Coltunasi

Trei ouă (spălate bine, v-am mai spus că oul nu iese dintr-un crin)
Peste ouă-nouă linguri de făină albă.
Se amestecă bine (o pişcătură de sare nu strică, ba din contră), dacă e cazul se mai adaugă puţină făină, se frământă până se obţine un aluat nu foarte tare

Aluatul se întinde într-o foaie foarte subţire (2-3 milimetri grosime)

Cu un pahar (o sosieră în cazul meu) sau cu o formă specială, se taie cercuri din foaia întinsă pe o suprafaţă dură.
Pe fiecare cerc se pune câte o jumătate de linguriţă de gem. Dacă vreţi, puteţi să puneţi pastă de brânză, spanac tras la tigaie, sos ragu sau orice altceva, cu
diferenţa că dacă nu faceţi colţunaşii cu umplutură dulce, nu-i mai daţi prin pesmet ci răzuiţi peste ei puţin parmezan, pentru că am părăsit pusta şi suntem
undeva în Cizmă).

Colţunaşii se sigilează cu ajutorul unei furculiţe.

Se fierb 20 de minute la foc mic (clocotele puternice pot să-i spargă, nu vrem asta) în apă cu zahăr şi vanilie. Dacă nu-i vrem dulci, punem sare în apă, nu
zahăr
Pesmetul e amestecat cu zahăr şi scorţişoară. Dacă vreţi, puteţi să-l prăjiţi puţin înainte� de a tăvăli colţunaşii prin el.