Realismul

European
R

ealismul este curentul literar care tinde sa dea o reprezentare

veridica realitatii, sa infatiseze cu obiectivitate adevarul, sa observe

existenta reala. Impresia deosebita produsa la jumatatea secolului al
XIX-lea de prograsul stiintelor naturii ii indeamna pe scriitori sa
incerce aplicarea, in creatia literara, a unor metode impuse de
dezvoltarea
stiintei.
Scriitorii realisti se indreapta spre viata sociala, reprezentand omul ca
produs al mediului in care traieste.In realism personajele sunt tipice,
reprezentative pentru o intreaga categorie umana si sociala.Intre
curentele literare apar frecvent interferente. Astfel, in opera unor mari
scriitori relisti, ca Balzac sau Stendhal se intalnesc multe elemente
romantice.
Reprezentanti ai romantismului european:
-

Sthendal ( Henry Boyle )

Honore de Balzac
Charles Dickens
Nikolai Gogol
Gustave Flaubert
Lev Tolstoi
Henrik Ibsen

Realismul
Francez
Realismul apare in literatura franceza la sfarsitul anilor 1820, in ajunul
revolutiei din 1830, in plina epoca de dezvoltare a romantismului.
In literatura franceza cele doua curente romantismul si realismul
au coexistat un timp, elementele realiste impletindu-se cu cele
romantice in opera unuia si aceluia scriitor. Interferenta diferitelor
curente este o trasatura caracteristica a literaturii franceze din secolul
al XIX-lea.
Realismul francez este reprezentat de o generatie de scriitori ce afirma
prin creatia lor principiile estetice ale realismului, fara a sti ca sunt
realisti, dintre acestia se evidentiaza:

onore de

alzac reprezinta culmea realismului francez din

secolul al XIX-lea si, intr-un sens mai amplu, modelul realismului

clasic in literatura universala. In vasta sa opera, Balzac a zugravit unul
dintre cele mai veridice tablouri ale societatii franceze din secolul sau.
El este preocupat de analiza fenomenelor sociale, fata de alti scriitori,
precum Stendhal care da o deosebita atentie analizei psihologice.