial, cu topografie distinct la nivelul tegumentului peretelui toracic sau abdominal. Acionnd asupra acestor zone metamerice cutanate, prin masaj se poate influena pe cale reflex activitatea organelor profunde. Concomitent cu aciunea nervoas reflex la nivel rahidian, manevrele de masaj produc i o serie de reflexe neurovegetative, n special vasculare. n
18

condiiile n care pielea constituie un adevrat rezervor de snge (vasele cutanate conin peste din cantitatea total de snge din corp), masajul exercit o influen considerabil asupra circulaiei periferice i, indirect, asupra circulaiei profunde a organismului. Un alt mecanism este reprezentat de apariia unor produi metabolici rezultai din metabolismul pielii, sub aciunea manevrelor de masaj care determin reacii tegumentare extinse. Aceste substane trec n circulaia general, avnd efecte asupra organismului. Astfel, diferii autori consider c n urma masajului se elibereaz : substana H asemntoare histaminei, cu aciune vasodilatatoare capilar substane acide cu aciune vasodilatatoare substana asemntoare colinei, care stimuleaz peristaltismul. O alta modalitate de aciune a masajului se realizeaz prin efectul mecanic asupra lichidelor interstiiale. Atunci cnd acestea sunt n exces n esutul conjunctiv, masajul poate favoriza resorbia lichidului interstiial n sngele circulant, urmata de eliminarea acestuia. Consecina va fi ameliorarea condiiilor circulatorii, cu efecte favorabile asupra travaliului cardiac, prin reducerea cantitii de volumului de lichid ce trebuie mobilizat. Se nelege astfel multitudinea i diversitatea efectelor benefice ale masajului asupra structurilor anatomice superficiale i profunde : piele, esut conjunctiv, componentele aparatului locomotor (muchi, tendoane i teci tendinoase, fascii, aponevroze), circulaia sngelui i limfei, sistemul nervos, organele profunde. n consecin, efectele masajului general sunt urmtoarele : stimuleaz i regleaz circulaia, secreiile endocrine, hematopoeza, coagularea intensific schimburile nutritive
19

crete temperatura corpului n funcie de tehnica folosit, se produce creterea/scderea relaxrii, sensibilitii, tonusului neuro-muscular. Indicaiile masajului n general, masajul poate fi aplicat n scop :

Fiziologic Mai ales masajul periferic este indicat pentru mbuntirea proprietarilor fizice ale esuturilor, stimularea unor funcii organice (n special circulaia de ntoarcere a sngelui i limfei. Prin efectele sale fiziologice, masajul reprezint o metod foarte util n activitatea sportiv, n ntreinerea strii de sntate i n cosmetic. Profilactic Masajul este utilizat pentru ameliorarea strii de sntate i prevenirea mbolnvirilor, pentru creterea rezistenei organismului la oboseal i combaterea stresului psihic. Terapeutic Masajul este utilizat ca o metod complementar n cadrul tratamentului complex al unor leziuni i tulburri funcionale, precum i pentru recuperarea funcional dup traumatisme i boli organice. Se poate afirma c, exceptnd contraindicaiile, practic nu exist limite pentru aplicarea masajului. Astfel, spectrul de indicaii al masajului medical este extrem de larg: n medicina reabilitativ se indic n special n urmtoarele situaii : sechele post-traumatice i patologie ortopedic boli reumatismale boli neurologice
20

boli metabolice n sindroamele de decondiionare Sedentarism (hipomobilitate) Acumularea excesiv a esutului adipos; subliniem faptul c n obezitate masajul nu contribuie la scderea surplusului ponderal, dar poate ameliora circulaia local cu reducerea depunerilor de tip celulitic

Scderea capacitaii de adaptare a termoreglrii la rece Contraindicaiile masajului Contraindicaiile masajului pot fi :

a)

Absolute (definitive) Sunt reprezentate de toate afeciunile maligne sau cu potenial de malignizare prin masaj.

b)

Temporare Sunt reprezentate de afeciuni cu evoluie previzibil favorabil, sau cu evoluie imprevizibil, ambele situaii necesitnd ateptarea acelui status care, fie permite aplicarea masajului, fie contraindic definitiv aplicarea acestei metode. Cele mai importante contraindicaii ale masajului sunt :

Procese inflamatorii n faza acut (artrite, etc) Boli infecto-contagioase n faza acut Infecii i inflamaii ale pielii (furunculoza, piodermite, eczeme, psoriazis, boli parazitare, eczeme, etc.) Leziuni superficiale i profunde care intereseaz tegumentul (arsuri, diferite plgi) Sindroame hemoragipare i hemoragiile recente

21

Boli vasculare (flebite, tromboflebite cu pericol de mobilizare a trombului, ateroscleroza cu fragilitate arteriolar) Infecii i inflamaii ale oaselor (osteite, periostite, osteomielite, etc.) Leziuni osoase nevindecate (stri post-fracturi recente) Tuberculoza pulmonar, osteoarticular, etc. Decompensri acute ale organelor interne Psihopatii majore. Menionm faptul c n aplicarea masajului trebuie s se in cont nu numai de indicaii i contraindicaii, ci i de particularitile terenului i patologiei individului respectiv. Procedeele (manevrele) de masaj Manevrele de masaj sunt denumite dup felul micrii executate, sau dup influena acestora asupra esuturilor. n practica curent, se disting procedee de masaj principale i secundare.

A)

Procedee principale de masaj Procedeele principale (fundamentale) de masaj sunt acelea care, de regul, nu pot lipsi din aplicaiile cele mai importante ale masajului. Aceste procedee sunt mprite n cinci grupe :

1) pieptene) 2) 3) 4) 5) Netezirea

Netezirea (alunecrile uoare i ritmice, efleurajul, masajFriciunea (frecarea) Frmntatul (stoarcerea, petrisajul, mngluirea, ciupirea, masaj-rindea) Baterea (loviturile uoare i ritmice, tapotarea, percuia) Vibraia (trepidaia, tremurtura).

22

Constituie o manevr de introducere (iniiere), de terminare (final) a edinei de masaj Se utilizeaz i pentru a trece de la o manevr de masaj la alta n cursul edinei respective Const n alunecri uoare (ca o mngiere) i ritmice ale minilor pe suprafaa corpului Atingerea tegumentului se efectueaz cu toat palma, sau cu pulpa degetelor Se execut n general n direcie centripet sau paralel cu fibrele musculare. Produce insensibilizarea treptat a planurilor superficiale, permind aplicarea ulterioar a presiunii asupra planurilor profunde. Are un efect sedativ general, precum i un efect de reducere a durerii Friciunea Este o manevr asemntoare cu netezirea, dar concomitent cu alunecarea minii se execut i o presiune Se difereniaz de netezire prin faptul c mna se deplaseaz odat cu tegumentul, n limitele permise de laxitatea hipodermului Mna maseurului este solidar cu planurile superficiale i profunde ale tegumentului, fricionnd astfel planurile subiacente Se execut n general cu vrfurile degetelor Presiunea se aplic concomitent cu efectuarea unor mici micri longitudinale (la membre), circulare (pe suprafee mai mari), sau spiralate (la nivelul articulaiilor). Frmntatul

Manevra const n prinderea muchilor i altor structuri profunde, formnd o cut care se ridic att ct permite elasticitatea esuturilor;

23

urmeaz stoarcerea cutei prin comprimare ntre degete i palm, sau prin presiune pe planul profund Cuprinde mai multe tipuri de manevre, pe care unii autori le descriu separat : Frmntatul ca o compresiune sau stoarcere Se aplic diferit n funcie de regiunea masat (membre, teci tendinoase, etc.) Forma minii se adapteaz zonei pe care se aplic Petrisajul propriu-zis Se aplic numai pe regiunile cu mase musculare voluminoase (gambe, coapse, fese, brae, ceaf, abdomen, etc.) Const n prinderea maselor musculare prin tegument i deplasarea lor transversal, concomitent cu o micare de torsiune Ciupirea etc. Vibraia Este asemntoare cu petrisajul, dar se execut cu primele doua degete (police i index) Se aplic n general pe regiuni mici (de ex. eminena tenar) Se poate aplica i pe peretele abdominal, dar prinderea va fi mai larg Baterea Este o manevr prin care se lovete tegumentul cu minile, a cror poziie variaz de la caz la caz, sau cu degetele Reprezint cel mai intens i mai excitant procedeu de masaj, producnd un efect puternic asupra esuturilor, pe suprafee mari Se poate aplica cu palma ntins, cu partea cubital a minii, cu partea dorsal a degetelor, cu vrfurile degetelor, cu pumnul semi-nchis,

24

Se poate aplica fie ca o manevr separat, fie mpreun cu celelalte manevre de masaj (n afar de batere) Const n executarea unei serii de tremurturi rapide transmise tegumentului printr-o succesiune de presiuni i relaxri, fr ca mna s piard contactul cu regiunea masat

palma -

Micrile vibratorii ale minii se realizeaz din articulaia pumnului, sau a cotului, mai rar a umrului Vibraiile se aplica cu policele, sau cu doua-trei degete, sau cu n cazul n care manevra se execut pe suprafee mari, cu toata palma sau cu degetele ntinse i cu for mai mare, vibraiile se transmit i la structurile/organele profunde (scuturtur, tremurtur) Masajul vibrator necesit un efort mai intens din partea maseurului, de aceea se utilizeaz adesea aparate speciale de vibromasaj. Toate manevrele fundamentale de masaj se aplic individualizat, n funcie de scopul urmrit i pacient. Fiecare dintre aceste procedee au efecte diferite, care depind de intensitatea i durata aplicrii. n general:

cu ct aplicarea este mai blnd, cu att reaciile organismului vor fi stimulate cu ct aplicarea este mai energic, cu att reaciile organismului vor fi frnate. Menionam faptul c manevrele de masaj executate prea lent sunt mai greu suportate de pacient dect manevrele aplicate ntr-un ritm moderat i cu vitez medie. Este indicat ca diferitele procedee de masaj s fie combinate ntre ele, ritmate i intercalate astfel nct edina de masaj s nceap i s se termine ntotdeauna prin micrile cele mai blnde (de preferin netezirea). ntre
25

neteziri vor fi aplicate celelalte manevre (frmntarea, baterea, friciunea, vibraia). B) Procedee secundare de masaj Aceste procedee mbogesc i diversific tehnica masajului, avnd rolul de a completa efectul manevrelor de baz. Procedeele secundare (auxiliare) de masaj se intercaleaz ntre manevrele principale, sau se adaug la sfritul edinei de masaj. Unele procedee secundare deriv direct din manevrele fundamentale (pe care uneori le nsoesc), altele au caracteristici tehnice proprii (se aplic independent, ca manevre de sine-stttoare). Cele mai importante procedee secundare sunt : 1) intens 2) empiric 3) Se pot aplica pe poriuni mai mici sau mai mari ale corpului Sunt folosite n cadrul unor tehnici speciale: masajului reflex periostal, masajul cu presiuni pe nervi Traciunile/elongaiile i tensiunile Acioneaz mai ales asupra articulaiilor i esuturilor periarticulare, realiznd o ntindere/alungire a acestora (in limite fiziologice), precum i o detensionare/degajare a elementelor intra-articulare Se pot utiliza eficient ca i automasaj Presiunile Sunt procedee foarte vechi, fiind specifice pentru masajul Cernutul si rulatul Se aplic n special la membrele superioare i inferioare Au rol mai ales de relaxare segmentar dup un efort muscular

26

articular -

Se execut de obicei la sfritul masajului segmentar sau Elongaiile terapeutice ale coloanei vertebrale necesit un efort intens din partea terapeutului, de aceea n general se utilizeaz aparate speciale (mese de elongaie)

4) relaxat energic 5) vechi -

Manevrele de elongaie/traciune se vor executa ntotdeauna cu pruden i blndee Scuturrile Sunt manevre nrudite cu traciunile i trepidaiile/vibraiile Reprezint micri oscilatorii mai ample executate ritmic la nivelul segmentelor corporale sau corpului n ntregime, musculatura fiind Se efectueaz la finalul manevrelor de masaj obinuite Au fie un efect de relaxare, daca sunt executate cu blndee, fie un efect de stimulare (nviorare), daca sunt executate ntr-un ritm mai Procedee diverse de masaj Includ toate manevrele noi, sau variantele procedeelor mai n general au un efect de cretere a excitabilitii locale. Pensri sau ciupiri : efectuate cu vrful degetelor la nivelul pielii i esuturilor subiacente (esutul celular subcutanat), sau la nivelul muchilor superficiali Stoarceri :

la nivelul pielii i esuturilor subiacente ale membrelor sunt utile pentru combaterea stazei circulatorii locale Ridicri :
27

la nivelul muchilor aplicate n general la musculatura spatelui

EFECTELE MASAJULUI CIRCULATORII, MUSCULARE, METABOLICE, REFLEXE Efectele circulatorii se evideniaz la nivelurile capilar, venos i limfatic. De exemplu, manevrele de efleuraj sprijin, stimuleaz circulaia venoas de ntoarcere, cea superficial, uurnd astfel munca inimii. Asociind la aceast manevr blnd unele manevre mai puternice, cum sunt presiunile, se acioneaz i asupra circulaiei venoase de ntoarcere profund, cu efect folosit n patologia venoas. n ceea ce privete circulaia limfatic, anumite proceduri (ex. efleurajul mai energic, alunecri profunde pe membre, friciunile) activeaz circulaia limfei n sens centripet, combtnd astfel staza limfatic. De reinut c anumite proceduri de masaj (efleuraj, friciuni, etc.) induc, local, o secreie histamin i acetilcolin care vor produce o vasodilataie periferic, local (hiperemia pielii), ceea ce exprim o activare circulatorie cu consecine metabolice la care intervin i alte mecanisme (nervoase, hormonale, etc.). Efectele musculare rezultate ca urmare a aplicrii anumitor manevre de masaj (frmntatul, tapotamentul, etc.) pe cale mecanic (direct) i reflex (indirect) i care activeaz circulaia din muchi, stimuleaz creterea agenilor nutritivi i n acelai timp favorizeaz eliminarea unor catabolii nocivi, n special la sportivi (acid lactic, peroxizi lipidici, etc.); de asemenea, se stimuleaz elasticitatea i fora de contracie a fibrelor musculare. Manevrele uoare (efleurajul) au efecte linititoare, decontractante asupra muchilor, mai ales cnd masajul folosete unele unguente relaxante (crema relaxant Decontractil, etc.) Efectele metabolice sunt urmarea unor proceduri stimulative (baterea sau tapotamentul, vibraiile energice, etc.) care activeaz metabolismul astfel: mobilizeaz grsimile din stratul celular subcutanat, contribuind la arderea acestora i scderea esutului subcutanat n exces. Prin activarea circulaiei locale se induce un aport crescut de oxigen, fosfai, glucoz, trigliceride, acizi grai liberi i ali nutrieni, n special la
28

nivel muscular, contribuind astfel la creterea eficienei mecanice, mai ales la nivel muscular. Tot prin efecte metabolice i ntr-o mai mic msur prin stimularea secreiei sudorale (ca urmare a deschiderii porilor glandelor sudoripare), masajul favorizeaz eliminarea unor catabolii de uzur, nocivi pentru organism (acid lactic, uree, creatinin, acid uric, peroxizi lipidici, etc.). Efecte reflexe Mult vreme s-a acordat atenie efectelor mecanice ale masajului i mult mai trziu a fost pus n eviden aciunea reflex a masajului, a unor proceduri (ex. efleurajul, vibraiile fine) care excit receptorii pielii i n acest fel informeaz anumii centri nervoi, care la rndul lor declaneaz reacii de rspuns la nivelul unor organe i esuturi. Pentru realizarea acestui efect, manevra de masaj (netezirea) se execut blnd un timp mai ndelungat, ceea ce va provoca o linitire a sistemului nervos central i o relaxare a musculaturii scheletice, pe ci reflexe (aferente-eferente). Asocierea acestor proceduri de masaj cu ghea (masaj cu ghea) diminueaz senzaiile dureroase posttraumatice, prin vosoconstricia periferic pe ca o induce, i diminuarea temperaturii locale, ceea ce provoac o veritabil anestezie local. Tot prin mecanisme reflexe masajul influeneaz favorabil i sfera endocrinometabolic, efectele depinznd de manevrele folosite, de ritmul i intensitatea lor, dar i de reactivitatea individual. Se nelege c prin aceste efecte, ca i prin efectul mecanic direct, masajul contribuie efectiv la meninerea calitii epidermului. Aceste efecte ale masajului se refer, n general, la masajul manual. Dac ne referim la diverse alte forme de masaj, cum ar fi cel reflex (masajul periostal sau pe anumite zone cutanate refelxogene), mecanic (vibromasajul), electric (electromasajul), hidromasajul (masajul cu jet de ap, masajul subacvatic), vom aduga acestor efecte ale manevrelor propriu-zise de masaj, efectele apei calde, ale curentului electric sau efectele mecanice ale diverselor aparte (n special vibromasatoare). Fr a diminua eficiena masajului instrumental, masajul manual rmne superior, el crend ambiana organic i psihic dintre cel masat i masor, ceea ce duce la o cretere a eficienei (probabil i prin mecanisme de tip placebo). De aceea considerm necesar ca fiecare sportiv s aib cunotine de masaj, s poat efectua, la nevoie, un masaj colegului (n special n cadrul competiiilor sportive) i bineneles s se poat automasa.
29

Mobilizarea articular Orice edin de masaj trebuie s fie urmat n mod obligatoriu de mobilizarea articulaiilor i regiunilor din vecintatea zonelor masate. Mobilizarea se efectueaz sub pragul durerii, aadar nu trebuie s fie niciodat dureroas, nici chiar n cazul anchilozelor sau redorilor articulare. Mobilizarea poate s fie de trei tipuri : a) b) c) pasiv este executat de ctre maseur este aplicat la nceputul mobilizrii articulare se acioneaz succesiv asupra fiecrei articulaii n parte se realizeaz prin micri de flexie/extensie, adducie/abducie i rotaie a articulaiilor amplitudinea maxim posibil a micrilor ntr-o articulaie se obine lent, progresiv activ este executat de ctre pacient const n repetarea micrilor articulare, n aceeai succesiune n care au fost aplicate de ctre maseur micrile se execut iniial n decubit, apoi n eznd, iar n final n poziie erect activ cu rezisten este executat de ctre pacient

30

nisip.

const n efectuarea acelorai micri, dar contra unei rezistene reprezentat de : opoziia minii maseurului, haltere, arcuri, sculei cu

VIII. Masajul minii Masajul minii = masajul palmei Topografie: Superior este delimitata de articulaia pumnului, iar inferior avem degetele. Anatomie: Oase: - carpul: 8 oase carpiene dispuse pe doua rnduri (4 cu 4); - metacarpul: 5 oase metacarpiene (cate degete avem la o mana); - falangele: 14 la o mana, cate 3 la fiecare deget, cu excepia degetului mare care are doar 2 falange. Muchii: - eminenta tenara: grupa de muchi dispusa sub degetul mare; - eminenta hipotenara: grupa de muchi dispusa sub degetul mic; - pe partea dorsala a minii: tendoanele muchilor extensori ai degetelor; - pe partea anterioara a minii: tendoanele muchilor. Degetele au muchi numai pe fata lor palmara. Degetul mare si cel mic au muchi si pe fata lor latero-externa. Poziia pacientului: va tine mana cu palma in sus. Poziia terapeutului: va tine mana pacientului pe genunchiul lui sau in palma ori pe canapeaua de masaj cum ii vine lui bine. Execuia masajului minii Cnd facem masajul minii singur, facem si un uor masaj al antebraului si braului. Neteziri: 1). ntoarcem mana/palma cu fata-n jos si o inem intr-o uoara extensie si netezim cu degetele noastre printre metacarpiene si tendoanele extensorilor pana dincolo de articulaia pumnului; 2). netezire principala: ntoarcem palma cu fata-n sus si netezim intai eminenta tenara, intre police si index si apoi netezim si eminenta hipotenara;
31

3). netezirea cu un deget printre cele doua eminente; 4). netezire principala: netezirea pieptene pe nevroza palmara. Framantari: Facem framantari pe eminenta tenara, pe cea hipotenara si pe pernuele de sub degete. Executam toate cele trei tipuri de framantare. La framantarea cu o mana avem o linie in plus, cea dintre degetul mare si aratator.

Geluirea si friciunea: 1). pe partea dorsala a minii, printre oasele metacarpiene si tendoanele extensorilor: cu doua degete; 2). pe partile laterale ale palmei si printre cele doua eminente. In plus, la friciune, vom face si friciunea cu nodul unui deget pe aponevroza palmara. Vibraia: Se va realiza pe traseele geluirii. Baterea: Sub forma de nuiele pe cele doua eminente si cu pumnul pe nevroza palmara (mijlocul palmei). Masajul degetelor Avem o singura netezire: inem un deget si netezim fata sa palmara intre index si police. Framantarea se face pe fata palmara, iar la degetul cel mare si la cel mic si pe partea laterala. Geluirea si friciunea degetelor se fac pe cate doua laturi odat: antero-posterior si latero-lateral. Miscari: Pasive: - o micare speciala de mobilizare a carpului si metacarpului: punem indexul in palma (jos) si policele pe partea posterioara a minii; indicele ramane fix, iar policele trage lateral si in jos; apoi policele ramane fix si tragem cu indexul lateral si in sus; - alte miscari: - flexia si extensia pumnului; - miscari de lateralitate;
32

- supinaie si pronaie; - circumducie: intr-un sens si in celalalt. Active: aceleai miscari executate in mod activ: in plus avem si strngerea si deschiderea pumnului, apropierea si deprtarea degetelor etc. La articulaiile degetelor nu avem dect flexii si extensii, executate si pasiv si activ.

33

IX. Masajul regiunii cervicale Masajul regiunii cervicale = masajul coloanei cervicale Topografie: Superior este delimitata de linia nucala (care unete gatul cu capul), iar inferior este delimitata de linia care trece printre vertebra C 7 (ultima cervicala) si T1 (prima toracala). Anatomie: Oase: - coloana cervicala cu cele 7 vertebre cervicale notate C 1 - C7; C1 se numete atlas (- se articuleaz cu osul occipital), C 2 se numete axis (are ca un spin /dinte care se articuleaz cu atlasul si in jurul cruia atlasul se poate roti: in felul acesta rezulta mobilitatea gatului, ca putem privi in toate partile, putem da capul uor pe spate); C 7, ultima vertebra cervicala, este proeminenta si se simte la palpare; intre C7 si T1 se afla un pachet vasculonervos important pe care vertebra C7 l protejeaz; - cei doi omoplai; omoplatul are trei laturi/muchii (forma unui triunghi: latura sau muchia superioara, cea laterala si cea vertebrala); sub muchia superioara se afla o creasta/proeminenta osoasa care brzdeaz omoplatul = spina scapulara; - coastele: omoplatul acoper primele 5-6 perechi de coaste. Muchii: - muchii paravertebrali; - superior, deasupra omoplatului, de la occipital pana la umr: muchiul trapez; sunt doi muchi trapezi, drept si stng; - muchiul marele dorsal, care se prinde de omoplat; - deasupra spinei scapulare: muchiul supraspinos; - dedesubtul spinei scapulare: muchiul subspinos sau infraspinos; - muchiul suprascapular sau ridictor al omoplatului. Poziia pacientului: in ezut, pe un taburet sau pe canapeaua de masaj. Poziia terapeutului: in spatele pacientului, in picioare sau stand aezat pe canapea. Execuia masajului cervical Neteziri: 1). netezire principala: netezirea latero-laterala; plecam cu palmele de la nivelul occipitalului, alunecam spre umr si imbracam muchiul trapez si
34

suprascapularul (ridictorul omoplatului), imbracam umerii, ridicam minile si revenim la poziia iniiala; 2). netezire principala: netezirea paravertebrala; plecam tot de la nivelul occipitalului si alunecam cu palmele printre omoplai, pe musculatura paravertebrala pana la vrful inferior al omoplailor; Neteziri secundare: 3). netezirea cu doua degete prin santurile paravertebrale, de la occipital pana intre omoplai; 4). netezirea intre index si police de la occipital spre umr, separat a fiecarui muchi trapez in parte; cu o mana susinem capul, iar cu mana opusa netezim trapezul de cealalt parte a minii; 5). netezirea pieptene intre coloana si omoplat. ncheiem cu cate o netezire principala si trecem la framantari. Framantari: Se executa pe cate trei linii pe fiecare parte: 1). de la occipital pana la umr, pe muchiul trapez si suprascapular; 2). de la occipital pana la unghiul intern (vertebral) al omoplatului, dupa care prelucram musculatura de pe omoplat pana la vrful inferior al omoplatului; linia a doua este practic linia omoplatului; 3). linia muchilor paravertebrali: de la occipital coboram printre coloana si omoplat. Prelucram intai o parte a cefei, pe trei linii, apoi si partea cealalt, similar. Se executa toate cele trei tipuri de framantari. REGULA: In timpul framantarii cu o mana, mana de pe partea pe care o prelucram va susine capul in poziie anatomica si intr-o uoara extensie (aplecare) spre partea pe care o prelucram, iar cealalt mana (opusa parii pe care o lucram) efectueaz framantari. Schimbam minile intre ele si prelucram si partea cealalt. La framantarea cu doua mini si la cea contratimp nu mai putem susine capul, dar vom avea grija, pe cat posibil, ca acesta sa stea in echilibru (in poziie anatomica; avem o prghie biologica de gradul I - gen fntna cu cumpna). Geluirea si friciunea: Se realizeaz pe urmtoarele trasee: 1). traseul paravertebral; 2). pe doua muchii ale omoplatului: muchia vertebrala si muchia superioara; 3). traseul muchilor trapezi; 4). linia nucala (unde se unete gatul cu capul).
35

In plus, la friciune, vom face si friciunea circulara cu degetele in gurile occipitale (ale nervului Arnold - vezi nevralgia de Arnold). Vibraia: Se va realiza pe traseele geluirii: - cu doua degete paravertebral; - cu toata palma paravertebral si pe latura laterala (muchii trapezi); - cu 1-2 degete pe marginile gurilor nervului Arnold. Baterea: Sub cele trei forme, in special in unghiul costo-vertebral. Miscari dupa masajul coloanei cervicale - flexia si extensia gatului (capului): pentru extensie o mana sta in cretet, iar cealalt sub vertebra C7; pentru flexie minile se inverseaz : una sta pe cretet si cealalt pe piept; - miscari de lateralitate: spre stnga si spre dreapta; o mana sta pe cretet, cealalt fixeaz umrul spre care aplecam capul; - miscari de rotaie: spre dreapta, spre stnga; cu o mana pe brbie tragem, iar cu cealalt poziionata dupa ureche, mpingem, mai intai intr-un sens, apoi in celalalt (- pacientul priveste spre umr); - circumducia: o mana pe cretet, cealalt sub C 7, aplecam capul nainte, cu brbia in piept, facem rostogolire ampla a gatului/capului, astfel incat sa treac prin toate cele patru puncte cardinale, de 3-4 ori; oprim capul cu brbia in piept pentru o secunda si reluam micarea in sens invers, de acelai numr de ori. In final ne oprim, tot cu brbia in piept, revenim cu capul in poziia normala, prindem cu podul palmelor e osul de dupa ureche, iar cu degetele deasupra urechii (prindem urechea in caus, cu degetele in sus) si facem traciuni-ridicri ale capului = elongaie asupra vertebrelor cervicale. Putem ncheia si cu o netezire.

36

INDICATII SI CONTRAINDICATIILE MASAJULUI INDICATII - Nevralgii si neuromialgii, indiferent de localizarea, substratul anatomo-functional si cauza acestora: reumatismale, neurologice, posttraumatice, psihogene, afectiuni articulare; miozite, miofasciculite, miogeloze, celulite, nevrite si polinevrite, retractii musculo-tendinoase, contracturi musculare, hipotrofii si atrofii musculare de diferite cauze (centrale si periferice, neurologice si posttraumatice, inflamatorii si postinfectioase). - Afectiuni si suferinte ale aparatului cardiovascular, periferice si centrale: staze venoase si limfatice cu edeme circulatorii periferice, ischemii vasculare periferice in stadii functionale, incipiente, hipertensiuni arteriale in stadii functionale; - Afectari psihogene de diferite etiologii: multiple forme de nevroza astenica, spasmofilii, tetanii cronice, distonii neurovegetative. - Afectiuni dismetabolice: obezitate, diabet, guta. - Afectiuni din sfera ginecologica: hipotrofii si dezaxari ale uterului, ptoze, aderente, inflamatii cronice.
37

- Pediatrie: anemii diverse, rahitism, sindroame hipoanabolice de diferite cauze; - Geriatrie: tratament de intretinere si stimulare a musculaturii scheletice si a metabolismului diminuat dupa explorari paraclinice permisive (biologice, laborator, etc).

CONTRAINDICATII Utilizarea masajului fara a se tine seama de contraindicatii poate avea un efect daunator chiar daca a fost corect executat. Schematic, contraindicatiile masajului se impart in generale si partiale, definitive si temporale. Contraindicatia generala presupune interzicerea aplicarii oricarei tehnici de masaj pe oricare regiune a corpului (de ex: stari febrile, viroze respiratorii, boli in faza acuta, etc.). Contraindicatia partiala se refera, fie la aplicarea manevrelor de masaj doar pe anumite zone ale corpului (de ex.o afectiune localizata a pielii, a unei articulatii, a unui muschi sau tendon,etc.), fie la aplicarea doar a anumitor manevre. Contraindicatia definitiva se hotaraste doar in cazul unor boli cronice grave incurabile care s-ar putea inrautati prin masaj (ex.neoplazii generalizate,psihopatii,etc). Contraindicatiile temporare intalnite frecvent, sunt impuse de boli, tuburari sau leziuni usoare si trecatoare. Deci retinem acest tip de contraindicatii (partiale /locale,regionale, temporare sau definitive, este adevarat mai rar), care tin de starea celui
38

asupra caruia se afecteaza masajul, dar si contraindicatii care tin de masor (starea de sanatate, starea sa psihofizica, tehnologia pe care o poseda, s.a.) care pot dauna celui masat. O alta categorie de contraindicatii tine de locul in care se efectueaza sedinta de masaj, contraindicanduse astfel masajul in spatii neigienice, umede, murdare, reci (temperature optima este intre 20-24grade Celsius) sau in aer liber, in conditii de frig sau hipertermie (neadapostit de razele solare), pe sol (rece), sub incidenta vantului,etc.

Ca si contraindicatii mai putem enumera: - infectiile acute (febrile) sau inflamatiile pielii (eczema, dermite furuncule, abcese, flegmoane,etc); - procesele inflamatorii acute ale articulatiilor sau oaselor (artrite, osteomielite, etc.); - afectiuni cardiocirculatorii acute: angina pectorala, infarct miocardic, aritmie, insuficienta cardiaca decompensata si manifesta, anevrisme confirmate, embolii cu diverse localizari, hipertensiune arteriala in decompensare; - ateroscleroza cu manifestari periferice sau centrale (coronariana, cerebrala, renala, intestinala); - suferinte pulmonare acute; - boala canceroasa cu orice localizare; - afectiuni digestive acute: gastrice, intestinale, hepatice si pancreatice; - tuberculoza cu diferite localizari pulmonara, osteoarticulara, cutanata. - tromboflebite si flebotromboze in primele stadii de afectiune;
39

- boli de sange, mai ales cele cu manifestari sau cu tendinte de manifestari hemoragipare; - stari febrile (infectioase sau de alta natura) - stari de oboseala si debilitate severa; - boli psihice si stare de ebrietate; - tumori canceroase (forma generalizata) Nu se face masaj mai devreme de 2-3 ore dupa servirea mesei. Ca regula generala se recomanda ca in toate cazurile in care masajul produce efecte negative sau chiar si nesigure, sa aplicam principiul hipocratic << primum non nocere! >>, adica in primul rind "sa nu faci rau! ", si sa se renunte la masaj.

BIBLIOGRAFIE MASAJUL - Ghid practice de tehnici orienta si occidentale ( Lucy Lidell impreuna cu SARA THOMAS) - revista Les Nouvelles Esthetiques Romania ian-feb 2006 - http://old.ourent.nud./~anatomia/sisteme.html

40

CUPRINS

41