Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Trauma de Doliu Prezentare
Trauma de Doliu Prezentare
Studenti:
Popovici Lcrmioara
Ptrascu (Butnaru) Oana
Marin (Mnzat) Sorina
An II, Sem. I, TCF
IAI
2014
autorilor sunt de acord ca expresia doliului este dat de un proces care este constant
identificabil n diferite proporii la toi indivizii care trec prin aceast ncercare, proces cruia
Parkes (2002) a descris trei componente:
- anxietatea separrii cu dorina imperioas de a plange i a cauta persoana pierdut;
- nevoia de a reformula nelesurile existenei i a lumii nconjuratoare;
- nevoia de a inhiba i controla emoiile negative
n cultura vestic, expresia doliului este tradiional ncurajat i dirijat spre
exteriorizarea durerii separrii de persoana ataat i cinstirea i comemorarea persoanei
pierdute, iar reacia de pierdere parcurge astfel un traiect care se poate regsi la majoritatea
cazurilor, n proportii diferite.
Prima ncercare de stadializare a reaciei de pierdere a fost facut de Freud ca mai apoi
de psihiatra Elisabeth Kubler-Ross n 1969 (Modelele stadiale ale doliului modificat dup
Rothaupt i Becker, 2007) s studieze doliul anticipator al indivizilor cu rude aflate n stadii
terminale ale unor boli grave i s descrie cinci faze prin are acestia trec pn la
remitere.Aceste faze sunt:
-
Astfel, n primele momente ale pierderii, persoana este ocat, perplexa, nu crede ca
aceasta s-a ntmplat cu adevarat, este n profund suferin, plnge, este agitat, este
preocupat de imaginea persoaneidecedate, este deconectat de orice alt emoie i aceasta
poate dura de la cteva zile la cateva sptmni. Nu rar se ntampl ca persoana s refuze s
cread n dispariia persoanei dragi i aceast negare, mpreun cu un comportament de
cautare a acesteia, poate dura cateva zile. Treptat, persoana nelege c trebuie s se confrunte
cu realitatea i astfel perplexitatea i confuzia emoional las loc sentimentelor specifice de
pierdere precum tristetea, neajutorarea, deziluzia i izolarea, simptome care evoc depresia i
care pot dura sptmni sau luni, n funcie de resursele de coping ale fiecaruia. Tot acum pot
apare sentimente de mnie, frustrare, furie asupra circumstanelor decesului persoanei iubite
sau referitor la soarta acesteia. . Revenirea din pierdere se anun atunci cnd persoana
3
Etape, emotii si rincipii prin care putem ajuta o persoana indoliata sa gestioneze
corect doliul
Moartea i mai ales ocul morii cuiva drag poate produce o restructurare
a personalitii, uneori rapid i cu efecte covritoare.
n faa pierderii putem nva iertarea, reorganizarea valorilor,
accesarea resurselor uneori nebnuite a se afla n noi pentru reorganizarea
propriei viei sau chiar o redefinire a vieii. Sau putem s ne cufundm n
depresie, s descoperim ura, s simim tot mai mult un sentiment de pierdere
interioar care ne face s ne fie tot mai greu s ne organizm viaa chiar dac
timpul trece. Toate acestea sigur ncep s se cristalizeze dup o perioad
imediat pierderii, o perioad de zdruncinare interioar, bulversant i nsoit de
sentimente diferite.
Doliul psihologic este de asemenea i un proces a crui desfurare
presupune parcurgerea mai multor etape:
1.
Negarea, reprezint refuzul acceptrii pierderii, determinat de un blocaj
emoional i cognitiv astfel nct persoana nu poate accepta i nelege cele
ntmplate. Aceasta se manifest prin refuzul acceptrii evenimentului
(decesului), uitarea selectiv sau prin negarea semnificaiei pierderii (acele
persoane care ncearc s se comporte ca i cum ele nu sufer, pe ele nu le-a
afectat pierderea).
2. Revolta, furia, se instaleaz treptat pe msur de mecanismul negrii i
pierde puterea n faa realitii covritoare. Aceasta este legat de sentimentul
trit al nedreptii c a fost prsit i al frustrii i neputinei c nu poi modifica
situaia. Persoana care experieniaz doliul i poate spune De ce mi se ntmpl
asta? sau De ce tocmai mie? ori De ce tocmai acum?. n aceast faz
neajutorarea i panica ajung cote nalte.
3. Depresia este o alt etap fireasc a doliului, n care se manifest simptome
specifice acestei afeciuni, cu manifestri specifice (vezi Depresia) dar ele sunt
depite ncet, ncet, persoana reuind s se reechilibreze. n situaa n care
timpul trece iar manifestrile tipic depresive nu scad n intensitate sau chiar se
amplific putem asista la instalarea uei tulburri depresive, fiind nevoie
obligatoriu de intervenia specialitilor (medic psihoatric i psiholog).
4. Acceptarea este ultima etap, n care persoana accept pierderea ca una
definitiv. Acum ncepe procesul vindecrii i restructurarea i reorgaizarea vieii
personale.
n situaia n care decesul apare ca o experien neateptat putem
meniona i faza de oc, anterioar fazei de negare. Acesta este un mecanism de
aprare care protejeaz permindu-i persoanei s se comporte o perioad ca i
cum nu s-ar fi ntmplat nimic.
Parcurgerea etapelor doliului, prezentate anterior, este normal i
sntoas pentru psihicul persoanei ndoliate, ajutnd la depirea evenimentului
traumatic. Aceast parcurgere mai este cunoscut i sub denumirea de travaliu
de doliu, expresie care pune mpreun dou concepte fundamentale cu privire
5
gnduri
tulburri de apetit,
izolare social,
obsedante
legatur
cu
persoana
hiperactivitate, nelinite,
plns,
Principii prin care putem ajuta o persoana indoliata sa gestioneze corect doliul.
Ghid pentru consilier, pentru a putea ajuta clientul sa treaca printr-o situatie de
durere acuta si sa ajunga sa-si incheie travaliul de doliu.
decesul? Cum s-a intamplat? De la cine a aflat? Unde era cand a aflat? Cum a fost
inmormantarea? Ce s-a spus la serviciile funerare? Toate aceste intrebari sunt
puse pentru a ajuta persoana sa vorbeasca in mod special despre circumstantele
decesului. Multi oameni au nevoie sa treaca in revista inca o data si inca o data
evenimentele pierderii, inainte de a constientiza pe deplin ca ele chiar s-au intamplat .
Furia. Aceast furie are dou surse: a) vine dintr-o frustrare legat de
faptul c nu se putea face nimic pentru a preveni separarea i b) vine dintr-o
experien regresiv care apare dup pierdere i se manifest prin dificultatea de
a tri fr acea persoan. Riscant n ceea ce privete furia este ntoarcerea ei
ntr-o form incontient spre propria persoan, ajungndu-se la dezvoltarea
unei depresii severe sau chiar la ceva mult mai complicat. Punctul de vedere
cel mai important al lui Freud era acela c pierderile din copilria timpurie duc la
predispoziie la depresie n viaa adult . El a mai observat c auto-deprecierea
marcat, att de frecvent la pacienii depresivi, era rezultatul unei furii
ndreptate spre interior. Mai exact, el spunea c furia este dirijat intern pentru
c Sinele pacientului s-a identificat cu obiectul pierdut. Cum a spus Freud:"Astfel,
umbra obiectului cade peste Eu, iar cel din urm poate, din aceast cauz, s fie
judecat de o instan special ca i cum ar fi un obiect, obiectul prsit"
Cand cineva iubit moare, e ceva obisnuit sa te simti furios. Ceea ce m-a
ajutat au fost oameni carora le-a pasat si care m-au ascultat strigand si urland,
a spus un barbat intre 20 si 30 de ani a carui sotie murise.. Aceasta furie e reala
si trebuie sa se indrepte spre ceva, daca nu direct spre decedat, tinta reala, poate
fi deflectata spre alte persoane, cum ar fi medicul, personalul spitalicesc,
directorul de servicii funerare, preotul sau un memebru al familiei. Daca furia nu
e indreptata catre decedat sau deplasata asupra altcuiva, poate fi retroflectata
intoarsa spre sine si traita ca depresie, vina sau stima de sine scazuta. In cazuri
extreme, furia retroflectata se poate concretiza in comportament suicidar, in
8
Vina. Sunt mai multe lucruri care pot provoca sentimentul de vina dupa o
pierdere. De exemplu, supravietuitorii se pot simti vinovati pentru ca nu au oferit
o ingrijire medicala mai buna, nu au fost de acord cu o operatie, nu au consultat
9
un doctor mai devreme sau nu au ales spitalul potrivit. Parintii ai caror copii mor
sunt foarte vulnerabili la sentimentele de vina care se focalizeaza pe faptul ca nu
au putut impiedica copilul sa nu sufere si sa nu moara. Unii se simt vinovati pentru
ca nu traiesc o tristete atat de intensa cum isi imagineaza ca ar trebui. Oricare ar fi
motivele, cea mai mare parte din aceasta vina e irationala si se centreaza in jurul
circumstantelor mortii. Consilierul poate ajuta aici, pentru ca vina irationala
cedeaza ea insasi in fata testarii realitatii. Daca cineva spune: Nu am facut
suficient, o sa-l intreb: Ce ai facut?, iar el o sa raspunda: Am facut asta. si
apoi eu o sa zic Ce altceva ai mai facut?. Ei bine, am facut asta.. Si mai
ce?. Pai, si asta. Si apoi o sa-i treaca prin minte si alte lucruri si va spune Am
facut asta si asta si asta.. Dupa un timp va ajunge la concluzia ca Poate ca am
facut tot ce am putut in conditiile date. Totusi exista si vina adevarata,
culpabilitate reala si cu aceasta e mult mai greu de lucrat. Exempu : In anumite
situatii se pot folosi tehnici psihodramatice de terapie de grup pentru a ajuta
persoana sa lucreze cu o astfel de vina. Studiu ede caz: Vickie, o tanara, a spus
ca in noaptea in care tatal ei a murit s-a hotarat sa ramana cu prietenul ei si nu a
fost acasa cu familia. A simtit ca a gresit fata de tatal ei, de mama ei, de fratele
ei si fata de sine. In psihodrama a fost pusa sa aleaga din grup persoane care sa
joace rolurile membrilor familiei ei, inclusiv pe al ei. Apoi a interactionat cu
fiecare dintre acesti oameni, spunandu-le despre sentimentul acela de a-i fi
nedreptatit si ascultand raspunsul fiecarui personaj din dramatizare. Sedinta a
fost foarte emotionanta, dar probabil ca cel mai emotionant moment a fost la
final, cand Vickie a imbratisat persoana care o reprezenta pe ea. In acel moment
a trait un fel de impacare si vindecare in intreaga ei fiinta.
Tristeea, este cel mai comun sentiment care apare n timpul separrii/doliului. Nu este
obligatoriu ca ea s se manifeste prin plns. Multe persoane ncearc s blocheze tristet ea
desfs urnd excesiv diferite activitt i. Evitarea ndelungat a simt irii tristet ei poate conduce la un
,,doliu complicat, Sunt unele momente cand tristetea si plansul trebuie sa fie incurajate de consilier.
Frecvent oamenii refuza sa planga in fata prietenilor de teama sa nu impuna prietenia sau sa o piarda,
suportand inca o pierdere. Plansul intr-o situatie sociala poate de asemenea fi suprimat pentru a evita
criticismul celorlalti. Unii oameni se tem ca plansul deschis nu o sa arate ca fiind ceva demn sau ca o
sa-i stanjeneasca pe altii. A plange singur poate fi util, dar poate sa nu fie atat de eficace ca
plansul alaturi de cineva si primirea de suport. Doar plansul totusi nu e suficient. Indoliatul
are nevoie de ajutor pentru a identifica semnificatia lacrimilor si acest sens se va schimba pe
masura ce travaliul asupra doliului se desfasoara. E important ca terapeutul sa nu se multumeasca
doar cu exprimarea emotiilor vehemente. Focalizarea e esentiala. Tristetea trebuie insotita de o
constientizare a ceea ce persoana a pierdut; furia trebuie tintita adecvat si eficace; vina trebuie evaluata
si rezolvata; anxietatea trebuie identificata si lucrata. Fara acest focus, consilierul nu e eficient,
indiferent de importanta sau gradul sentimentului care e evocat: Alaturi de nevoia de focalizare vine si
nevoia de echilibru. Indoliatii trebuie sa ajunga la un echilibru care sa le permita sa isi traiasca
durerea, sentimentul de pierdere, singuratatea, frica, furia, vina si tristetea; sa-si accepte suferinta si sa
si-o exprime; sa inteleaga si sa simta cel mai adanc in sufletul lor ce li s-a intamplat si totusi sa faca
toate astea in anumite doze, ca sa nu fie coplesiti de asemenea trairi.
el moare, sotia se poate simti ca un copil de 6-7 ani cand e vorba de a lua decizii de una
singura. Consilierul o poate ajuta sa invete modalitati eficiente de a face fata si sa
dobandeasca abilitati decizionale ca sa fie capabila sa preia rolul anterior
indeplinit de sotul ei si facand asta sa-si reduca stresul emotional.
Alt rol important care trebuie abordat atunci cand ai de a face cu pierderea
unui partener e cel sexual. Unii consilieri ezita sa abordeze aceasta problema
importanta; sau poate fi prea mult subliniata, incat sa ajunga sa-l deranjeze pe
supravietuitor. A fi capabil sa discuti sentimentele legate de sex care emerg,
inclusiv nevoia de a fi atins si da a fi imbratisat, e important. Consilierul poate sai sugereze clientului mijloace prin care si-ar putea satisface aceste nevoi,
mijloace care sunt in consens cu personalitatea si sistemul de valori ale clientului.
Sunt cei a caror experienta sexuala a fost numai cu partenerul decedat,
asa ca consilierul trebuie sa abordeze orice anxietate legata de experiente
sexuale noi. Ca un principiu general, persoana care a suferit un doliu recent ar
trebui descurajata sa ia decizii importante de schimbare a vietii, cum ar fi sa-si
vanda casa, sa-si schimbe slujba sau cariera sau sa adopte copii, prea curand
dupa deces. E dificil sa ai o judecata buna in timpul fazei acute a doliului cand
exista un risc mai mare de reactii dezadaptative. Nu muta sau vinde lucruri, ca
11
sa poti fugi. Lucreaza-ti doliul acolo unde lucrurile iti sunt familiare. Atunci cand
descurajezi persoana indoliata sa ia decizii importante de schimbare a vietii prea
curand, trebie sa fii atent sa nu promovezi un sentiment de neajutorare. Mai bine
comunica-le ca vor fi destul de capabili sa ia decizii si sa intreprinda actiuni
atunci cand or sa fie pregatiti si sa nu ia decizii doar ca sa reduca durerea.
Dupa pierderea (moartea si nu numai) cuiva drag exista un proces intreg care ajuta persoanele
ramase sa faca fata, sa integreze pierderea si sa se reorienteze, in timp, spre viitor. Acest
proces este numit doliu si nu se refera la purtarea de haine negre sau la o durata fixa de
14
timp. Este mai degraba un proces natural, care este trait diferit de fiecare persoana, existand
totusi reactii comune, considerate (pana la un punct) normale si sanatoase. In cartea sa despre
terapia persoanelor in doliu, William Worden imparte aceste reactii pe mai multe categorii:
Tristete
Neputinta
Amorteala sentimentala
Furie
Apatie
Emancipare
Anxietate
Tanjire
Usurare
Vinovatie
Soc
Senzatii fizice
Gol in stomac
Nod in gat
Nod in piept
Hipersensibilitate la zgomot
Slabiciune in muschi
Gura uscata
Ganduri
Comportamente
15
Vise legate de persoana disparuta care pot avea scopuri diferite si sa fie
traite ca placute sau foarte stresante
Toate acestea sunt reactii normale la pierderea cuiva drag. Atunci cand procesul de doliu
ramane blocat (de exemplu, unele dintre aceste reactii au aceeasi intensitate multi ani dupa
momentul pierderii) spunem ca este un doliu complicat. Pot exista mai multi factori care sa
determine complicarea procesului de doliu:
soc si negare;
supralicitare si confuzie;
acceptarea realitatii;
reevaluare si redresare.
Metode terapeutice de incheiere a relatiei
De asemenea, atunci cand persoana supravietuitoare nu a reusit sa
traiasca doliul si pentru ca inmormantarea nu este un eveniment cu
repetitie, ci se intampla o singura data, o modalitate terapeutica de
incheiere a relatiei este redactarea unei scrisori in care se vor
exprima sentimentele si gandurile fata de defunct. Un element
important al incheierii relatiei cu defunctul il reprezinta si suportul social pe
18
n sensul c cei care devin terapeui dedicai sunt cei care de fapt i repar
propriile rni n stima de sine aa cum artam i n capitolul anterior. Problema
este c muli dintre acetia devin centrai pe sine i foarte narcisici, ajungnd
astfel n cteva tipuri de situaii: consider c doar ceea ce i-a ajutat pe ei i va
ajuta i pe cei traumatizai, indicndu-le acele orientri psihoterapeutice i
tehnici care le-au fost lor de folos; ajung s nege efectele traumelor clienilor lor
deoarece nu le-au identificat nc la ei sau s agraveze unele efecte pentru a
semna cu cele pe care ei nii le-au avut; evit s analizeze i s abordeze
unele aspecte ale traumei clientului din cauza anxietii pe care o resimt;
exist o tendin de culpabilizare a victimei sau de salvare/justificare a
agresorului, adic victima poate fi perceput cel puin jumtate de vinovat ca i
agresorul sau clientul poate fi fcut vinovat pentru procesul de doliu complicat
prin care trece, pentru simptomele pe care le dezvolt, pentru ritmul lent pe care
l are n vindecare etc. Aici, mecanismul descris de Fischhoff i rediscutat de
Fischer i Riedesser al efectului neltor al retrospectivei este foarte important:
el arat c un eveniment este mai plauzibil cnd aflm c s-a ntmplat, chiar
dac el are loc ntmpltor sau este extrem de puin plauzibil. Astfel, terapeutul
care cade prad acestui fenomen, i imagineaz c el ar fi putut fi mult mai
prevztor sau mai capabil, rapid sau echilibrat dect clientul su n situaii
similare. El ctig astfel plcere i superioritate, aprndu-se n acest fel de
sentimentul de insecuritate i neputin aprut din confruntarea cu tramele
proprii i cele ale clientului;
exist o alt tendin care se refer la atitudinea de blamare a prinilor sau,
dimpotriv, de salvare a imaginii acestora, foarte important n procesele de
doliu de pe urma pierderii prinilor prin deces sau divor. Aceste atitudini polare
sunt adnc nrdcinate n gndirea oamenilor, iar ele se vor reflecta n
atitudinea i modalitatea de analiz a traumei de prierdere a clientului. Salvarea
prinilor apare n situaia n care terapeutul a fost format ntr-o educaie
familial i/sau cultural autoritar, unde critica adus prinilor de ctre copii i
ncercrile lor de a se extrage din aciunile traumatice parentale nu sunt subiecte
de abordat i nici att de ncurajat. Acuzarea prinilor, ca tendin opus,
favorizeaz att la client ct i la terapeut meninerea ntr-un statut de victim a
ceea ce s-a ntmplat n relaia cu printele, ceea ce va ngreuna i trena un
proces de doliu.
datorit acestor dou aspecte discutate mai sus, apare necesitatea echilibrului
ntre atitudinea terapeutic se susinere emoional i cea de provocare, de
analiz. Aceste dou tipuri de atitudini vor fi mbinate, mpletite astfel nct s
permit clientului s dezvolte un sentiment de siguran i ncredere, dar i s
permit procesului de vindecare s aib loc. Tot aici, consider necesar s fie
folosit poziia de abstinen
Reguli de lucru n psihoterapia traumei
Fischer i Riedsser (1998, p. 187-190) menioneaz regulile din psihoterapia
traumelor pe care le consider a fi cele mai importante, deoarece ntrunesc un
acord consistent ntre diveri autori. Astfel, urmtoarele reguli sunt necesare i
merit s fie respectate:
21
22
26
lumea aceasta, iar furia meanu a avut nici un efect asupra Lui, poate fi
impresionat daca l rog frumos.Stadiul de acceptare nu e un stadiu de fericire, ci
este ca i cum durerea ar fi trecut, luptas-a terminat i urmeaz o perioad de
odihn naintea marii cltorii. Este o perioad destinat decatexiei
(desprindere gradual / ntreruperea comunicrii reciproce).
Rolul terapeutului Travaliul de doliu presupune a intra n contact, a exprima i
a da sens unor emoii extrem de intense i de variate. Sarcina consilierului va fi
una foarte delicat, deoarece acesta va trebui s nsoeasc persoana atunci
cnd aceasta i descoper i i exprim sentimente precum: deprimare,
disperare, fric, resentimente, abandon etc.
Terapeutul trebuie s nu se team s rosteasc cuvintele a murit, tocmai pentru a
determina pacientul s accepte realitatea pierderii i s depeasc manifestrile
fireti de negare.
Terapeutul trebuie s l ajute s treac prin durerea i suferina amintirilor despre
mprejurrile morii persoanei dragi, deoarece foarte muli au tendine de evitare
a amintirilor, de a munci pn la epuizare sau de dependene de substane.
Terapeutul trebuie s l nsoeasc n lupta lui / ei de a se adapta la un mediu din
care decedatul lipsete: la pierderea rolurilor pe care decedatul le avea n raport
cu persoana n cauz; la o nou imagine de sine; la o nou lume / concepie
despre lume i via.
Terapeutul trebuie s l sftuiasc pe client s reinvesteasc emoional
persoana decedat, explicndu-i c nu nseamn a renuna la ea i la relaie, ci a
stabili o nou relaie cu el.Datorit faptului c n psihologia i psihoterapia
persoanelor traumatizate a aprut o nou tendin, aceea de a lua n considerare
i efectele pozitive pe care traumele le pot avea asupra persoanelor, am notat
cateva sugestii pentru terapeuii care ncurajeaz succesul i creterea
posttraumatic oferite de Calhoun i Tedeschi:
Interveniile clinice trebuie s se desfoare n interiorul sistemului de credine
al clientului.De foarte multe ori clienii se centreaz pe teme spirituale i
religioase care i ajut s le ofere un sens experienei lor i s-i gseasc un
drum propriu. Terapeutul are nevoie de flexibilitate pentru a tolera ntrebrile,
dubitaiile i modificrile din tumultul religios i spiritualn care intr persoana, pe
msur ce se mic ntre vechiul i noul sistem de credine.
29
30
Meninerea identitii personale prin crearea unor limite ntre munc i viaa
personal;
Recunoaterea sentimentelor pozitive asociate cu activitate terapeutic.
Tehnici psihoterapeutice utilizate n travaliul de doliu. Ca tip de
psihoterapie, n cazul persoanelor care au pierdut pe cineva drag, este
recomandat psihoterapia contextual-modular-Francisc Macnab.Francisc Macnab
se nscrie n rndul psihoterapeuilor umaniti care cred n potenialul
sanogenetic al fiinelor umane i care, folosind acest potenial ca punct de
plecare, a creat n1966 i a revizuit n 2000 un model de introducere n terapia
traumei (sau a persoanelor traumatizante) care s scurteze durata i s creasc
eficiena procesului terapeutic. Scopul modelului este acela de a ajuta persoana
s revin ct mai rapid la nivelul anterior de funcionare fizic, psihic i social,
sau chiar la un nivel superior. Modelul psihoterapeutic al lui F. Macnab const ntrun numr de ase edine, fiecare cu un scop specific. Iat-le prezentate pe scurt:
Prima edin
stabilirea relaiei terapeutice; analiza evenimentului traumatizant i al efectelor
lui negative asupra clientului; analiza resurselor personale, sociale i spirituale
ale clientului; stabilirea traumei centrale i a traumelor secundare;
edinta a doua
analiza originii anxietii centrale (stabilit n relaie cu trauma central), pe
baza temerilor, emoiilor, sentimentelor resimite de client, anxietate ce st la
baza suferinei persoanei;
edinta a treia
analiza originii anxietii centrale i stabilirea conexiunilor incontientecare
amenin s dezintegreze eul. Prin utilizarea genogramei va fi descoperit
astfeldinamica psihic intern a sinelui clientului. Vor fi folosite tehnici specifice
de desprinderede sursa anxietii sale, lsnd loc liber unor alegeri contiente
referitoare la propria persoan, la noile conexiuni i la contextul n care persoana
va urma s triasc;
edinta a patra
identificarea i modificarea gndurilor negative, delimitarea cogniiilor de emoii
i / sau terapia amintirilor i flash back- urilor traumatizante. Se vor descoperi
31
edinta a cincea
cutarea i urmarea unui nou sens al vieii clientului n perspective oferit de
evenimentul traumatizant, ce constituie astfel ansa unei reorganizri i
ierarhizri mai adecvate a prioritilor persoanei pentru o via stabil i
satisfctoare;
edinta a asea
-descoperirea capacitii de poziionare a persoanei n diferite contexte ale vieii
sale (altfel spus, varietatea faetelor eu-lui) i a resurselor sale ce pot fi folosite n
aceste contexte.
Psihoterapia experienial, prin accesul la natura transformrilor de sine i a
relaiilor interumane, prin valorile ei pozitive care stau la baza nelegerii,
explorrii i asistrii fiinei umane, se constituie ntr-o paradigm a restructurrii
dezvoltrii persoanei. Procesul de nsntoire este pentru existenialist o
redescoperire de sine, o rentoarcere la izvoarele proprii[) o armonizare a
tendinelor contrarii printr-o clarificare de sine i nvarea strategiei de alucra
asupra siei i de a te autoschimba. [] Concepia i modalitatea de abordare
este holist.Calea este armonizarea cu sine, i cu alii i cu lumea, obiectivul este
autodezvoltarea, autotransformarea sanogen i autocreaia, iar inta este
naintarea ntru cunoatere i transpersonalizare (Mitrofan I.,1997,p
15).Terapeuii experienialiti consider c lucrul cel mai important care trebuie
protejat la om este unicitatea sa. Fiecare individ dispune de un potenial latent ce
se cere valorificat. De aceea psihoterapia experienial pune n primul plan al
preocuprilor sale trirea empatiei i exprimarea experienei prezente, principiul
su de baz fiind experiena aici i acum. n aceste condiii i se permite celui
care vine la terapie contientizarea propriilor percepii, gnduri itriri, emoii.
Dobndind experiena propriului Eu, persoana va fi capabil s se pun n acord
cu semnificaiile lumii sale interne i externe i s se dezvolte prin fenomene de
autorestructurare.Tradiional, literatura psihologic, medical i social s-au
centrat pe vulnerabilitatea n faa adversitilor i a impactului negativ al
32
33
37
deseneze pe un cerc trei valori pecare le consider ca fiind eseniale pentru viata
ei.S. a aezat n cerc urmtoarele valori:
Autenticitatea;
Familia;
Credina n Divinitate.n continuare, am discutat modul n care aceste valori se
manifest n viaa ei, modul ncare i influeneaz deciziile, msura n care i dau
for.n partea a doua a exerciiului, am rugat-o ca, pornind de la acest cerc, s i
dea seamacare ar fi sensul vieii sale. Clienta a definit ca sens al vieii sale a
crea . Discuia a continuat asupra modului n care acest sens se manifest n
viaa sa de zi cu zi, ce simte atunci cnd l mplinete.Finalul edinei a nsemnat
realizarea unui climat psihologic favorabil unui la revedere spus edinelor de
terapie, lansndu-se nsa ideea c S. poate reveni cnd simte nevoia.S. a
contientizat c a reprezentat un efect al traumei legate de pierderea
unor persoane semnificative cu toate implicaiile emoionale i somatizrile
descrise anterior, un rezervor de colectare a anxietilor transgeneraionale i
c a devenit un misionar menit s mplineasc dorinele reprimate ale strmoilor
ei. Ea reprezint sfritul i nceputul la un loc, ceea ce a presupus ns ntradevr o mare energie creatoare care s disloce i s reuneasc n acelai timp
alte perspective oferite n dar ei i generaiilor viitoare.
38
Bibliografie:
1.
41