Sursele de inspiratie ale poemului romantic Luceafarul de
Mihai Eminescu
Luceafarul este considerat a fi o traditie a romantismului, un poem incarcat de
elemente filozofice si folclorice, puse in evidenta de o naratiune cu rolul de a comunica atitudinea lirica. Ca si punct de plecare, Luceafarul are la baza mai multe surse de inspiratie: izvor folcloric dat de de povestea Miron si fata fara trup si de basmul Fata in gradina de aur cules de scriitorul Richard Kunish de unde a preluat motivul fetei de o frumusete unica, motivul metamorfozei, motivul cuplului ideal, motivul celor trei incercari. mitologia greaca: Hyperion, cel cu o gandire si o existenta pura mitologia indica: cele doua principii, masculin si feminin, se unesc intr-unul singur pentru a forma sufletul omului literatura universala: de la Lermotov cu opera Demonul, de la Holderlin cu opera Hyperion. filosofia lui Kant: de la care preia motivul zburatorului (calatoria intergalactica a Luceafarului). filosofia lui Schopenhauer: motivul geniului.Potrivit conceptiei filosofice si apoi celei eminesciene, doar omului de geniu ii este accesibila cunoasterea lumii, el este singurul capabil sa depaseasca sfera stramta a subiectivitatii si sa se obiectiveze; in antiteza omul obisnuit nu poate sa isi depasesca conditia subiectiva. Curent literar: Curent literal:ROMANTISM, curent european aprut n secolul XIX, reprezentat de personaliti precum Novalis, Leopardi, Goethe, Byron, Victor Hugo. Se caracterizeaz prin urmtoarele: folosirea visului ca modalitate de evadare ntr-o lume paralel, dominat de vitalitatea fanteziei; ntoarcerea la natur, ca matc originar a omului; elogiul trecutului n antitez cu prezentul (motivul ruinelor i al castelelor prsite); cultivarea contrastului liric, afectiv ori cromatic; utilizarea mijloacelor expresive ale folclorului naional; punerea n valoare a motivului cltoriei. Pentru literatura romn, Mihai Eminescu este un mare poet romantic, inspirat n mare parte de creatorii germani. Floarea albastr este de fapt un motiv romantic de circulaie european, lansat n romanul neterminat al lui Novalis, Heinrich von Ofterdingen.