Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Microbiologie Subiecte Examen Rezolvate Artial
Microbiologie Subiecte Examen Rezolvate Artial
Gram negative: Li se descrie un perete celular in general mai subtire alcatuit dintr-un strat fin de proteoglican (10-20% din structura peretelui) care
este acoperit de o membrana externa. Spatiul dintre membrana citoplasmatica si membrana interna reprezinta spatiul periplasmic. Din punct de
vedere chimic membrana externa este alcatuita din fosfolipide, proteine si cantitati variabile de lipopolizaharide.
Lipopolizaharidul (endotoxina) are in componenta doua structuri esentiale: Lipidul A si polizaharidul O. Bacteriile gram negative se decoloreaza
cu alcool-acetona si se recoloreaza cu fuscina diluata (au culoare rosie in coloratia gram). Dintre bacteriile gram negative fac parte: meningococul,
gonococul, enterobacteriile, vibrionul holeric, cocobacilii gram negativi.
5. Rolul peretelui bacterian
-
numeroase bacterii sintetizeaza polimeri organici care formeaza in jurul celulei o matrice fibroasa numita glicocalix
la unele bacterii glicocalixul adera strans de celula bacteriana si reprezinta capsula
exista bacterii care detin o capsula bine definita cu structura polizaharidica (S pneumonae, K pneumonae) sau cu structura polipeptidica
(B. Anthracis)
la alte bacterii glicocalixul formeaza o retea laxa de fibrile care se pierde partial in mediu si poate fi separata de corpul bacterian prin
centrifugare, capsula flexibila, care nu este vizibila la mo.
Roluri:
Factor de virulenta, impiedicand fagocitarea bacteriei si favorizand invazivitatea
Permite aderarea unor bacterii
Bariera protectoare fata de bacteriofagi
Contine substante cu specificitate antigenica (de specie sau de tip) antigenul K
17.Fimbriile bacteriene
-
lipidul A
majoritatea bacteriilor comensale, conditionat patogene sau patogene importante pentru om, sunt chimiosintetizante, heterotrofe. Se
diferentiaza in functie de tipul respirator. Exista si bacteriile paratrofe, a coaror energie trebuie oferita de gazda. Sunt bacterii parazite
strict intracelular (Rickettsia si Chlamydia)
cresterea microbiana necesita polimerizarea unor substante mai simple pentru a forma proteine, acizi nucleici, polizaharide, lipide.
In raport cu sursa de energie bacteriile se impart in:
o Bacteriile care folosesc energie luminoasa si traiesc la lumina (photobacterii)
o Bacterii care isi procura energia prin procese de oxidoreducere catalizate enzimatic si traiesc la intuneric
In raport cu sersele folosite ca material de sinteza se impart in:
o Bacterii autotrofe, capabila sa-si sintetizeze toti compusii organici din materie anorganica
o Bacterii heterotrofe dependente de prezenta unor compusi organici
Daca o celula esre aprovizionata cu substantele necesare si cu energie ea va sintetiza diferite macromolecule iar secventa aranjarii
componentelor in aceste macromolecule este deteminata fie dupa un model ADN-ADN (pt acizii nucleici) sau ADN-ARN (pentru
proteine), fie cu un determinism enzimatic pentru carbohidrati si lipide.
Dupa ce moleculele au fost sintetizate acestea se autoasambleaza formand structuri supramoleculare: ribozomi, perete, flageli, plii etc.
Rata sintezei macromoleculelor si activitatea cailor metabolice sunt foarte bine reglate.
strict aerob bacteriile se dezvolta numai in prezenta unei presiuni crescute a )2 care este folosit ca acceptor final unic. Aceste bacterii
poseda o catalaza, peroxidaza, citocromi si utilizeaza numai procese de respiratie. Unele specii aerobe se pot dezvolta in medii lipsite de
oxigen daca in mediu sunt prezenti nitritul sau nitratul.
Strict anaerob atunci cand bacteriile cresc numai in absenta )2. Nu pot supravietui in prezenta )2 care nefiind redus are o actiune
bactericida. Nu au catalaza, peroxidaza. Aceste bacterii folosesc pentru obtinerea energiei numai procese de fermentatie. Pentru
cultivarea lor este necesara utilizarea unui mediu cu potential redox foarte scazut.
Aerob facultativ anaerob atunci cand bacteriile se dezvolta mai bine in mediile cu oxigen, prin procese de respiratie, dar pot prezenta
ambele tipuri respiratorii, in functie de potentialul redox. Nu au catalaza sau citocromoxidaza dar au peroxidaze flavoproteice. In acest
tip se incadreaza majoritatea bacteriilor studiate.
Anaerob microaerofil atunci cand bacteriile tolereaza mici cantitati de O2
factorii de crestere sunt metaboliti esentiali pe care bacteria nu-i poate sintetiza
aceste substante trebuie incluse in mediul de cultura pentru microorganismul respectiv
bacteriile patogene sunt heterotrofe
adaptandu-se la viata parazitara devin dependente de o serie de astefl de factori de crestere (unele sunt atat de dependente incat nu pot fi
cultivate in vitro lepra)
pe medii izolate, germenii insamantati in suprafata produc colonii, colonia este totalitatea bacteriilor rezultate din multiplicarea unei
singure celule bacteriene.
O colonie este o clona bacteriana
Se pot obtine de exemplu prin tehnica insamantarii prin dispersie.
Dupa prelevarea cu ansa a unei portiuni din produsul patologic, inoculul este dispersat pe latura unui viitor poligon
Se resterilizeaza ansa si se verifica temperatura prin atingerea mediului intr-o zona neinsamantata
Cu ansa sterila se traseaza a doua latura a poligonului
Se resterilizeaza ansa si se traseaza a 3-a latura
Se urmeaza acelasi procedeu pentru laturile 4-5
33.Aspectele culturilor bacteriene pe medii solide; corelaii ntre acestea i patogenitate; exemple
Aspectul coloniilor variaza in functie de specia bacteriei fiind un criteriu de diagnostic. Se examineaza dimensiunea, conturul (circular, lobat,
zimtat) relieful (plat, bombat, acuminat, papilat), culoarea (pigmentate, nepigmentate), suprafata (lucioasa, granulara, rugoasa)
Conditiile de cultivare si aspectul culturii=caractere cheie pentru identificare
Aspect
-dimensiune:mari>2 mm,medii 1-2 mm,mici<1 mm
-conturul:circular,lobat,zimtat
-relieful:plat,bombat,acuminat,papilat
-suprafata:lucioasa,granulara,rugoasa
-culoare:pigmentate,nepigmentate
-opacitate:transparente,opace
-consistenta
-aderenta la mediu
-absenta/prezenta hemolizei (pe geloza sange)
Colonia S(smooth)-suprafat bombata si neteda,margini circulare si adesea aspect stralucitor.Germenii pastreaza structura antigenica si nu
aglutineaza spontan cu solutie salina fizioogica.Germenii capsulati isi pastreaza capsula.Virulenta este conservata. Exemple:S.aureus
,Spyogenes,E.coli etc.
Colonia R(rough)-plata,suprafata cu rugozitati,margini crenelate.Structura antigenica nu este caracteristica.Nu pastreaza capsula.Virulenta nu este
conservata(exceptii B.anthracis, M. Tuberculosis, C.diphteriae)
Colonia M(mucoid)-mare ,stralucitoare,mucoasa.Data de bacteriile cu capsule mari(Klebsiella pneumoniae).
34. Aspectele culturilor bacteriene pe medii lichide; corelaii ntre acestea i patogenitate; exemple
Bacteriile si fungii facultativ anaerobi-se dezvolta in toata masa de lichid,tulburandu-l.
Bacteriile strict aerobe-se dezvolta preponderent la suprafata mediului.
Variantele S-tulbura omogen mediul(majoritatea)
Variantele R-tulburare mai putin omogena.Pot lasa mediul limpede,fomand flocoane care se depun sau un strat(val) la suprafata mediului
(b.difteric ,b.tuberculos)
Se poate remarca si pigmentogeneza(Pseudomonas aeruginosa) sau se poate constata aparitia unui miros caracteristic(miros de corn ars
in cazul clostridiilor)
Exemple:
-Mediu tulburat omogen-Staphylococcus spp.
-mediu clar,cu depozit grunjos pe pereti si la baza tubului(S.pyogenes)
-mediu clar,cu val la suparafata(V.cholerae in apa peptonata alcalina)
-dezvoltare in ineladerent la peretii tubului,la suparafata(E.colli)
-mediu clar cu membrana uscata la suparafata(B.subtilis)
-mediu clar cu depazit floconos aderent la baza tubului(B. Anthracis)
-mediu clar cu menbrana graosa ,plisata la suprafata(M tuberculosis).
35.Sisteme de culturi continue; definiii i exemple
Cultura bacteriana continua se realizeaza atunci cand mediul de cultura este continuu reinnoit.O populatie bacteriana poate fi indefinit
mentinuta in faza de multiplicare exponentiala daca se adauga continuu mediu de cultura proaspat,cu omogenizare prin curent de aer steril si
evacuare a unei cantitati corespunzatoare de cultura(in chemostat sau turbinostat)
Chemostatul utilizeaza un mediu de cultura in care unul dintre nutrientii,aflat in concentratie ma redusa, functioneaza ca factor limitant al
cresterii .Mediul de cultura proaspat este admis in vasul de cultura in ritmul in care este consumat factorul limitant,iar cultura este evacuta cu
acelasi ritm.Cultura este mentinuta astefel la o valoare constanta si submaximala ratei de crester,reglata prin factorul limitant.
36.Definii noiunile de asepsie i antisepsie; exemple de antiseptice; aplicaii
Asepsia=ansamblu de metode prin care evitam contaminarea mediului ambiant cu germeni microbieni sau prin care putem mentine
sterilitatea tesuturilor,mediilor de cultura,medicamentelor injectabile.
Aseptic-lipsit de microbi,chiar daca acestia sunt patogeni sau nepatogeni,forme vegetative sau sporulate.
Antisepsia-inlaturarea sau distrugerea formelor vegetative microbiene de pe tegumente,mucoase sau din plagi.Se realizeaza cu ajutorul
substantelor antiseptice,in vederea prevenirii infectiei.
a)substante care denatureaza proteinele(rol bactericid):acizii,bazele,alcooli(ex alcool etilic 70 -antiseptizare tegumente)
b)substante care oxideaza gruparile chimice libere ale enzimelor(de exemplu SH):hipermagnat de potasiu1(antiseptizare mucoase),peroxid de
hidragen 3% in apa (antiseptizare plagi),halogenii(Cl,I,Br)si derivatii lor (hipocloriti,cloramine,solutii iodurate)
c)substante care blocheaza gruparile chimice libere ale enzimelor(de exemplu SH):metale grele,sarurile de mercur,preparate
organomercuriale(merthiolat de sodiu),saruri de argint,compusi de argint coloidal(colargol,protargol),gruparile alchil ale formaldehidei,oxidului de
etilen
d)substante care lezeaza mb celulare:fenolii,acidul fenic(utiliz limitate datorita causticitatii,dar este indice de masurare al activitatii
antimicrobiene),crezolii, hexaclorofenul,clorhexidina,detergentii anionici(sapunuri perlan),cationici(saruri cuaternare de amoniu:bromocet)
,amfolitici(acid dodecilaminoacetic), neionici (propilenglicolul)
e)substante care altereaza acizii nucleici:coloranti bazici(violet de gentiana,albastru de metilen,fucsina bazica),derivatii de acridina(rivanolul)
37. Definii noiunile de sterilizare i dezinfecie; exemple de dezinfectante; aplicaii
Sterilizarea-distrugerea sau indepartarea tuturor microorganismelor patogene sau nepatogene, forme vegetative sau spori, de pe o
suprafata sau dintr-un mediu(lichid sau solid).prin sterilizare se realizeaza asepsia.
Dezinfectia-distrugerea formelor vegetative microbiene(uneori si a sporilor) din anumite medii (lichide,solide) sau de pe suprafete.Se
realizeaza cu ajutorul unor agenti fizici sau cu ajutorul substantelor dezinfectante.(realizeaza antisepsia)
Dezinfectante-substante toxice sau iritante pentru tesuturile vii ,puternic germicide, care se utilizeaza pentru decontaminarea obiectelor si
suprafetelor(in functie de concentratie unele dezinfectante pot fi folosite si ca antiseptice)
Exemple:alcoolii,halogenii(clor iod),fenolii,compusi cuaternari de amoniu,aldehide(glutaraldehida,formaldehida),peroxizii(apa
oxigenata,acid peracetic)
38.Antiseptice i dezinfectante. Mecanisme de aciune
Antisepsia reprezint nlturarea sau distrugerea formelor vegetative microbiene de pe tegumente, mucoase sau din plgi. Se realizeaz cu ajutorul
substanelor antiseptice, netoxice pentru tegument (ex. alcool etilic 70, tinctur de iod 5%, KMnO4 0,1%, detergeni cationici etc).
Dezinfecia reprezint distrugerea formelor vegetative microbiene (uneori i a sporilor) din anumite medii (lichide, solide) sau de pe suprafee. Se
realizeaz cu ajutorul unor ageni fizici sau cu ajutorul substanelor dezinfectante bactericide (cu efecte negative asupra esuturilor gazdei).
mpiedic rspndirea bolilor infecioase.
Dezinfecia igienic a minilor, prin splare, reprezint utilizarea unui produs cu aciune direct asupra florei tranzitorii, pentru a preveni
transmiterea acesteia, fr a aciona asupra florei rezidente.
Dezinfecia chirurgical a minilor, prin splare, reprezint utilizarea unui produs cu aciune direct asupra florei tranzitorii, pentru a preveni
transmiterea acesteia i cu aciune asupra florei rezidente.
Produsul pentru dezinfecie de nivel sczut este un agent chimic care distruge bacteriile vegetative, unii fungi (ex. Candida albicans), virusurile
capsulate i virusurile mari necapsulate.
Produsul pentru dezinfecie de nivel intermediar este un agent chimic care distruge bacteriile vegetative, fungii, virusurile capsulate, virusurile
necapsulate i mycobacteriile.
Produsul pentru dezinfecie de nivel nalt este un agent chimic care, n condiii bine definite de timp i temperatur, distruge microorganismele,
are aciune sporicid i reprezint un potenial sterilizant chimic (Figura nr. 2).
Sterilizantul chimic este un agent chimic (nu n form gazoas), utilizat pentru sterilizarea dispozitivelor medicale critice, care nu se pot steriliza
prin metode fizice. Un sterilizant chimic distruge toate categoriile i formele viabile de microorganisme, nivelul de supravieuire al acestora fiind
mai mic sau egal cu 10-6 (probabilitatea prezenei unui singur microorganism viu pe un dispozitiv medical sterilizat este egal sau mai mic cu
1/1.000.000).
Termenul de valabilitate reprezint perioada de timp n care un produs dezinfectant este eficient, din punct de vedere al concentraiei substanei
active i eficacitii antimicrobiene.
Timpul de contact (timp de aciune) reprezint perioada de timp n care produsul dezinfectant este n contact direct cu suprafaa sau obiectul care
trebuie dezinfectat. Perioada de timp n care produsul antiseptic este n contact direct cu esuturile vii.
39.Sterilizarea prin cldur umed; metode, presiune, temperatur, aplicaii
Sterilizarea prin caldura umeda este cea mai eficienta metoda de sterilizare si are ca mecanism coagularea proteinelor si degradarea
enzimelor..
care s comporta ca receptoare d mat genetic) bact F+ - detin fact F autonon in citoplasma. (cel mascule, donatoare d mat gen) Bact Hfr (cu frecv
mare d recombinare) deitn fact F intregrat in crz bact. Se comporta ca donatoare d mat gen cu o mare frecv d conjugare si recombinare. Prez fact F
integrat determ d obicei transferul unui nr variabil d gene crz si mai rar chiar transf fact F. Bact F- detin o struct plasmidica de tip specific care a
fost ant integrata in struct unui crz si s-a desprins din aceasta incorporand in struct sa unele gene crz. Au caract d mascul si se comporta ca
donatoare d mat genetic. Fact R (de rezistenta la antibiotice) confera celulei purtatoare rezistenta la unul sau la mai multe antibiotice. Au o struct
genetica complexa fiind alc din: gene care asig prop d rezist sila antib; gene care formeaza fact d tranfer al rezist . Asigura capacitatea d replicare
autonoma si d transfer prin conjugare. Transf plasmidelor R se poate face prin conjugare bact sau prin transductia mediata d fagi.
50.GENOM GENOTIP FENOTIP VARIABILITATE GENOTIPICA SI FENOTIPICA genomul = suma genelor din org. Totalitatea inf
genetice a unui org = genotip. Suma caract observabile, specifice unui org, produse de genotip in interactiune cu mediul ambiant =
fenotip.Variabilitatea fenotipica: reprez modificari morfologice sau fiziologie d tip adaptativ, care nu se transmit ereditar. Genomul nu este afectat.
Variab. Genotipica: reprez modif definitive ale mat genetic (crz sau extracrz) se transm descendentilor. Mecanisme: mutatie ; transf genetic urmat
d recombinarea genetica.
51.MUTATIILE LA BACT mutatia reprez o modificare accidentala in secv nucleotidica a unei gene ducand la modificari ale msg genetic.
Mutatii pot aparea prin: substitutii la niv mat genetic, inversii, insertii, deletii. MUTATIA SPONTANA apare in cond d mediu obisnuite si fara
interv unui fact decelabil MUT INDUSA care s e produc sub act unor fact fizici (radiatii, raze UV) sau chimici care actioneaza ca agenti
mutageni MUT PUNCTIFORMA alterarea unui singur nucleotid, resp a unui singur codon; MUT EXTINSE alterrari care depasesc limitele
unui codon, putatnd afecta secv mai mari aleuneia sau mai multor gene. MUT REGRESIVE (retromutatii) afect cel mutante, determ revenirea
acestora la tipul initial. MUT SUPRESOARE permit exprim fct anterioare a genei, desi o modif a secv bazelor nucl persista.
52.TRASFORMAREA LA BACT este un transf genetic realizat at cand bact accepta ADN liber provenit d la o bact donor sau din alte surse.
Patruns in cel receptoare, un fragm d ADN exogen poate inlocui (prin recomb genetica) a secv nucleotidica omoloaga, bact receptoare dobandind
un caract genetic nou (ex: sint unei struct capsulare) Transf genetic mediat d bacteriofagi se poate realiza prin transductie, conversie lizogenica.
53.TRANSDUCTIA reprez transferul unui fragm genetic (crz sau extracrz) d la o bact la alta prin interm unui fag (profag d obicei). Fagul =
transductor. Bact receptoare = transductant. SPECIALIZATA (restrictiva) este caract fagilor transductori care au proprietatea d a transf numai un
nr restrans d gene bact situate in imediata aprop a situsului d legare a profagului in crz bact. GENERALIZATA (nerestricitva) oricare din genele
crz bact, indiferent d pozitia lui in genom, pot fi incorporate in mod accidental in particula virala matura pt a forma un fag transductor, care le
poate transmite unor bact recept. Poate fi realiz d un mare nr d fagi neintegrati in crz bact at cand intra in ciclul litic.
54.CONJUGAREA BACTERIANA reprez un proces d transfer d mat genetic (crz sau extracrz) realizat prin interm unei leg intercel directe. Este
conditionata d prez fact F in cel donatoare. Pt realiz leg intercel este necesara existenta unor R d supraf atat la cel donator cat si la cel receptor. Ei
permit recunoasterea reciproca . dupa un nr d ciocniri intamplatoare, bact F+ form cu cele F- perechi d recomb si intre cel alat se form un canal d
conj. Prin canal se realiz transf unidirectional al mat gen.
55.Antibiotice + chimioterapetutice antimicrobiene= gr d subst medicamentoase capabile s distrug sau blocheze multiplicarea unor
microorganisme implicate etiologic n boli infecioase / transmisibile. Au aciune selectiv asupra celulelor microorganismelor, exercitnd aciuni
minime asupra celulelor organismului gazd. Aceste substane pot fi: antibacteriene; antivirale; antifungice; antiparazitare. Erori in utiliz
antibioticelor: un numr IMENS de prescrieri abuzive + folosirea IRAIONAL a unor antibiotice uzuale sau de excepie (60% = RISIP
inutil) apariia de specii sau de tulpini mutante + nmulirea reaciilor adverse + modificarea tablourilor clinice clasice ale patologiei
infecioase + patologia iatrogen post-Ab ; 1) ESTE incorect utilizarea antibioticelor n lipsa diagnosticului clinic,n orice stare febril, n
bnuiala unei infecii, n cursul unui tratament la ntmplare sau pe ncercate, nefundamentat pe criterii raionale 2) Utilizare fr a interpreta
corect datele de laborator noiuni elementare de bacteriologie = anul al II-lea ,recoltarea produsului patologic , efectuarea unor ex. paraclinice
elementare (leucogram, VSH, radiografie, sumar de urin etc), efectuarea de frotiuri (colorate Gram, cu albastru de metilen, Giemsa etc) ,
interpretarea corect a sensibilitii la antibiotice,evitarea tratamentului unor germeni saprofii 3) Prescriere nejustificat, spre ex. n stri febrile
neinfecioase (boli cu mecanism alergic, boli de colagen, neoplazii etc) n boli infecioase cu ageni patogeni insensibili la antibiotice (absurd n
tratamentul gripei) n cazul unor supuraii colectate neglijnd sau temporiznd incizia i drenajul 4). Erori n alegerea antibioticelor, prin
necunoaterea sau nerespectarea spectrului antimicrobian , necunoaterea antagonismului antimicrobian, necunoaterea reaciilor adverse fa de
antibiotice, nefolosirea antibioticului de elecie, utilizarea de antibiotice nedifuzibile n focar , neconsiderarea situaiei clinice particulare a unui
anumit pacient 5) Utilizarea antibioticelor n scop profilactic n principiu, trebuie privit cu rezerve exist situaii n care antibiotico-profilaxia este
util i recomandabil
56. dupa efect BACTERIOSTATICE = efect limitat la oprirea multiplicrii bacteriene (de exemplu tetraciclinele, cloramfenicolul, eritromicina,
clindamicina, sulfamidele etc). BACTERICIDE = aciunea duce la distrugerea bacteriilor (de exemplu penicilinele, cefalosporinele,
aminoglicozidele, rifampicina, vancomicina etc)
57. DUPA MECAN D ACTIUNE: a). inhibarea sintezei peretelui celular = efect bactericid antibioticele beta lactamice (ex. peniciline,
cefalosporine, bacitracin, vancomicin, cicloserin etc); b). inhibarea funciei membranei celulare = efect bactericid (ex. polimixine, colistin,
imidazoli, nistatin, amfotericin B etc); c). inhibarea sintezei proteice la nivelul ribozomilor (ex. aminoglicozide, tetracicline, cloramfenicol,
macrolide, licomicin, clindamicin etc); d). inhibarea sintezei acizilor nucleici (ex. rifampicin, chinolone, sulfamide, trimetoprim, pirimetamin
etc)
58. DUPA STRUCT CHIMICA 1. Antibioticele betalactaminice - penicilinele naturale (ex. penicilina G); - aminopenicilinele (ex. ampicilina);penicilinele penicilinazorezistente (ex. oxacilina, dicloxacilina); - carboxipenicilinele (ticarcilina);- ureidopenicilinele (ex. azlocilina, piperacilina);
- alte peniciline i inhibitori de beta-lactamaze (ex. acid clavulanic + amoxicilin / ticarcilin, sulbactam + ampicilin,; - Cefalosporinele generaia I (ex. cefalotina); - generaia a II-a (ex. cefamandola); - generaia a III-a (ex. ceftriaxona); generaia a IV-a (ex. cefepima). - Alte
antibiotice beta-lactaminice - monobactamii (ex. aztreonamul); penemii (ex. ritipenemul);- carbapenemii (ex. imipenenul, imipenemul +
cilastatina). 2. Aminoglicozidele - streptomicina (un oligozaharid); kanamicina, gentamicina, amikacina, 3. Ciclinele (ex. tetraciclina,
doxiciclina); 4. Ansamicinele (ex. rifampicina, rifabutina) 5. Macrolidele (ex. eritromicina, claritromicina,) 6. Polipeptidele ciclice (ex.
polimixinele, bacitracina) 7. Antibioticele care nu se ncadreaz n nici una din grupele de mai sus - cloramfenicolul; - lincosamidele (lincomicina
i clindamicina); glicopeptidele (vancomicina, teicoplanina) - antibiotice antistaficlococice de rezerv (acidul fusidic) Chimioterapicele
Sulfamidele (sulfonamidele); 2. Cotrimoxazolul (asociere trimetoprin + sulfametoxazol, denumit de ex. biseptol) 3. Dapsona
(diaminodifenilsulfona); 4. Ethambutolul; 5. Hidrazida acidului izonicotinic (HIN); 6. Chinolonele (ex. acidul nalidixic, ofloxacina, ciprofloxacina
etc); 7. Nitrofuranii (ex. nitrofurantoina); 8. Nitroimidazolii (ex. metronidazolul) etc.
59. Rezistena microbian la antibiotice capacitatea unor microorganisme de a supravieui i de a se multiplica n prezena Ab / Ct poate fi
natural (rezistena tuturor membrilor unei specii bacteriene fa de un antibiotic este determinat genetic ex. rezistena bacilului Koch la
penicilina G) sau dobndit (necaracteristic unei specii bacteriene achiziionat de anumite subpopulaii din acea specie n circumstane date Ex.
antibioticul acioneaz ca un presor selectiv poate fi cromozomial sau extracromozomial) Rezistena cromozomial se poate dezvolta ca
rezultat al unei mutaii spontane la nivelul unui locus ce controleaz sensibilitatea fa de un anumit produs antimicrobian prezena substanei
active = mecanism selector, suprimnd organismele sensibile i favoriznd dezvoltarea unei populaii provenite din organismele mutante, rezistente
la antibiotic. mutaia spontan apare cu o frecven ntre 10-12-10-7. Mutaiile cromozomiale: - sunt definitive - afecteaz numai un anumit
antibiotic - se transmit vertical la toi descendenii Rezistena extracromozomial mult mai frecvent (circa 90% din cazurile de rezisten transmiterea materialului genetic se poate face transversal (orizontal), la toi membrii populaiei bacteriene existente la un anumit moment dat prin:
- plasmide, - material plasmidic sau - transpozoni. Tipuri de rezisten A. monovalent (monorezistena), plurivalent (rezistena multipl la
mai multe antibiotice); B. - direct (leag o anumit bacterie de un singur anumit antibiotic); - ncruciat (rezistena unei bacterii fa de mai muli
ageni antimicrobieni cu structur i/sau mecanism de aciune asemntor); C. Dup ritmul de instalare, rezistena poate fi: cu tip rapid de instalare
(monostadial), tip streptomicin; de tip intermediar, tip eritromicin; cu tip lent de instalare (pluristadial), tip penicilin; cu tip foarte lent
de instalare, tip vancomicin.
60. ANTIBIOGRAMA DIFUZIMETRICA COMUNA se insamanteaza germenul testat p mediu solid turnat in placi petri (se poate face prin
inundarea placii, apoi aspirarea aseptica a excesului). Dupa 20 min se aplica microcomprimatelein care sunt incorporate ATB in conc standardizata
(cu ajut pensei sau aplicator automat) 5 atb p o placa. Ele tre s vina in contact perfect cu mediul (le presam usor cu o pensa) ; dupa 15 20 min
incubam placile in termostat; atb difuzeaza in mediu zone d inhibitie in care coloniile nu se dezvolta ; cu cat zona este mai larga, cu atat
germenul va fi considerat mai sensibil. Daca in int col se dezv colonii germen rezistent; metoda permite elim atb inactive si selct celor f active.
Metoda permite d fapt eliminarea antibioticelor complet inactive si eventual selectionarea aTB f active. STANDARDIZATA: elem necesare:
mediul (agar mueller hinton in maj cazurilor) (grosime ph compozitie standard) inoculull timpul d incubare (16 18 h)atm d incubare, umiditatea
atm d incubare; conc subst antimicrobiene; utilizarea tulpinilor d refernta; interpretarea rez (cu tabele d referinta)
61.Definii noiunea de CMI i CMB; cum se determin i care este utilitatea determinrii CMI i CMB ? CMI= conc minima
inhibitorie, respectiv conc c m mica d ag antimicrobian, exprimata in micrograme, care mai exercita o actiune bacteriostatica asupra
germenului testat. Determinarea CMI se face prin testul E (reprez o metoda d testare in vitro a sensib la atb pt dif microorg, inclusiv pt
bact pretentioase si germ anaerobi). Principiu: asem metodei difuzimetrice. E test necesita un inocul bact standardizat ce urmeaza a fi
depus p mediul d cult potrivit microorg studiat. In placi petri. Benzile e test se aplica dupa insamntare si contin un gradient d agent
antimicrobian. In fct d atb gradientul acopera un sir continuu d conc. Dupa incubare se form o zona eliptica d inhibitie. Valoarea CMI se
citeste acolo unde cresterea bact intersecteaza banda e. CMB = conc minima bactericida, resp conc c mai mica d ag antimicrob care mai
exercita o act bactericida asupra germenului testat. Determinare: pornind d la rez obtinut prin met dilutiilor in mediu lichid, se vor utiliza
ca sursa d inocul tuburile in care dezv microbiana a fost inhibata. Avem nevoie d o placa petri cu agar M H. Care va fi impartita in
sectoare, nr sectoare = nr d tuburi fara crestere microbiana. Incubam. CMB coresp ultimei conc d atb care a distrus microorg insamantate
(sectoare fara cultura) . se considera k atb va fi eficient in vivo dak in serul pac se pot atinge conc d atb care s depaseasca 4 8 ori CMB.
Determinarea CMI si CMB este imp pt aprecierea eficacitatii antimicrobiene a unui atb asupra unei tulpini microbiene. + pt tratam infect
severe (endocardite, septicemii) si la imunodeprimati .
62. SIMBIOZA, COMENSUALISM PARAZITISM Simbioza = convietuire folositoare pt ambii parteneri (ex: sint d vitamine la care participa
unii coliformi intestinali) Comensualism = germenii depind nutritional de gazda, careia nu ii creeaza prejudicii (flora normala). Aceasta convietuire
exprima un echilibru instabil, care poate fi usor tulburat. Parazitism = microorg se dezv in detrimentul gazdei, cu manifestari clinice mai mult sau
mai putin evidente. Unele bact sunt obligatoriu parazite (mycobacterium leprae, t pallidum) sau facultativ parazite (clostridium tetani)
63. PATOGENITATEA SI VIRULENTA patogenitatea = capacitatea unui germen de a declansa in org gazda fenomene morbide, patogene,
modif locale, generale si functio laesa. Este un atribut d specie si este determinat genetic. Virulenta = gradul diferit d patogenitate exprimat in
cadrul unei specii. Este un atribut al tulpinii microbiene agresoare. Variabilitatea in exprim patogenitatii depinde d cond in care traieste germenul.
Fact de patogenitate: pilii comuni, glicocalixul, capsula, subct ale peretelui bact: proteina M, ag Vi (salmonella typhi), polizar A, ag O, Ag K.
64. FLORA MICROBIANA NORMALA poate fi divizata in 2 grupuri: rezidenta care se gaseste in mod regulat si care dak este perturbata se
restabileste promt si TRANZITORIE cxare poate coloniza gazda p o perioada variabila d timp, (ore sapt) . A) la niv tegum variabila, in fct d ctct
cu mediul inconj. Mai frecv: staf alb, bacili difteroizi aerobi si anaerobi. Temporar germeni coliformi si chiar staf patogeni dar fara manifestari.
B) muc nazala staf albi si aurii, streptococi, pneumococi c) cav bucala si faringe coci si bacili gram poz si gram neg, aerobi si anaerobi d) tract
digestiv difera in fct d segm(enterobact in colon) e) vaginal lactobacili , coci.
65. EXOTOXINA = elab in general d microbii gram + lizogenizati(s d grup A) sau codificat plasmidic (clostridium tetani), dar si d bacili gram -,
prin mecan crz sau sub control plasmidic (e coli); struct proteica; prez un domeniu B obligatoriu (necesar penetrarii) si o port enzimatica A.sunt
secretate in timpul vietii. Difuzibile la dist. Toxicitate f mare. Au afinit diferita in fct d specie. Manif clinice apar dupa o per d latenta. Au putere
antigenica mare. ENDOTOXINELE = evid la bact gram -; sunt elaborate si apoi incluse in peretele bact, elib in urma distr germenilor. Au struct
lipopolizah ( a grasi + lipid A = lant d polizah) toxicitate mai redusa, dar pot actiona la mai multe nivele ?(febra leucopenie hiperpermeabilitate
vasc) implicate in aparitia socului endotoxic. Putere antigenica mai redusa, ANTITOXINELE = struct proteica, imunogene si determ ap Ac
specifici care pot neutraliza activ toxica prin cuplare specifica cu toxina seruri imune ANATOXINELE = exotoxine detoxifiate intr-un anumit
interval d timp sub act conjug a temp si formolului. Isi pierd puterea toxica dar isi mentin puterea imunologica . se utiliz in profilaxia unor boli si
in hiper imunizare animalelor pt a obtine seruri antitoxice.
66. INFLAMATIA = proces fiziopatologic complex c include: fenom alternative, fenom d tip reactiv (vasculo-exudative si proliferative) si fen
reparatorii, cu scopul limitarii si / sau neutralizarii agresorului (indif d natura). . poate interesa tesuturi, organe, sist sau chiar org. Si cuprinde in
mod clasic: tumor (edem), rubor (eritem) calor (temp cresc) dolor (durere) insotite sau nu d functio laesa (impotenta functionala)Ag
determinanti: microorg( prioni, bact , vir, fungi etc) ag fizici (radiatii frig caldura traume etc) ag chimici exogeni si sau endogeni(uree , a biliari)
care produc leziuni la niv sediului elim lor din org
67.Etapa mecanismelor de declanare a inflamaiei: Agentul implicat determina modificari atat la nivelul tes interstitial, cat si
la niv cel parenchimatoase, avand rez eliberarea unor factori chemotactici si a unor proteaze si kinaze. Rezultatul acestei etape = rasp inflamator
acut manif prin vasodilatatie capilara (roseata), exsudare a proteinelor plasmatice (edem) si acumularea PMN. In plan molec, pp prot sunt reprez d
componentele sist C. Elem esentiale in dezv inflam sunt sist monocito macrofag, colagenul vasc, citokinele si nu in ultimul rand ficatul.
Acumularea cel inflam la locul unde se afla AG detine un loc central in decl inflam. PMN si macrofagele se deplaseaza conform gradientelor
chemotatice, urm apoi fagocitoza nonselfului, proc fav d prezenta opsoninelor.
68.Sub-etapele vascular i exsudativ, n cadrul procesului inflamator; VASC modificari ale calibrului vaselor
mici, ale vitezei d circ a sangelui, ale permeabilitatii vaselor mici. Mai intai are loc o faza d vasoconstrictie (sec sau min), urmata d faza d dilatatie
arteriocapilara (cu cresterea nr d capilarea ctive, hiperemie) si d faza d staza vasculara pasiva (cu hipoxie, creste perm vaselor mici).
EXSUDATIVA in ea se form exsudatul inflamator (plasma exsudata la care se adauga elem figurate extravazate, elem cel mobilizate local, prod
rez din modif locale). Prin constituentii sai cel si molec, exsudatul asaneaza focarul inflamator si tinde s blocheze procesul infectios la poarta d
intrare bariera fibrino imuno leucocitara.
69. CONSECINTELE ACTIVARII MECAN INFLAM rez proc inflam este reprez d aparitia unui tip particular d inflam care poate imbraca mai
multe forme clinice evolutive (acuta, subacuta, cronica) si mai multe forme anatomoclinice. 1. evol spre cronicizare se dat: agentilor inflam, care
au prop d a stimula in special sist efector timodep; autoag; conc inhibitorii ; persist stim inflamator. 2. evol spre vindecare presupune : asanarea
focarului inflam si vindecarea propriuzisa. Se intersecteaza cu fen lezionale p care incepe s le substituie ink d la inceputul fazei d asanare.
a)vindecare anatomica sau b)cicatrizarea. Aspecte anatomo clinice: - inflam alternative cu predom proc distrofice si necrobiotice. inflam
exsudative seroase , fibroase, purulente, hemoragice.
70. INFECTIE = tip particular d relatie intre microorg conditionat patog si patogene si org gazda. Pt realizarea infectiei microorg tre s patrunda in
org gazda, sa-l colonizeze, s depaseasca barierele si mecan d aparare, s se multiplice si s intre intr-un lant d transmitere prin interm caruia poate
contamina o noua gazda. INFECTIE INAPARENTA: este asimptomatica si poate fi decelata numai prin examene d lab. Este limitanta in timp si
contribuie la crearea unei stari d imunitate. STAREA D BOALA= se datoreaza interact microorg gazda si este urmata d leziuni manifeste si d
reactii funct din partea gazdei. Infectia nu este urmata obligatoriu d starea d boala, putand fi inaparenta, sublicnica sau latenta. Poate aparea si
starea d purtator. STAREA D PURTATOR D GERMENI = apare la bolnavul cu o stare infectioasa, la convalescent, pers aparent sanatoase care
adapostesc germeni patogeni. Reprez atingerea unui echilibru relativ intre cele 2 elem, d cele mai multe ori cu excretarea in mediu d germeni din
focarele latente. .
71. Definiti notiunea de raspuns imun si precizati principalele caracteristici:
Raspunsul imun circumscribe totalit even care au loc dupa introducerea unui antigen si care constau in activarea limfo, eliberarea de div molec,
multipl cel specifice, producerea d LT citotoxice sau de Ac capabili sa se fixeze pe Ag sis a-l eliminde direct sau indirect. Dupa acest prim contact
si al imunizarii consecutive, sist imun produce LT si LB de memorie, capabile de reproducerea unui RI accelerat cu ocazia unei reintroduceri
ulterioare. ATRIBUTE: este specific, discerne intre self nonself, are memorie, reactioneaza numai fata de moleculele care indeplinesc definitia d
Ag. Poaet fi de tip umoral (mediat de Ac) sau cellular (mediat de celule).
72. Defibniti rasp imun umoral si specif celulele implic in realizarea sa:
RIU consta in prod de Ac specifici si este tranzitoriu (3-6 saptamani). Imunitatea umorala intervine in distrugerea bacteriilor extracelulare,
neutralizarea virusurilor, inhibarea toxinelor. Ag fata de care se dezv RIU: poliozide, proteine, subst sintetice (rar lipide, acizi nucl sau anticorpi
procese autoimune)
73. Enumerati tipurile de imunitate si descrietile pe scurt:
Imunitatea poate fi mostenita (trasatura de specie, transmisa ereditar) si dobandita. Ea poate fi dobandita active, dupa contactul cu un Ag.
Evenimentul putand surveni dupa o infectie (natural), sau dupa admninistrarea unor vaccinuri (artificial) avantajul acestui tip d imuniz este k de
regula, protectia este de durata.dezavantaj- instalearea RI are loc lent. Imunitatea poate fi dobandita si pasiv, bazandu-se p producerea de Ac de
catre o alta gazda. Ex. Administr unor Ac anti toxina difterica/tetanica/botulinica (artificial) pune la dispoz gazdei infectate, imediat, o cantitate
import de antitoxina, in vederea neutralizarii cat mai prompte a toxinei implicate patologic. Natural fatul si nou nascutul beneficiaza d protectie
prin interm Ac (IgG transplacent, IgA din lapte) proveniti d la mama. Avantaj - rapiditatea; Dezavantaje - timpul scurt pt care este oferita
protectia + riscul unei hipersensibilizari. Exista si posibilitatea obtinerii unei imunitati activ-pasive, atunci cand se administreaza concomitent (dar
in locuri diferite)ser imun si vaccin.
74.Organele centrale si periferice ale sist imun: localizare functii:
Organele limfoide primare: Timus, maduva hematogena. Sunt situate in afara cailor de acces si circulatie antigenica. Aici diferentierea apare
precoce, in viata embrionara, inaintea celor secundare. Proliferarea limfocitara este intensa si independenta de stim antigenica. Ele permit
1.multiplicarea limfocitelor T (timodependente) si B (burso/maduvo dependente). 2. gazduiesc primele stadii de diferentiere pana la LT si LB
mature, apte sa recunoasca si sa fie stimulate de Ag. 3. efectorii invata la acest nivel sa recunoasca si sa tolereze constituientii proprului organism.
Un limfocit T sau B care a parasit timusul/maduva hematogena, nu mai revine niciodata, cele 2 organe fiind in afara cailor de recirculare a limf
Ag-specifice din organele limf secundare. Rolul timusului: local: consta in transformarea nediferentiate in LT mature, cu achizitia de receptori
pentru antigene (TCR). Ele capata progresiv markeri ai LT: CD2, CD3, CD4, CD8, si TCR. Apoi o dubla selectie, pozitiva si negativa. Sel pozitiva
- timocitele care recunosc antigenele straine fixate pe mol MHC pot prolifera. Selectia negativa - timocitele care recunsc selful sunt distruse
supravietuiesc doar 1-2% dintre limfocite. La distanta: prin factori timici peptidici, umorli. Acesti factori au fctii diverse, unii influentand
diferentierea Lt in ariile timodependente din org limf periferice.
Maduva osoasa: 3 functii: 1. mentinerea unui conting de cel stem cu diferentiere spre linia limfocitara.2. maturarea si diferentierea completa a LB,
apte sa colonizele organele limf secundare.3. homingul primirea LB activate de Ag, prov din org limf sec, care se transf in plasmocite
sintetizatiare de Ac.
Organele limfoide secundare: dezv lor este mai tardiva decat a celor primare, ating maturitatea deplina dupa stimularea antigenica. Sunt colonizate
de LT si LB care aici iau contact cu antigenul. Ganglionii limfatici: au triplu rol colecteaza Ag corespunzat terit vaselor limf aferente, libere sau
captate de macrif sau cel dendritice; - indc un rasp imun fata de Ag de tip celular, i reg paraqcorticala, dand nastere la LT specif sau fata de Ag de
tip umoral, in folic limf cu LB active, maturate in maduva; - stocheaza onfo prin limf de memorie. Splina: captarea Ag de catre cel reticulate la
nivelul zonei marginale. Sistemul limfoid asociat mucoaselor(MALT): caile resp, tract dig si uro-genit sunt inconj p toata lungimea de tesut
limfoid difuz, bogat in LB si plasmocite IgA secretorii. Se subdivide in: sist imunit nazo-faringian (NALT) = inelul lui Waldeyer cu diferite
amigdate si vegetatii adenoide. Amigdalele = un prim obstacol in calea infectiilor. Sitemul asociat tubului digestiv (GALT) cuprinde placile Peyer
si formatiunile limfoide ale apendicelui. Sistemul asociat arborelui bronsic (BALT), sistemul asociat cailor uro-genitale...in spec la nivelul
vaginului. Sistemul asociat glandelor mamare laptele matern contine IgA protejeaza nou nascutul d inf digestive.
75.Enumerati celulele implicate in rasp imun:
Toate celulele prov din sist hematopoietic intervin in grade diferite in imunitate. LT si LB sunt elementele principale ale rasp imun spec, urmate de
cel NK, celule fundamentale alaturi de fagocite in imunitatea naturala. Monocitele/macrofagele, neutrofilele, bazofilele, eozinofilele si mastocitele
actioneaza in diferite momente ale rasp imun. Plachetele intervin in lupta antiparazitara, iar hematiile permit eliminarea complexelor imune.
76. Limfocitele T origine, evolutie, tipuri, functii:
sunt majoritare in circ sangvina, ~70% din totalul limfocitelor, din care 2/3 sunt CD4+ iar 1/3 sunt CD8+. Sunt localizate la niv org limf secundare
in zonespeciale: zona precorticala a gg, mansonul limf din jurul arterelor centrale splenice. Cea mai imp fct: inducerea unui raspuns sau a unei
reactii imune specifice la antigene, prin recunoastrea unor peptide antigenice legate d mol MHC. Lt se matureaza in 2 organe, maduva osoasa si
timus. De la celula stem hematopoietica multipotenta (CD34+, CD38-), o prima diferentiere probabila se face in CFU-L (colony forming unitlyphocyte) comuna limf T si B cu fenotipul CD34+, CD45RA+, CD10+. Ulterior apare protimocitul capabil sa paraseasca MRH si sa se cantoneze
in corticala subcapsulara a timusului.. in timpul maturarii doar 1-2% din celule ajung LT mature, restul sunt fagocitate de macrofage. Activarea
unui LT specific se face printr-o dubla actiune: contact cel-cel cu o cel prez de Ag; stimularea d catre citokine: IL-1, IL-6, IFN-gamma si IL-2.
limfocitul produce el insusi IL-2 si lantul alfa al receptorului IL-2, mecanism de autoactivare.
Tipuri de LT: T-helper este un veritabil mesager orientand imunit catre RIC sau RIU. T- citotoxic se refera in pp la LT CD8+, cu toate k
proprietatea a fost obs si la unele LT CD4+, insa CD8+ poate liza orice celula ce ecxprima molecule HLA I in timp c CD4+ nu poate liza decat cel
c exprima HLA II. LT inductoare ale hipersensibilitatii intarziate: cele acre secreta IL-2 si in acelasi timp IFN-gamma, activatoare pt alte LT,
NK si macrofage. LT supresor: este o cel CD8+ k si LT citotoxic.
77. Limfocitele B origine, evolutie, tipuri, functii:
Reprez 5-15% din cel din sange si constituie majorit cel din foliculii limf, gangl si splina. Rolul lor esential este sinteza d Ac, in contextul imun
umor spec. Ele provin la om si la mamifere din cel stem hematopoietice (CD34+, CD38-) ale progenitorilor limfoizi. LB paraseste maduva si trece
in zonele B din organele limfoide secundare. Prez markerid e supraf sepcifici CD19 si CD20 si CD10. LB abia migrat in cel limf sec se numeste
naiv (virgin) si are urm caract: -exprima Igm si IgD membranare; -exprima R pt IL-1 si Il-4; - expr rec pt complement CR1 i CR2; exprima R pt
anumite lectine ca PWM. Transformaera unui LB naiv intr-un LB activ si apoi in plasmocit necesita interventia secventiala a unei serii de citokine.
Lb se dif progresiv intr-un limfoblast (imunoblast)secretant de IgM, sub act unor citochine are loc comutarea izotipica din IgM in IgG, IgA sau
IgE, unele LB nu se transf in plasmocite ci persista k Lb de memorie. Are 2 fctii: 1. prezentarea Ag catre LT; 2. secretia imunoglobulinelor.
78.Sistemul mononuclear origine, tipuri de cel, functii:
Monocitele/macrofagele repr o linie cel cu fct imp in imunologie, prin interv lor in imun naturala, in prezentarea antigenica si in react imuna
specifica. Macrofagele exista in toate tesuturile. Se form in maduva osoasa hematogena, dintr-un precursor comun monoblast-mieloblast, cand
devin mature poarta numele de monocite. Monocitele circul ain sange 6-8 ore dupa care migreaza in tesuturi unde iau nume dif si au fct dif:
histiocite in t conj, celule microgliale in t nervos, osteoclaste, macrofage alveolare pulmonare, macrofage peritubulare in rinichi, celulele kuppfer
in ficat, macrog\fage splenice, Mf gg-lionare, in maduva osoasa si timus (macrofagele d aici nu tre confundate cu celulele dendritice, care pot avea
la randul lor o capacit de fagocit fata d L apoptotice)
79.Granulocitele tipuri, rol in imunitate:
Neutrofilele intervin in imunitatea naturala prin fagocitoza, si in imunitatea specifica datorita recept proprii pt Ig si complement. Eozinofilele 1-5%
din leucocitele sangv, proc lor creste in alrgii sau inf parazitare, fct lor fagocitara este limitata. Granulele lor contin produsi toxici pt diversi
paraziti, pe de alta parte prtoduc histaminaza si arisulfataza care inactiveaza histamina si leucotrienele produse de mastocite procesul inflamator
+ migrarea leucocitelor la focarul infectios. Bazofilele: au rol in reactia de hipersensibilitate mediata umoral.
80.Sistemul complement definitie, elem componente, roluri si efecte biologice:
Este principalul constituient al apararii naturale, al imunitatii umorale si respectiv unul dintre elem import ale reactiei imune survenite ca urmare a
actiunii Ac. Are 3 fct esentiale: 1. apararea nespecifica contra infectiilor; 2. eliminarea complexelor imune; 3. regalrea fiziologica a rasp imun.
Poate aeva si efecte daunatoare. Cuprinde circa 30 de comp plasmatice si celulare. S-au descris 2 cai de activare , una numita clasica, iar cealalta
alternativa, care converg spre C3(comp cea mai abundenta in plasma dintre subst activatoare ale compl)apoi urmeaza o cale efectoare comuna,
implicand ultimele componente ale sistemului cimplement. In fiecare etapa interv prot activatoare, inhib, reglatoare precum si rec pt complement.
Aceste comp se gasesc fie in plasma fie la nivelul peretelui celular. In mod curent sist compl este desemnat prin litera C. Pt fiecare componenta se
adauga o cifra d la C1 la C9, care poaet fi urmata d o litera c semnifica o subdiviziune.
81. Calea clasica de activare a complementului:
Componentele C se gasesc in ser in stare inactiva. Pt a declansa activarea lor este necesar un stimul, pt calea clasica pct de pornire este reprez de
complexele Ag-Ac, unde Ac sunt IgM sau IgG co1respunzand subclaselor IgG1, IgG2 sau IgG3. compl poate fi activat d o sg mol IgM sau de 2
mol IgG apropiate una d alta, activarea este posibila si in cazul unor molecule IgG agregate. In mod asemanator calea clasica poate fi activata si de
microorganisme sau dif subst chimice: bact gram -, retrovirusuri, glicoprot anvelopei HIV, complexe heparina-protamina. In cursul activarii
intervin urm proteine: C1 compl plurimolec form din C1q, 2* C1r, 2*C1s asociate C1inh. Componenta C1s are activ serinesterazica prin care
cliveaza C4 si C2. C4 fragmentat in C4a(mol mica) si C4b de dim m ai mari care se leaga prin fie de frag Fab al anticorpului fie de anumite
celule complexul C1-C4b notat p scurt C14b. C2 clivata in C2b (mol mica cu activ d tip kinina) C2b mol mare care se leaga de str tinta.
Ansamblul necesita Mg si formeaza C3 convertaza caii clasice sau C4b2a (in acest moment Ac si comp C1 pot lipsi fara a stopa activarea) C3
este clivata in C3a si C3b de C4b2a, C3a = mol mica cu activitate anafilactoida si chinmiotactica, C3b se fix pe str tinta printrun radical tioester si
grupare OH si NH2 din celula acceptoare.
82. Calea alternativa de activare a complementului:
Constituie una dintre primele linii de aparare a organismului contra unui agent patogen, inaintea constituirii rasp imun. Aceasta cale poate fi
activata de diferite microorganisme, dar si de substante neimune, precum: bacterii gram + sau -, virusuri, fungi, paraziti, diverse substante:
endotoxine bacteriene, zymosan, insulina, fibre de azbest, gluten, hemoglobina, prafuri, unele prod de contrast utiliz in radiologie. Calea alternativa
poate fi activata de complexe imun care cuprind IgG si IgA. Substantele caii alternative cuprind: C3 - in plasma, prin proteoliza spontana sunt
formate in permanenta mici cant de C3b se fixeaza pe pe supraf acceptoare, (peretele microorg sau al celulelor infectate sau alterate). C3b
actioneaza asupra factorului B este clivat in Ba si Bb. Complexul C3bBb format in prez Mg constituie C3-convertaza alternativa care cliveaza
noile mol d C3 in C3b. Acest clivaj accelerat d C3, da nastere la C5-convertaza (C3bBb)n. Factorul D este sub forma activa in ser inainte de
activarea C, cliveaza factorul B faciliteaza formarea C3bBb. Ansamblul factorilor activatori: ai caii calsice si alternative realiz o bucla de
amplificare, care permit transformarea numeroaselor molecule de C3 in C3b astfel incat C3b sa opsonizeze peretele bacterian.
83.Interleukinele origine, tipuri, efecte:
Sunt proteine frecvent glicozilate, solubile cu greutate moleculara mica 8-70 kDa, cel mai frecvent sunt sintetizate de celule dupa o activare
prealabila, actionand ca mediatori asupra altor celule sau asupra lor insusi, la doze de ordinul pico sau nanogramelor. Citokinele actioneaza
datorita prezentei receptorilor IL-1R, IL-2R, TNFR etc. Ei sunt prezenti uneori p aceiasi celula care a asintetizat citokina (efect autocrin) sau p alte
celule. TIPURI: Citochine pro-inflamatorii: TNF si TNF (tumor necrosis factor) TNF este sintet de monocite/ macrofage in special activ
antivirala, antiparazitara, anti-tumorala; TNF produs d LT activate si NK are act identice cu TNF , actionand p aceiasi rec. IL-1 si IL-6 sunt 2
citokine cu rol apropiat. Sunt produse de numeroase celule: APC, LT, LB, celule endoteliale vasculare, keratinocite, astrocite si cel gliale. Citokine
cu activ anti-virala si anti-proliferativa: IFN si IFN , IFN este produs de monocite si cel hematopoietice iar IFN de celule d tipul
fibroblastilor si cel endotel. Stimul cel NK, cresc expresiv molec MHC I, activeaza prod de Il-2 de catre monocite/macrofage si cel dendritice,
induc sinteza IFN. Citokine activatoare ale RIC: IL-2 produsa in spec d LT CD4 transforma cel NK in LAK (limphokine activated killer cells)
antreneaza prolif LB. IFN prod de LTh1 si cel NK, rol pp activarea macrofagelor cu producere pecii reactive de O2. Citokine activatoare ale
RIU: sunt sint de LTh2 si unele mastocite si orienteaza RIU spre diferite clase si subclase de Ig. Sunt reprez de IL-4, IL-5, IL-10, IL-13.
Chemokine: aceste mol de adeziune cuprind mai multi membrii divizati in 2 familii CC si CxC. Ele prez o activitate chemotactica fata de
limfocite, monocite si eozinofile. Hematopoietine: SCF(stem cell factor) si IL-3 sau multi-CSF (multi-colony stimulating factor).
84.Cooperar celulare directe, in raspunsul imun:
85. Cooperari celulare indirecte, mediate d citokine, in rasp imun:
86.Prezentati schematic pp cooperari celulare ce intervin in RI:
imun primar cu urmatoarele caracteristici: latenta perioada scursa de la contactul cu ag pana la aparitia primilor Ac (5-15 zile) natura Ac:
primii care apar sunt IgM, cei IgG apar la cateva zile, si titrul lor creste in timp c cel al IgM scade, eventualii Ac care persista sunt d tip IgG.
Raspunsul imun secundar: poate aparea chiar si dupa administrarea unor doze reduse de Ag,
latenta este redusa la 24 h Ac sunt de tip IgG
diferenta dintre cele doua rasp este datorata prezentei LB de memorie
90.Vaccinuri; ce sunt si in ce scop se utilizeaza?!:
Vaccinul este o suspensie de microorganisme vii atenuate sau inactive sau fractiuni de microorganisme in vederea stimularii mecanismelor de
raspuns imun de obicei prntru prevenirea aparitiei unor infectii. Vaccinarea este definita drept o metoda profilactica care urmareste crearea
rezistentei specifice a unei gazde prin imunizarea activa cu stimularea rasp umoral sau celular, dupa caz. In strategiile de vaccinare se vor avea in
vedere mai multe ascpecte incepand cu conditia gazdei (imunocompetenta sau imunodeprimata). Unele vaccinuri se pot administra si in timpul
unor epidemii pentru prevenirea aparitiei de cazuri noi. Exista si posibilitatea admin in scop curativ, gazda fiind deja infectata in mom inocularii.
91.Clasificarea vaccinurilor, exemple:
In functie de infectia care se doreste a fi prevenita vaccinurile pot fi bacteriene sau virale. /// In functie de modul de preparare exista : - vaccinuri
corpusculare (vii , atenuati sau distrusi)prin factori fizici sau chimici. Ex BCG, hepatiti - vaccinuri subunitare preparate prin inginerie genetica au
un grad superior de siguranta (hep B)
- vaccinurile care contin anatoxine bacteriene purificate si absorbite pe suport mineral (DTP, DT, ADPA, atpa)
In functie de numarul componentelor organice exista: - vaccinuri monovalente
- vaccinuri asociate.
92.Descrieti schematic structura unei molecule de imunoglobulina:
Str generala a unui monomer (ex IgG1)cuprinde 2 lanturi frele identice si 2 lanturi usoare identice legate intre ele prin punti disulfurice: 2 punti
intre cele 2 lanturi grele(in cazul IgG1) si o singura punte intre fiecare lant greu si usor. Fab = prima jumatate a lantului greu + intregul lant usor
legate intre ele printr-o punte disulfurica. F(ab) 2: constituie un fragment deasupra celor 2 fragm Fab si constituie 2 situsuri d legare. Fc:
jumatatile terminale ale celor 2 lanturi grele unite prin punti disulfurice la niv regiunii balama. pFc: inttregul domeniu CH3 situat dupa aa 333 al
lantului greu. Fd: coresp primei parti a lantului greu. Fv: corespunde partilor variabile ale lantului greu si usor.
93.Tipuri de imunoglobuline:
IgG se subimparte in 4 tipuri IgG1, IgG2, IgG3 si IgG4.
IgM este de 2 tipuri: membranar IgMm si seric IgMs
IgA forma serica se subimparte in IgA1 si IgA2
- forma exocrina sau secretorie are tot 2 subclase IgA1 si IgA2
IgD nivel seric scazut, rol putin cunoscut
IgE are o concentratie serica infima (0.0001 g/l )
94. IgM si IgG, structura, rol:
IgM membranar (IgMm) este expr p supraf LB. Are str monomerica si se termina prin aa 556-597, cuprinzand in mod particular o parte
intermediara hidrofoba, si 3 aa intracitopl. Fiecare molecula IgMm este asociata cu cu 2 lanturi Ig si 2 Ig, ansamblul foemand BCR (B cell
receptor). IgM seric (IgMs) cuprinde un lant greu cu un dom variabil VH, 4 domenii constante C 1 C 2 si un proc ridicat de hidrati de Carb
(12%). Molecula insasi este un pentamer cu un prim inel al puntii disulf la sf lu C 3, un al 2-lea la terminarea lui C 4 si un lant J (joining chain).
Masa mol f mare (970.000 D), cu un coef de sedimentare de 19 S. Conc serica este d 1.2 g/l. Exista 4 subclase d IgG cu str asemanatoare si
greutate mol d 146.000 (exceptie facand IgG3 care are 170.000), 3 domenii ct pt lantul greu, si un proc mic d hidrati de carb (2-3%). Conc plasm a
IgG este de ordinul 11g/l din care IgG1=66%, IgG2=23%, IgG3=7% si IgG4=4%.
95.IgA si IgE, structura,rol:
IgA seric sub forma d IgA1(80%) si IgA2 (20%) ea se gaseste k monomer (GM 160.000, 7 S) sau ca dimer sau trimer, ultimele 2 forme contin si
lantul J de jonctiune. IgA2 are o str originala. Lanturile usoare unite intre ele printr-o punte disulfurica nu sunt legate printr-o leg covalenta cu
lanturile grele. Conc sangv =2,4 g/l. IgA exocrina sau secretorie cuprinde 2 subclase IgA1 si IgA2, masa mol este d 400 de mii, coef de
sedimentare 11 S.molecula cuprinde 2 unitati d IgA unite printr-un lant J. IgE desi conc lor serica este infima (0.0001 g/l ), fixarea pe bazofile si
mastocite le confera un rol important in hipersensibilitatea de tip imediat. Poseda k si IgM un al 4-lea domeniu constant, care ii confera masa de
190.000 si un coef de sedimentare 8S superios IgG, IgE se fix pe rec prin interm domeniilor C 2 si C 3.
96.Ce sunt antigenele; definitie, tipuri , exemple:
Antigenul se defineste drept o substanta recunoscuta specific de catre sistemul imun, mai exact este o substanta capabila sa induca un raspuns
imun(imunogenicitate) si sa fie recunoscuta de catre sist imun(specificitate). Heptena = un antigen incomplet, are specificitate dar nu are
imunogenicitate. Recunoasterea depinde de str complem ale sist imun, preexistente introducerii sale. Molec simple k apa, saruri min, uree sau
comune majoritatii speciilor k: AG, creatinina, mono- si dizaharide, fibrina, nu sunt Ag. Pe de alta parte moleculele mici de tipul metalelor
grele(Cr, Ni), responsabile de a[paritia alergiei sau medicamentele pot deveni Ag daca se asociaa cu macromol.
97.Antigenele, factori de care depinde imunogenicitatea:
1. str chimica cat mai diferita (provenind de la o specie cat mai indepartata) fata d str proprii. 2. Greutatea molec cat mai mare(in general >10.000
Da), Ag mici pot stimula rasp imun dupa cuplarea cu o prot carrier. 3.str chimica cat mai complexa. 4. doza d antigen, calea de admin, momentul
admin. 5. utiliz unor adjuvanti (ex. Hidroxid sau fosfat de Al in cazul vacc DTP) totul in contextul CMH al gazdei care urmeaza sa reactioneze
fata de resp Ag.
SEM II
1.STAPHYLOCOCCUS
Coci G+ aerobi facultative anaerob: Aureus
Epidermidis
Saprofiticus
Ptreptococcus: piogenes
viridians
pneumoniae
HABITAT:
Aureus pricipala patogena: stare de portaj pe tegumente personal din sector medical si mucoase nu are
semnificatie patogena (muc. nazala si vaginala); la niv leziunilor produse de el: cu puroi; reputat unul din
germenii cei mai reputati producatori de puroi(piogeni); existala niv tesut subcutanat, rar la organe interne,
in mediu, poate contamina alimente daca ele vin in contact cu leeziunile deschise ale unei pers.
Epidermidis: flora dominant de la niv tegumente dar este si pe mucoase, devine pathogen at cand intra in
sange putand coloniza endocardul, producer endocardita.
MORFOLOGIA:
Cocii G+ aprox 1 micron formeaza gramezi/giorchini dat faptului ca se divid pe mai multe planuri si dupa diviziune raman atasati. Nu are
flageli/spori. Produc infectii nozocomiale.
Multi nu au capsule dar exista 2 tpuri de capsule:
Capsula polizaharidica propriu zisa aurii
-
Microcapsule: glicocalix;
( anumite tipuri de infectii sunt corelae cu anumite tipuri capsulare deoarece se manifesta prin aderenta si colonizare)
CARACTERE BIOCHIMICE METABOLICE
S e mare producator de enzime si toxine producand: catalaza (S este catalazo +) dezbina H2O2 in H si H2O, B produce hemolizine si
pigmenti si S auriu produce alte enime+toxine:
Enterotoxine termostabile
-
Coagulaza: se testeaza existent coagulazei libere sau legate , corelata cu tulpini patogene, formeaza bariera
de fibrin in calea celulelor imunocompetente
Toxina socului toxico-septic (toxina) afectiue f grava ce det activare multe citokine-> tulburari sistemice ce
pot duce la moartea pacientului
Capacitate fermentative; degradeaza fermentative zaharuri: !!! fermentarea manitolului pe are-l fermnteaa d obicei doar S auriu
STRUCTURA ANTIGENICA
Presup existent la niv perete a unui AG de perete = protein A f importanta: are capacitatea d a fixa nespecific Ac prin intermed fragm fc
R ptr bacteriofagi. S e unul din germenii la care se face in mod current lizotipia ptr a se studia circulatia tulpinilor, moduri de transmitere mai ales
in mediu intraspitalicesc
Sensibilutate AB
Odata cu descoperirea penicilinei, S au fost sensibili la actiunea acesteiacu , dar au inceput sa produca f mult o beta-lactamaza/ penicilinaza care se
regaseste la 80% din S=> tratam cu penicilina a fost inlocuit cu o penicilina rezistenta (meticilina. Oxacilina) sau amestec de penicilina cu inhibitor
de B-lactamaza ( amoxicilina cu acid clavulani- )
@0% din tulpini S isolate sunt rezistente la meticilina/ derivati se numesc MRSA meticilinio rezistenti staphylococcus aureus, R de natura
plasmidica, se dat unei B lizogenizate, AB de elective in cazul acestor imbolnaviri fiind vancomicina care insa incepe sa devina vulnerabila, sunt 2
tipuri d tulpini mentionate: VISA vancomicin intermediar s aureus si tulpini vancomicin rezistente. Au aparut multe tulpini rezistente rezistente:
rap CMI si CMB f mare, CMB nu se atinge=> tratam cu ABG nu e efficient
PATOLOGIE
Localizare mare majoritate infectii la niv tegumente si mucoase+ tesut subiacent, sunt infectii cu puroi: apare zona central de necroza unde se
acumuleaza puoi insotita de o zona d edem inconjuratoare=> leziuni necrozante= furunculi la piele, abcese bine constituite si profunde sau la organ
intern, process difuz ce se termina cu abces = flegmon
Infectii afecteaza osul: interventii chirurgicale ptr dispositive de osteosinteza, sau fracture deschise, pnerumonii rare dar f grave, abcese pulm:
empiem pulmonary; daca infectia e invaziva: B pot ajunge in sange: septicemia si meningite/ meningoencefalite
La niv tegumente provoaca boala ce se intalneste ci la streptococ = impetigo afectiune necrozanta extensive ce poate afecta o mare supraf
tegument si tesut subcutanat sau actiune exfolianta datorita exfoliatinei. Produce soc toxicoseptic dat S aurii producatori de toxina specifica( 2
situatii); S e raspunzator d toxiinfectii alimentare de tip toxic ce se dat ingestiei de toxina stafilococica prefrmata in alimente
Patogenitatea S e conditionata de capacitatea de 1) multiplicare si invazie si 2) capacitate de toxinogeneza
1) Se datoreaza Ag de suprafata ce exista la niv capsula microcapsule, la supraf perete exista facotri ce
favorizeaza aderenta la tesut : acizi teichoici => aderenta+ colonizare tesut dar ptr care trebuie sa fie
indeplinite 2 conditii:
2. STREPROCOCCUS
Familie: micrococcaceae: pyogenes beta hemolitic de grup A, viridians, pneumonia, agalactiae
Taxonomie: modalitate de clasificare a micro/ macroorganisme: Familie ce are mai multe genul fiecare e alcatuit din mai multe specii, fiecare are
tulpini.
Caractere generale: coci sferici/ovalari, G+ violet
In lanturi / perechi
-
Imobili, nesporulati
Pretentiosi nutritive
Clasificare:
Dupa pattern hemolytic: hemokiza beta, alfa, alfa`, gama
Clasificarea Lancefield: imoarte in grupe serologice in fct de prezenta in perete a unui polizaharid
1.
Factori de patogenitate
Factori de virulent: endocelulati/ exocelulari
Toxine: hemolizina O/ streptolizina O: effct acrdiotoxic, puternic antigenic=> det aparitia Ac antistreptolizina
O; la animale provoaca moarte in cateva min cu soc.
Eritrotoxine: toxina scarlatinoasa: det aparitia de Ac anti-toxici; imunitatea dureaza toata viata: a doua oara
nu mai ai scarlatina.
3.
Factori sensibilizanti:
Protein asociata proteinei M: reactii de hipersensibilitate poate fi mplicata in patologie cardiac prin crossreactii: analogi structural cu protein din fibra musculara cardiac
Caractere de cultura:
in lichid il tulbura si formeaza deposit
-
Identificare biochimica: tip de hemoliza, testul catalazei cu producer/nu de efervescenta, susceptibilitate la bacitracin ptr beta hemolitic, optochin
ptr alfa hemolitici, sulfametoxazol-trimetoprin, vancomicina; testul CAMP; hidroliza hipuratului, PYR.
Testul la bacitracina ptr s de grup A: sunt sensibili la bacitracina, nu e test de certitudine 100%, se foloseste doar ptr culture pure, se insamanteaza
cultura uniform pe geloza sange si se plaseaza discul de bacitracina in contact perfect cu agarul, incubare 35 grade 24h=> apartitie zona de inhibitie
mai mare sau = 10mm ptr S grup A
Testul CAMP: ptr S de grup B intre ei.
Identificare pe baza caractere Ag:
reactii de precipitare in tuburi
-
Antibiograma:
nu e obligatory ptr S pyogenes, penicilina fiind inca antibioticul de elective
-
tratament sub control ASLO: titrare Ac antitoxilizina O: seroneutralizare ptr potential risc ca pacient sa
dezvolte infectie tardiva post streptococica, evaluare eficienta tratament;
dilutii din serul pacientului successive, se pun in cont cu cantit constant de streptolizina O care are fata de
Ag anti-streptolizina O+ liza hematii. Streptolizina in contact cu posibili Ag din ser pacient: daca are Ag,
streptolizina se cupleaza cu ei; la un mom vor fi din ce in ce mai putini Ag=> este streptolizina libera in tub;
cand se adauga suspensie de hematii, streptolizina lieaza hematiile; titrul ASLO trebuie sa scada sub 200
Diagnostic immunologic; fenomenul de stingere Schultz-Carlton: diferentiaza euptia scarlationasa de alte eruptii pe baza neutralizarii in vivo a
toxinei eritrogene de catre serul de convalescent injectat intradermic in zona eruptive a bolnavului asuspect de scarlatina. Disparitia eruptiei .
Angina streptococica; diagnostic laborator: bacteriologiec cat mai repede dupa declansare, inainte de administrare AB sau dupa tratament indicat
ptr verificare vindecare; detectare directa din produs; immunologic ASLO.
3.Pneumococcus
G+, imobil, nesporulati, aerob- facultative anaerob, aluniti, sunt in pereche
Habitat:
La niv nazo-daringe(purtatorii sanatosi)
Unde produce infectii: pulmonary, sputa, principalul agente homeologic al pneumoniile bacteriene
(pneumonie franca lobara prt ca afecteaza de obicei un singur lob pulmonary) si apare opacitate specific
ace respecta arhitectira lobului pulmobar
LCR ptr ca alaturi de late 2 B: meningococ, maemophilus influenza produce meningita bacteriana mai ales la
copii.
Caractere de cultura: asemanatoare cu cele de la Streptococul tio Viridans: pe medii cu sange geloza produce colonii mici translucide/ usor
albicioase ~1mm inconjurate de o zona de hemoliza tip alfa/ verzuie. Coloniile au aspect usor mucos dat prezentei capsule ce generaza acest tip de
colonii. El creste mai bine daca se utilizeaza o cc crescuta 5% de CO2.
Biochimic: este asemanator cu streptococ cu 3 caracteristici ce-l diferentiaza de streptococul Viridans:
Cresterea lui e inhibata de o substanta numita optochin
-
Capacitate fermentative
Structura antigenica: Ag polizaharidic capsular f abundant similar f asemanator u cel regasit la 2 B cu tropism respirator: Clepsiela pneumonia si
Haemophilus; La C si pneumococ exista 85 serotpuri capsulare diferite iar Pneumococii sunt identificabili prin reactia de umflare a capsule in urma
tratam cu un ser anticapsular si al examinarii consecutive la microscop capsula isi mreste diam de cateva ori;
Sensibilitate la AB: initial avea comportament f asemanator cu streptococ beta hemolytic fata de penicilina. In acest mom comportam s-a schimbat
si f multe tulpini sunt rezistente/ tolerante fata de penicilina dat faptului ca pe suprafata unde existau locurile de legare a penicilina PBP penicillin
binding proteins sunt modificate => Penicilina nu mai are unde sa se fixeze. Ptr penicilina, oxacilina si derivatii ei. Tratam infectiilor cu
meningita/pneumonii cu aceasta B devine dificil: acum cefalosporine generatia 3 prin perfuzie/ injectabil: ceftriaxon
Elemente de patogenitate: Patogenitatea e conditionata de prezenta capsule; exista muuulte personae purtatoare mai ales in colectivitati.
Infectare : endogena/ exogena: daca e o persona care a avut o infectie virala anterioara fie are factor de risc major: mare fumator/ mediu f poluat
: aceste infectii fac ca secretiile bronsice sa fie mai abudente. Vascoase impiedicand sa se faca un clearance bun a cailor respiratoare: mediu maim
un de colonizare. Sursa endogena: personae purtatoare. Sura exogena: picaturi Pflugge diam sub 5 microni.
Pneumococul adera prin capsula ce are f mare effect antifagocitar si chiar daca e opsonizata germenii sunt destul de greu distrusi dar opsonizare si
fagoctotza determina fenomene neplacuta; se activeaza substanta autolizina ce distruge peretele B sic and e distrus din pneumococ sunt granule cu
toxina: pneumolizina afecteaza mb si distruge celulele alveolare: tratam initial poate detrmina o stare neplacuta in infectii serioasedin cauza
distrugerii massive a pneumococilor. Hemlolizina alfaproduce hemoliza
O afectiune frecventa la copii mici: otita medie cu pneumococ din cauza portajului nazo: secretia otica ptr produs patologic
Diagnostic: purtatori: exudat faringian. Pacienti: LCR/ sputa ruginie: trebuie sa aiba macrophage si se vad pneumcoci, se insamanteaza si se
identifica: antibiograma si determinara CMI si CMB
Profilaxia: exista vaccine pneumococic.
4. NEISSERIA : Gonorrhaeae si meningitides
Sunt la fel cu 2 mici diferente: habitat difera de obicei dar nu tot timpul
Gonococ:
coci G- cu aspect usor reniform dispusi in diploc cu cavitatile dispusa fata in fata
-
Nu au capsula,
Areobi
Imobili, nesporulati
Habitat: la barbat la nivel secretie uretrala, secretie muco-purulenta fiind coci piogeni, anal sau faringian; la femei mai rar la uretra de obicei in
secretie col uterin si rar: anal sau faringian. Nu rezista in mediul extern: transmitere sexual directa, nu exista purtatori sanatosi de gonococci.
Gonoree/ blenoragie
Cultivarea se face pe medii special: B pretentioasa creste destul de gru, medii trebuie inbogatie: geloza chocolat cu caracteristica ca sangele se
incalzeste la 80%, mai hranitor, de asemenea trebuue sa aiba inhibitor ptr celelalte B mediue Thayer Martin
Creste in conditii de aerobioza dar cu 5% CO2. Produce colonii mici gri albicioase 1-2 mm nehemolitice
Biochimic: fermenteaza doar glucoza si da reactia oxidaza pozitiva, rapid pozitiva la B ce afceteaza
Structura antigenica putin particulara: nu are LPZ lipo poli zaharid ci Los: lipo oligo zaharid ce are semnificatie Ag iar Ac impotriva acestuia sunt
bactericizi. Dar problema e ca e variabil: structura Ag e variabila: isi modifica struct Ag in cursul infectiei la acelas pacient. Are la suprafata
proteine OMP, unele ce servesc la adeziune OMP2 colonizeaza epiteliul genital iar altele au rol de porine
SEnsibilitatea la AB a evoluat: erau sensibili la Penicilina, sunt 15-20-30% tulpini rezitente. Marea majoritate a infectiilor cu gonococ se asociaza
cu Clamidia ceftriaxon cu tetraciclina.
Gonoreea: una din cele mai raspindite boli cu transmitere sexual, in America de 10 ori mai mult ca sifilis, in Romania anual 10000-15000 sifilis si
8000 gonococ ( nu e adevarat), boala trebuie tratata discret
Se ascociaza cu infectii cu transmitere sexuala (STI) + hepatita B HIV, inectie parazitara cu trichomonas.
Diagnostic: la barbate boala e manifesta: secretie muco-purulenta prelevata dimineata inaine de mictiune, usturimi la mictiune. La femei lucrurile
sunt discrete: daca nu e tratata poate produce salpingite, boala inflamatorie pelvina; unul din principalele motive de infertilitate la femei. Recoltare
de la niv col la consult, trebuie insamantate rapid, echilibrate termic, frotiu, insamantae, identificare; antibiograma pe mediu muller hinton cu sange
si incubare cu CO2 ptr ca B e f sensibila.
!!! essential la boli: diagnostic si boli trebuie facut la ambii/ toti partenerii altfel e fenomen ping-pong.
Meningococul:
F asemanator cu gonococul cu precizarea ca el prezinta capsula polizaharidica. Ac bactericizi sunt cei anticapsulari. La gonococ nu se poate
vaccine datorita variabilitatii Ag, la meningocos exista vaccind fata de anumite serotipuri, ptr cel ce circulain Romania, nu exista.
Habitat: la un nr apreciabil de purtatori in calectivitati inchise/ seminchise military, scolari/prescoalri. Portaj la nivelbuco-faringian? poate aj la
5-10% nr de purtatori, LCR. Nr de pers ce se imbolnavesc din purtatori e de sub 1/1000
Cultura: identice cu gonococ
Biochimice: meningococul fermenteaza glucoza si maltoza, da reactia oxidazei rapida, si poate produc pe medou cu sange hemoliza tardiva ingusta
in jurul coloniilor
STructura Ag: exista 5 serotipuri din p.d.v al Ag capsulare: A,B, C, X, Y. Vaccinurile sunt combinatii ale acestor Ag. Exista ptr ACXY,ptr B nu
ptr ca nu e imunogen. In Africa de obicei e A. in EUropa de V si USA C, Romania B. Vaccin se da in colectivitati cu potential
Factori de patigenitata conditioanti de prezenta capsule ce favorizeaza aderenta la niv nazo-faringe apoi diseminare pe cale sangvina cu conditia
reprezentata de imunodepresie cauzata fie de infectii virale preexistente, expuneri prelungite la frig, mediu intens poluat, fumat excesiv.
Diagnostic: bacteriologic ptr purtatori prin exudat faringian, ptr bolavi din LCR, in conditii prelucrare imediata : frotiu, cultura. Frotiul din produs
pathologic e essential, la gonococ din secretie uretrala la barbat, f multe cellule inflamatorii si intracellular pacete goci G- dispusi in diplo.
2 genuri B mai rar in patogenie:
moraxella cataralis poate produce infectii respiratorii otita medie, cocobacili G- dat sunt oxidazo negative,
nu sunt fermentative, produc infectii la personae imunodeprimate. Diagnostic: pe baza caractere biochimice
cu echipamente automate.
-
Acinetobacter: nefermentativ, oxidazo negative, f raspandit pe tegumente mucoase si mai ales pe obiecte:
spitale ; infectii urinare, manifestari septice generalizate
La copii in asociere cu inf meningococia apare menigococemia insotita chiar de soc si deces sindrom Waterhouse Friedrixen insotita de eruptive
peresiala pe tot coprul la copilul mic, f grava.
5. Enterobacteriaceae
Bacterii cu habitat enteric, nu numai la om, maj sunt si la animale. Polueaza apele, comtaminare , poluarea fecala a apelor constituie un indice de
sanitatie al mediului, se fac determinari ptr aceste B (B coliforme) si fctie de prezenta si nr lor in apa se poate stab daca apa e sau nu potabila. Nu
trebuie sa aiba mai mult de 4 unit formatoare de colonii / dl. In apa de fantana sunt acceptate variatii mai mari.
Genuri incluse: Escherichia, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, Salmonella, Shigella, Yersinia.
Mai exista si alti germeni ce pot prod germeni la niv aparatului digestiv, B incurbate cu caract ce le diferentiaza de enteroB: Vibrio,
Campylobacter, Helicobacter.
Clasificare entB:
1. Primele: Escherichia, Klebsiella, Proteus, Enterobacter, regasesc habitat intestinal, sunt comensale mai ales
in int grs, Esch. Coli e cel dominant dar nr B e net inf decat nr B anaerobe din care maj apartin genului
Bacteroides. Sunt implicat ei n producerea unor infectii extraintestinale cel mai frecvent e vb de infectii
urinare sau cu alte localizari mai ales la pers cu deficite imune sau care au suferit interventii med invazive:
pneumonii- klebsiella, sepsis-oricare, plagi infectate. Din toare, E. coli dat unei f mari variabilitati antigenice
si dat capacitatii de a produce diverse toxine rezinta tulpini implicate in producerea de infectii digestive
unele f grave insa e vb de tulpini ce nu sunt reprezentanti ai florei comensale
2.
Salmonella, Schigella, Yersinia nu sunt comensale, sunt enteropatogene, cand aj in inteston determina
imbolnavire, doza infectanta si manifestarile depind in fct de tulpina, gen dar multe determina si infectii la
animale si imbolnavirea incrucisata e posibila.
Morfologic, toate entB sunt bacili G-, cu o grosime de ~1microni si lungime 2/3-5microni; sunt 2 categ de entB:
Capsulate au Ag de suprafata dar Ag de supraf imbraca diverse forme, tupinile capsulate: Klebsiella dar ag
capsular intalnim si la E. coli si la Salmonella unde Ag de suprafata de tip capsulare se numeste
v.i. / de virulenta. La Yersinia sunt Ag capsulare cel mai redutabil din ele e Ag capsular la Y. pestis (ciuma).
-
Cele care au Ag flagelare (H) reputat Proteus, este extrem d mobil; mai au Salmonella, E. coli- ea avand
mobilitatea limitata de multe ori de prezenta Ag capsulare.
Toate entB au Ag de la niv lipopolizaharidului la toate G-: Ag somatic O care de obicei imparte diversele entB
in serogrupuri; serogrup se imarte in serotip in fct de diferentele de la niv Ag flagelare/ capsulare. Varietatea
entB e f mare, Shigella are 10-20 serotipuri si Salmonella si E. coli intre 1000-2000serotipuri
Ptr identificarea lor precisa se fol un set de teste biochimice suplimentare fata de fermentare glucoza/
lactoza, se folosesc medii multitest: TSI (triple sugar iron), MIU(mobilitate indol si uree), Simmons (cu citrat
ca uninca sursa de C)
G
L+Z
H2S
Gaz
Mobilitate
bla
L+/-
bla
bla
Indol
Uree
Citrat
Sensibilitate la AB: B comensale ce prod infectii extraintestinale: au sensibilitate la AB scazuta, fac schimb de plasmide de rezistenta chiar daca
fac parte din genuri diferite; cele ce produc infectii cu poarta de intrare digestiva sunt rare rezistentele ptr ca ocaziile pe care le au de a intra in
contact cu AB sunt reduse. Fiind G-, AB de electie sunt : aminoglicozidele simple sau asociate, fluorochinolon ptr infectii urinare.
6. ESCHERICHIA
Reprezentativ e E. coli. Habitat intestinal si poate fi prezent in sol si ape.
Prezinta toate Ag: somatic O, exista peste 150 d serotipuri O, Ag H cu 60 de variante, si Ag de suprafata K polizaharidic la car enr de serotipuri e d
90. Combinatiile Ag fac sa exista peste 1000 serotipuri dif d e E. coli. Unele sunt implicate intr-o patologie aparte; cele comensale fac infectii
urinare, exista serotipuri ce pot produce boli extrem de grave ( Serotipul O157H7 e enterohemoragic, produce verotoxina f asemanatoare cu cea
produse de shigella, leziuni mucoasa digestiva, leziuni renale-> deces; Serotip O55 prod sepsis si meningita la nou nascut). Are mobilitate Ag
extrem de mare=> adopta struct Ag de suprafata de un anumit gen sau produce anumite toxine care o fac sa semene cu alte B/V => ea poate
imita diverse afectiuni produse de alte entB sau de alte B ( Vibrion choleric).
Caractere biochimice si cultura: pe medii cu lactoza ptr orientare (AABTL agar albastru de brom timol lactoza) sau se pot utiliza medii slectivo
diferentiale cu selectivitate redusa ( mediu MCConkey ptr ex: coprocultura). Colonii 1-2mm lactozo pozitove si mobilitatea variabila in fct de
tulpina; multe din tuplinie patogene enterice sunt imobile.
Sensibilitatea la Ab: amino glicozide/ fluorochinolone; in inf intraspitalicesti se fol combinari de AB.
Patogenitate: patologie deominata de infectii urinare pana la 80% din infetiiurinare sunt produse de E.coli. Cistita e infectie necomplicata si cea
complicata ce dauneaza si patenchimului renal e pielonefrita. Infectia dominanta la femei (conformatie anatomica, uretra scurta, inlocuirea florei
locale de la niv vagin cu E. col)
A doua categ de afectiuni: cele cu poarta de intrare digestiva:
Are imprtanta producerea unor toxine care au ca efect activarea AMPc sau GMPc ceee ce face sa exista o
secretie activa in intestin a Cl, K si multa H2O=> diaree abundenta apoasa asemanatoare cu cea de la
holera. Toxine LT(termolabile) si ST(termostabile); tulpinile se numesc ETEC : entero toxigen E. coli. Si sunt
raspunzatoare de producerea diareei turistilor.
Unele E produc toxine asemanaoate cu cea produsa de Shigella Shiga: toxina Shiga;face parte din categ Entetohemoragic E.coli EHEC si mai sunt
E ce produc toxine enteropatogen E. coli EPEC; EIEC enteroinvazive E. coli. Patogentatea E. coli e generata de cele cateva categ de Ag suprafata
si de vartietatea de toxine produse
Diagnostic de lab exclusiv bacteriologic si preupune prelevarea produsului: urocultura, coprocutura sau examniare a incarcarii microbiene a apei.
7. KLEBSIELLA
K. pnueumoniae, K ozenae, K rinoscleromatic: ultimele 2 prod rinita atrofica, pierzi miros (anosmie) dar persoana dezvolta miros dezagreabil in
cauza mucaosei foselor nazale degradata.
Infectii la niv cai respiratorii sup si inf: habitat comensal, poate fii rar la niv tract intestinal, 10% din persoane sunt purtatori sanatosi iar infectiile
produse sunt generate fie d imunitate precara fie d o alta afectiune coexistenta. K. pneumoniae produce pneumonie necrozanta lobara. Il regasim in
mediul intraspitalicesc, produce infectii urinare in leg cu actul medical.
K. pneumoniae: bacili scurti G- inconjurati de capsula abundenta polizaharodica fara mobilitate si care se poate identifica prin reactie de umflare a
capsulei. Diferetnta du pneumococ e G-/G+.
8.
9. SALMONELLA
Cel mai bine reprezentat, mai mult de 1500 serotipuri, sunt implicate in producerea a 3 categ de infectii:
Enterocolite mai ales in sezon cald dat : daca Salm ajunge in aliment se pot multiplica f bine in el fara sa
modifice proprietatile organoleptice; boli cu evolutie autolimitanta, sdr diareeic, greturi-varsaturi, posibil
febra tranzitorie si in general afectiunile sunt periculoase daca survin la varste extreme, ptr ca produc
deshidratare si tulburari hidroelectrolitice
Infectie enterica cu febra constanta, bacteriemie tranzitorie, febra e constanta dat invazivitatii deosebite a
salmonelele
Febra tifoida/ febre paratifoide, infectii sistemice cu diseminare multi-tisulara, la org parenchimatoasa cu
multiplicare bogata. Manifestarile unei infectii septice generalizare: febra, cefalee, adenamie?, disfunctii de
organ uneori (hepatic renal- insuficienta). Infectie oarecum autolimitanta dar pacientul poate ramane
purtotor, infectia dureaza 4 saptamani, evolutia: dupa ingestie, multiplicare in intestin fara leziuni, intra in
sange, la fin 1 saptamni, un nr mare de salm e eliberat in circulatie de la niv tesuturi si org unde ea se
multiplica si provoaca leziuni inclusiv citoliza, persista ~2 sapt, timp in care poate fi regasita in sange si de
asemenea eliminata prin urina, apoi dat rasp imun cu Ac specifici fara de Ag salmonelei incepe sa mearga
spre vindecare odata cu aparita Ac, cei ce apar in cursul bolii sunt de 2 tipuri: Ac anti O si Ac anti H ( fata de
Ag flagelar) ei aj la titruri relevnate: 1/ 250-1/500 dar nu persista mult timp dupa vindecare, titrul scade
rapid; la pers nevaccinate titrurile depasesc nivelele de mai sus. Odata cu vindecarea bolii apar Ac ce pot fii
detectato in perioada de convalescenta max 12 luni dupa vindecare: Ac anti VI (vi) acesta daca persista mai
mult de 12 luni se coreleaza cu instalalea starii de purtator de salmonella typhi.
Factori de patogenitate: induc pentru salmoneloze minore din primele 2 categ: leziuni la niv mucoasa intestinala,
legate de prezenta endotoxinei si a unor factori de aderenta de colonizare in care reuseste sa adere f rapid de
mucoasa intestin; in cazul salmoneloza majore tifoida/ paratifoida: depinde de prezenta Ag de suprafata
polizaharidic= Ag VI ( de virulenta) permite salm sa traverseze mucoasa intestinala si sa fie vehiculata in tot
organismul fara sa fie distruse. Principal element de patogeniate multiplicare si invazivitate.
Endotoxina din Ag somatic O e de natura polizaharidica si permite impartirea salm in serogrupuri notate cu litere
A,B,C,D, identificarea facandu-se pe reactii de aglutinare pe lama cu seruri specifice fiecaruia din ele.
Ag flagelar H de natura proteica se gaseste in 2faze: specifica si nespecifica: genele ce comanda sinteza lui nu fct
concomitente=> are 2 compozitii diferite niciodata in acelas timp:
Faza 1 specifica: are o multitudine de serotipuri flagelare ceea ce face ca diversitatea sa fie extrem de mare
Faza 2 nespecifica
Ag capsular polizaharidic la salm typhi si paratyphi , Ag vi.
Diagnostic de laboreaot e din ptr salmoneloze minore/majore
Ptr minore: coprocultura la pers bolnave, la potentiali purtatori(pers ce au pregatit/contamina alim
incriminate) si examen bacterologic ptr alimente si apa. Principalele alimente incriminate sunt cele ce au ou
si praf de ou. Carnea de pasare neprelucrata termic corsp nu e in regula. Apa poluata bla bla.
-
Ptr majore coprocultura nu e relevante dacat poate spre sfarsitul bolii, exam bacterilogic se pozitiveaza doar
dupa prima sapt de evloutie si consta initial in hemocultura in 1 sapt, dupa a 2a sapt se poate face
urocultura, bilicultura( se poate di la suspecti purtaroi), coprocultura se pozitiveaza spre sfarsit. Ptr suspecti
de portaj sau pers ce fac exam periodice, coprocultura de face dupa admin de purgativ salin.
Diagnostic serologic dar ptr majore, se determina in dimanica (repetat), titrul Ac anti O si anti H; ptr stabilirea staii
de portaj, Ac anti vi.
Tratament: tertra cicline, cefalosporine. Se evita tratam cu Ab la minore, aceasta creste probabilitatea instalarii starii de portaj. Dupa diagnostic tre
repetate si facute 3 coproculturi de control.
10. SHIGELLA
Produce dizneteria bacteriana, formele pot fi relativ usoare daca e flexneri sau sonnei sua soarte grave daca e shiga.
Dizenterie: scaune reduse cantitativ cu mucus si sange, leziunilesunt dostincte. Shi se multiplica la niv epit intestinal
si produce leziune extensiva in suparfata ce afecteza ai mare masura mucoasa intestinala spre deosebire de infectia
parazitare cu buton in camasa. Fermentezaa glucoza si atat, aparent/ observabil. Nu e mobila, nu ferm lactoza, nu
prod hidrogen sulfurat etc.
E extrem de patogen. Doza infectanta ptr Shi e intr 100 si 10000 de ori mai mica decat ptr salmonella: ptr salm 10 la
a 5 sau 10 la a 8. Daca aciditatea gastica e buna=> doza infectanta tre sa fie mai mare. Are Ag somatic O pe baza
careia se imparte in glupele A, B, C, D, fiecare(shiga, flexneri, boydii, sonnei) facand parte din unul din subgrupe.
Fiecare subgrup poate avea putine serotipuri. Factori de adernta si colonizare cu actiune patogena a shi: pili/fimbrii
ce favorizaza procesele. Shi e patogena prin 2 tipuri de macanisme:
De grup A e patogena prin producere de exotoxina fputernica : exotoxina shiga ce provoaca manifestari
sistemice grave
Endotoxina de la nivelul peretului ptr proce localizate la niv intestin cu efecte citotoxice, citolitice...
Factor accesotiu dar determinant in infectie; facotri de aderenta de la nivelul pililor.
Diagnostic: coprocultura exclusiv si identifica prin cultivare.
Exista vaccinuri a acror eficienta e din pacate redusa: 6 luni max dupa administrare, nu exista inclus in programe de
imunizari, poate fi admin in focare epidemice daca exista populatie la risc unde nu sunt conditii. Vaccinuri sunt
destul de reactogene. In Romania, infectiile cu Shi sunt cu flexneri, in V sunt sonnei. Diferenta e si incidenta, mult
mai frecvent in E.
11. YERSINIA
Y. enterocolitica, pseudotuberculosis e mult mai agresiva si dincolo de afectiunea digestiva traversaza muc
intestinala si aj sa se cantoneze la niv ggl mezenterici unde da infectie ce det rasp imun inflamaotr la niv ggl
Y pesits: provoaca imbolnaviri la rozatoare salbatice: pesta silvatica si uneori si rozatoare ce traiesc langa casa omuui, mai ales sobolani. Ciuma nu
se transmite direct la om ci prin vectori: Y pestis e G-, se coloreaza bipolar: capete mai intens, capsulat, are capsula formidabila din 2 antigene: V
si W polizaharidic, cu efect antifagocitar f marcat, nu pot fi distruse: fagocitate si vehiculate; Ag e produs doar peste 37 grade. Ciuma bubonica se
caract prin aparitia unei inflamatii urmata de hipertrofe si necroza ggl regionala: axilara/ inghinala/etc si formatiunea plina cu puroi= bobon pestos.
De acolo se produce septicemie cu leziuni necrozice si hemoragice-> deces. Rata de supravietuire era intre 30-50% evolutia dura ~ 1 sapt. Ciuna
pulmonara cu transmitere interumana, bolnavul tusea-> inhala micropicaturile incarcate cu Yersinii si faceau o forma fulminanta de pleumonie
hemoragica mortala in 24 h.
Diagnostic de urgenta: puoir din bubon, hemocultura, personal sa fie protejat cu echipam special, se lucreaza in laborato P3, tratam tre instituit
precoce, tratam de elctie : streptomicina si tartam profilactic al contactilor.
12.Pseudomonas
13.Vibrio
14.Brucella
BRUCELLA:
B abortus (borus): avort la bovine.
-
B melitensis pt oi si capre
B ovis
B canis
B suis
Zoonoza; animalul imbolanvit are boala toata viata; infectie sistemica in care B se multiplica la animal si
se multiplica de obicei in zona org genit, se elimina prin urina, placenta, lapte; omul se imboln accidental
in contact direct cu animalul sau prin ingerare de lapte nepasteurizat de la animale bolnave sau la cei ce
lucr in abatoare
Cocobacili sau bacili G- necapsulati sunt fagocitate de cel specializate macrofage de obicei dar in
macrofag nu se produce fagolizozomul si ele se dezv intracelular se multiplica si duc la moartea cel
fagocitare. Se raspandesc in tot organismul-> ficat splina rinichi mai ales si det infectie sistemica cu ev
ciclica: febra ondulanta: perioade de cateva sapt e febrilitate urmate de vindecare aparenta ce se repeta
ani de zile.
Diagn e f dificil ptr ca e f greu de izolar. Recoltare hemocultura in periode febrile. Incubare 2 sapt cel
putin-> treceri pe medii care contin si carbune ptr ca absoarba Ab si s anu inhibe cresterea, apar colonii
mici banale
Test hudlesonde aglutinare pe lama cu ser de la pacient-> daca se aglutineaza reactia e +, urmat de test serologic in care se titreaza Ag recatia
Wright cu aglutinare in tub cu dilutii d ser de pacient si Ag si vedem care e dilutia cea mai mare la care apare aglutinarea.
15.Haemophillus
1.
Haemophilus repr d cocbacili G-, capsulati, cupride mai multe specii, 2 importante in patologia umana:
-
B are capsula cu particularitati struct dif fata de a celorlalte serotipuri, cu propr antifagocitare si de
aceea hib e cauza unor infectii sistemice reprez de: meningita Bact la copii dar si manif generale;
bacteriemii urmate de artrite septice sau chiar septicemie
Celelalte 5 serotipuri prod d obicei inf localizate: faringite, sinuzite, epiglotite, putand fii prod si de
hib
Prezenta h in caile resp sup e o regula regasita la f multe pers: purtatori de H, ptr ca au capacitate
de a coloniza caile resp sup-~b. cmensale
Echilibrul e compromis sau rupt de inf virale preexistente ce prod depresii imune
Necesitati metab speciale: e b aeroba facultativ ce necesita medii d cultura soeciala c contin 2 fact
nutritivi: fact X/ hemina si fact V/ NAD nicotin amid dinucleotid
Profilaxie specifica cu vaccin subunitar cu Ag capsulare fata de serotipul b, se admin la copii inainte
de 2 ani; scaderea extrem d importanta si a cazurilor de meningite bacteriene dar a inf asociate cu
izolarea h. Vacc penta/ hexavanelte
Diagnostic: prelevare sputa, exudat, secretie, excretie. Ptr infectiile la distana de poarta d intrare:
lichid din articulatii sau LCR(nu doar bacteriologic, ci citologic in prealabil pr nr si tip de elemente
prezente, cu glico si clorurorahie- diagn diferential ptr meningita tuberculoasa; frotiuri din sediment
din lichid. Insamantare p geloza chocolat in care sangele se pune inalzit la80 grade, e mediu mai
nuritiv ptr ca elibereaza multi fact nutritivi, se pun fact x si v si apar colonii cu aspect mucos daca e
vba d h capsulati; treceri pe alte medii; alte teste, satelitism; atibiograma e intotdeauna necesara ptr
taman eficient mai ales in infectii sistemice; dca o inf obisnuita nu necesita d multe ori tratam ab,
una sistemica impune tratam cu ab. Se poate face diagn prin imunoflorecenta directa utilizand direct
prod patologic si se face un preparat microscopic, problema fiind legata de sensibilitatea metodei pt
pot aparea reactii false sau nu se poate spune exact daca h e agentul etiologic ptr k mute pers sunt
purtatoare
H. ducreyi: prod boala cu transm sexuala: shantru moale. Shantru= ulceratie, rana de 1-2 cm, are baza indurata in sifilis, la h are baza moale;
insotita de adenopatie satelita zona inghinala, poate fi spectoaculoasa, secretie abundenta mucopurulenta. Are nevoie de fact X
16.Bordetella
Bordetella prtusis si parapertusis; bronhiseptica. Pertusis pord tuse convulsiva a copiilor/ magareasca.
-
Fact ce fav aderenta la niv cailor resp sup initial s colonizarea acestora: hemaglutinine
Toxine: pertusis fact major de patogenitate, toxine dermonecrotice, toxine traheale ce blocheaza
activitatea epit ciliat, si o toxina ce fav activitatea adenilat ciclazei cu acumulare de AMPc si
hipersecretie traheobronsica.
Boala are 2 faze: catarale si paroxistica: dupa incubatie ~1 sapt, pacientul pez o raceala banala cu
rinoree, hipersecr conjunctivala, tuse discreta cu sputa f fluida. E situata la niv cairesp sup. Urmeaza
faza paroxistica ce epuizeaza rapid copilul ce are acces de tuse repetata: chinta, cu senzatie de
asfixiere-> inspir fortat ce duce la magareala
Se pot asocia simp digestive: gretiri varsaturi; pneumonie de aspiratie ( din stomac)
Diagn serologic nu e fol ptr diagn pacient si se fol testarea Ac in studiu de seroprevalenta:ca sa
vedem eficienta vaccinarii, modul de admin al vacc. Daca e admin la varste mai marei poate pord
encecalite post vaccinala; nu se admin mai tarziu de 3.
Vacc acelulara cu extrac proteic din perete ce intra in comp maj vacc admin la om. Sub forma de
vacc DTPa(acelular) administrabil in 3 doze la 2-4-6 luni d viata urmat de rapeluri in doza unica
Rezistenta la tuberculostatice
Rifampicina
Izoniazida (hin)
Etambutol
Pirazinamida
Se combina 2-3 si se admin minim 6 luni in 2 zile pe sapt. Tartam 6-8-12 luni
La unele persoane, b devin rezistenta la aceste tuberculostatice-> medicam de rezerva, de linia a 2-a. MDR-TB:
multi rezistente la antibiotice. % indivizilor in aceasta catev variaza intr 5-10%, mai ales apar la pers hiv. Tratam 2 e
de sute d ori mai scump ca la cel major. Rom are nr cazuri relativ mic de mdr tb.
Diagn de lab uneori e dificil. Bolnavii nu elimina cantit suficieta de b decat daca elimina continut tubercul. Sputa e
paucibacilar. Se mai poate investiga urina, hemocultura. De obicei se ia sputa. din frotiu d sputa, la bolnav, sanse
doar de 30% se gasesc b. se creste % daca se face cultura dar aceasta creste lent 2 luni. Trebuie corelate date
clinice, de lab, exam intradermic cu mica acntit de tuberculina si Diagnostic molecular . se strage sputa de pe
interval mai lung, se decontamineaza sputa cu hidroxid de na care scade flora si desface cheaguri de fibrina und
epot fi bacili, se omogenizeaza si se centrifugeaza, frotiu se face din sediment in care se cauta 100 campuri.
Insamantarea se face in tuburi care au mediu verzui loevenstein e f nutritiv, galbenus de ou, are verde malahit ce
inhiba alte B. dupa asta se asteapta 1-2 luni. Colonii au aspect cerat, cu supraf si margini regulate pufoase sau
zabrcite, aspet apropiat de cel R, alb galbui la galben intens sau orange. Multe micoB pot prod pigmenti fie la:
lumina micoB fotocromogene
-
Diagn imunologic:
A. se poate evid raspuns imun unoral prin prezenta Ag dar nu e bine totdeauna
1. Se poate evid raspuns imun celular: hersensibilitate tip 4/ intarziat: intradermorectia la tuberculina, reactia
Mantoux, sau IDR la PPD- purified proteic derivat; se introduce o mica cantit intradermic la antebrat si dupa
48-72 ore d la inoculare se poate intampla:
-
O reactie pozitiva e condiserata mai mae de 9-10mm. reactia pozitiva are semnificarie intrun anumit contexr: toti
copii l anastere sunt vaccinati cu BCG ca sa vedem daca imunitatea e buna impotriva b tbc. Starea de premunite:
stare de rezistenta care are ca suport imunitatea celulara care se manifesta fata de b tuberculos dobandita prin
vaccinare sau prima infectie. Daca r e negativa fie nu a fost vacc fie vacc nu a fost eficient fie nu a venit in contact
cu b tbc-> vaccinare din nou.
Daca se obs un viraj al reactiei (de fiecare data cand a facut vaccin a reationat de ex si pe urma se schimbasi mai conteaza diferenta in marimea
bubei.
Dupa 2-3 sapt nu mai elimina b, se simte mai bine dar trebuie sa ia incontinuare medicamente.
Micobacterium leprae: bacilul hansen produce efectiuni ale pielii tesut subcutanat, cartilagii, infectii cu evolutie lenta. Este o micob care seamana
din pdv morfologic cu micob tbc cu dif ca ea nu poate fi cultivata.
Atrofie lenta maculara la niv tegumente, afecteaza parti deschise, expuse, urechi, palme.
A doua forma, lepromatoasa produce nuduli spectqculori in decurs de ani; reprezinta inflamatie similara cu tuberculoza dar cu alta localizare.
Frma tuberculoida se trateaza forma leproasa mai greu. Se transm prin contact indelungat apropiat direatc cu pers bolnava prin solutii de
continuitate
18.Corynebacterium
Specia tip este coyinebacterium diphteriae/ bacilul difteric: produce difteria!
Celelalte speciii de cotyneb pot produce infectii oportuniste in special de trac urinar, de cai respt inf, cutanate, endocardite si infectii difteria-like.
Caract generale:
B aeroba/ facultativ anaeroba
-
G+
Difteria: boala infectioasa contagioasa prin contact direct prin picaturi Flucke stranut/ tuse. Debut boala de la 2-5 zile idn mom infectare.
Afecteaza amigdalele, faringele, posibil extindere la laringe, ocazional poate afecta pielea sau vaginul.
In caz de dift clasica- amigdaliana: simptome: angina moderata la boala toxica severa cu tract resp sup+ inf. Complicatiile frecvente sunt cele
cardiace: miocardita prin afectare toxica a muschi cardiac si cele nervoase prin afectare n periferici. Simptomatologia bolii nu e det de bacilul
propriuzis ci de exotoxina eliberata de el. Bacilul nu e patogen in sine ci prin toxino-geneza. Toxina are tropism ptr numite org interne: inima,
rinichi, gl SR, ficat, este neuritropa in special periferic. Boala poate fi fatala, mortalitatea poate ajunge la 10% chiar si cu tratam prompt si
adecvat. Pacientii netratati sunt infectiosi 2-4 sapt. Tratam consta in admin imediata de anti-toxina difterica si eventula Ab in fct de stare
clinica pacient, sub tratam Ab adecvat pacient devine neinfectios in 24 ore. Exsta vaccinare: imunizarea in masa a populatiei; pers care nu
sunt vaccinate se pot infecta in mod repetat: imunitatea dupa boala nu e permanenta.
Boala e intalnita in zonele calde.
In Europa mai sunt raportate cazuri: Albania, Rusia, tarile fostei uniuni sovietice - Moldova. Africa: Angola. Nigeria, Sudan, Egipt, tari
subsahariene. America de sud si centrala. Afganistan, india, filipine, thailanda, vietnam.
Sursa d infecie bolnavul de difterie, convalescentii, cei infectiosi 2-3 sapt, si purtatorii nazali d bacil difteric.
Debut boala: la 2-5 zile: angina: durere, inflamatie la niv faringe amigdala si febra nu neaparat f mare, ukterior creste pana la 39-40 grade.
Apare adenipatoe cervicala, foarte masiva: gat proconsular - bull neck. Obstructia cailor aeriene si dificultate la respiratie. Toxina poate
det soc: HTA, puls rapid, paloare, extremitati reci, stare anxioasa.
Poate da complicatii la niv cardiac: miocardita + insuficienta acrdiaca
La niv fibre nervoase: inflamatie: nevrita periferica ce poate determina probl de coordonare a miscarilor si paralizia nervi fata si gat in special
oculomotori.
Afectare renala: nefrita
Leziunea patognomonica: tipica pentru difterie: depozit gri cenusiu pe amigdale, sero-fibrinos: pseudomembrana. In mom in care se recolta
exudat faringian: dupa indepartare mb: tesut fiabril si sangerand.
Toxina: exotoxina. Responsanila de patologia bolii are propr toxice asupra tesuturilor ptr care tropism/ afinitate: suprarenale unde determina
leziun hemoragice patognomonice: tipice ptr difterie, miocar: alterari mitocondiale, tulburari in vascularizatie endocardica, ficat si splicna:
fenomene distrofice, sist nervos: leziuni degenerative resp de instalae paralizii. Nu toate tulpinile de bacili difteric sunt producatoare de
toxina; ptr ca o b sa produca toxina trebuie ca bacteriofagunl tox+ sa infecteze tulpina, in timp ce se replica and viral al bacteriofag incepe
elkiberarea de toxina, care incepe sa se formeze la cateva minute dupa infectarea bacteriei cu fagul si incepe sa fie eliberata extracelular
inaintea eliberarea particulelor fagice si inceteaza vand celula incepe sa se lizeze. Structiral toxina e alc din frag A si B legat prin punti
bisulfidice= portihnea cea mai sensibila a toxinei: mecanism e de stopare sinteza proteine celulara.
Diagnostic de lag al anginei difterice: recoltare prod patologic exudat faringian si in paralel exudat nazal. Daca se face frotiu observam pe
frotiu si bacilii cu morfologie caracteristoca bacilului difteric, eventual cu capete maciucate. Daca facem del vechio ptr granulatiile meta cromatice
(granulatii babesh ernst) apar brun verziu pe fond galben brun deschis al bacilului.
Mediu de imbogatire OST cu ou, ser si telurit, unele probe pot fii paucibacilare-> creste greu, atunci se
imbogateste specific bacilul difteric.
Mediu selectiv: mediu Tinsdale: selectiv si diferentail ptr ca permite stabilire diagn de specie. Aici , in mod tipic
bacilul difteric creste in colonii negre mici inconjurate de halou cafeniu.
Mediu selectiv: Loeffler pe care bacil difteric da colonii albe granulare
Mediu Gulndeltietzare sange si telurit de potasiu si cistina-> aici creste in 3 forme:
Colonii gravis negre, late cu margine translucida, usor crenelata cu striatii radiare, suprafata granulara,
friabile; margarete. Seamana cu colonii R
Colonii mitis negre, convexe, lucioase si cremoase de tip S
Colonii intermedius negre netede margine bine delimitata dar cu centru proeminent
Apoi identificare pe scheme biochimice:
1. Testul catalazei (+)
2. Testul cistinazei (+)
3.
4.
Testul ELEK in vitro ptr testarea toxinogenezei bacilului difteric; reactie de precipitare in mediu solid
Antibiograma bacil are sensibilitate de tetraciclina cloramfencicol; penicilina, eritromicina-> tratam de elctie ptr boala si la purtator sanatos de
bacil difteric toxigen ptr ca doar acesta se trateaza.
Schema de diagn de lag difera daca e vba de bolnav sau purtaor; cand apare suspiciune de difterie-> panica!!! Se scormonesc in nas si gat toti
contactii bolnavului: masuri in focar.
Diagn la bolnav : recoltate 3 tamp de exudat faringian si 1 nazal. 3 de faringian pentru k unul e bagat in mediu de imbogatire ptr a fii sigur ca daca
are f putin bacilili sa poti sai izolezi, al 2-a il treci pe mediu selectiv ptr colonii negre cu halou cafeniu. Al 3-lea; ptr frotiu colorat gram ptr bacili
in litere chinezesti, Y sau V si pe geloza sange ptr ca poate nu are difterie si are altceva ce creste pe geloza sange.
Diagn posibil purtator: o data in nas si o data in gat: pe OST, de le ost pe tinsdale, apoi pe x si y si apoi schema de diagn clasica pe baza caract
chimice ca si ptr diagn ptr bolnav
Vaccinare :
Obligatoriu: DTP: diftero tetano pertusis
Schema obligatorie: primul vaccin e vaccin trivalent atat anatoxia difterica ana toxina tetanica I bacil de bordetella pertusis. E vaccinare care se
face in 3 sedinte: prima infectie la 2 luni d viata, de regula cu simultan cu cel impotriva hepatitei B si cu vaccinul polio-oral. A 2-a injectie la 4 luni
d viata si se face simultan cu o doza de vaccin polio. La 6 luni d viata se face a 3-a injectie cu dtp si antihepatic B si antipolii oral. Se face rapel,
injectie cu doza de vaccin dtp dupa 6 luni. Rapel la 30-35 luni. Cand inculpatul merge la scoala in cls 1 I se admin vaccin DT. La 14 ani e vacc cu
DT, concomitent fetele sunt vacc impotriva rubeolei
19.Bacillus
Bacili aerobi mari, patogene sunt 1 specie si jumate din 70:
bacilus antracis boala ce apare la animale (endemica la ierbivore)
-
Bacilus cereus este in aer, poate contamina alimente, daca e masiva atunci produce enterotoxina, boala diareica
apoasa, toxina termolabila asemanatoare cu cea
Bacili de dimesiuni mari de 1-1,5 microni grosime si 3-4 microni lungime, majoritatea sunt mobili cu exceptie :
clorstridium perfringens
Din p.d.v respirator sunt strict anaerobi, O liber produce ditrugerea lor si favorizeaza sporularea
Toti priduc exotoxine deosebit de puternice cu efecte diverse: histotrope, neurotrope si enterotoxine-> patologie
infectioasa digestiva
1.
C. tetani
2.
C. botulinum
3.
C. gangrenei gazoase: perfringens (mai exista septicum, histoliticum) produce enterocolite la pers dupa tratam
execesive prelungite cu AB -> prolifereaza in exces B si prod colite ulcerative, ulceromembranoase.
4.
C. dificile
1.
Destul de rar in romania dar e mai frecv la pers vastnice ce nu ai mai facut rapel cu anatoxina tetanica
Tetanos neonatal ce poate aparea datorita nasterilor in conditii empirice si asepsie cand se sectioneaza cordonul
ombilical
Poarta d intrare repr de plagi chiar f mici, important e ca sporii sa aj in patrunzime la tesuturi devtalizare unde
circulatia e abolita; asociere unor altor bacterii aerbe facultativ anaerobe ce consuma o2 din zone asigura
conditii de dezv ptr B anaerobe. Plaga e murdatta cu praf pamant, muscatura-> risc tetanigen.
Masura imendiata de catre medic cu experienta minimala ptr plaga superficiala: plaga deschisa larg, spalata,
inlaturate detritusuri, resturi, spalata bine cu H2O2 ptr distrugere eventuale B anaerobe si dupa toaleta
chirurgicala si antisepsie trebuie adim anatoxina tetanic ATPA (purificata si absorbita) si admin de AB tip
penicilimnic ptr impiedicare dezv B tetanic,.
Vacc DTP e obligatoriu indif de tzara, admin in 3 doze: 2-4-6 luni urmate de rapel dupa 1 an si al doilea rapel
dupa ink 1 an cu vacc DT si la adulti odata la 10 ani cu dT.
Caractere morfologice; rpot terminal si are daiam mai mare ca B, racheta de tenis. Spor de vede la coloratie
obisnuita ca ceva necolorat, se vede colrat la coloratii specifice, de obicei in verde. Sporularea se produce doar
in anaerobioza in intestin animale ierbivore. Nu are capsula
Caractere de cultura: cultivare in cond de anaerobioza si tre sa aiba surssa d nutritie bogata; lichefiaza gelatina
si produce colonii banale tip S 1-2 mm; nehemolitic.
Produce toxina cu efect specific, toxina are tetanospasmina cu componente A si B, se fizeaza de obicei la niv
terminatii neuromusculare si inhiba sinteza inhibitorilor contractiei musculare: lasa deschisa terminatia.
Important e ca efectul e ireversibil si singura toxina neutralizabila e cea libera nu cea deja fixata. E toxina
codificata plasmidic si care este produsa, difuzeaza retroaxonal sau in tesut ulterior putand fi vehiculata de
sange. Plaga tetanigena asigura conditii de germinare spori, ei se inmultesc acolo fara a det modic importante
acolo. Perioada de incubare e f diferita in fct de nr spori inoculati cateva zile- cateva spatamani.
Clinuc: semne patognomonice (specifice) in 99% cazuri e diagn clinic nu de laborator; contractura musculara
progresiva de la m fetei, nu poate deschlesta gura = trismus pare ca rade. Paralizia se exrine, paralizie de tip
spastic, ajunge sa sta in par arcuit; opisto tonus prin paralizie de tip spastic al m respiratori.
Trebuie admin anatoxina si Ig uman hiperconcentrata. Ser antitetanic de cal cu precautii: de tip anafilactic
3.
C. gangrenei gazoase
Antrenare spori in profunzime tesuturi in conditii de calamitati naturale: cutremurem sau in plagi impuscate
schije ce antreneaza praf in profunzime tesuturi. Leziunea superficiala poate fi extrem de mica. In profunzime
sporii de clostridium d-au imnultit si produc gaz ce se acumuleza in tesut. Se face liza musculara extensiva in
profunzime.
Exista seruri gangrenoase: anti clostridium perfringes acopera o parte din factorii de patogentate si are
eficacitate discutabila.
C. perfringens respecta caract gerenerale; spor e subterminal, nu e mobil dar are capsula. Poate prod pana la 12
exotoxine diferite. 5 grupuri de C perfiringens. Exotozina alfa= lecitinaza afecteaza mb celulare-> liza celulara.
Productia lecitinazei: placa semineutralizata in care epusa in evid neutralizarea actiunii lecitinazei cu un ser
Mai produce 2 tipuri de enzime proteolitice; proteaze, hialuronidaze: contribuie la extinderea placii, si perfringesc
produce enterotoxinesi pot cauza enterocolite ce nu sunt nici p departe la fel de periculoase ca gangrena
gazoasa
2.
C. botulinum, spor subterminal. Aectiune produsa; toiinfectie alimentara de tip toxic, in engl = intoxicatie. Toxina
botulinica e cea mai puternica toxina cunoscuta si cea mai apreciata, e neurotropa ssi actioneaza pe dos fata de
tetanica-> paralizie flasca
Boala se transm aproape exclusvi prin ingestie de alim in care etse toxina preformata
La copii f mici ingestia de preparate cu miere cu spori de bacili poate duce la proliferare in intestin a bacil
botulinic si poate sintetiza toxina botulinica
Toxina e termolabila si e folosita si in scop medical. Odata fixat nu mai poate fi neutralizat
Pt diagn se face toxinotipie= admin la soareci a unui preparat Ag care contine toxina din alim incriminat sau d la
pacient prin spalatura gastrica sau ser dupa un anumit timp, soarecii sunt f sensibili si mor imediat, se face
diferenta intre toxina si cele vegetale (ex: ciuperci) si se stabiseste tipul prin protectie cu ser Anti A anti A anti E
si vezi care supravietuieste-> stabilire serotip de toxina
Tratam: admin imediata de ser initail polivalent ulterior momovalent dupa stabilire tip d toxina, admin
parenterala si admin dogestiva ptr neutralizare eventuala toxina din intestin
Biclopie, disfagie
3.
C dificile are habitat intestinal obisnuit si produce enterocolite ulceromembranoase la pers care fac tratam
preliungite cu ab la care ele nu sunt sensibile: cefalosporine gentamicina-> lasaloc liber clostridiilor sa se
multiolice: produc endotoxina cu 2 tipuri de efecte: citoliza/ necriza a celule de pe supraf epit intestinal
si specii sunt destul de putin exprimate si d aceea sunt mai greu imunogene totusi apar Ac fata de Ag specifice pe
care trebuie sa le puteam identifica in diagn serologic.
TREPONEMA -> LUES
Responsabil de sifilis. Infectie trifazica. Prima etapa la 10-15-20 zile de la contact, etapa 2 si 3 apar dupa luni
sau ani si unele pot pune viata in pericol sau leziuni ce pot invalida persoane.
99% se transmite prin contact sexual cu persoana bolnava la care exista leziuni bogate in treponeme: in siflis primar
si secundar. Pers cu sifilis latent/ tertiar nu sunt infectioase. Dupa contact infectant cu pers bolnava, la un nterval
variabil in fctie de doza infectanta: 10 zile-30 zile, la nic tegumente sau mucoase mai degraba apare o leziune
indurata tare care se ulcereaza si se acopera cu o crusta iar continutul este lichidian, clar, limpede si are numeroase
treponeme f vioaie. Miscarea tipica ptre treponema parogena este cea de flexie. Leziune e insotita de adenopatie
satelita si nu e dureroasa. Localizarea poate fi oriunde dar marea majoritate in zona genitala. Cele mai afectate :
gland, penis, labii, vagin, col uterin, zona anorectala si bucala. Poate aparea si la degete ptr ca nu exista localizari
protejata. E singura etapa cand poti pune diagn etiologic clar si usor ptr ca doar aici se pot vedea treponemele.
Diagn cu examinare intre lamen si lamela la microsor cu fond intunecat sau coloratie speciala. Lezune nefiind
dureroasa poate fii in zona ascunsa poate favoriza transmiterea bolii ptr ca pers respectiva nu stie ca are probl. 1%
se transm verical, transplacentar de la mama la copil cu conditia ca sarcina sa fie peste 16 saptamani, daca emai
mica infectia produce avort spontan. Daca copil e infectat-> dezvoltare neuropsihica si malformatii congenitale
grave. Teroretic, gravidele sunt depistate dat nu depaseste 40% din total gravide. Leziunea primara se vindeca fara
tratament dar practic boala evolueazais ytrece din faza localizatata in cea generalizata: se multiplica, det
bacteriemie masiva: ficat , splina, rinichi, creier, circula permanent in sane si pot sugera; hepatota, meningita,
insuficenta renala datorita multiplicarii masive. Sist imun devine eficient. Daca primii AG apar la sf perioada primara
2 sapt, in perioada secundara ( la 1-2 luni de la vindecare leziune primara) titrul de Ag e maxim. Poate dura de la 2
sapt la 2-3 luni si chiar dupa ameliorari sa existe recaderi. In aceasta perioada secundara cand treponeme sunt f
multe in sg si umori., pe tegimente si mucoase apar niste macule, pete cu supraf umeda, culoare roz, extrem de
contagioase datorita prezentei treponemelor pe suprafata. Manifestari sistemice: febra si diferite manifestari peste
tot. evolutia depinde de doza infectanta si reactivitatea individ
1/3 se vindeca si intr-un an pot fii seronegatic (dispar Ac).
La 1/3 Ag raman prezenti toata viata, exista rasp imun permanent generat de prezenta treponemelor, nu e
contagios-> sifilis latent ce poate fi descoperit accidental.
A 3-a eventualitate: evolutie spre sifilis tertiar si aparitie leziuni la niv cardiac, aortic, articular si nervos: leziuni
inflmamatorii cronice-> perderi de substanta datorate unui rasp imun celular persistent care e ineficient in eliminare
infectie dar prodce leziuni (mec asemanator cu TBC).
Leziunea tip histopatologic= goma sifilitica. Clinic: valvulopatii caridace, aortite, anevrism disecant de aorta,
tulburati de sensibilitate si motorii cu mers tipic ( neurolues sau tabes), impotenta fctionala articulara la articulatii
mari, leziunile nervoase extinse det demnta.
Ag sun prezenti permanent la aceste persoane si nu ofera protectie decat fata de suprainfectie: o pers cu sifilis
latent are Ac permanenti care nu distrug toate treponemele dar sunt protejati impotriva sifilis primar sau secundar, e
eficient fata de new-comers. In tratam eficient in sifilis 1, 2 sau latent, persoana in timp se seronegativeaza->
reinfectie e posibila.
Structura Ag: determina aparitie Ac antilipoidici = reagine care nu se gasesc in mod normal la persoana
sanatoasa, totusi in cazul in care pers are infectie cu alta spirocheta sau boala autoimuna poate sa prezinte Ac
antilipoidici.
Exista
Ac specifice ptr Tpalidum de natura proteica iar Ac generati au persistenta mare in organism, sunt specifici si ei sunt
cei care ua capacitate de a imobiliza treponemele, asigura portectie si evitate suprainfectie.
Habitat: strict uman la persoane bolnave, nu rezista in mediu extern, la uscaciune, caldura sa inactiveaza rapid, 24 h
la frigider a sgelui T sunt inactivate. Totusi exista un teritoriu care e populat de T saprofite care uneori pot I
responsabile de aparotoe Ac antilipoidice care sa dea reactii false fata de t pallidu. Nu rezista pe obiecte de uz
personal.
Treponeme patogene nu se pot cultiva. Se mentine viabiliatate pana la 48 ore in mediu nutritiv anaerob.
Tulpina Nichols: la uoua de iepurash. T Reiter e saprofita, mult mai putin specifica
Diagnostic direct in sifilis primar si teroretic in secundar. In 1 ai secretie abundenta f f bogata in treponeme, din
secrietie se prepara frotiuri colorat prin inpregnare argentica Foantana. Frotiuri colorate Gimesa din sange in
bacteriemie masiva dar e f greu.
Se vede f bine la miroscop mobilitatea.
Diagnostic indirect: grup de reactii care evidentiaza Ac atilipoidici cu Ag Cardiolipina.
1. Reactie de fixare complement: bordet wasserman RBW
2. Reactie de floculare VDRL
3. RPR
2 si 3 precipitare intre cardiolipina si Ac rearginici din ser.
22.Ricketsia
Se multiplica intracelular prin diviziune binara care patrunde si se multiplica in celule epitelii vascular si determian o
vasculita. Infectiile cu Rk se incadreaza in genul de febra patata, febra cu exantem (enantem). Germenii se transm
cu o exceptie doar prinvectori. Ptr tifos exantematic vector e paduchele. Ptr febra patata a muntilor stancosi vecotr e
capusha.
Febra Q (Queensland) singura intre infectiile prod de rk care se transm diect pe cale resp, se manifesta ca un tip
de plneumonie.
Rk tiffi
23.Chlamysia
Are 3 specii de interes uman, una extrem de polialenta:
chl trahomatis
chl pneumoniae
chl psitacci
Pimele 2 prod doar la om, a treia la pasari mai ales de colivie, transmitere de l apasare la om, psitaccoza, prin inhalare particule din fecale
uscate de la pasari bolnave.
Chl au perete f subtire, tip G- dar peretele e complet lipsit de acid muramic. B nu se dezv decat in intrior celule-> e
imposibila cultivarea pe medii de cultura artificiale, singura posibilitate e p culturi de celule. In exteriorul celulei B
apare ca o particula corpuscul elementar care e inert metabolic iar cand patrunde in cel de obicei epiteliale,
corpusculul elementar creste f mult in dim, are nume corpuscul reticulat care genereaza f multi corpusculi
elementari care la un mom sunt eliberati prin liza celulei; foloseste mecanismele celulare ptr replicare. Celulele
infectare prezinta in interior incluzii intracitoplasmatice de mari dimensiuni, caracteristice ptr acest tip d infectie.
Diagn de lab in chl se bazeaza fie p imunofluarescenta directa fie p tehnici de diagn molecular care folosesc sonde d AND care sunt hibridizate
cu tzinta (chl) si sunt revelate intr-un anumit mod. Diagn serologic nu e relevant pre unele din ele.
Chl trahomatis are 15 serotipuri A-> L, A ,B ,C dau conjunctivita si trahom (conjunctivita cu incluzii) apare in reg tropicala d obicei, se transm
prin contact direct sau prin fomite (obiecte), se conicizeaza si poate duce la orbire.
D -> K produc uretrita non-gonococica cu chl e o boala care afecteaza cel putin din populatie mai ales la varsta
de activitate sexuala. Fata de uretrita data de gonococ care e f putin simptomatica e f important ca in cazul
femielor, netratata, infectia poate produce sdr inflamator pelvin cervicita, infectie la col, anexita si constituie
principala cauza de infertilitate sau sarcina ectopica. La barbati e mai putin grav dar si aici se poate solda cu
infertilitate daca nu se trateaza. La mamele bolnave, copii se pot infecta in mom nastere si pot prezenta o conj cu
chl.
L produce tot o boala cu transmitere sexuala: linfogranulomatoza veneriana benigna: inflamatie ggl regionala.
Chl Pneumonie prod doar la om infectie cu transm interumana prin picaturile Flucke, pneumonie ca aspect e
interstitiala, darologic e f asemanatoare cu pneumoniile virale afectand mai mult interstitiul pulmonar, e forma
relativ usoara.
Pneumonia prod de chl psitacci: psitacoza; bola la pasari de curte transmit la om boala: ornitoza . pasarile de companie fac infectie
inaparenta di elimina permanent ptr periade f lungi hermenii prin intrmed fecalelor si omul ia prin inhalarea prafului care contine particule fecale.
Psitacoza e pneumonie grava care necesita in primul rand anamneza.
Daca la uretrite e posibil un diagn relativ rapid prin plrelevare prod patologic secretii de la femeie/barbat, in
cazul infectiilor pulmonare, dign direct e dificil. Se poate incerca cultivarea germenului pe culturi de celule,
examinare, evinentierea incluziilor. Se poate face frotiu ptr evid celule epit cu incluzii sau se poate face diagn
serologic care e relevant respecant conditia de crestere a titrulu de Ac de 4 ori de la inceput/sparfit infectie. Sau
secons un titru de faza acuta sugestiv ptr infectie de 1/128 dilutie a serului da reactie pozitiva prin reactie de fixare a
complementului sau reactii imunoenzimatice tip ELISA.
Preventie: specifica nu exista, doar masuri profilactice nespecifice care constau in cele aplicate de obicei la
BTS si tratam tuturor contactilor ca sa se impiedice sursa si trans mai departe. Ptr pasarile de curte mai ales se pot
face diagn serologice-> tratam cu Ab ptr pasari ptr prevenirea transmiterea. Tratam cu tetraciclina sau doxicilna.
24.Mycoplasma
Are cateva specii d interes uman, cea mai cunoscuta e myc pneumoniae si o bact derivata din genul myc care are
capacitatea de a degrada ureea: Ureaplasma urealiticum care da uretrite non-gonococice in rap de -1/5 fata de
infc cu chl. Este singura B care nu are perete, ci are mb destul de bine repr ce contine chol, e singura care s
epoate cultiva p medii d cultura artificiala unde prod colonii de dim f mici vizibile doar cu o lupa despre care unii
spun ca arata ca ochiuri de oua cu centrul mai consistent. Cesterea pe aceste medii f lenta in 7-10 zile drept care
cultura nu constituie un elem de diagm curent ptr myc??
Prod una din cele mai frev forme de pneumonie, usoara, tip intestitiala asemanatoare cu pneumoniile virale,
insotita de ascensiune febrila, tuse neproductiva, transmitere directa, interumana, prin inhalare paricule eliminate de
pers bolnava.
Diagn serologic, mai rar directl. Pneumonia myc beneficiaza de tratam cu AB cu macrolide: eritromicina si AB de
generatii mai noi: claritromicina. E indicat examen radiologic; radioscopia e de evitat ptr ca cantit de radiatii e mai
mare de cel putin de cateva zeci d ori.